Conceptul de arta poetica defineste o opera literara n care autorul si prezinta n m

od particularizat viziunea si atitudinea asupra menirii poetului si creatiei sal

e. Arta poetica surprinde de asemenea sursele de inspiratie ale poetului, temele
, modalitatile de creatie si de expresie, precum si rolul poetului si al creatie
i.
Tudor Arghezi este unul dintre poetii care abordeaza diferite teme n creatiile sa
le literare, distingndu-se astfel poezia filosofica, de dragoste, poezia boabei si
a farmei si arta poetica. Un exemplu de arta poetica este poezia Ex libris (inclusa
n volumul Cuvinte potrivite) care reprezinta totodata si o definire metaforica a p
oetului zamislitor. Eul liric reda atitudinea deosebita, sentimentul de admiratie
fata de poet si creatia acestuia Carte frumoasa, cinste cui te-a scris. Poezia glo
rifica actul creator si creatia, dovada a faptului ca este o arta poetica. Carte
a, simbol al creatiei literare, este asemanata nti cu o floare Esti ca o floare, an
ume nflorita/ Minilor mele, care te-au deschis, apoi cu o vioara Esti ca o vioara, s
ingura ce cnta. Aceste comparatii releva nobletea si frumusetea sentimentelor tran
smise si demonstreaza adevarata valoare sfnta si eterna a cartii. Conditia creato
rului este surprinsa Un om de snge ia din pisc noroi/ Si zamisleste marea lui fant
oma, iar creatia lui constituie o enigma pe care o pogoara vie printre noi. Poezia n
cepe cu un ton optimist si se fializeaza cu unul trist deoarece misterele lumii
nu pot fi descifrate, ci doar redate prin jertfa lui zadarnica se pare/ Pe ct e gh
iersul cartii de frumos/Carte iubita, fara de folos,/ Tu nu raspunzi la nici o nt
rebare.
O alta poezie, Cuvinte stricate, facnd parte din ciclul Martisoare, este o arta poeti
ca pe tema esecului creatiei, dupa cum sugereaza chiar titlul. Poetul apare ca u
n proprietar al cuvintelor care par sa nu-i dea ascultare si pe care el nu le ma
i poate controla. Neputinta autorului de a crea pe baza cuvintelor este evidenti
ata n versurile poeziei Toate/ Cuvintele mele sunt ntortochiate/ Si s-au mbatat [...
] Au vrut sa alerge si sa joace,/ Dar betia le-a pravalit ncoace. Betia cuvintelor
semnifica starea de haos, confuzie si nepotrivire ntre mesajul poetic si exprima
re. Degradarea ideilor poetice este redata prin metafora mocirle cu stele, iar ide
alul pe care poetul ar dori sa-l atinga este sugerat de martisor si roade. Nemultumi
rea creatorului fata de propria neputinta se mbina cu dorinta de a-si recapata pu
terea creatoare. Solutia pe care poetul o gaseste n final o reprezinta igorarea c
uvintelor sau ordonarea acestora printr-o atitudine indiferenta: Cuvintele sa nu
mi le mai dezmierzi,/ Sa nu le mai spuie agale/ Buzele tale./ Sa nu le mai cnte c
umva/ Vocea ta/ Si pe cobza destele./ Huleste-le!.
Un alt poet care trateaza tema artei poetice este George Bacovia. Poezia Plumb car
e deschide volumul cu acelasi nume se nscrie n universul liric specific bacovian,
un univers redus la dimensiunea unui cavou, fiind totodata un model de arta poet
ica simbolista. Tema pe care o pune n valoare poezia o constituie conditia de dam
nat a poetului ntr-o societate josnica si egoista, care nu-l ntelege, o societate
superficiala, incapabila de a apreca valoarea poetului si a artei adevarate.
Astfel, acesta se simte captiv ntr-o lume care-l apasa, n care se simte nchis defin
itiv, fara a avea vreo posibilitate de evadare. Strigatul profund al poetului su
gereaza neregasirea interioara, angoasa unui spirit terorizat de moarte si de si
nguratate sfsietoare stari redate n poezie prin introducerea simbolului plumb, care
accentueaza nelinistea si deznadejdea: Dormea ntors amorul meu de plumb/ Pe flori
de plumb si-am nceput sa-l strig/ Stam singur lnga mort... si era frig.../ Si-i atr
nau aripile de plumb.
Poezia Poema finala (volumul Cu voi) constituie la rndul sau o arta poetica deoarece
surprinde etapa finala de creatie a poetului, care devine constient de o resping
ere sau nerecunoastere a talentului sau de catre lume. n sufletul sau, poetul spe
ra la un maret viitor: O, vino odata, maret viitor, dar totodata disperarea si ocupa
locul n interiorul sau Pe strada urle viata, si moartea/ Si plnga poetii poema lor
vana.... Astfel, poetul se resemneaza cu destinul sau tragic, evaporndu-se parca d
in lumea care nu l recunoaste si nu l accepta.
Arta poetica a lui Ion Barbu, ilustrata n poeziile: Din ceas, dedus... si Timbru, est
e dezvaluita n marturisirea poetului: Versul caruia ne nchinam se dovedeste a fi o
dificila eliberare: lumea purificata pna a nu mai oglindi dect figura spiritului n
ostru.
Poezia Din ceas, dedus... reda trei idealuri: lumea purificata n oglinda, autocunoa
sterea si actul intelectual, fiind arta poetica n sensul unei conceptii exprimate
ntr-un limbaj si o viziune aparte, specifice poetului de geniu: Poetul ridica nsum
area/ De harfe resfirate ce-n sbor invers le pierzi/ Si cntec istoveste: ascuns,
cum numai marea,/ Meduzele cnd plimba sun clopotele verzi Caracterul de arta poeti
ca al poeziei este definit chiar prin cele doua catrene, n care Barbu contureaza
o lume unica a esentelor ideale prin detasarea totala de real.
n poezia Timbru, privirea poetului e fixata pe suprafata lumii, nu dincolo de ea, f
ascinat ntr-att de lucruri precum piatra, huma, unda marii, carora le atribuie o v
iata sufleteasca. Poezia nu mai e acum o concentrare de esente, ci un cntec ncapato
r, capabil sa cuprinda diversitatea infinita a lucrurilor, un imn de lauda a crea
tiei cosmice asemanator aceluia pe care conform traditiei biblice, l-ar fi inton
at n paradis ngerii, cnd Dumnezeu a creat-o pe Eva din coasta lui Adam: Ar trebui un
cntec ncapator, precum/ Fosnirea matasoasa a marilor cu sare;/ Ori lauda gradinii
de ngeri, cnd rasare/ Din coasta barbateasca al Evei trunchi de fum.
La Lucian Blaga arta poetica se identifica n poezia Poezia, care face parte din vol
umul Ce aude unicornul. Autorul si exprima crezul liric, propriile convingeri despr
e arta literara, considernd ca esenta poeziei este asemenea unui fulger care se r
isipeste imediat, dar care si ndeplineste rolul de a face legatura ntre mesajul poe
tic si cititor: Un fulger nu traieste/ singur, n lumina sa,/ dect o clipa, ct l tine/
drumul din nor pna-n copacul/ dorit, cu care se uneste./ Si poezia este asa./ Si
ngura-n lumina sa/ ea tine pe ct tine/ din nour pna la copac,/ de la mine
pn' la tine.
Poemul Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este de asemenea o arta poetica n ca
re se reliefeaza atitudinea poetica a lui Blaga si se valorifica raportul dintre
poet si marele univers. Esenta poeziei se poate reduce la un singur vers care r
eprezinta o metafora deosebita Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ si nu uci
d/ cu mintea tainele, ce le-ntlnesc/ n calea mea/ n flori, n ochi, pe buze ori mormi
nte.
Cnd ne referim la operele literare ale lui Vasile Voiculescu, ne gndim la abordare
a unei diversitati vaste de teme, ntre care se disting si poezii ce au ca tema pr
incipala arta poetica, n care poetul si exprima viziunea proprie despre destinul s
au si ncearca sa desluseasca menirea creatiei sale.
n Poezia, prima sa arta poetica, actul creator e pus sub semnul viului soare-al cuge
tarii si al lacrimii amare: Cereasca floare, alba, stralucita,/ cu blnd miros de rai
e Poezia. Arta poetica n aceste versuri este asemanata cu o floare care sta ascunsa
-n suflet tainica, cuminte (...) Si din dulceata bucuriei sfinte/ Ea suge hrana
si se face mare. Aceasta arta de a scrie se dezvolta treptat si devine o floare m
inunata, iar mintea iscusita a poetului depaseste orice bariera fiind capabila sa
creeze ceva fara de asemanare. Poezia, rezultatul puterii creatoare este daruit
a tuturor avnd un efect pozitiv asupra oamenilor: mbalsamat e sufletul de floare/ S
i-n toata lumea zboara risipita/ Mireasma-i dulce, binefacatoare.
Un alt poem care poate fi considerat arta poetica este Dedicatie. Poetul gaseste o
definitie a cartii n care el se nchide, izolndu-se de restul lumii: O carte, scrie-
n Buch der Lieber, Heine,/ E un sicriu taiat din lespezi reci,/ Unde poetul cu-a
le sale taine/ Se-nchide singur pentru veci de veci. Legatura strnsa ntre poet si c
artea sa este demonstrata de versurile care surprind renasterea acestuia chiar d
in paginile cartii: Sa nu te sperii, palid cititor,/ Cnd rasfoind trziu aceste pagi
ni/ Ma voi scula oftnd dintre imagini/ Si voi zmbi livid, strigoi al lor.
La Ion Pillat putem vorbi despre o diferita viziune asupra artei poetice. Poemul n
tr-un vers este o arta poetica n care poetul si exprima nedumerirea si n acelasi tim
p uimirea fata de existenta unei multitudini considerabile de creatii poetice ca
re intriga si strnesc interes pretutindeni: Un singur nai, dar cte ecouri n padure..
. . n viziunea poetului e uimitor cum un simplu stilou poate da nastere la arte li
terare care influenteaza profund existenta noastra.
O alta poezie care se intituleaza chiar Arta poetica reprezinta o posibila definit
ie a artei poetice: Nu vorbele, tacerea da cntecului glas. Ceea ce vrea sa spuna po
etul de fapt este ca scrisul este modalitatea cea mai potrivita pentru exteriori
zarea gndurilor si creatia poate fi vazuta ca un cntec ce primeste glas prin versu
ri. Poezia releva ideea ca poetul traieste prin operele sale, iar versul zamisli
t poate fi o alinare pentru durerea lui: Mi-am urzit din sunet si coloare/ Din cu
vinte dure, zi de zi,/ Turnul versului nalt n care/ mi adorm durerea de-a trai. Scri
ind, poetul si creeaza o lume de vis n care mediteaza asupra trairilor si semnific
atiei creatiei, uneori chiar ndoindu-se de puterea sa creatoare: Dar cum stau cu l
ampa dupa mine/ Si cum scriu: un singur tipat greu/ Din odaia de bolnava vine -/
Si ce mic, ce gol e visul meu.
Arta poetica este bine definita n creatiile literare ale poetilor din perioada in
terbelica, fiind surprinsa sub diverse aspecte ce dovedesc ca este o forma de cu
noastere, o lupta cu limbajul si o condensare a trairii n cuvinte