CURTEA DOMNEASCA DIN IAŞ •

I )

ALEXANDRU ANDRONIC

Curtea domnească din Iaşi, considerată lncă din secolul trecut cea
mai veche, cea mai insemnată, şi cea mai frumoasă zidire din Iaşi" (fi
1), a făcut obiectul unor interesante studii istorice, dăinuind multi ��
concepţia Istoricilor romantici, care au afirmat că palatul
înălţat pe temeliile unor străvechi construcţii , datind din edomnesc a fost
pocaderomană •.
Ideea originii romane a fost imbrăţişati de N. A. Bogdan, la
ne-a rămas, totuşi, un prim istoric al curţii domneşti din Iaşi, alcătuitcare
bază de documente şi cronici, ca urmare a interesului manifestat la Ince­ pe

putul secolului nostru de oficialităţile ieşene, care s-au gindit să dea o

anumită întrebuinţare vechiului Palat al Ocirmuirii 2•
După primul război mondial arhitectul care a lucrat la restaurarea
Palatului Administrativ din Iaşi a publicat un articol consacrat Curţii
domneşti, folosind In cea mai mare măsură ştirile documentare cunoscute
din scrierile anterioare 3•
Un studiu ştiinţific, bazat pe ştirile izvoarelor scrise, cronici, relatări
ale călătorilor străini, precum şi pe unele însemnări inedite a fost tipărit
abia in 1 932 •.
Du pă cel de al doilea război mondial, la Iqi, Incepind cu 1956, au
fost efectuate cercetări arheologice de suprafaţă, d�perin �u-se ma�
riale arheologice din secolele XV-XVIII pe locul vechii Curţi domneşti ·

Cercetările arheologice de la Iaşi, continuate In anii următori, cind

s-au efectuat săpături de salvare şi apoi sistematice, chiar la Curtea dom-
•) Comunicare prezentatA la Seriuneo ştllnţlfic4 organizati de
Comitetul Ju­
deţea n al P.C.R. Bacău In zilele de 14 şi 1 5 iunie 1974, InchinatA celei de-a XXX-a
aniversare a Eliberării patriei. .
1. Calendar pentru. poporul românesc pe anul 1845, Iaş1, an. 1v , 1845 • P· 135-144 '
cu o litografie reprezentind Palatul Oclrm'!iril. . .
In Arhit•u ,
2. N . A. Bog d an , Cu rtea domneascli d 1 n laş• dm vremurt ŞI. de acum•
.

- �-
..... ... ., 1n nualnlţla •
3. I . D. Berindei, llt o ricu l cet4ţU şi oraşului laşi de la 1n 1
laşi,XX (1909), p. 499 şi urm.

., Arheol"9fft an. IV• (1931-

laş1, In A r1 a •:
nr. 1 1 5-1 18, voi. X IV, Bucureşti, 1925.
Curţile Domnelli din
�·,.�:·
O. Tafrali,
arheo)Dpice lll
4.

Zaharia M. Petrescu-Dimbovlţa, Em. Za &rl •

1 932), p. 81 'i urm., cu un plan Intocmit de arhitectu l
Cercet4ri
oraşul 1011 li lmP,.ejuriml, In Studii 11 cercel4ri ştiinţifice , islofl e, I ....
5. N. ·
··• VII • 1956•

nr. 2, p . 21 şi urm.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 NIC
ALE XAN DRU A N DRO
158
· z ze etapele de construcţie ale ansamblului
nească, au permi.tivs si,dezseveP1�• �u�se şi conservindu-se
md
ziduri şi temelii , da­
medieva l respec
tind din secolele XV-�IorI . heolo ice de la Curtea d omneascA din Iaşi
Rezultatele �rcetArJl
au confirmatcălăt
ştiril
.
e docum���are şigi nformaţiile cronicilor şi chiar uneiP
descrieri ale orilor străml.

Fig. 1 . - Iaşi, Palatul Oclrmuirii după refacerea din 1843.

Fig. 1. - Jassy. Le Palais de Gouvernement aprCs la reconstruc-lion de l'annee 1843.
Astfel, sipăturile metodice din 1960 şi 1961 au permis sA se precizeze
faptul deosebit de important că primele construcţii de piatră ale Curţii
domneşti din Iaşi datează din prima iumătate a secolului al XV-lea. De
altfel, cea mai veche menţiune documentară referitoare la Curtea dom­
nească din Iaşi este aceea din actul de la 8 octombrie 1434, prin care
Ştefan Voievod li dădea lui Giurgiu un sat la oblrşia Sarate!, menţio­
nlndu-se că proprietatea respectivă depindea de jurisdlcţia domnească,
reprezentatA prin curtea Voievodală de la Iaşi 7• Pe baza descoperirilor
arheologice am putea presupune construirea acestei curţi lncă ln vremea
lui Alexandru cel Bun, deoarece, ln vremea urmaşilor sAI, aceastA curte
voievodală lşi avea scaunul sAu de judecată.
Pentru Inceputurile vieţii urbane ln aşezarea de la
tneă din secolul al XIV-lea şi Identificati cu lasll.skfi Torglaşi,
existentA
din lista ora-

8, Al. Andronic, Euc. Neamţu, Cereet4rt arheologice pe teritoriul or..,ulul la#

i11 Clllll 115&-IHO, In ArheoloQia Moldot>el, II-III,
p. U2 '' urm. ; Al. An­
dronic, Euc. Neamţu, M. D. Dlnu, S4p4turtle arheologice de la curteG dom,...cl
1964,
din lllfl. In ArhcoloQia Moldovei, V, 1887,p. 189-285 ; Al. Andronic, Principalele
.. l
nzultate ale cercet4r11or arhcoloQice de la CurteG
La re•I­
Domne111 cl l din Ia,l, In R•lliota
Muz..lor, 1\, , 1 967, 6, p. 552-555 ;
335-388.
Al. Andronic, Eug. Neam\u,
..U..Ce .......,.... de IGa!l, In Dada, NS, XIV, 1870, p.
Dinu.
1·
M.
III. Cool6e"-u, Dtlc:l<-le 1110\dawMfll lnalnt• de Ştefan c•l
J, p . 3111.
Mare, voi.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 DIN lAŞI
'-- V n. l �l\, UUM N �ASCA

�
şelor moldove�ti cuprinsi In cronicele vechi ruse ti o Curtea
' �ascl l ocale
::�
a jucat un important rol In grAbirea unif icAri i l?r pte�
A pro-
mArunte şi firimi ţate, accelerind şi pe ca le milita . . trativ
mmls
complex de lnchegare al centrului
:�
cesul economic exi te t
In feudallsmul dezvoltat, acolo unde au exista diţille eco mlce .
�
�F�
şi sociale necesare apariţiei oraşului, domnia a contrib it 1a e a
procesului de urbanizare. Astfel, la Iaşi, In epoca instalArii �m­
neşti au existat astfel de condiţii, dovadA fiind descoperirea 1n preaJma
nucleului iniţial al tirgului medieval a numeroase cuptoare de ars cera-
·
m1ca, d ocumenti n d u-se, ŞI· pe aceastA cale, o bogatA şi variatA producţie
de marfi pentru piaţA de caracter orăşenesc. De asemenea desco ·rea
in aria nucleului iniţial al tirgului Iaşi a nu meroase obiecte de 1
r;::
de metal �ti de sticll, precum şi a resturilor de construcţii din lemn
piatrA, dovedeşte prezenţa la Iaşi a numeroşi meşteşugar! şi negustori
ar;i
de la care ne-au rlmas bogate şi variate mlrfuri locale şi de import :
Descoperirea tuturor acestor elemente, care suplinesc cu prisosinţă izvoa­
rele scrise, lacunare sau sArace, constituie temeiul afirmaţie! noastre el
la mijlocul secolului al XIV-lea aşezarea de la Iaşi a cunoscut o noui
etapi ln viaţa sa şi anume urbanizare& •.
In analiza acestui proces complex social-economic petrecut la Iaşi,.
unde Curtea domneascA a avut un rol foarte important, se observi un
paralelism cu Suceava sub raportul etapelor de evoluţie. Şi la Iaşi ca şi
la Suceava, s-a putut constata existenţa a doui etape In desflşurarea şi
accelerarea urbanizlrii : 1) inainte de instalarţa curţii domneşti, cores­
punzind procesului Indelungat de urbanizare, de trecere de la aşezarea
rurall la cea urbanl, prin faza forum şi 2) dupi instalarea curţii domneşti,
cind se produce accelerarea procesului de urbanizare, aşezarea respectivi
fiind denumitA oppidum 10•
Procesul lent de urbanizare al aşezlrii laşi, InregistreazA un impor­
tant moment la Inceputul secolului al XV-lea, cind aici, In vremea domniei
lui Alexandru cel Bun, s-a instalat vama domneascA pentru comerţul de
tranzit cu plrţile tltlreşti. In baza privelegiului din toamna an�lui
1408,
cor­
acordat negustorilor din Lvov, la Iaşi se plătea vama pentru v1tele
sub
nute mari şi mici destinate regiunilor din rlslritul Europei, aflate .
stApinirea tAtarilor 11• In felul acesta, allturi de desfacerea cu �
gular1tate
al XIV:-Iea
a produselor meşteşugireşti, Ia laşi, Inel de la sfirşitul secolulUI
rat 111 un
şi Ind eosebi din primul deceniu al secolului urmAtor, s-a desfăşu
econ o­
comerţ de tranzit, care, desigur a contribuit la treptata dezvoltare
mici a tirgului.

ovene �In ucolul ai1�'C·�:" ;�

8. C. c. G lurescu, Tfrgurl rau or(lfe Ji eel41! mold
la mijlocul ucolulul al XVI- lea, Bucureşll, 1 96 7 , Pj �f�:;'�"., In
maldaveftepl In ueallll al XIV-lea In lu•lna..!!'a; � anexA J llta tuturor on-
1 n
pln4

.Ramano.lavtea, XI, lltorle, B�tl, 11185, p. •vo-

.-lor bu._,..tl, v.lahe, polone, UI1W>Iene fi �- a--�•o•..." -•1 d ••....,.,.,.. .W
....,_ _...
.
,_,
8. Al. Andronic:, w c:oalributlon "., •..,...,.
la viile u lua,, In .Dacta, 1185,
_7.
p. teS--4 41 �-IA medMualil
enu
•rllan4 dlft Mol-
ID. Al. Andronic:, Da&• noi uapre Ctll tura
111-113.
NS, IX,

In Revllta M-IOr, VI, 111111, 2, p.

d-,
11. M. Caetleh-u, ap. efi., val. II, p. 831-t».

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 1 60
IC
AU:X A NDRU A N DRON

Prima menţiune despre tf'"fJ

1 . adiel despre o aşezare
de caracter
�
urban, s-a pAstrat In ocumentu
e (25 mai 1434, emis In tirgul medieval
du 8 toate probablll dom ­
laşi d e cancelarie vOievodu �� � tlţile la curtea
oievod urmaşul lui Alexandru cel
neasci de aici, � n c are pl f�n
Bun, dAruieşte lui loii, po
p
ft·' , 0 roprietate feudali In ţinutul
d n 1 .,..
Cirligiturll "· .
Procesu l de urban � zare 8 1 Iaşilor a
fost accelerat In a doua etapA de
_ Curţii domneşti, unde Voievozll Moldovei,
existenţA şi func.ţionali tate
!şi aveau o reşecbnţl tempo� " '!n
AceastA reşedinţA a cunoscut In decursul
doua jumAtate
secolului al XV-lea o deose 1tl dezvoltare In deosebi, In a
Mare. Descoperirile
secolului al XV-lea, adiel In vremea lui Ştefan ee!
8 atestA lingi grija de fortificare
: ::!��� ::!r::t�1�1 ��-=!�ft�:o� lşilirgf�t �1 cu�� �omneş� Pe c:
r

arhrologlcl s-a putut stabili chiar 1re a cu. ,.1 omneş , pen
c Ştefan cel Mare construieşte In 1492
biserica Sf. Nicolae. .
are In perioadaurmaşilor Jui Ştefan ee! Mare a�t tlr�ul Iaşi, cit şi curtea
_
de aici, au avut de suferit cauza J&funlor tltlreştl, urmate
11•
domneascA din
de incendii, m� ales dupA invazia din 15 1 3 Aş� se explici faptul eli
Bogdan Vodi lşi are reşedinţa la Hlrlliu, la curţile dom n�ti ex}stente
acolo inci din vremea lui Ştefan cel JV! are. In cursul secolul':" al XV I -lea
la curtea domneasci din Iaşi se contmuli lucrArile de fortiflcare, com­
plexul feudal respectiv infiţişlndu-se ca o adevArati cetate, care a putut
rezista şi unui asediu mal Indelungat, cum s-a Intimplat In primAvara .
,
anului 1578 ". CAtre sfîrşitul secolului, rAIAtorul ru s Trifon Korobeinikov,
informat ci turcii interziseserA construirea cetlţllor In Ţlirile Române,
se mira totuşi ci la laşi exista un palat de p i atrA, In jurul cAruia se
inilţa un puternic zid de piatrA, pentru apArarea Cu rţii domneşti
"·
In secolul al XVII-lea fortificarea Curţii domneşti se produce in
vremea lui Vasile Lupu, cind se lnal ţl ziduri şi
turnuri noi, şi se du­
blea•i Rrosimea zidurilor exterioare, prin adliogi r
i , atit In interior cit şi
la extPrior. Aşa cum au dovedit-o sAplturi
le arheologice, in unele por­
ţi un i ale curţii domneşti zidurile ajung
la o grosime de 2 m, constituind
a li . Descoperirile arheologice recente
ade,·irate ziduri de cetate mediev
con fi rmA ştirea ce ne-a rAmas de la clllitor
ul rus Vasile Gagara, care ob­
ser,·a In 1635 că la laşi curtea d omneasc
A este fortificatA 11• In aceastA
vre".'e incinta exterioarA a curţii domne
şti din Iaşi a fost I n tAr it A , con­
strUindu-se basti�': masive
o
f rme pentr u arlileria propr
din piatrA In formA pAtrati, adevA
ie. In felul acesta , Intrea
rate plat­
că se inflţişa ca o
fortificaţie stelarA In formA
ga curte domneas­
de penta gon. AceastA for­
dovadă XVII-lea,
mA pen��onall, cunos
cutA călitorilor strAini din
fund stampa lnfăţl şlnd curte secolul al
a domneascA din Iaşi In vremea lui

I2. Ibidem, voi. 1, p. 381.

CCII 1t, �";�
;!;.::' Jon4, ln Croftlce� lloVO·rom4""
din NCO�� XV-XVI •dl­
pla:".l T.irU lfolcloNt," p. •1�. Pa.Wteeeu, Bu.,..._.u, ;
1 859, p. 182 Gr. Ureehe, IAio-
14. Gr. Ureehe, op. el&. p. 187.
,
15. Gll. Beavl conl, C414t
18. lbtdefta. p. 43.
ort ....,. '" Moldova fi Mu11&.,...,
.., BnM•
---tl
""" , 1"47
• ' p . 3t1 .

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 CURTE A DOMNEASCA DIN IAŞI
161
Constantin Cantemir, s-a menţinut şi in secolele următoare Astf 1
� �
1
planurile oraşului Iaşi, intocmite de topometril ruşi in cursul ·secol ui.
XVIII -lea, Curtea domneascA din Iaşi este reprezentati sub forma unw·
pentagon cu multiple construcţii in interiorul sAu ".
In acel aş i tim p palatul domnesc a suferit prefaceri şi renovAri atit
in
vremea lui Antome Ruset, cind, dupA relatările cronicarilor s-au lntre­
p:ins l� crAri i mpo.rtante ,18 cu mari cheltuieli, imitindu-se p�latele sulta­
nllor dm Constantmopol . Nu este de mirare deci cA Dimitrie Cantemir
va avea posibilitatea sA-1 primeascA In 1 7 1 1 pe Petru 1 ţarul Rusiei In
palatul domnesc din Iaşi, unde s-a pregAtit dupA cum n� relateazA 1. Ne­
culce "o masA frumoasA la curţile domneşti in casa cea mare cu cinii� ,.
adicA In IncAperile unde pereţii erau acoperiţi cu plăci de faianţă tur�
ceascA de tip lznlk, conform modei constantinopolitane.
După puternicul incendiu din 1 724, curtea domneascA din Iaşi a fost
renovată 1� vremea domniei lui Grigore Ghica Vodă (1727-1733), cind
s-a constrUit un turn m � la poarta curţii domneşti, installndu-se apoi
In acest turn un ceasormc. Totodată au fost refăcute zidurile înconjură­
toare, care IntArite cu turnuri pătr�te au dat o infăţişare impunătoare
Curţii domneşti. De aceea, către sfirşitul secolului al XVIII-lea călătorii
străini au putut consta ta că la laşi "palatul sau reşedinţa hospodarului
au ziduri uriaşe� 20• lnsă această curte avea să fie din nou pustiită de un
puternic incendiu şi, vreme Indelungati, s-a refAcut cu greu.
La Inceputul secolului al XIX-lea Voievodul Alexandru Moruzi, care
supraveghea personal mersul lucrărilor de refacere ale Palatului Ocir­
muirii, nu s-a putut instala In noile curţi domneşti refăcute In anul 1806,
din cauza izbucniri! războiului ruso-turc. Reparaţiile de la inceputul se­
colului al XIX-lea au păstrat zidul i ncinte! exterioare, refăcindu-se doar
unele turnuri.
Un alt Incendiu cel din 1 827, a distrus din nou Curtea domnească.
Curţile domneşti di� Iaşi ruinate vor fi date In folosinţA abi� In � 843.
Nou l palat a păstrat forma vechiului palat domnesc, avind trei man ln­
căperi, considerate drept principale : sala tronului sau spătăria, sala pos­
telnici ei şi sala haremurilor sau sala de baluri . In acest palat: parterul
.
era destinat serviciilor de stat, iar la etaj era locumţa voievodulw. ln acest
palat a stat şi a lucrat Alexandru Ioan Cuza dupA alegerea sa ca domn
al Moldovei pinA la desăvlrşirea Unirii. lnsă ���ndi.ul de la 15 ianuarie
1 880 avea să distrugă din nou Palatul Oclrmwru (f1g. 2).
Vechiul palat In s til baroc Intirziat (fig. 3), specific secolelor XVIII­
XIX, a fost compiet renovat de arhitectul 1. Beri�dei la l ncepu�ul se­
I?·
colul Ui nostru . Construit In parte pe zid urile ŞI l_e�?elill� vechii curţi dom­
neşti noul palat de la Iaşi, numit Palatul Adnun1strativ, a fost conceput

17. Arhivele statului I-.J, Colecţia planuri , nr.ll�,!fi:·

l 8. N. CosUn, LctopllciUI T4ril llfoldot>d, In "�" Rom4nld. Ed. M. Ko­
ia Ch leai.c..
llf:l� x-
IIAlnlceanu, voi. II, BuoUI"e4U, 1872, p. 14 ; Vezi ,1 E. N,!am 1�851
1 etn
••14rl'- arMOJogio• .u la .CIIIO Doaofl.,• din lOJI (1 .. 6- .. •
' '
1873, p. 281-287.
18. I. Neoulee, Leloplloţul f4rll llfoldowl, p. 278. e30• P· 2311 ·
20. P. P. Panalteaou, C4141orl polonl In f4rl� Rom4nc, BuoureşU, 1

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 FIC. 1. - 1..1, Palatul Odrmulrll la lflrlltul MCOlulul treeut.
n1. 3. - JMr/. Le Palal1 ele Qouvemement 6 la fin du 1lkle paue.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 CURTEA DOMN EASCA DIN I AŞ I
163

intr-u � stil f!Otic flamboyant (fig. 4), specific marilor constru il medie­
vale dm Occtdentul Europei, fiind refăcut abia in 1925 I f cţ
tu ală neogotică Palatul Culturii de la Iaşi este consid�ra� u��.:po�n�
c
monument de arhitectură din România.

Fig. 4. - Iaşi, Palatul Administrativ refăcut In 1925.

Fig. 4. - .Tasay. Le Palals Adm i nlstrau t ro!novt!e en 1906-1925.

Astfel, din cele expuse rezultă că, la Iaşi curtea domnească, impor­
tantă reşedinţă voievodal!, la Inceput temporară, apoi pennanentă, a cu­
noscut mal multe etape de construcţie, lărgire şi refacere In decursul mai
multor secole, etape care au fost precizate şi pe cale arheologic!, comple­
tlndu-se astfel ştirile izvoarelor scrise, documentare şi narative. Materia­
lul arheologic scos la iveală, constituind o sursă documentară de primA
valoare, a contribuit la elucidarea principalelor probleme privind isto­
ricul curţii domneşti din Iaşi , cea mai mare curte domnească din Moldova.

LA R!SIDENCE PRJNCitRE DE JASSY

Rlauml

Les foullln 81"Ch4ol01iquea effectuM 6 Jauy temOI811ent que lea preml�ra t!dl­
flcea en
premltre moUo! du XV• alkl•.
plerre de la rHidence princl�re. repreaentent la phase 1, aont dat6 de la
Pendant la deuxlme molie du XV• alkle la realdence princitre de Jasay a
eto! fortlflt!e, par la conltrucllon dea mure de l'anclente exto!rleure.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 ALEXANDRU ANDRONIC
16f

L'.,....,di sse-nt de la residcnce princiere de JIJISSy au XVIe si�cle mar

q uen

Le QSiheme de fortilicauon de la n!sldence prlncl� au x vu e lle 1 repreae

la pbue IL t

111 pbase III et se caracterise par la tranatonna uon de 1 ancelnte ex (e.,"1•ur nt

un verltable cllateaux forta.
a dans
Les IJ'III des transtonnations ont eu lleu dana la re&idence prin eiere
de Jas�
sux XVIIIe-XIX• slk.les (fig.
April l lncendie de 15 Janvier 1880 la n!sldence prlnciere _ n omme
1).

de Gouvemement - a ete renOYI!e dans le s tyle baroque tardlf (fi

e le Pal ais
'.; 3�
Au debut de notre s iecl e l'architect I. D. Berindei con �t l a c ns
palals selon le style gothique flamboyant (fig. 4), editi e en parti
et les assise de l 'ancienne n!sidence prlnciere de Jassy' 'qul• sans
"d uction d'
sur les m
un

plus iJ'IIIde n!sidenc:e de la Moldavle. oute, a ete la

ura

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro