Morometii romanul de dupa al 2-lea razmoi mondial I.

Introducere Roman obiectiv traditional, Morometii se constituie ca o capodopera a literaturi i romanesti postbelice. Caracterul traditional al cartii este pus in evidenta pr in accentul care cade pe desfasurarea epica, pe organizarea echilibrata a secven telor narative a caror inlantuire urmareste desfasurarea cronologica. Perspectiv a narativa este unica, cea a unui narator omniscient, prezent, obiect, impertial . II. Geneza Romanul lui Marin Preda ia nastere in urma unui proces indelungat de creatie car e presupune ca si in cazul lui Liviu Rebreanu exercitii pregatitoare precum pove stiri sau nuvele, astfel opere precum La camp, Salcamul, Calul sunt proze din vo lumul de debut Intalnirea din pamanturi. Ele vor constitui nucleul epic necesar dezvoltarii celor mai impotante episoade ale romanului Morometii. Volumul I este publicat 1955, iar cel de-al doilea abia in 1967, in urma unui proceas elaborat care a intentionat sa armonizeze liniile epice aparent divergente. III. Semnificatia titlului Morometii desemneaza destinul individual al unei familii taranesti din Campia Du narii prin relevarea caracterului universal al acestor experiente, dar si al spe cificitatii romanului. IV. Tema Este sociala, dar vizeaza sublinierea unei obsesii a creatorului privind raportu rile dintre realitate, sdevar si istorie. Motivul central al cartii este timpul care are valente specifice in cazul confruntarii cu constiinta personajului cent ral, Ilie Moromete si a intregii colectivitati. V. Compozitia Compozitia primului volum este simetrica coordonata de motivul timpului care ini tial este rabdator cu oamenii imprimand actiunii o miscare lenta, iar in final n umai avea rabdare cu oamenii, precipitand actiunea. VI. Subiectul Incipitul este expresia unui timp armonios si a unui spatiu traditional. Sunt fi xate coordonatele spatio-temporale veridica in Campia Dunarii cu cativa ani inai ntea celui de-al doilea razboi mondial se pare ca timpul avea cu oamenii nesfars ita rabdare, iar viata se scurgea aici fara conflicte mari. Secventa narativa cu care romanul debuteaza este aceea a intoarcerii familiei Mo rometilor de la camp. Actiunile membrilor acesteia sunt centrifuge anuntand viit oarea destramare a familiei. Catrina este preocupata de pregatirea cinei, baieti i cei mari merg in grajd pentru a se odihni, fetele se duc la scaldat, Niculae a re grifa de oi, iar tatal, Ilie Moromete iese la drum pe stanoaga cautand prilej de a intra in vorba cu oricine. Spirit contemplativ, meditativ, hranit din placerea de a analiza lumea in cele m ai intime resorturi ale ei, cu o inteligenta ascutita, rece, personajul principa l, Ilie Moromete, ilustreaza statutul taranului roman, iubitor al valorilor trad itionale, al familiei si a proprietatii taranesti - pamantul. Disimularea adevaratelor intentii este arma cu care Moromete incearca sa se impo triveasca unei lumi mult prea stramte si prea conformiste pentru puterea lui de intelegere a lucrurilor. Semnificativ in acest sens este episodul in care vecinu l sau, Balosul ii cere sa-i vanda salcamul din spatele casei, iar Moromete ironi c il anunta ca la noapte ploua si ca o sa faca o gramada de grau. Cu valoare morfologica pentru viata traditionala romaneasca, secventa narativa a cinei taranesti este anticipativa. Ea prefigureaza conflictul dintre Ilie Morom ete si copii sai, dintre fratii mai mari si Catrina. Acest conflict va duce la d estramarea unitatii familiale si mai apoi la pierderea prosperitatii taranesti. In mod simbolic locul lui Moromete este pragul celei de-a doua odai de unde stap

anea cu privirea pe fiecare pe cand locul Catrinei este langa oalele cu mancare si langa copii ei facuti cu Moromete. Pe partea dinspre usa ca si cand ar fi fos t gata oricand sa se scoale de la masa si sa plece afara stau PAraschiv, Nila si Achim. Scena taierii salcamului este simbolica deoarece arborelel reprezinta un axis mu ndi al satului traditional. Acest episod atrage dupa sine restrangerea universul ui morometian care devine meschin in dimensiunile sale. Pare ca viata satului si -a pierdut coordonata sacra, s-a demitizat. Amenintarile mari, plata foncierii, datoriile la banca devin imposibil de contra carat. Cei trei frati vitregi, Paraschiv, Nila si Achim, instigati de Guica, sor a mai mare a lui Ilie Moromete, tind sa paraseasca familia, sa iasa de sub autor itatea paterna. Persanajul central traieste cu pasiune darinta pastrarii celor doua iluzii care ii dimensioneaza viata unitatea familiala si proprietatea taraneasca. Pentru pri ma data in istoria literaturii romane un taran este infatisat in ipostaza celui care face eforturi pentru a-si pastra pamantul si nu in ipostaza in care lupta p entru a-l dobandi. In acest fapt consta si diferenta majora dintre cele doua per sonaje exponentiale pentru categoria taranului roman Ion si Ilie Moromete. Morom ete intelege sa munceasca pamantul care asigura prosperitatea intregii familii s i nu banuieste ca universul sau intim, armonios va fi subminat chiar de catre ce i care ii sunt apropiati ei. Instigati de Guica, fratii vitregi, Paraschiv, Nila si Achim vor fugi la Bucures ti cu oile si apoi cu caii. Dezamagit, neintelegand adevarata motivatie a fiilor sai, Ilie Moromete intra intr-un lung proces de metamorfoza din care va ramane doar chipul lui de huma arsa facut odinioara de Din Vasiliu. Sufletul acestuia i ntra intr-un proces de pietrificare oglindind conflictul interior. Cea mai mare amenintare pentru Ilie Moromete este tirania istoriei capabila sa spulbere orice iluzie a armoniei trei ani mai tarziu izbucnea cel de-al doilea razboi mondial, timpul nu mai avea rabdare. VII. Finalul Considerat cea mai importanta realizare a romanului postbelic, Morometii, isi im pune originalitatea printr-o adanca dimensiune psihologica. Arta narativa consta in stilul indirect-liber, in voiciunea dialogului, pitorescul portretisticii si in subtextul ironic. Marin Preda este practic primul autor al literaturii roman e care reuseste sa sondeze analitic sufletul taranului.