Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Universul liric al poeziei blagiene Principala problema pe care o ridica poezia blagiana este de natura folozofica. Cunoasterea devine in acest sens expresia , viziunii poetice existentii umane, a intelepciunii. Cele doua tipuri de cunoastere filozolfica pe care pe traseaza L. Blaga sunt: a) Cunoasterea paradisiaca- un tip de cunoastere rationala , logica care dezvaluie misterul, spulberand astfel farmecul lumii; acest tip de cunoastere este specifica omului de rand. b) Cunoasterea luciferica- un tip de cunoastere poetica prin care misterul ramane nedezvaluit , nedescifrat , sporind astfel farmecul lumii; acest tip de cunoastere este specifica poetului , artistului, omului de geniu.

 In poezia blagiana aceste tipuri de cunoastere stau la baza imaginarului poetic, scotand in evidenta viziunea poetica inedita in care universul si misterul raman pe aceeasi coordonata. Fiinta umana in viziunea lui L. Blaga ramane mereu o constanta a viziunii poetice. Asemanarea tuturor vietuitoarelor el traieste intr-un registru al biologicului. Insa niciodata nu va putea sa cunoasca in totalitate misterul , dat fiind faptul ca marele anonim (DEMIURGUL, CREATORUL , DIVINITATEA) va limita cunoasterea umana prin cenzuta trascendenta

Temele poetice
Temele liricii belgiene: Natura Iubirea Moartea Cunoasterea Toate aceste teme sunt reprezentate sub semnul misterului ,fiinta umana tragica tocmai prin constientizarea traieste in intregime aceasta constanta a misterului.

 Iubirea este reprezentata ca o taina (secreta) insa-si feminitatea sta sub semnul acestei teme. Iubirea , ersoul devin posibile trepte de cunoastere a misterelor universale cosmice. Moarte nu e inteleasa ca sfarsit a tot si toate, ca un sfarsit al vietii ( ca in cazul lui Bacovia) ci devine misterul care il traim inca din timpul vietii si care se prelungeste si in spatiul de dincolo. Spre deosebire de Bacovia , eul liric belgian nu e inspaimantat de aceasta conditie, ecuatia existentiala nu este angoasa , ceea ce nu inseamna totusi ca eul poetic nu ar trai stari de neliniste, din potriva, Blaga vorbeste chiar despre nelinistea metafizica depre o sensibilitate metafizica.

 Natura in poezia lui Blaga nu mai este romantica sau simbolista vazuta ca dcor mai mult sau mai putin destramandu-se sau ca structura organica magica perceputa prin intermediul corespondentelor cu prin aceeasi reprezentare a misterului. Natura lui Blaga este o lume in sine , o lume sie-si suficienta , o lume care se cere a fi traita; ea sta sub semnul unor reprezentari magice, lumea naturii e alcatuita din doua dimensiuni. a) cea de suprafata a vizibilului , a audibilului. b) cea ascunsa , incifrata in sine ascultata , numai o fiinta initiata poate patrunde dincolo de stratul de suprafata poate adera la tipar.

Explorarea textului poetic

Titulul poeziei sugestiv afirmatie poetul (cunoasterea luciferica) marturisirea a eului liric exp. crezul poetului arta poetului EU pron. pers. =prezinta prezenta a eului liric Corola de minuni a lumii Misterul universului Laitmotiv Metafora Relatie/Raport EU UNIVERSUL- MARELE ANONIM

INCIPITUL
Este pus in relatie cu titlul poeziei nu strivesc nu ucid . verbe care indica pozitia eului liric in relatie cu mistere univ.

in flori , in ochi , in buze si morminte = enumeratie ce scoate in evidenta diferitele infatisati ale misterului, tainele Universului isi cauta si isi gasesc concretizari in cele mai diverse feluri. Astfel florile ar putea reprezenta simbolic lumea vegetala in vreme ce ochii, buzele ar indica lumea biologicului, lumea umana, iar mormintele ar devenii expresii a lumii materiale, expresii a materiei. Exista desigur la nivelul acestei enumerati o relatie a omului , a eului individual cu universul.

 lumina- intuneric , altora- mea , micsoreaza mareste , sugruma- sporesc = aceste realtii in opozitie au menirea de a scoate in evidenta nu doar raportul eului liric cu lumea , cu universul ci si de a exprima problema existentei umane in raport filozofic astfel cunoasterea filozofica cea paradisiaca si cea luciferica devenind constanta majora a textului in discutie.

eu cu lumina mea sporesc a lumii devine expresie a cunoasterii poetice , luciferice , prin care sensurile si semnificatile sunt potentate; si-ntocmai cum razele ei albe luna nu mic comparatie care ilustreaza dimensiunea celor doua tipuri de cunoastere stabilita de poet.

Teme si motive poetice

ci tremuratoare mareste si mai tare taina noptii Motive poetice al noptii , al lunii , al lumii Tema poeziei tema cunoasterii si flori si ochi si buze si morminte - devine un refren - laitmotiv - se reia in finalul poeziei sugerand defapt protejarea misterului indiferent de lumea raportata de mister; - versul reluat in final are si o valoare conclusiva

 Misterul este o notiune cheie in sistemul filozofic a lui Blaga. In viziunea sa , cunoasterea este de doua tipuri paradisiaca si luciferica. Termenii utilizati sunt metaforici , astfel , cunoasterea paradisiaca este cea care elucideaza misterul , in vreme ce cunoasterea luciferica este un tip de cunoastere intiutiva , poetica opusa celei paradisiace. Obiectul cunoasterii luciferice este un mister- care nu trebuie descifrat , ci din potriva adancit, marit. Finalul poeziei readuce in discutie aceasta dorinta a poetului de a pastra tainele , misterele universului in viziunea sa poetica.