ȘCOALA GIMNAZIALĂ COMUNA BUCOVĂȚ, JUD.

TIMIȘ
Limba și literatura română
CLASA: a VII-a
SĂPTĂMÂNA: 02 – 05 iunie
PROFESOR: Chiriac Ionuț-Alexandru

Recapitulare finală

I. Citește textul O poveste fără niciun fel de morală de Alex Moldovan, apoi răspunde la
fiecare dintre cerințe.
Pe Matei P. îl pârâse pesemne cineva, căci, fără să fi făcut nimic rău, se pomeni într-o
dimineață chemat în biroul directorului.
Evident, nu se duse. Nimic bun nu ieșise vreodată din genul ăsta de întâlniri, care se terminau
de obicei ba cu mustrări, ba cu scăderea notei la purtare, aspecte ce se cer mai degrabă
evitate. Așa că inventă pe loc o scuză și plecă de la școală cât putu de repede. Ajuns în
stradă, i se păru că e urmărit. Brusc, toată lumea îl privea mustrător, de parcă ar fi știut că a
fugit de la ore. (De fapt, nu-l urmărea nimeni, dar așa-i când te simți cu musca pe căciulă.)
Traversă în fugă printr-un loc nepermis, ceea ce provocă un ambuteiaj a-ntâia, aducând la
disperare un vatman nervos, care profită de ocazie să-și reverse furia asupra celor din jur și,
prin telefon, asupra celor dragi, o impecabilă demonstrație a efectului fluturelui. Dar el nu
observă nimic din toate acestea, fiind prea ocupat să împrumute o bicicletă sprijinită de un
copac pentru a ajunge în parcul de distracții. Acolo, vru să-și ia un bilet de intrare, dar fu
certat pentru că era roșcat, iar vânzătoarea nu era sigură dacă roșcații nu trebuiau taxați
altfel decât restul oamenilor, prilejuindu-i elevului nostru frumoase reflecții pe tema
diferenței și a celuilalt. Reuși totuși să se strecoare înăuntru cu ajutorul unui grup de
călugărițe cu pălării caraghioase cărora li se făcu milă de el, se sui în prima barcă ce-i ieși
în cale și începu să dea la vâsle până ajunse la mal, unde, din neatenție, căzu în puțul lăsat
neacoperit de niște muncitori care stăteau pe iarbă și mâncau sendvișuri cu salam și
castraveți murați. „Ce aiurea e să cazi din lac în puț“, își zise Matei P., ceea ce ne arată că
până și când o apuci pe căi greșite poți să tragi învățăminte sănătoase, dacă ești isteț.
E incredibil, în concluzie, câte lecții de viață ar fi ratat și câte probleme ar fi evitat dacă ar fi
rămas la școală și s-ar fi prezentat în biroul domnului director. Și asta nu-i tot.
Uitați-vă cu atenție la poza cu mine. Vedeți pata aceea albă din fața clădirii din spate? Este
Matei P. Încă încearcă să scape de urmăritorii lui închipuiți. Nu știe că selfie-ul pe care l-a
trimis la un concurs foto internațional a câștigat marele premiu al juriului, iar motivul pentru
care directorul îl chemase era ca să-l felicite! Ceea ce, evident, nu va mai fi cazul după ce
întâmplările de mai sus vor ajunge la urechile directoriale, episodul acesta întărind
puternicele convingeri antiautoritare ale lui Matei P.
Morala poveștii? Vedeți voi, luându-mă cu scrisul, am uitat cu totul de morală. Dar
sunt sigur c-o să găsiți voi una. Așa se întâmplă de obicei.

1. Precizează o particularitate fizică a lui Matei P.

2. Notează trei fapte al căror autor este Matei P., care nu pot fi considerate modele
comportamentale.
3. Cum interpretezi afirmația naratorului despre vatmanul nervos, care, prin
comportamentul său, face „o impecabilă demonstrație a efectului fluturelui“?
Răspunde, valorificând precizările de mai jos.
În 1961, Edward Norton Lorenz (1917 – 2008), profesor de matematică și
meteorolog, a creat un program pe calculator care să simuleze vremea. Lucrând, a
ajuns la concluzia că, oricât de mică ar fi schimbarea pe care o provocăm în natură,
nu vom ști niciodată ce s-ar fi întâmplat dacă nu am fi făcut-o. Expresia efectul fluture
are ca punct de plecare întrebarea pe care Lorenz o formulează: „Există vreo
 ȘCOALA GIMNAZIALĂ COMUNA BUCOVĂȚ, JUD. TIMIȘ
Limba și literatura română
CLASA: a VII-a
SĂPTĂMÂNA: 02 – 05 iunie
PROFESOR: Chiriac Ionuț-Alexandru

posibilitate ca bătaia din aripi a unui fluture în Brazilia să cauzeze o tornadă în

Texas?“

4. Ce fel de text este cel de la exercițiul 4?

5. Lucrați în perechi. Formulați morala poveștii.
6. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect, apoi motivează-ți alegerea:
Textul O poveste fără niciun fel de morală de Alex Moldovan aparține genului:
o epic;
o dramatic;
o liric.

Recapitulare. Exerciții

1. Citește următoarele fragmente, care valorifică imaginea fluturelui, și răspunde apoi

cerințelor asociate.

 „Fluture, tu, pe unde prin perdea

Putuși intra-n chilia mea?
Ce știri mi-aduci din primăvară,
Frumosule de catifea solară?
Echer plăpând te-ai și prins de părete,
Uitându-te la cărți și la caiete
Cu ochii-aprinși ca jarul de rubin.
Ai și tu o chemare? Ai și tu un destin?“
Tudor Arghezi, Fluture, tu

 „ACTUL 1
Scena 1
JILL: [...] Vrei să asculți citatul care îmi place cel mai mult și mai mult? E din Mark
Twain.
DON: [...] Spune-l.
JILL: (Recită.) „Nu-mi doresc decât să fiu liber. Fluturii sunt liberi. Omenirea nu-i va
refuza, cu siguranță, lui Harold Skimpole ceea ce le îngăduie fluturilor.“ (Continuă
apoi cu glas normal. [...]) Mă identific cu fluturii. Îți place citatul acesta?
DON: Da, dar nu-i din Mark Twain.
JILL: (Se ridică.) Cum asta?
DON:Fiindcă l-a scris Charles Dickens.
JILL: Ești sigur?
DON: Da. Harold Skimpole este un personaj din Casa umbrelor de Dickens.“
Leonard Gershe, Fluturii sunt liberi

1. Cărui gen literar îi aparține fiecare dintre texte? Menționează ce trăsături ale celor două
texte te-au ajutat în formularea răspunsurilor.
 ȘCOALA GIMNAZIALĂ COMUNA BUCOVĂȚ, JUD. TIMIȘ
Limba și literatura română
CLASA: a VII-a
SĂPTĂMÂNA: 02 – 05 iunie
PROFESOR: Chiriac Ionuț-Alexandru

2. Identifică o comparație și o metaforă în fragmentul extras din poezia Fluture, tu de Tudor

Arghezi și explică semnificația fiecăreia.
3. Menționează tipul de rimă și măsura versurilor din poezia Fluture, tu de Tudor Arghezi.
4. Explică rolul enunțurilor dintre paranteze în fragmentul din Fluturii sunt liberi de Leonard
Gersch.
5. Explică modul de formare a următoarelor cuvinte din text: mustrător, nervos, antiautoritare.
6. Găsește intrusul din fiecare serie.
 școlar, școlăresc, școlit, scolast;
 parc, parcare, părculeț, parc sportiv;
 mălușor, Malu cu Flori, măluros, mălai.
7.Precizează ce parte de vorbire sunt fiecare dintre cuvintele scrise italic în fragmentul
următor:
„Reuși totuși să se strecoare înăuntru cu ajutorul unui grup de călugărițe cu pălării
caraghioase cărora li se făcu milă de el, se sui în prima barcă ce-i ieși în cale și începu
să dea la vâsle până ajunse la mal, unde, din neatenție, căzu în puțul lăsat neacoperit
de niște muncitori care stăteau pe iarbă și mâncau sendvișuri cu salam și castraveți
murați.“
8. Analizează fiecare dintre cuvintele scrise italic din fragmentul următor, precizând și
funcția lor sintactică:
„Acolo, vru să-și ia un bilet de intrare, dar fu certat pentru că era roșcat, iar
vânzătoarea nu era sigură dacă roșcații nu trebuiau taxați altfel decât restul oamenilor,
prilejuindu-i elevului nostru frumoase reflecții pe tema diferenței și a celuilalt.“

9. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect.

În enunțul „Uitați-vă cu atenție la poza cu mine.“, (la) poza are funcția sintactică de:
o atribut substantival prepozițional;
o complement indirect;
o complement prepozițional.
Pronumele negativ nimeni îndeplinește în enunțul: „De fapt, nu-l urmărea nimeni.“
funcția sintactică de:
o complement direct;
o nume predicativ;
o subiect.
În enunțul „se pomeni într-o dimineață chemat în biroul directorului“, există:
o un circumstanțial;
o două circumstanțiale;
o trei circumstanțiale.