Regele Carol I

20 Aprilie 1839 – 27 Septembrie 1914

Originea
- Născut la data de 20 aprilie 1839 la
Sigmaringen

- Numele complet: Karl Eitel Friedrich

Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-
Sigmaringen

- Este cel de al doilea fiu al princepelui

Karl Anton și al principesei Josephine
de Baden
Castelul sigmaringen
- Prințul Karl Anton, tatăl lui Carol,
servise ca ministru-prezident al Prusiei
în anii 1858-1862.
 Educația militară
I II
Școala de cadeți Școala de Artilerie
Munster Berlin
termină cu calificativul a fost numit locotenent
bine, devenind secund în suita unui
sublocotenent de dragon regiment de artilerie
Al Doilea Război
Germano-Danez

în anul 1864 a participat ca

voluntar în armata Prusiei
- membru al unei vechi familii nobiliare germane
- absolvent al cclor mai bune școli militare nemțești
- avea o bogată cultură generală
- veteran al Războiului Germano-Danez
- prieten al kaizerului Wilhelm I
- prieten al Împăratului Franței Napoleon III
 Venirea în România
- Ion C. Brătianu merge la Düsseldorf
pentru a obţine consimţământul venirii
în România din partea tânărului
principe, a familiei sale şi a regelui
Prusiei Wilhelm I.
- România era destul de mică și fragilă și
risca să fie dezmembrată
- Brătianu spera ca aceasta va fi soluția
pentru certurile și crizele de pe scena
politică românească
Principele Carol Ion BrĂtianu
- Totodată, spera că venirea lui Carol ne
va oferi un plus de prestigiu
 - Cel de al treilea fiu al regelui Leopold I
al Belgiei
- A refuzat propunerea Locotenței
Domnești de a fi proclamat Prinț al
Principatelor Unite Românești

Prințul Filip de Flandra

Plebiscitul începe la 2 aprilie şi se închide la 8 aprilie,
rezultatul fiind de 685.869 voturi pentru, 224 voturi
contra şi 12.837 abţineri.
Karl Anton – tatăl lui Carol Otto von Bismark – cancelarul
german
Wilhelm I – Împăratul german
 Drumul către România
Obține pașaport fals cu
A pășit pentru prima
numele de Karl Hettingen oară pe teritoriul român
Intră în oraş pe la podul Mogoşoaiei, unde
este întâmpinat de Dimitrie C. Brătianu,
primarul Capitalei, care îi înmânează cheile
oraşului

Zurich (Elveția) Turnu Severin București

29 Aprilie 1866 8 Mai 1866 10 Mai 1866

6 Mai 1866 9 Mai 1866

Baziaș Giurgiu
Aici se întâlnește cu Ion De aici va lua trenul spre
Brătianu care venea de la București
Paris
Primirea lui Carol la București
- Este condus spre Dealul
Mitropoliei unde
participă în catedrală la
slujba de Tedeum.

- Apoi este invitat în

Venus has a beautiful name
and is the second planet
from the Sun
Palatul Mitropoliei care
pe atunci era Palatul
Camerei Deputaților unde
a depus jurământul
 „Punând piciorul pe acest pământ sacru, am și
devenit român. (...) Vă aduc o inimă cinstită,
intenții curate, o voință fermă de a face binele, un
devotament fără margini față de noua mea patrie
și acel respect neclintit față de legi pe care le-am
luat de la strămoșii mei. (…) Cetățean azi, mâine
dacă trebuie soldat, voi împărți cu voi soarta bună
sau rea.”
Harta României în timpul lui Carol I
 Constituția din 1866
Încă de la instalarea sa pe tron, Carol - Era alcătuită după modelul
a numit un nou Consiliu de miniştri Constituției belgiene
condus de Lascăr Catargiu şi a convocat
Adunarea Constituantă pentru a-i atribui - Era adoptată fără acordul Marilor
misiunea redactării şi elaborării unei noi Puteri
Constiuţii a României, care să facă din
domnia sa un regim democratic şi - A fost percepută ca prima manifestare
constituţional. Noua lege fundamentală a a independenței
fost promulgată de domnitor pe 1 iulie
1866. - Nu amintea nimic de suzeranitatea
otomană
 Viața personală
- Se căsătorește cu principesa
Elisabeta de Weid in 1869

- Cei doi vor avea un copil pe nume

Maria care va muri la vârsta de doar
4 ani de scarlatină

- Acest eveniment va produce o

ruptură iremediabilă între cei doi
Descendența la tron
După moartea fiicei sale, Carol nu a mai avut
niciun copil. De aceea a fost nevoit să numească din
timpul vieții un moștenitor.

Astfel, principele Ferdinand, nepot de frate al

lui Carol acceptă această demnitate, iar pe 18
martie 1889 este declarat în mod oficial
moștenitorul tronului și se stabiliște definitiv în
România.

Regele Ferdinand
 Războiul de Independență
În timpul pornirii focului artileriei și a
salvelor de tun, Carol a exclamat:
„Asta-i muzica ce-mi place!”
În timpul domniei sale, țara a obținut
independența deplină față de Imperiul
Otoman, după un război efectiv intens,
modern și foarte eficace (cunoscut în istorie ca
Războiul de Independență, dar și ca Războiul
ruso-turc, 1877 - 1878), în care contribuția
României a fost decisivă.
În timpul luptelor desfășurate pe teritoriul
Bulgariei de azi, armata română l-a avut pe
Carol ca lider efectiv, Regele fiind prezent
personal pe câmpul de luptă.
Cele mai aprigi bătălii s-au dat la Calafat,
Plevna, Smârdan și Grivița.
 Regatul României -
1881
Pe 10 mai 1881, pe Dealul Mitropoliei, are
ceremonia de încoronare a lui Carol I şi a soţiei
sale, Elisabeta, ca suverani ai României.

Preşedinţii celor două Camere au înmânat

suveranilor coroanele din oţelul unui tun turcesc
capturat la Plevna de armata română sub comanda
lui Carol. În cuvântul de mulţumire, regele a
afirmat că primeşte coroana „ca un simbol al
independenţei şi al puterii României”.

Forma coroanei a fost inspirata de coroanele

domnitorii Mircea cel Bătrân și Alexandru cel
Bun.
 Criza socială în perioada regelui
Carol I
Problema țărănească s-a agravat în a
doua jumătate a secolului al XIX-lea în ciuda
reformei agrare din timpul lui Cuza, când
țăranii au primit pământ.

Țăranii nu au reușit să-și păstreze

terenurile, vânzându-le pe prețuri derizorii.

Toate acestea au dus la răscoalele

țăranilor. Cea mai răsunătoare fiind cea din
1907, când toată țara a fost cu prinsă de Numărul țăranilor morți în timpul
rebeliune. rebeliunilor nu este clar. Vehiculându-se
cifre între 2000 și 11000.
 Începutul Primului Război
Mondial
În 1883, România aderă la Tripla
Alianță, din care mai făceau parte
Germania, Austro-Ungaria și Italia.
Se pare că majoritatea elitei
politice românești nu a știut de acest
tratat.
Din această alinață făcea partea
Germania care era țara de origine a
regelui, dar mai făcea parte și Austro-
Ungaria, imperiu care deținea teritorii
locuite de români (Banatul, Transilvania
și Bucuvina).
Drept urmare, atunci când a început
Primul Război Mondial, România nu a putut
să lupte alături de Imperiul dualist, pentru că
la finalul războiului nu ar fi putut obține
nimic.
Faptul că nu a reușit să convingă pe
majoritatea politicienilor ca România să intre
în război de partea Germaniei, i-a provocat
regelui o dezamăgire profundă.
Acest lucru i-a accelerat moartea.
 Moartea și
înhumarea regelui