Test nr.

2 – Luceafărul, Mihai Eminescu

Citește textul și răspunde cerințelor:

,,Iar ea vorbind cu el în somn, Şi din adânc necunoscut

Oftând din greu suspină: Un mândru tânăr creşte.

- ,,O, dulce-al nopții mele domn

De ce nu vii tu? Vină! Uşor el trece ca pe prag

Pe marginea ferestei

Cobori în jos, luceafăr blând, Şi ţine-n mână un toiag

Alunecând pe-o rază, Încununat cu trestii.

Pătrunde-n casă şi în gând

Şi viața-mi luminează!" Părea un tânăr voievod

Cu păr de aur moale,

El asculta tremurător, Un vânăt giulgi se-ncheie nod

Se aprindea mai tare Pe umerele goale.

Şi s-arunca fulgerător,

Se cufunda în mare; Iar umbra feței străvezii

E albă ca de ceară -

Şi apa unde-au fost căzut Un mort frumos cu ochii vii

În cercuri se roteşte, Ce scânteie-n afară.,, (Mihai Eminescu,

„Luceafărul,,)

1. Identifica două motive literare prezente în fragmentul citat.

Motivul este unitatea minimală care exprimă la nivel particular tema textului.

2. Motivează utilizarea modului imperativ în text.

Modul imperativ exprimă o dorinţă puternică adresată în mod direct.

3. Prezintă semnificaţia sintagmei ,,dulce-al nopții mele domn,,.

1
4. Transcrie doi indici spațiali ai planului terestru.

5. Identifică o metaforă, un epitet şi o comparaţie.

Metafora este figura de stil care constă în transferul de sens dintre un cuvânt obişnuit şi unul
deosebit pe baza unei asemănări de sens. Epitetul este figura de stil prin care se exprimă însuşiri
deosebite, reflectate de imaginația scriitorului. Comparația este figura de stil care constă în alăturarea a
doi termeni pentru a evidenția trăsăturile asemănătoare şi pentru a conferi expresivitate limbajului.

6. Reliefează semnificaţia antitezei din text.

Identifică elementele care se află în antiteză; formulează semnificația acestei opoziții. Antiteza
este figura de stil prin care se realizează opoziția dintre două entități, care se pun reciproc in relief.

7. Comentează versurile care compun invocația adresată Luceafărului.

8. Transcrie, din text, două structuri prin care se evidențiază descrierea de tip portret.

Descrierea este un mod de expunere prin care se prezintă trăsăturile unui obiect sau personaj cu ajutorul
adjectivelor şi al substantivelor.

9. Prezintă, în 6-10 rânduri, trăsăturile ipostazei angelice a Luceafărului din textul dat.

Pornind de la structuri care se referă la trăsăturile Luceafărului întrupat, explică semnificaţia

acestei apariții; evidențiază termenii antitetici.

10. Explică semnificaţia visului în contextul poetic.

Identifică elementele prezente în fragment care fac referire la motivul visului; explică semnificația
acestuia, având în vedere faptul că textul aparține curentului literar romantism.

11. Argumentează, prin evidenţierea a două trăsături, apartenenţa textului poetic la curentul
literar romantism.

Trăsăturile curentului literar romantism sunt: manifestarea plenară a sentimentelor şi

fanteziei creatoare prin intermediul artei, identificarea a noi surse de inspirație, cum ar fi istoria,
folclorul şi frumusețile naturii, profunzimea meditației asupra universului, pe două coordonate,
cosmic şi terestru, retragerea în lumea trecutului idealizat sau a visului, folosirea procedeului artistic
al antitezei, apelarea la toate straturile limbii în conturarea stilului.