Vlad Țepeș s-a născut în orașul Sighișoară, în Transilvania în 1431, fiind mai târziu

domnitor al Valahiei. Tatăl sau, Vlad Dracul, a fost cavaler în Ordinul Dragonului,
ordin cavaleresc din Estul Europei care avea că scop oprirea extinderii Imperiului
Otoman. A fost căsătorit de trei ori: întâi cu o nobilă din Transilvania-Cneajna Bathory,
apoi cu Jusztina Szilagyi și apoi cu Ilona Nelipic, verișoară a lui Matei Corvin. A avut
cinci copii, patru băieți și o fată:Radu și Vlad din prima căsătorie, Mihail și Mihnea cel
Rău din a două și Zaleska din a treia căsătorie.. Se pare că Radu, un descendent din
Vlad Țepeș, s-a stabilit în Moldova și a pus bazele ramurii moldovenești a neamului
Drăculeștilor .

Tatăl său, Vlad Dracul, fusese primit în Ordinul Dragonului. Ordinul-care poate fi
comparat cu cel al Cavalerilor de Malta sau cu cel al Cavalerilor Teutoni-era o societate
militaro-religioasă, ale cărei baze fuseseră puse în 1387 de Sigismund de
Luxemburg, rege al Ungariei (mai târziu împărat al Sfântului Imperiu Român) și de
cea de-a două soție a sa, Barbara Cillei.

Simbolul Ordinului era un dragon, iar scopul era apărarea creștinismului și cruciadă
contraturcilor otomani. Datorită apartenenței sale la Ordinul Dragonului, tatăl
lui Vlad Țeepeș era supranumit Dracul. La rândul său, Vlad va fi înnobilat în numărul
membrilor Ordinului Dragonului în 1431 la Nürnberg de către Sigismund de
Luxemburg. Blazonul Ordinului Dragonului reprezenta un dragon (otomanii) și o
cruce (semn al creștinătății), iar Vlad Dracul a purtat acest simbol peste tot, pe steaguri,
monede și sigiliu.

Fiind un personaj nu numai istoric, ci și literar și folcloric voievodul a fost ales de

scriitorul Bram Stoker că erou principal al romanului sau apărut în anul 1897. De
atunci, Dracula și Transilvania, tărâmul care adăpostește misteriosul castel plin cu
fantome și vampiri undeva în mijlocul pădurilor întunecoase, a devenit subiectul a
peste 750 de filme, documentare sau nuvele inspirate fiind de romanul scriitorului
irlandez. Există multe legende:una spune că transformarea lui Vlad Țepeș în Contele
Dracula însetat de sânge se datorează faptului că, potrivit obiceiului în acea vreme,
învingătorul unei lupte își potolea setea band sângele celor învinși.

Porecla Țepeș i s-a atribuit de pe urmă execuțiilor frecvente prin tragere în țeapă pe
care le ordona. Chiar turcii îl denumeau Kazıklı Bey, (Prințul Țepeș). Acest nume a fost
menționat pentru prima oară într-o cronică valahă din 1550 și s-a păstrat în istoria
românilor

Cunocut pentru intoleranță și cruzimea să, Vlad era în același timp respectat de supușii
săi pentru campaniile de lupta împotriva turcilor. Era respectat atât că luptător cât și
că voievod ce nu tolera nedreptatea, în timpul domniei lui ridicând câteva mănăstiri. A
fost un erou adulat, dar și temut de poporul lui. Victor Hugo în „Legende de Siecles”,
redă felul în care Vlad Țepeș a întâmpinat armata sultanului Mahomed al-ÎI-lea venită
să cucerească Țară Românească. Înaintând spre Târgoviște, oștenii armatei turcești au
fost îngroziți de priveliștea oferită de Țepeș:case arse, câmpii parjolite, și fântâni cu
apă otrăvită.

Totul a culminat însă cu imaginea de lângă zidurile cetății unde se adăpostise Vlad
Țepeș:o imensă pădure de cadavre. Cuprinși de frică și îngroziți de mirosul celor
20.000 de cadavre ale prizonierilor turci înfipți în țepe, însuși Mahomed s-a retras
recunoscând victoria voievodului.

Pentru români, Vlad Țeepeș a rămas voievodul în timpul căruia puteai bea apă din
fântână Cetății Târgoviște, cu un pocal din aur masiv fără că cineva să-l fure (surse
istorice confirmă existența acestei cupe care a fost folosită până în ziua în care Vlad
Țeepeș a murit). În 1931-32, arheologul Dinu Rosetti, la ordinul Academiei
Române, a cercetat Mănăstirea Snagov pentru a descoperi trupul lui Vlad Dracula.

Dar nu a descoperit decât câteva morminte jefuite, în interiorul mănăstirii, legendele

locale spunând că trupul lui Vlad ar fi fost înmormântat chiar la intrarea în mănăstire.
Nedând crezare acestei legende, cercetătorul a săpat și a scos la iveală un mormânt
aflat în față altarului. Mormântul era însă gol. Continuând să sape, a găsit un altar
pagan, cu oase ale animalelor sacrificate.

Dând o șansă legendei, a început să cerceteze locul de la intrarea în mănăstire, unde a

găsit un mormânt ce nu fusese jefuit, aparțînând, se pare, unui nobil. Hainele care
învăluiau cadavrul arătau că aparțineau unui om înstărit. A fost găsit și un inel,
provenit din Nuremberg. Totuși scheletul avea și cap și, așa cum am spus mai sus, este
un lucru cert că Vlad a fost decapitat.

Mănăstirea Snagov are însă un grad ridicat de umiditate, ceea ce face că majoritatea
rămășițelor pământești ale celor înmormântați aici să se descompună foarte repede.
Este deci foarte posibil că și trupul lui Vlad să se fi descompus înainte de a fi fost
începute cercetările pentru descoperirea lui.

Cu certitudine putem afirmă că Dracula a existat. Că voievodul Vlad Țepeș ar fi același

cu vampirul diabolic, rămâne o provocare pentru fani. Cert este însă faptul că mitul
vampirilor a câștigat teren în față istoriei.Pe lângă nenumăratele filme cu Dracula, care
nu au decât vagi legături cu adevăratul Vlad Țepeș, două încearcă să se apropie de
realitate. În anul 1979, Doru Năstase a regizat un film istoric despre viața domnitorului.
În rolul lui Vlad a jucat Ștefan Sileanu.O portretizare a copilăriei domnului încearcă
Sergiu Nicolăescu, în filmul său „Mircea” (1989)-rol jucat de Vlad Nemeș. Desigur,
această reprezintă doar o licență, întrucât la moartea marelui voievod și domn, Vlad
nici măcar nu se născuse. Astfel, se încearcă o explicație asupra genezei
comportamentului de mai târziu al lui Țepeș: dragostea pentru țară și groaznică
pedeapsă care i-a dat porecla