Fuștei Bianca

Genul liric. Evaluare sumativă.

I. Nume - Costache Conachi

Mă duc, stăpână, de-acum și nu știu de-oi mai veni.

Ah, ascultă, să-ți grăiesc, până n-apuc a muri
Răbdare îți zic să faci și răbdând să nu urăști,
Inima care ți-am dat numai tu s-o stăpânești.
Ori în ce stare voi fi, să știu că m-or îngropa
Amanet cu viața mea numai la dragostea ta.
Rob desăvârșit al tău fiind dat prin giurământ,
A mă preface nu-i chip până ce-oi intra-n pământ.

II.B. Fundoianu- Rondel de toamnă

Îţi plânge toamna în priviri

Şi-ţi moare leneş la fereastră,
În odăiţa ta albastră
Pliveşti bolnavii trandafiri.

Tu stai pe gânduri şi te miri,

Frumoasă pasăre sihastră.
Îţi plânge toamna în priviri
Şi-ţi moare leneş la fereastră.

În cripta sfintelor iubiri

Te poartă lin iubirea noastră.
Şi te-ofileşti, precum în glastră
Se sting bolnavii trandafiri -
Îţi plânge toamna în priviri…

1. Incadrează cele 2 opere în specia lirica. Scrie pentru fiecare câte 3 argumente
susținute cu exemple din text. 12p.

Poezia “Nume” de Costache Conachi este un acrostih, deoarece:

a) Literele inițiale ale versurilor, citite vertical, alcătuiesc cuvântul „Marioara”;
b) Numele propriu format pe verticală reflectă motivul poeziei, eul liric vorbind despre
persoana iubită în secvențele: “Inima care ți-am dat numai tu s-o stăpânești”, “Să știu
că m-or îngropa/ Amanet cu viața mea numai la dragostea ta.”, Rob desăvârșit al tău
fiind dat prin giurământ”;
c) Titlul sugestiv “Nume” reflectă cuvântul format pe verticală -Mărioara, acesta fiind
numele iubitei eului liric.
 Poezia “Rondel de toamnă” de B. Fundoianu este un rondel, deoarece:
a) În titlu este prezent cuvântul rondel, ce ne sugerează că această operă se încadrează în
specia lirică cu același nume;
b) Poezia are treisprezece versuri, repartizate în trei strofe;
c) Primul vers este identic cu al șaptelea și cu al treisprezecelea “Îţi plânge toamna în
priviri”, iar al doilea cu al optulea “Şi-ţi moare leneş la fereastră”.

2. Selectează, din texte, o locuțiune verbală.   1p.

Locuțiunea verbală: “Stai pe gânduri” – poezia “Rondel de toamnă”

3. Alcăuiește 2 enunțuri, în care vei utiliza cuvântul,,fereastră" cu sens denotativ și

sens conotativ (propriu și figurat).               4p.

Bunicii stau triști lânga fereastră și privesc îngândurați la drumul pustiu pe care nu a mai
călcat nimeni de mult timp. (sens propriu)
Profesorul a deschis o fereastră nouă pentru a căuta mai multe informații despre viața și
activitatea lui Mihai Eminescu. (sens figurat)

4. Explică, în 2 enunțuri, semnificația titlului unei poezii.          4p.

Titlul operei “Rondel de toamnă” este un titlu sugestiv format dintr-o sintagmă
(îmbinarea cuvintelor rondel și toamnă), ce indică un motiv, care face referire la
timpul în care este surprins eul liric îngândurat. Titlul păstrează starea eului liric de
melancolie, tristețe și suferință și mesajul pe care îl transmite poezia.
5. Comentează,în 6 enunțuri, stările de spirit ale eului liric, desprinse din ambele
poezii.
În poezia “Nume” de Costache Conachi eul liric este cel care i se adresează unei femei
cu cuvântul “stăpână”, descriindu-se pe sine ca pe un “Rob desăvârșit fiind dat prin
giurământ”. El o iubește mult pe doamna, a cărei nume citit pe verticală este
Mărioara, și i-a dedicat întreaga sa dragoste, desemnând-o cu rolul de nevastă și
poruncindu-i să aibă grijă de inima lui și la bine și la rău “Inima care ți-am dat numai
tu s-o stăpânești”. Eul liric este de părere că iubirea merită păstrată pentru
totdeauna, chiar și atunci când nu mai ești in viață, însă ai alături de tine, în pământul
veșnic, o floare ce nu se va ofili niciodată, acea floare fiind – “stăpâna inimii tale”, cea
care a trăit alături de tine o viață întreagă și te-a iubit necontenit “să știu că m-or
îngropa/Amanet cu viața mea numai la dragostea ta.”
 În a doua poezie “Rondel de toamnă” de B. Fundoianu eul liric este surprins într-un
cadru mai melancolic, trist generat de sosirea anotimpului toamna, ce este
prezentată în personificarea „plânge toamna”. El descrie trandafirii ofiliți de două ori
“Pliveşti bolnavii trandafiri” și “Se sting bolnavii trandafiri”, ceea ce sugerează ideea
că întâi de toate, a încercat să repare dragostea ce nu mai mergea ca înainte și a
început a fi din ce în ce mai nepăsătoare față de el, însă pe parcursul timpului a
înteles că nu mai are rost, pentru că iubirea arzătoare ce în trecut îi mângâia sufletul,
a dispărut. Eul liric este mereu într-o continuă stare de îngândurare, mirare prezente
în secvența “Tu stai pe gânduri şi te miri”, însă spre sfârșitul poeziei, în versul “În
cripta sfintelor iubiri”, el călătorește prin toate amintirile ce le-a creat alături de
iubita sa, ce îi copleșesc sufletul de durere, însă își dă seama că acestea sunt prezente
doar în mintea sa, fiind învăluit de nostalgie.

6.  Comentează un epitet și o personificare.                              6p. 

Epietul “bolnavii trandafiri” conturează o imagine vizuală și sugerează ideea că odată

cu sosirea toamnei, soarele nu mai strălucește atât de tare și frumos, iar din cer cad
ploi zile întregi. Astfel, trandafirii au de suferit, deoarece nu au destulă lumină pentru
a crește și a înflori, ofilindu-se încetul cu încetul la fel ca și sufletul eului liric, ce simte
durere și tristețe.

Personificarea „plânge toamna” creionează o imagine vizuală și auditivă și sugerează

ideea că toamna este anotimpul ploilor ciobănești, ce durează ore în șir, iar eul liric
este influențat de acestea, având o stare de nostalgie, îngândurare și melancolie și
fiind cuprins de durerea ce este redată de un sfârșit de iubire.

7. Scrie un text coerent de 10-15 rânduri, în care să dezvolți ideea: 20p

   “Poezia este oglinda sufletului”

Poezia este mâna dreaptă a poetului, e penița ce îl ajută să fie cunoscut pe arene internaționale.
Poetul este o ființă ce îți luminează mințile, te face să cunoști lucruri nemaivăzute până acum și te îndrumă
prin versurile sale, la noi provocări și realizări.
Ce este o poezie? E ceea ce necesită mult timp și dorință, dar e și modul de exprimare a emoțiilor și
sentimentelor pe o foaie, în singurătate și într-o liniște mirifică. Ceea ce este relatat pe paginile albe, sunt
stările simțite de o persoană, pe care nu le poate împărtăși nimănui, doar viitorilor cititori ce vor cunoaște
durerile, bucuriile și iubirile autorului. Poezia e licoarea cu care se hrănește sufletul fiecăruia, slovele care o
alcătuiesc fiind făurite printr-o magie, ce ne ajută să ne limpezim mintea și inima. Cu ajutorul ei putem
descoperi noi orizonturi și găsi răspunsuri la orice întrebări, având cheia destinului în propriile noastre
mâini. Când citești o poezie te detașezi de lumea reală, pătrunzând într-o altă dimensiune în care visele
devin întotdeauna realitate și realitatea este un adevărat vis, fără griji, greutăți sau alte responsabilități, o
lume plăsmuită distinct, în care soarele mereu strălucește pe cerul senin și în care natura este cufundată
într-o armonie sublimă.
În concluzie pot spune că poezia nu este doar o înșiruire de cuvinte pe o pagină albă, ci este lanțul
puternic al dorințelor, gândurilor și e oglinda sufletului a celui care așază pe hârtie orice stare de spirit,
emoție și sentiment.