Sunteți pe pagina 1din 5

Testament

de Tudor Arghezi
Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte,
Dect un nume adunat pe-o carte.
n seara razvratita care vine
De la strabunii mei pna la tine,
Prin rpi si gropi adnci
Suite de batrnii mei pe brnci,
Si care, tnar, sa le urci te-asteapta
Cartea mea-i, fiule, o treapta.
Aseaz-o cu credinta capati,
Ea e hrisovul vostru cel dinti,
Al robilor cu saricile pline
De osemintele varsate-n mine.
Ca sa schimbam, acum, intia oara,
Sapa-n condei si brazda-n calimara,
Batrnii-au adunat, printre plavani,
Sudoarea muncii sutelor de ani.
Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite
Si leagane urmasilor stapni.
Si, framntate mii de saptamni,
Le-am prefecut n versuri si-n icoane,
Facui din zdrente muguri si coroane.
Veninul strns l-am preschimbat n miere,
Lasnd ntreaga dulcea lui putere.
Am luat ocara, si torcnd usure
Am pus-o cnd sa-mbie, cnd sa-njure.
Am luat cenusa mortilor din vatra
Si am facut-o Dumnezeu de piatra,
Hotar nalt, cu doua lumi pe poale,
Paznd n piscul datoriei tale.
Durerea noastra surda si amara
O gramadii pe-o singura vioara,
Pe care ascultnd-o a jucat
Stapnul, ca un tap njunghiat.
Din bube, mucegaiuri si noroi
Iscat-am frumuseti si preturi noi.
Biciul rabdat se-ntoarce n cuvinte
Si izbaveste-ncet pedepsitor
Odrasla vie-a crimei tuturor.
E-ndreptatirea ramurei obscure
Iesita la lumina din padure
Si dnd n vrf, ca un ciorchin de negi,
Rodul durerii de vecii ntregi.
ntinsa lenesa pe canapea,
Domnita sufera n cartea mea.
Slova de foc si slova faurita
mparechiate-n carte se marita,
Ca fierul cald mbratisat n cleste.
Robul a scris-o, Domnul o citeste,
Far-a cunoaste ca-n adncul ei
Zace mnia bunilor mei.
1927: Cuvinte potrivite
1929: Icoane de lemn
1931: Flori de mucigai
1933: Tablete din Tara de Katy
1935: Carticia de seara
1936: Martisoare
1936: Cimitirul Buna-Vestire (roman)
1939: Hore 1940: Alte cuvinte potrivite
1942: Lina (roman)
1947: Una suta una poeme
1954: Prisaca
1955: 1907 Peizaje
1956: Cntare omului
Tudor Arghezi este unul dintre cei mai importanti poeti romni, opera sa fiind
de o complexitate unica n literatura romna. Opera sa este foarte variata, putnd fi
clasificata n mai multre categorii:
poezia filozofica:
artele poetice n care autorul este preocupat de poezie si de rostul poetu
lui; poetul este descris n ipostaza de artizan, fiind interesat de limbaj si de p
osibilitatile sale creative: Testament, Flori de mucigai, Epigraf, Portret, Ruga
de seara
poeziile care trateaza tema cautarii transcendentei, a divinitatii, n car
e eul liric oscileaza ntre mai multe stari raportndu-se la divinitate (ascultare,
smerenie, cautare, ardere, nchipuire, revolta, negare): Psalmii
poeziile care prezinta atitudinea fata de moarte: Duhovniceasca, De-a v-
ati ascuns
lirica sociogonica: volumul Cntare omului
poezia sociala:
estetica urtului (includerea banalului, a urtului, a macabrului n poezie, f
olosirea cuvintelor din orice registru stilistic): volumul Flori de mucigai (Pui
de gai, Cina, Galere, Fatalaul, Streche, Rada)
poeziile care prezinta universul taranesc, revolta sociala: volulmul 190
7-Peizaje
poezia de dragoste:
poeziile care descriu o amnare a momentului n care iubirea se mplineste (at
itudine asemanatoare cu cea din idilele eminesciene): volumul Cuvinte potrivite
(Morgenstimmung, Psalm de taina, Melancolie
creatiile care prezinta o mplinire a iubirii de tip casnic: volumul Carti
cica de seara
poezia boabei si a farmei
creatiile care trateaza tema jocului, a copilariei, dar si teme anterioa
re tratate dintr-o perspectiva ludica (Ex.: ciclul Tablouri biblice care trateaz
a problema creatiei divine din aceasta perspectiva infantila, crearea primilor o
ameni fiind descrisa ca un joc al lui Dumnezeu)
TESTAMENT
Poezia Testament face parte din volumul Cuvinte potrivite si este o
arta poetica moderna. Fiind prima poezie din volumul de debut al autorului, ea
a fost considerata un manifest literar care sintetizeaza ideile din ntregul volum
. Ca si Octavian Goga n poezia Rugaciune, Arghezi si exprima opinia despre menirea
literaturii si despre rolul poetului n societate. Poetul este vazut n ipostaza de
artizan al limbajului deoarece el detine puterea de a crea si de a schimba lume
a prin intermediul cuvntului. Spre deosebire de creatia lui Goga, Testament este
o arta poetica moderna deoarece nu se limiteaza sa vorbeasca doar despre rolul p
oetului si al poeziei, ci trateaza si problema limbajului, a transfigurarii soci
alului n estetic (estetica urtului), a raportului dintre inspiratie si tehnica poe
tica. Textul este unul complex n care se disting trei idei fundamentale: aceea a
legaturii spirituale ntre generatii si a responsabilitatilor urmasilor n fata mesa
jului primit de la strabuni, aceea a luptei cu materia limbii si cea a menirii p
oeziei.
Tema poeziei este creatia literara vazuta sub doua ipostaze: ca m
estesug, punndu-se accentul pe efortul creator al poetului, si ca mostenire, crea
tie transmisa urmasilor ca dovada si ca mijloc de cunoastere.
Poezia este scrisa sub forma unui monolog sau dialog imaginar adresat de tata unui
fiu spiritual caruia i este lasata drept mostenire cartea, care simbolizeaza de fa
pt creatia, opera literara. Desi este structurata sub aceasta formula, nu apare
a doua instanta, lirismul fiind unul de tip subiectiv. Eul liric si transmite n mo
d direct atitudinile, fapt subliniat si de marcile lingvistice ale subiectivitat
ii, cum ar fi pronumele personale: eu, mine, adjectivele pronominale posesive: mei, mea
noastra si verbele la persoana I: am ivit, am prefacut, facui, am preschimbat, am
us.
Titlul face trimitere la Biblie, la Vechiul si Noul Testament de
oarece mostenirea pe care o lasa eul liric urmasilor este una spirituala. Testam
entul este unul simbolic n care beneficiarii sunt att cititorii, ct si ceilalti poeti
care se vor inspira din ideile transmise.
Poezia este strucuturata n sase strofe care au un numar inegal de
versuri si sunt construite n jurul elementului central, metafora carte (care repre
zitna astfel si un element de recurenta). Termenul are n fiecare strofa o alta se
mnificatie: acumulare spirituala ca opera: un nume adunat pe-o carte, treapta, legat
ura spirituala ntre stramosi si urmasi: Cartea mea-i fiule, o treapta, carte de cap
ati pentru istoria unui popor: Ea e hrisovul vostru cel dinti, dovada a efortului cr
eator al autorului: Eu am ivit cuvinte potrivite, Slova de foc si slova faurita, mar
tor al suferintei poporului, martor al istoriei nationale: Durerea noastra surda
si amara / O gramadii pe-o singura vioara. Fiind o arta poetica, accentul nu se p
une doar pe semnificatiile poeziei si rolul acesteia, ci si pe rolul poetului. A
cesta este surprins n ipostaza de mestesugar, artizan, care si cauta sursele de in
spiratie si mijloacele artistice, transformnd socialul n estetic: am ivit cuvinte p
otrivite, framntate mii de saptamni, / Le-am prefacut n versuri si-n icoane. / Facui
din zdrente muguri si coroane. / Veninul strns l-am preschimbat n miere. etc.
Incipitul este formulat ca o adresare directa a eului liric cat
re un fiu spiritual prin intermediul careia i lasa mostenire un nume adunat pe-o c
arte, simbol pentru creatia poetica si implicit pentru poet. Adresarea directa se
realizeaza prin intermediul vocativului fiule, care reprezinta orice cititor pote
ntial, poetul devenind n mod simbolic un tata. Bunul spiritual pe care l lasa poet
ul mostenire este o creatie despre suferintele stramosilor redate prin metafora s
eara razvatita care vine / De la strabunii mei pna la tine. Aceasta este o treapta,
o legatura spirituala ntre trecut si viitor, o treapta n desavrsirea cunoasterii. P
rocesul de creatie este descris ca un drum dificil, asemanator cu drumul parcurs
de naintasi n trecut: Prin rpi si gropi adnci, / Suite de batrnii mei pe brnci.
n strofa a doua este prezentata o alta ipostaza a cartii, ea cap
atnd o semnificatie sacra divina. Cartea devine un document important, o carte de
capati asemanatoare Bibliei: Ea e hrisovul vostru cel dinti. Creatia literara are a
cum o valoare sociala deoarece prezinta suferintele stramosilor, fiind o marturi
e pentru ntreaga lor existenta: Al robilor cu saricile pline / De osemintele varsa
te-n mine. Poetul este din nou elementul de legatura dintre trecut si viitor, el
preia suferinta stramosilor: osemintele varste-n mine si o transmite mai departe p
rin intermediul poeziei.
n a treia strofa poezia se materializeaza, se transforma ntr-o lu
me obiectuala. Ideea esentiala a acestei secvente este transformarea elementelor
concrete, care reprezinta socialul, n elemente estetice. Realitatea materiala ca
pata prin intermediul poetului valoare spirituala. Ipostaza poetului ca mestesug
ar este subliniata prin intermediul verbelor la persoana I (am ivit, am prefacut, am
preschimbat) si al elementelor de opozitie. Efortul creativ este redat prin inter
mediul elementelor aflate n opozitie, sapa, brazda, care reprezinta munca fizica a ta
ranilor, si condei, calimara care descriu munca intelectuala a poetului. Uneltele fo
losite pentru a lucra pamntul se transforma n unelte de scris, munca de creatie es
te asemanata cu munca plugarilor care modelau pamntul: Ca sa schimbam, acum, ntia oa
ra, / Sapa-n condei si brazda-n calomara. n continuare se contureaza imaginea poet
ului ca nascocitor, care transforma limbajul taranilor: graiul lor cu-ndemnuri pe
ntru vite n limbaj poetic: am ivit cuvinte potrivite. La Arghezi, poezia nu este ins
piratie ci mestesug, efort creativ care are n centru problema limbajului poetic (
idee specifica modernismului). Mestesugul poetic presupune nsa un efort, redat pr
in intermediul paralelismului cu munca fizica a stramosilor: Sudoarea muncii sute
lor de ani / [...] Si, framntate mii de saptamni, / Le-am prefacut n versuri si ico
ane. / [...] Veninul strns l-am preschimbat n miere. Socialul este transformat n est
etic prin trecerea elementelor care tin de durerea si suferintele stramosilor n e
lemente ale creatiei poetice: ndemnurile pentru vite sunt transformate n cuvinte po
trivite, veninul strns n sufletul taranilor se metamorfozeaza n miere, pastrnd nsa for
lui sociala (Veninul strns l-am preschimbat n miere / Lasnd ntreaga dulcea lui puter
e.). Din zdrente, venin, ocara, si mai trziu, bube, mucegaiuri si noroi se hraneste
ata o forma lumea poeziei: leagane devin simbol pentru liniste si detasare, icoane s
e refera la partea spirituala a creatiei, muguri sunt semnele vitalitatii cuvintel
eor uitate, miere reprezinta valoarea artistica a limbajului poetic si frumuseti si
preturi noi care descriu originalitatea poeziei ca efect al transfigurarii socia
lului.
Strofa a patra prezinta n continuare imaginea poeziei ca meste
sug, dar si imaginea ca posibilitate de a exprima revolta sociala: Am luat ocara,
si torcnd usure / Am pus-o cnd sa-mbie, cnd sa-njure. Poetul are puterea de exprima
att imagini sensibile (sa-mbie), ct si imagini care descriu raul (sa-njure), poezia p
utnd avea si un rol estetic, dar si unul moralizator. Prin intermediul poetului,
trecutul capata valoare de simbol, dar si de ndreptar moral, iar opera literara c
apata valoare justitiara: Am luat cenusa mortilor din vatra / Si am facut-o Dumne
zeu de piatra, / Hotar nalt, cu doua lumi pe poale, / Pazind n piscul datoriei tal
e. Rolul poetului de vorbi despre trecut i revine fiului, ca simbol pentru urmasi, f
apt subliniat de adjectivul posesiv tale.
n strofa a cincea se reia ideea transfigurarii socialului n estet
ic prin faptul ca durerea, revolta sociala sunt transformate n poezie, simbolizat
a prin substantivul vioara: Durerea noastra surda si amara / O gramadii pe-o singur
a vioara. Este reluata si ideea ca poezia este un instrument de lupta sociala: Pe
care ascultnd-o a jucat / Stapnul, ca un tap njunghiat., dar si un mijloc de razbuna
re a suferintei naintasilor: Biciul rabdat se-ntoarce n cuvinte / Si izbaveste-ncet
pedepsitor / Odrasla vie-a crimei tuturor. Problema limbajului este reluata n ace
asta strofa prin sublinierea ideii de estetica a urtului, pe care Arghezi a prelu
at-o de la poetul francez Charles Baudelaire, autorul volumului Florile raului.
Conform acestei teorii esteticul n poezie poate cuprinde si alte categorii, cum a
r fi raul, urtul, grotescul. Ideea se regaseste n versurile: Din bube, mucegaiuri s
i noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi., un alt element de opozitie din poez
ie. Artistul si poate gasi sursele de inspiratie n orice mediu social si poate fol
osi cuvinte din toate registrele stilistice.
Ultima strofa subliniaza ideea ca poezia este n primul rnd mes
tesug, sintetiznd astfel crezul poetic al artistului. Muza, simbolizata n poezie d
e domnita este depasita de mestesug, poezia moderna fiind o expresie a efortului c
reativ, nu o sursa a inspiratiei: ntinsa lenesa pe canapea, / Domnita sufera n cart
ea mea. Aceasta conditie a poziei moderne este duala nsa, fapt subliniat de opozit
ia dintre slova de foc (cuvntul inspirat, de sursa divina) si slova faurita (cuvntul e
laborat, mestesugit de poet): Slova de foc si slova faurita / marechiate-n carte s
e marita, / ca fierul cald mbratisat n cleste. Conditia poetului este redata n versu
l Robul a scris-o, Domnul o citeste, artistul fiind un truditor al condeiului si s
e afla n slujba cititorului, Domnul. Acest cititor, care reprezinta de fapt urmasii
, este obligat sa descifreze sensul ascuns al cartii n care zace mnia bunilor mei. Pri
n urmare, poezia si atinge scopul de a lasa mostenire o dovada a suferintei si a
destinului stramosilor.
CONCLUZIE
Testament este o arta poetica moderna care contine numeroase
elemente specifice curentului literar modern: poezia se afla ntr-o continua cauta
re a limbajului care sa exprime cel mai bine framntarile eului liric, introduce e
lemente care tin de estetica urtului, ncalca conventiile prozodice (strofele au un
numar variabil de versuri), limbajul este caracterizat prin ambiguitate si expr
esivitate, cuvintele capata noi semnificatii si sunt alese din toate registrele
stilistice (termeni argotici, neologisme, arhaisme, regionalisme, cuvinte banale
: bube, mucegaiuri si noroi, slova de foc etc), rolul poetului este de a potrivi ace
ste cuvinte pentru a-si transmite mesajul poetic.