1.

Cosmologia stiintifica actuala interfata in relatia dintre teologie si stiinta

1.1 Universul in expansiune descoperire a secolului XX-lea
Ideea unui univers etern o gasim la exprimata indirect la Newton : Spatiul absolut, considerat in natura
sa fara nici o relatie cu ceva extern, ramane totdeauna asemenea si imobil si timpul absolut, adevarat si
mathematic, in sine si dupa natura sa, curge in md egal fara nici o legatura cu ceva extern. ACeasta idee a fost
respinsa de multe nume sonore din filosofie si stiinte. George Berkeley refuza idea de spatiu absolut, deoarece
asta inseamna ca exista ceva infinit si absolut, in afara lui Dumnezeu.
In 1916, Einstein formuleaza Relativitatea Generala, o generalizare a Realivitatii restranse si a legii
atractiei gravitationale a lui Newton teorie care ofera o descriere mai precisa a gravitatiei, prin intermediul
unei ecuatii care traduc interactiunea propriu-zisa in curbura spatiu-timp.
Edwin Hubble a observat in anii 1920 si 1930, ca galaxiile se indeparteaza unele de altele sic a universul
se extinde in toate directiile. Potrivit acestui model, Universul este rezultatul unei explozii care a generat spatiul
si timpul, intreaga materie a stelelor si corpurilor cosmice, dar si in toate formatiunile galactice cunoscute.(Big
Bang).
1.2

1.3
.3.1

Date ale cosmologiei patristice

Ideea unei lumi create din nimic apartine in mod exclusive culturii si traditiei iudeo-crestine. In NT exista
2 mentiuni ce pot fi invocate La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era
Cuvantul (Ioan 1,1) . Toate prin El s-au facut; si fara El nimic nu s-a facut din ce s-a facut. ( Ioan 1, 1-3) si
pasajul din Epistola catre Evrei: Prin credinta intelegem ca s-au intemeiat veacurile prin cuvantul lui
Dumnezeu, de s-au facut din nimic ce se vad. (Evrei 11,3). Vladimir Lossky, facand referire la VT, invoca un
loc din 2 Macabei 7,28, marturisirea unei femei din neamul lui Israel catre fiul sau Rogu-te, fiule, ca la cer si
la pamant cautand si vazand toate cele ce sunt intr -insele, sa cunosti ca din ce n-au fost le-a facut pe sine
Dumnezeu sip e neamul omenesc asisderea le-a facut.
Intelegand riscul reducerii intregului ac al creatiei ca modelarea unei materii preexistente, Sf. Parinti au
insistat asupra principiului creatiei din nimic. Dumnezeu a facut totul din ce nu exista, dandu-I existent..
( Teofil al Antiohiei). Sf Atanasie a avut contributia decisive afirmand distinctia intre crearea lumii,
subzistenta, contingent, schimbatoare si coruptibila si nasterea Fiului lui Dumnezeu, din vesnicie, Dumnezeu
adevarat. Sf. Vasile cel Mare va scrie ca expresia la inceput prezenta in Facere marcheaza deopotriva
frontiera eternitatii si a timpului. Sf. Grigorie de Nissa afirma ca Scriptura invata despre faptul ca Dumnezeu a
creat lumea in rezumat, in prima miscare a vointei Lui. Toate celelalte elemente constitutive lumii au aparut
intr-o anumita succesiune, conform intelepciunii lui Dumezeu. Si parintele Staniloae afirma ideea
progresivitatii creatiei: toate cele posterioare au fost prevazute in ceea ce s-a creat la inceput, si apoi in mod
special in cele imediat anterioare. Astfel, totul iese din voia lui Dumnezeu, dar voia Lui se foloseste si de cele
anterioare
Cosmologia in teologie si stiinta. Distinctii si puncte de convergenta. Cateva Exemple
Miraculoasa adecvare dintre om si lume sugereaza existent unui Creator
Cosmologia ne arata ca omul se naste intr-un univers care poate fi cunoscut. Miscarea si structurile
cosmice, stelele, planetele , precum si procesele interne ce se produc in interiorul lor duc la legi. Folosind
constructii matematice, ratiunea omeneasca poate alcatui descrieri pt aceste fenomene, fara sa fie necesoara
pana in vecinatatea acelor realitati.Universul se dezvaluie prin lumina si capacitatea omului de a recepta si
intelege cu mintea- care la randul ei este descrisa de Parintii filocalici ca vedere sau lumina interioara. Face
posibila cunoasterea, aceata acumulare de lumini spirtuale, intelese din aceste lumini vizibile. ORtodoxia
afirma prin Sf. Maxim MArturisitorul ca ratiunea omeneasca poate sa sesizeze rationalitatea lumii, petru ca
lumea si omul sunt creatii ale unui Autor unic, bun si iubitor.
Toate rezultatele cosmologiei dovedesc o anumita compatibiltate intre rationalitatea lumii si ratiunea
omului. Structurile cosmice sunt descrie astazi cu multa precizie de formule matematice. In acest fel, stiinta
despre univers scoate la iveala o parte din rationalitatea creatiei vazute, si scoate in evidenta cum omul, fiinta
rationala create dupa chipul lui Dumnezeu, poate sa sesizeze in lumea sensibila ratiunea lucrurilor. Materia
pamantului sta la indemana omului , pentru operele lui, incat ne putem ajuta de resursele materiei pentru
explorarea lumii. Trupul omului este inzestrat cu simturi in stare sa sesizeze foreleg, sunetele , culorile lumii

.3.2

.3.3

sensibile. Fenomenologia remaca si ea ca omul recepteaza in fiecare clipa de viata o singura lume, realizand o
unificare a datelor campului perceptiv. Teologia ortodoxa vede in toate acestea ca omul este chemat nu doar sa
retina din lumea create acele aspecte ordonate care se preteaza la descrieri matematice. Intr-o perspectiva
duhovniceaca, datele cosmologiei, care prezinta ordinea si procesele care se petrec in cosmos, pot fi vazute in
forma unor aspect ale rationalitatii lumii, un material doxologic.Psalmistul David vede in Creatie frumusetea si
intelepciunea autorului: Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mainilor lui o vesteste taria (Psalmul
18,1); Cat s-au marit lucurile Tale, Doamne, toate cu intelepciune le-ai facut.Umplutu-s-a pamantul de zidirea
Ta . (Psalmul 103,25)
Lumea are un inceput. Contingenta spatiului si timpului.
In reflexia filosofica spatiul si timpul au fost considerate absolute- idee care se potriveste cu eternitatea
materiei, spatiul si timpul constituind un fel de dat prealabil, un fond, un dcor fix in universul static. Conform
gandirii stiintifice universul nu este static, ci dynamic, spatiul si timpul nu sunt absolute, ele putand fi
deformate in zonele unde densitatea de materie-energie este mare. Materia, spatiul si timpul nu sunt eterne, ci
par sa aiba o data a nasterii. Potrivit unui postulat al relativitatii, lumina se deplaseaza cu o viteza
limita(~300.000 km/s)Aceasta inseamna ca avand de strabatut distante tot mai intinse, din locuri tot mai
indepartate lumina va ajunge in lentil observatorului terestru tot mai tarziufacand posibil ca multe dintre
consideratiile pe care le fac cercetatorii despre trecutul universului, pot fi verificate chiar in prezent. Avem de-a
face cu o conditie privilegiata pentru om: cu cat priveste mai departe in univers, el are sansa sa vada chiar
acum, in vremea vietii lui pamantesti, un trecut mai indepartat al lumii create.
Sfintii Parinti resping eternitatea materiei si a lumii. In apararea credintei ca Dumnezeu este Creatorul
intregii lumi, ei marturisesc crearea lumii ex-nihilo. In acest fel, spatiul, timpul si material au un inceput. De
cealalta parte, modelul cosmologic cu big-bang sustine ca intreg universul, stelele si galaxiile, spatiu si timpul
au aparut prin explozia unei singularitati cu dimensiuni de 10 milioane de miliarde de miliarde de ori mai mica
decat un atom de hydrogen. Ideea ca din ceva atat de mic , ar putea aparea intreg universul, este greu de
acceptat. Tocmai de aceea, poate fi remarcata intalnirea teologiei cu stiinta, ambele subliniind contingent lumii
si faptul ca spatiul si timpul au un inceput.
Distinctii necesare: momentul Big Bang, inceputul si originea Creatiei
Exista deosebiri fundamentale intre termenii teologici si cei stiintifici, de aceea, se subliniaza ca texul
Facerii nu este, si nici nu poate fi, un referat stiintific despre alcatuirea Lumii. Big-Bang- ul nu este
echivalentul stiintific al adevarului de credinta privitor la crearea lumii in forma ex nihilo. Distinctia aceasta
este semnalata de Heidegger, anume cea care deosebeste onticul(fiintare) de ontologic (fiinta fiintarii). Dpdv
teologic, inceputul lumii este ontologic, iar nu de ontic, astfel incat , chiar daca momentul Big-bang ar putea fi
o apropiere de stadiile de inceput ale lumii fizice, acesta nu presupune o apropiere de actul creatiei ca atare.
Aparitia universului, ca tunelare cuantica din nimic, nu poate fi acelasi lucru cu evenumentul creatiei ex nihilo.
1.3.4 Doctrina ex nihilo, vidul cuantic si explorarile recente ale cosmologiei.
evenimentul creatiei nu este transformarea a ceva in altceva, nu inseamna a lucre cu ceva sau in
cuprinsul existentei materiale intrucat Dumnezeu nu foloseste nimic din toate acestea(nici materie nici energie)
pentru a crea lumea. La polul celalalt, vidul, in forma vacuumului plin de energie despre care vb fizicienii, din
ale carui fluctuatii pare sa se fi nascut universul, poseda o bogata structura matematica.Nu gasim un echivalent
filosofic sau teologic pentru acest vid, care sa dovedeasca ideea ca universul este creat ex nihilo, care sa
identifice o echivalenta cu nimicul utilizat in reflectia teologica.Stiinta ajunge in situatia in care , fara sa
excluda, in mod intemeiat, pe Dumnezeu din crearea si istoria lumii, plaseaza inceputul universului intr-o stare
cvasi-apofatica, imposibil de precizat stiintific.
1.3.5 Diversitatea si unitatea lumii. O posibila perspectiva stiintifica
Fizica distinge in univers 4 interactiuni fundamentale, prin care se pot descrie cele mai multe din
fenomele lumii. Gravitatia este interactiunea ale carei actiuni se pot vedea cu usurinta la nivelul experientei
directe. In sarcina ei stau procese cosmice precum formarea stelelor, prin comprimarea gravitationala a gazului
si prafului prototelar, dar si miscarea si configurarea planetelor. Interactiunea electromagnetica acopera o mare
varietate de femomene ce caracterizeaza sistemele fizice cu ordine de marime de la scara atomica la scara
planetara, determinand fenomene magnetice si electrice, optice si termice. Celelalte 2 interactiuni sunt mai

putin cunoscute, interactiunile nuceare tare si slaba, ele actionand in lumea microparticulelor. Conform
fizicienilor, aceste 4 interactiuni s-au unit intr-o singura forta, care poate da seama de modul cum au aparut
toate celelalte. Nici fenomenologia si nici teologia nu pot gasi in aceasta unificare a interactiunilor intr-o Teorie
a Totului, cuprinderea intregii realitati.

.3.6

Universul si viata
Atat de bine sunt potrivite intre ele toate caracteristicele micro si macrocosmosului, incat intreg universul
este vazut ca un habitat, ca un ecosistem. Insa nu este vorba despre un habitat cosmic in care viata si omul s-au
adaptat. Dimpotriva, universul pare mai degraba adaptat noua. Fizicianul John Wheeler afirma: Pe masura ce
privim in univers si identificam multele accidente de fizica si astronomie care au lucrat in beneficiul nostrum
aproape pare ca universul treubuie ca, intr-un anumit sens, sa fi stiut ca noi venim.

.3.7

Diversitatea si Unitatea lumii- o perspectiva teologica

In Epistola catre Romani, Sf Ap. Pavel scrie ca cele nevazute ale Lui se vad de la facerea lumii,
intelegandu-se din fapturi, adica vesnica Lui putere si dumnezeire (Romani 1,20). Sf. Maxim Marturisitorul
scrie ca aici este vb de ratiunea lucrurilor intocmite dinaite de veacuri de Dumnezeu.Acestea, fiind nevazute, se
vad prin intelegerea din fapturi. Caci toate fapturile lui Dumnezeu contemplate de noi prin fire, cu ajutorul
stiintei si cunostiinte, ne vestesc in chip ascuns ratiunile dupa care s-au facut si ne descopera prin ele scopul
asezat de Dumnezeu in fiecare faptura.Viata omului si existenta lui sunt daruri ale iubirii lui Dumnezeu. Prin 5
ratiuni generale, Sf Maxim MArturisitorul cuprinde lumea si caracteristicile ei : fiinta, diferenta, pozitia,
miscarea si unirea.
Fiinta este invatatoarea teologiei, pt ca plecand de la lucruri, omul ajunge sa constate existenta unei
cause.Are character relevator, pt ca existent ei naste intrebari cu privire la cauza.
Diferenta legata de diferentele existente intre naturile si foreleg din cadrul substantei creatiei. Face
referire la diversitatea existentelor din cuprinsul creatiei.Exista deosebiri intre lucururile si vietuitoarele lumii
pe de-o parte si om, de partea cealalta,(fiinta inzestrata cu ratiune ).
Pozitia dpdv teologic, consideratiile facute cu privire la pozitie pot cuprinde date stiintifice care vizeaza
parti ale realitatii caracterizate de stabilitate, procesele si fenomele care isi pastreaza structura si dinamica, fiind
guvernate de forte care isi mentin si ele caracteristicile.PErspectiva teologica poate include, dincolo de toate
caracteristicile lumii fizice, multe ale aspect ale puterilor create. In felul cum fiecare parte a naturii completeaza
lucrarile celorlalte si felul in care fiecare specie vie, prin puterile si lucrarile ei, pune un hotar in lucrarile
celorlalte, ratiunile lor particulare, se vede conformitatea alcatuirii si miscarilor lor cu legea buna pusa de
Dumnezeu in ele.
Miscarea si unirea sunt ratiuni generale ale lumii create. Miscarea confera elementelor substantei potenta
asocierii in combinatii noi, in timp ce unirea face referire la orizontul integrator al Logosului, in care sunt
chemate sa se desavarseasca cele create, lucrurile, vietuitoarele.

1.4

Datele cosmologiei in lumina invataturii despre rationalitatea creatiei.

In intelegerea teologiei , toate aceste situatii ale stabilizarii partilor Creatiei sunt daruite cu un scop
spiritual, anume sa orienteze pe om catre un bine comun, impartasit cu semenii, catre propria lor stabilitate
spiritala la alegerea binelui si catre buna lui vietuire si lucrare a lui in solidaritate.Virtutea este, potrivit lui
STaniloae, produsul combinarii liberului arbitru cu binele si al persistarii in caltatea aceasta de viata, iar
persistarea in virtuti este persistarea in Dumnezeu, pt ca, facand lumea pt a ajunge la stabilitate, Dumnezeu a
facut-o pt a ajunge la El.Intreaga stradanie a cosmologiei poate fi receptata ca effort legitim de deslusire a
rationalitatii creatiei, de evidentiere a maretiei, intelepciunii si bunatatii lui Dumnezeu, care a daruit omului o
lume plina de armonii si de forme complexe de ordine , pt ca la intalnirea lui cu ea, sa sesizeze toate acestea,
ridicandu-se prin intelesurile duhovnicesti din lucruri catre unirea cu El.

2.

Mutatii majore in fizica secolului al XX-lea. Descoperiri relevante, implicatii epistemologice si

posibile evaluari din perspectiva teologica.
In abordarea stiintei, explorarea materiei da seama de modul in care sunt facute lucrurile care ne
inconjoara. Am vazut ca descoperirile din ultimul secol au scos la iveala o multitudine de forme si structure

ordonate in macrocosmos, aspect care pot constitui posibile pt de convergenta intre stiintele naturii si teologia
ortodoxa.
2.1

Mutatii majore in fizica secolului XX-lea

2.1.1 Structura cuantificata a lumii sensibile
Consistenta atomului, ca si cea a intregii alcatuiri a unei pietre, nu este data de aglomerarea lor compacta.
Fizica arata ca atomii sunt entitati diafane, alcatuiti dintr-un nucleu de 100 000 ori mai mic decat atomul, si
cativa electroni, si ei aprox. De aceasi marire, situati la o distanta de 100. 000 de ori mai mare decat
dimensiunea lor( mindfuck ) ..adica mai pe romanesteatomul e constituit din fragmente minuscule de
materie despartite de immense goluri de vid cuantic. Fizica atomului si mai apoi fizica cuantica produc o
prima surpriz referitoare la modul in care ne reprezentam structura materiei in corpurile lumii inconjuratoare.
Mecanica cuantica ne arata ca material din categoria substantei, dar si campurile au o structura cuantica. Astazi
se afirma ca fiecareia din cele 4 interactiuni cunoscute ii corespunde un anumit corpuscul care o mediaza, o
particular pe care o putem considera ca fiind cel mai mic pachet de forta, manifestarea ca atare a
interactiunilor fiind descrisa drept un schimb de particule care sunt intelese in forma acestor pachete de energie.
2.1.2 Materia lumii este constituita din pachete de energie
DEscoperirile fizice cuantice au scos la iveala ca, pe masura ce scad dimensiunile, aceste entitati
corpusculare ce alcatuiesc substanta si campurile de interactiuni dovedesc o component stranie, ondulatorie.Se
poate demonstra ca aceste farame minusculare din materie au poprietati ondulatorii asemenea sunetelor,
vibratiilor din aer declansate de lovirea unei corzi de chitara.Undele sunt entitati fizice distincte de corpurile
solide si se comporta diferit de corpurile macroscopice.Undele si corpusculii corespund unor descrieri
matematice distincte. Constitutia materiei este generate de celebra teorie formulata de Albert Einstein in sec
trecut, Relativitatea Restransa. O consecinta a acesteia indica faptul ca ceea ce numim prin masa, prin ea se
intelege cantitatea de materie intr-un corp,este de fapt energie. Dualitatea materiei este probabil cea mai
surprinzatoare descoperire legata de structura materiei, tocmai pt ca intra in contradictie cu perceptia obisnuita
pri care stiinta a oferit-o asupra lumii, prin legile clasice si a viziunilor filosofice.Fizicienii au fost nevoiti sa
recunoasca faptul ca ambele trasaturi, si cele corpusculare si cele ondulatorii, caracterizeaza cuantele, cu toate
ca la nivelul experientei directe proprietatile acestea s-au dovedit incompatibile.
2.1.4 Principiul de incertitudine
Potrivit principiului de incertitudine, formulat de fizicianul Werner Heisenberg, mecania cuantica afirma
posibilitati limitate in cunoasterea unui siste cuantic. De ex. Un electron nu se afla la un moment dat intr-un
singur punct- cum ar fi cazul daca el ar avea proprietatile unui bob de materie, ci este prezent intr-o regiune de
spatiu, la fel ca sunetul unei coarde ce umple incaperea unde este emis. Imposibilitatea de a stabili locatia
unui electron , persista pana cand se intervine cu un procedeu de masurare a parametrilor.Imediat dupa
interventie, electronul intra din nou in regimul pozitiei incerte.
Mecanica cuantica a demonstrate fara echivoc: intreg microcosmosul este caracterizat de proprietati. Este
vb de incertitutine de principiu ce limiteaza cunoasterea precisa a parametrilor unui system cuantic.
2.1.5 Comportarea stranie a constituentilor materiei. Efectul tunel
Tunelarea cuantica- effect specific microcosmosului. O piatra nu poate trece dintr-o parte a unui geam pe
cealalta decat in cateva situatii clare. Prima-daca geamul este inchis, piatra nu poate ajunge pe cealalta parte
decat daca are o vitza destul de mare si sparge geamul.(daca geamul nu e prea gros). A doua..daca viteza nu va
fi sufficient de mare piatra va lovi geanul dar nu il va sparge, si nu va trece dincolo.
La nivel cuantic, daca folosim un electron in locul pietrei, iar geamul este o bariera de atomi, se pooate
observa ca electronul nu se va comporta tot timpul ca si piatra. Exista situatii cand, desi electronul are mai
multa energie decat este necesar pt a sparge bariera, el este totusi respins.Neconcordantele merg si in sens
invers, cand in cazul in care electronul nu are prea multa forta, el ajunge pe partea cealalta, fara ca bariera sa fie
Sparta. Efectul tunel arata asadar, ca in regim cuantic, particulele pot strabate bariere de potential care, din
perspectiva clasica sunt impenetrabile.
2.1.6 Un exemplu semnificativ:lumina

2.2
.2.1

.2.2

Un exemplu care cuprinde cele mentionate , dar care largeste si mai mult aria de intalnire dintre stiinte si
reflectia teologica este lumina
Fotoni-particule care compun radiatia luminoasa.Existenta cuantelor de energie, ideea ca radiatia
luminoasa, in ciuda faptului can i se arata a fi un camp continuu, este facuta din constituent corpusculari, din
fotoni, a fost formulate tot in legatura cu lumina.Pe langa acesta, mecanica cuantica asociaza fotonul, particular
luminii, masa zero, prezentand fotonul ca energie cuantificata, fiind exeplul cel mai bun pentru a indica masa in
stare de energie pura.
Posibile evaluari din perspectiva teologica.
Incertitudinile stiintifice-trepte catre dezamagirea ratiunii omenesti
August Comte spune despre spiritual pozitiv(obligatiile pozitiviteste ale cunoasterii rationale) : pentru a fi
pozitiva, conoasterea trebuie sa fie reala, nu himerica, utila , nu zadarnica, sigura, nu incerta, precisa, nu vaga.
Mai tarziu, stiinta a parasite taramul lumii semsibile, intrand in microcosmos, foarte departe de pragul
simturilor, unde nici matematica nu poate vedea cu precizie.De aici au rasarit afirmatii care contrazic teoria lui
Comte: legile fundamentale naturale sunt , in mod essential, probabliste, si nu determinate, ; certitudinea nu este
accesibila in cunoastere.
Taina materiei se intrevede in rezultatele mecanicii cuantice
Stinta indica dovezi despre faptul ca lucrurile si fenomenele fizice se pot petrece si intr-un fel neobisnuit,
contraintuitiv. De aceea, este cu atat mai putin intemeiat sa utilizam judecatile de ordin rational drept criteria pt
evaluarea adev. De credinta. Dpdv teologic, material lumii nu si-a pierdut coplet relevanta spirituala, dupa
caderea lui Adam. Chiar daca, caderea a intiparit in materie si in lumea sensibila aspect ingrosate, afectate de
pacat, ele insa nu si-au pierdut o anumita transparenta I Dumnezeu. Dpdv teologic, abisul universului fizic se
poate constitui intr-o veritabila introducere in perspectiva spiritual asupra materiei, care il invata pe om ca
imposibilul este posibil, ca inimaginabilul se petrece chiar in imediata vecinatate, dincolo de ratiunea de a
intelege.Datele cuantice dezvaluie o elasticitate a materiei, chiar si dupa caderea lui Adam, mai pastreaza
proprietati inrudite cu subtirimea calitatilor spiritual, o materie capabila sa incapa puteri spiritual.
PArintele Staniloae leaga, intr-o epoca intunecata de materialism, reflexia teologica despre materia
transfigurata de proprietatile neasteptate ale materiei sensibile:Noi vedem ca exista acum o materie tanara si o
materie batrana. Formele vor fi expresia cea mai fina a starilor spirituale, iar neconsistenta va fi plina de
elasticitate, pentru a folosi tot niste termini din lumea de acm. Universul prefacut va avea o frumusete negraita
de mare finite si adancime expresiva si trupurile la fel, daca frumusetea sensibila consta in transparenta
infinitei complexitati a spiritului prin formele materiei, in transfigurarea materiei catre bogatia infinita a
dimensiunilor spiritului (FAZAN).
2.2.3 Constitutia energetica a materiei si lucrarea energiilor necreate.
Parintele Dumitru Staniloae e de parere ca fizica ne ajuta sa intelegem ca materia-energie poate fi
patrunsa de lucrarea lui Dumnezeu si ca natura aceasta poate fi transfigurata prin Duhul Sfant (adica ea se
poate umple de energia Duhului Sfant). Astfel, materia poate fi mediu de lucrare pentru Hristos pentru ca
esenta ei este energetica asa cum a descoperit-o fizica moderna (in minuni, puterile naturii sunt
transfigurate). In materie se intrevede potentialul de spiritualizare al acesteia despre care stim ca va primi alte
insusiri in eshaton.
Dupa Inviere, Trupul lui Hristos nu este unul obisnuit ci unul induhovnicit, astfel, Hristos cu Trupul Sau
strabatut de energiile Dumnezeirii a trecut prin usile incuiate deci materia ne deschide un drum spre credinta
in minunea Invierii + a trecerii cu Trupul Sau prin usile incuiate. Trupul lui Hristos este materie transfigurata,
despre a carei proprietati habar nu avem d.p.d.v stiintific. D.p.d.v teologic aceasta materie transfigurata este
plina de slava lui Dumnezeu si patrunsa in mod deplin de energiile necreate ale Acestuia. Totusi (!) reducerea
unei stari duhovnicesti supra-lumesti la cateva explicatii de ordin fizic, fie ele si cuantice ar nesocoti cu totul
situatia existentiala complet noua a Trupului Inviat al lui Hristos.

In concluzie, material da sugestii inca din aceasta lume prin proprietatile ei ca este pregatita sa fie
spiritualizata (adica sa intre in slava lui Dumnezeu, unde primeste alte insusiri prin energiile necreate). Aceasta
capacitate a materiei de a gazdui Trupul + lucrarea deplina a energiilor dumnezeiesti este intrevazuta la
Intruparea lui Hristos/Schimbarea la Fata/dupa Inviere in aceasta slava vor intra si dreptii dupa cea de-a doua
venire.
2.3 Lumina in abordarea teologiei si stiintei.
2.3.1 Luminile universului si lumina intelegerii.
In referatul Facerii, lumina este prezenta dintru inceput, prin cuvintele Domnului: Sa fie Lumina! acel
sa fie exprima bunavointa lui Dumnezeu care hotaraste intocmai. Sf.Vasile cel Mare vorbeste de intelesul
propriu-zis al luminii adica cea vizibila afirmand ca Dumnezeu a creat-o pentru a risipi intunericul si a pune
capat tristetii (asa a veselit lumea, aducand peste tot si toate, priveliste vesela si placuta). Nici stiinta nici
gandirea patristica, nu fac deosebire intre lumina de la inceputurile lumii si lumina astrilor. Astfel, d.p.d.v
cosmologic, astrii au aparut mai tarziu decat lumina, iar Sf.Vasile cel Mare scrie ca lumina create la inceput nu
este deosebita de cea care vine de la luminatori la inceput, atesta ca s-a adus la existenta natura luminii iar
apoi corpul ceresc ca vehicul al luminii, aceeasi teorie o impartaseste si Sf.Grigorie de Nyssa (adica
luminatorii au fost facuti in ziaua a patra DAR lumina exista, astfel, in ziua a-4-a a fost specificata puterea
luminatorilor de luminare).
D.p.d.v stiintific, lumina nu este doar vehiculul descoperirilor din mecanica cuantica, cosmologia
aratand ca doar prin lumina putem cunoaste universul. Practic, prin intermediul luminii este posibila explorarea
proceselor stelare precum si cercetarile privitoare la miscarea obiectelor ceresti etc. Ba mai mult, in ultimele
decenii, stiinta a scos la iveala numeroase dovezi care spun ca lumina fizica este parte constitutiva a vietii
biologice. Procesele specifice organismelor vii sunt decisive configurate de proprietatile radiatiei
electromagnetice fiecare celula vie, proces biochimic, excitabilitatea, toate mecanismele specifice vietii sunt
intretinute de nenumarate impulsuri electrice. La adancimi mari, in oceane, organismele vii CHIAR produc
lumina fizica (bioluminiscenta) proces ce este decisive in supravietuirea lor.
Pe un alt plan, lumina este esentiala si in procesul comunicarii dintre oameni in sensul ca, tehnologia
foloseste lumina ca suport pentru sunet / transmisie la distanta / prin intermediul luminii vedem deslusit chipul
interlocutorului si auzim mai clar vocea lui. Lumina sporeste comunicarea si prin aceasta comuniunea dintre
oameni. Intr-o abordare simbolica, lumina fizica intretine atat viata biologica, cat si comunicarea formelor
vii, dar si comuniunea dintre oameni ca pas pe drumul realizarii comuniunii lor. Viata trupului omenesc
precum si buna functionare a fiecarei celule, a tesuturilor si organelor prezinta un intins substrat electric.
Deasemenea, activitatea mentala, emotiile, miscarea trupului in lume si chiar gandurile omenesti, au toate un
semnal electric prcis adevarate amprente luminoase. Dincolo de viata biologica a lumii vii si a omului,
regasim acest suport luminous si in comunicarea interpersonala mediate de dispozitivele tehnice ce folosesc
semnalul electromagnetic pentru a transmite gandurile si expresiile concrete persoanei omenesti catre semeni
(fml nu puteam sa tai partea asta).
2.3.2 Hristos Lumina Lumii si luminile stiintelor.
Deci, omul prin intermediul luminii poate descoperi structurile materiei depasind reperele clasice si
propriile simturi. Astfel, omul calauzit de lumina, inainteaza in explorarea universului si a istoriei lui. D.p.d.v
teologic, omul, fiinta creata dupa chipul lui Dumnezeu, are intiparita in el o alta lumina, lumina intelegerii,
care face sa sesizeze intelesurile lumii in el ca lumini care sunt legate si trimit la Lumina Lumii, Ratiunea
Suprema a ei, Fiul lui Dumnezeu. Pr.Staniloae spune ca, lumina face posibil ca ratiunea omului, ca lumina
constienta sa sesizeze organizarea rationala a componentelor naturii fizice, a armoniei dintre ele, deci ca o
lumina spirituala. Astfel, si lumina fizica e facuta in folosul vederii spirituale a omului, ca cea de a doua
treapta a luminii. Putem observa din toate aceste proprietati ale luminii, ca intreaga lume, e facuta prin si

pentru Logos, pentru Cel ce spune despre Sine Eu sunt Lumina Lumii(Ioan 8,12) de unde rezulta ca, in
Lumina Hristos, intelesurile lucrurilor lumii se lumineaza iar mintea omului, ca lumina launtrica, sporeste.
Ultimul si cel mai cuprinzator inteles al luminii este lumina ca atribut hristologic. In textul Ev.Sf.Ioan (1,
4-5) Hristos Cuvantul este Lumina lumii. Lumina se regaseste in fundamentele care compun lumea sensibila
fiind strans legata de viata organismelor, asigurand mecanismele fiziologiei lor. Lumina fizica mijloceste si
cunoasterea lumii dar si comuniunea dintre oameni iar per total si d.p.d.v teologic luminile acestea ale lumii
sensibile sunt descoperite deplin in Hristos Lumina lumii si Cuvantul prin care au fost facute toate.
Pr.Staniloae explica faptul ca lumea intreaga e daruita unui vazator si cautator de lumina, dar de lumina care
nu vine de la el ci de la Daruitor (care are toata lumina in El) therefore omul cautand lumina, trebuie sa
caute pe Dumnezeu, izvorul infinit al luminii a.k.a Lumina Infinita.
2.4 Energiile lumii create chip al energiilor necreate.
Dumnezeu a creat totul prin energiile sale necreate de aici deducem ca materia insasi este parte a
creatiei Lui. Sf.Grigorie de Nyssa zice ca tot ceea ce vedem nu s-a transformat dintr-o materie preexistenta ci
vointa divina s-a facut materie si esenta celor create. Tot el ne vorbeste ca elanul vointei divine, cand El o
voieste, devine lucru si vrerea Lui se n-fiinteaza pe data, devenind natura, ca fiind a puterii careia ii este orice
in putinta, ca sa nu se implineasca aceasta vrere, care e dorita cu intelepciune si cu maiestrie, in ceva lipsit de
fiinta. Iar existent vrerii dumnezeiesti este fiinta. foarte important, materia nu este doar o realitate ce isi are
cauza in Dumnezeu ci aceasta este n-fiintarea vointei lui Dumnezeu care ramane lucratoare ca logos si
care arata Lucrarea Dumnezeiasca ca urmare, si teologia vede in toate cele existente in lume un substrat
energetic intelegand prin aceasta Lucrarea Persoanelor Sfintei Treimi (energia necreata).
Lumea se descopera ca lucrare a Persoanelor Divine fiind o chemare personala a lui Dumnezeu
plasticizata in lucruri si vietati, adresata omului. Lucrurile sensibile sunt concentrari imense de energie coreland
cu ideea ca intreaga materie a lumii sensibile este indeplinirea poruncii divine Sa fie lumina! Sf.Grigorie
Palama, referindu-se la aceste cuvinte, sustine ca toate cele create erau continute virtual in lumina de la inceput
iar Pr.Staniloae subliniaza in aceasta teorie ca, in acea lumina isi avea originea toata lumea creata ba mai
mult, ca toata lumea e creata din lumina si ca materia e caract. de dualitate (avand proprietati diferite de cele
accesibile simturilor noastre) materia va primi in Imparatia lui Dumnezeu calitati/insusiri noi.
Tot Pr.Staniloae observa ca, insasi materia lucrurilor si trupurilor in forma lor actuala este lumina, iar la
invierea de obste, aceasta lumina va fi coplesita de lumina necreata. Aceasta manifestare antinomica a materiei
dezvaluie o farama din eshatologie fiindca sugereaza finalitatea universului creat: transfigurarea Lui,
mutatia si odihna lumii create in lumina, slava necreata a Creatorului, in comuniunea Sf.Treimi.
3.2 Limitele gandirii axiomatice. Implicatiile teoremelor de incompletitudine ale lui Gdel.
3.2.1 Matematica si logica.
Logica se ocupa cu relatia dintre concept si propozitii, precum si cu rationamentele prin care se fac
deductii din relatiile acestora. Primul care incearca sa integreze logica si matematica intr-o singura matematica
universala este Gottfried Leibniz (1646-1716) acesta cauta sa identifice un limbaj universal al
rationamentului logic (notiunile si ideile simple erau repr. prin simboluri iar cele complexe erau combinatii de
simboluri), tot el spera ca prin calcul algebric sa exprime adevarul oricarei afirmatii din orice domeniu al
cunoasterii.
August de Morgan (1806-1871) insista asupra algebrizarii logicii, extinde aria silogismelor lui Aristotel
si contribuie in domeniul logicii prin cuantificarea predicatului. George Boole (1815-1864) transforma
realmente logica in algebra (algebra booleana), el face paralele intre legile logicii si operatiile aritmeticii &
publica Analiza matematica a logicii & Legile gandirii. Gorrlob Frege (1848-1925) publica lucrarea

revolutionara in logica Scriere conceptuala, un limbaj formal pentru gandirea pura, dupa model aritmetic iar
pentru el, adevarul era independent de persoana. Bertrand Russel pe aceeasi linie cu Frege, deduce aritmetica
din logica iar impreuna cu Alfred Whitehead publica (in 3 vol) lucrarea reprezentativa pt logica Principia
mathematica in care sustine ca matematica repr o detaliere a legilor logicii in depasirea paradoxurilor ei
introduc anumite legi (gen: axioma reductibilitatii) care genereaza controverse. David Hilbert (1862-1943 este
principalul partisan al formalismului matematic) pentru el matematica reprezenta un amplu sistem de
formule fara sens iar pentru explicarea lor , Hilbert zice ca e nevoie de o noua disciplina (metamatematica)
prin care sa demonstreze functionarea matematicii. El introduce in matematica, pe langa metodele pur formale
de deductie din matematica propriu-zisa si deductia contextuala pentru demonstrarea coerentei axiomelor iar
dezvoltarea stiintei matematicii va avea loc pe doua cai: 1.deducere formule demonstrabile din axiome prin
deductive formala si 2.adaugare axiome noi + demonstrarea lor prin deductive contextuala. (pana mea, trebuie
sa stim asta?!?!)
3.2.2 Implicatiile teoremelor de incompletitudine ale lui Gdel.
Kurt Gdel (1906-1978) se naste la Brno, emigreaza in SUA stabilindu-se la Princeton in 1940. Acest om,
revolutioneaza logica matematica dezvoltand intr-un articol publicat intr-o revista germana in 1931, doua
teoreme: 1) Intr-un sistem logic consistent d.p.d.v formal in care se foloseste cel putin o propozitie
aritmetica, exista o incompletitudine manifestata prin propozitii nedemonstrabile & 2) Intr-un sistem formal,
consistenta acestuia nu poate fi demonstrate din interiorul sistemului. Ceea ce face Gdel este sa arate ca
insasi metoda axiomatica, receptata ca fiind de referinta in matematica ca, are limite interne care exclude
posibilitatea unei axiomatizari totale Gdel demonstreaza ca nu este posibila stabilirea unei consistente logice
intr-un sistem suficient de complex exclusiv prin metoda axiomatica.
Concret, Gdel (dodel) arata limitele structurale ale metodei axiomatice in matematica si mai
demonstreaza el, ca orice sistem logic formal este incomplet (exista propozitii adevarate, dar care nu pot fi
demonstrate, folosindu-se propozitiile interne ale sistemului respectiv). Gdel urmeaza in demonstrarea
teoremelor sale rationamentul lui Jules Richard (el evidentia circularitatea si regresia la infinit care pot fi
folosite in interiorul unui sistem construit prin logica formala, fiind consacrat in logica prin denumirea de
paradoxul lui Richard). Teoremele lui Gdel scot in evidenta insuficienta logicii formale in domeniul
cunoasterii, mult mai concret, se afirma ca, adevarul transcede demonstratia! Prin demonstratie nu se cunoaste
totul iar aceasta perspectiva a lui Gdel se afla in vecinatatea perspectivei teologice conform careia, adevarul nu
se epuizeaza in formularea sa potendandu-se practic capacitatea inteligentei creatoare.
Teoremele lui Gdel arata ca structura si capacitatea inteligentei umane sunt mult mai complexe si
subtile decaat demonstratia formala (probabil cea mai importanta fraza din tot carnatul de informatie de mai
sus).
3.3 O perspectiva a teologiei ortodoxe privind limitele cunoasterii stiintifice.
3.3.1 Intrebari legitime si o miscare structural a mintii omenesti catre sens.
Pentru teologia ortodoxa, situatiile care indica limitele stiintelor in diverse arii sunt deosebit de
semnificative. Avem in primul rand, imposibilitatea de a elucida natura realitatii ultime suportul pe care se
sprijina energiile create ale universului, din acest lucru reiesind un apofatism al lumii care a fost facuta din
nimic.
Lumea deci, a fost creata ex nihilo (din nimic) drept pentru care este caracterizata de un apofatism si se
sprijina pe bunavointa lui Dumnezeu iar ca suport ultim fiind energiile necreate divine care bineinteles, sunt
mai presus de investigatiile stiintelor. Temeiul rationalitatii lumii si suportul energetic ultim isi au izvorul in
Dumnezeu care este mai presus de lume si de instrumentele de investigatie ale stiintelor.

In al doilea rand, noi, prin metode stiintifice nu putem patrunde si epuiza realitatea, utilizand descrieri
matematice, fapt ce arata din nou ca lumea si viata sunt de un alt ordin depasind limitarea constructiilor
matematice iar Pr.Staniloae subliniaza si el, prapastia existenta dintre Logos si logica totodata, observam si
noi imposibilitatea logicii de a cuprinde rationalitatea lumii create prin Logos si pentru El.

III. Apologetica Ortodoxa in raport cu datele recente din aria stintelor vietii
2. Principiile teoriei darwiniste 2.1. Contextul aparitie darwinismului
Aceasta teorie a structurat o adevarta paradigma, a adevarata viziune asupra lumii si a vietii. Nu exista
arie a cercetarii care sa nu fie influentata de gandirea evolutionista. Miza ideologica a premiselor teoriei
dezvoltate de Darwin a fost ampilficata de efortul de explicare naturalista si autonoma universului si a omului.
Considerata cea mai revolutionara idee din toate timpurile. E bazata pe selectia naturala, pe modificari
produse prin acumulari a diferitelor variatii in perioade indelungate, au schimbat perspectiva de abordare a
stiintelor naturii si ale vietii. S-a crezut de catre cercetatorii naturii ca lumea are un reper transcendent. Wiliam
Palley arata in Teologia naturala ca intamplarea nu poate produce nicodata un ochi. Darwin declara ca a
admirat aceasta carte in timpul studiilor sale la Oxford.
Una din experientele care la influnentat pe Darwin a fost calatoria cu vasul Beagle in jurul lumii.
Cercetarile din expeditia sa au zdruncinat increderea acestuia in creatia distincta a speciiilor. El constata unele
imperfectiuni in adapatarea unor specii. Acestea nu pot fi asimilate unui Creator perfect. El nu sa grabit sa-si
publice ideile dupa intoarcerea din expeditie. In elobararea teoriei el a fost influentat de anumiti autori si de un
anumit context ideologic.
2.2. Influente din diferite domenii in elaborara teoriei lui Darwin
O influenta semnificativa asupra lui Darwin a avut-o teoria lui Robert Malthus referitoare la
suprapopulatie si la competitia economica. Ideile de suprapopulatie, de competitivitate, de lupta pentru
existenta asociate cu ideile sale au valorificat analogia dintre competitia speciilor in natura si cea a oamenilor.
Ideile lui Malthus duse dincolo de orizontul lor economic, politic si social, interpretate in studiul naturii
au fundamentat ipoteza selectiei naturale. Lumea din timpul lui Darwin, a revolutiei industriale, este una
caracteriizata de cinism, cu inegalitati sociale majore, cu prezenta tot mai pregnanta a mortii. Darwin a ajuns
sa priveasca natura drept arena unei competitii nemiloase. Suferinta si moartea capata virtuti creatoare.
Presiunea competitiei poate duce individul la realizari uimitoare. Imaginea idilica asupra naturii este pierduta.
In vremea sa practicile selectiei artificiale ale agricultorilor si crescatorilor de animale erau cele mai dezvoltate
in Marea Britanie. El constata ca se poate ajunge la o variatie semnificativa care pot genera noi caractere utile
in urma experientelor diversificate pe care le are. In selectia naturala a lui Darwin de o mare importanta este
schimbarea lenta pe o perioada indelungata care au un rol in aparitia noilor specii. Se exclude ideea de
providenta. Originalitatea teoriei darwiniste consta in prezentarea unui proces evolutiv neorientat, lipsit de
finalitate. Gandirea gradualista ia fost formata de geologia lui Leyll. Descendeta comuna a speciilor dintr-o
forma orginara de viata constituie un punct de cotitura in istoria gandirii. Daca nu ar fi fost supus acestor
influente este probabil ca nu i s-ar fi retinut numele.
2.3 Evaluarea teoriei evolutioniste a lui Darwin
Originea speciilor a fost publicata dupa doua dececenii de amanari in 1859. Ideile lui Darwin au fost
folosite adesea in mod ideologic cu marea miza de a explica lumea. A structurat o adevarata paradigma cu
pretentii de religiozitate.
El a urmarit o consacrare stiintifica a ideilior sale departandu-se de generalizarile de tip filosofic. El
urmarea cu precadere criticile venite din partea oamenilor de stiinta avizati. In lsn filosofic a substiutit gandirea
esentialista, concentrata pe general cu cea populationala axata pe individ. Aceasta ii va facilita formularea

principiului selectiei naturale. Este o abordare probabilistica, gradualista si populationala care duce la concluzia
ca speciiile nu sunt imuabile, ca ele descind unele din altele, descendenta comuna. In secolul XX darwinismul
clasic a fost converitit in teoria sintetica a evolutiei(macroevolutia lui Darwin relationata cu microevolutia
observata de geneticieni).
Absenta dovezilor fosiliere in ce priveste existenta speciilor intermediare a dus la propunerea unei teorii
a evolutiei a echilibrelor punctuale care elimina gradualism, sustinand evolutia rapida a speciilor din una in alta.
Teoria a intampinat dificultati de receptare chiar in mediile stiintifice. Chiar Thomas Huxely, sustinator
al toeriei, preciza ca aceasta intampina unele probleme in explicarea evolutiei speciilor. Oamenii de stiinta ii
mai reproseaza nedemonstrarea unei relatii efective intre faptele pe care dorea sa le demonstreze si factorii
invocati, deficiente in regitrul metodei stiintifice, ca nu exista legi testabile din punct de vedre experimental.
Popper spune ca teoria nu este una stiintifca, ci este un program metafizic.
2.4. Darwinism si religie
Darwin s-a nascut intr-o familie unitariana, a frecventat cercuri liberale si anti-clericale, a studiat
teologia la Cambridge unde s-a atasat de viziunea lui Palley de care se ve distanta dupa calatoria pe vasul
Beagle. In opera sa el nu inceraca o pozitie explicit atee, dar nici nu sustine o prezenta proniatoare in creatie. El
isi pierde treptat credinta in valorile traditionale, caci nu credea in existenta unui Dumenezeu care ii pedepseste
pe necredincioasi cu pedeapsa vesnica si mai ales dupa pierderea fiicei sale. Sustine ca oamenii de stiinta nu pot
afirma sau informa absolutul caci acestea depasesc posibilitatea ratiunii umane.
2.5. Evaluarea tologica a implicatiilor darwinismului
Reprezentarile lumii sunt interpreate de stiinta in termeni de de orizontalitate iar in teologia de
verticalitate. Dialogul se poate naste in conditii de onestiate respectand exigentele fiecareia. Darwin cauta o
viziune explicativa asupra lumii folosita in mod ideologic pentru justificare ateismului. Iar cand religia este
calificata ca find obscurantista stiinta isi pierde obiectivitatea stiintifca.
Diferentele dintre cele doua discursuri:
-teologia urmareste o marturie doxologica, stiinta ii propune sa ofere reprezentari
fenomenologic privind devenirea cosmosului

de ordin

-cel evolutinist vorbeste de un proces natural bazat pe fenomene observabile, teologicul afirma prezenta
trascendentului in imanent
-evolutinismul vorbeste despre generarea spontana a vietii, complexificare treptata, trasfomarea speciilor
din unele in altele. teologia verbeste de viata ca dar, cuprinzand dimensinue existentiala a vietii, la ceea ce este
ea in sine, la menirea ei, la actualizarea ratiunilor dumnezeiesti in creatie
-evoltionismul vorbeste de o trecere de la animalitate la om ca urcare pe scara complexitatii in timp ce
teologia propune omul ca o culme a creatiei si superior celorlante animale
-evolutinismul il vede pe om inrudit pe om cu maimutele hominide. teologia, cu toate vietuitoarele prin
pamantul din care au rasarit toate
Trasformismul vede o trecere de la simplu la complex(omul).
Inconsecventele de ordin logic incercarii de incadrare a evolutinismului in lectura teologica:
-cei care accepta un dicurs transformist in teologie sunt nevoiti sa vorbesca fie de un Adam colectiv, fie
sa nege istoricitatea lui caci nu putem vorbi de un prim Adam concret in trasformism fara sa vorbesti de parintii
lui biologici afara ca acestia sa fie oameni. Este greu de facut diferenta dintre un Adam ca prim om si parintii
acestuia din punct de vedere anatomic
-avand un sir de umanoizi Adam, nu putem distinge teologic pacatul adamic, poarta prin care a intrat
pacatul in lume

-teologia ne vorbeste de omul paradisiac ca despre un rege al creatiei in timp ce pentru viziunea
naturlista notiunea de cadere este un nonsens. Suntem obligati sa acceptam ca Adam este acelasi homo sapiens
ca si cel de astazi.
Dumnezeu este lucrator si proniatro in istorie, marturie fiind devenirea Universului. De aceea trebuie sa
citim realitatea intr-un registru teonom, si nu teonom.
3. Implicatiile evolutionismului in in contextul actual
3.1. Evolutionismul ca ideologie 3.1.1. Umanismul evolutionist
Diferite aspecte ale teoriei evolutioniste interfera cu conceptiile vehiculate interdisciplar. Exista o
adevarata paradigma evolutionista a lumiii.
Desi este prezentata ca o teorie stiintifica, ea depaseste delimitarile acesteia. Miza ideologica este de a
explica originea lumii si a vietii in cheia naturalismului fara un reper trascendent. Restul sunt detalii prin care se
incearca oferirea unei armaturi stiintifice pentru ca discursul ideologic sa devina plauzibil. Indiferent de
domeniul de cercetare se simte o presiune mare de adaptare, de contextualizare. O inadecvare la acest tipar ar fi
catalogata drept marginala, neseriozitate academica.
Evolutionismul are astfel conotatii religioase cerandu-se ca influenta acestuia sa se extinda in toate
ariiile de cercetare(stiinta, arta, religie, economie, politica, etc.). Sustinatorul unui astfel de proces este char
Julian Huxely, numit si buldogul lui Darwin, in cartea sa Umanismul evolutionist. Acesta considera ca
evolutionismul este noua religie a lumii. Se anunta o nua era in care trebuie eliminata orice referire la
transcendenta. Teologia trebuie sa se restructureze intr-un sistem conceptual riguros constituit stiintific.
Evolutionismul este o noua religie care se va impune mai rapid decat crestinismul, o noua religie fara revelatie.
Aceasta se bazeaza pe un sistem de convingeri autoreferential si autosuficient. Acesta gandeste chiar unui
supra-sistem al evolutiei psiho-sociale
3.1.2. Ateismul evolutionist
Pentru Richard Dawkins umanismul secularist presupune ateismul sustinut stiintific prin paradigma
evolutionismului. Religia provoaca rele si violente, generand fanatism in gandire si actiune. Dawkins se naste
in Kenya si este cel mai vehement propagandist al ateismul profesat agresiv. Radicalismul sau duce la concluzia
ca stiinta este ireconciliabila cu religia. Dawkins sustine reciprocitatea dintre informatia digitala si codul
genetic, teorie care duce la disparitia diferentei dintre materie vie si nevie. Nu exista nici un spirit, forta
conducatoare a vietii(...). Viata este doar biti si biti si biti.Idea unei finalitati este eliminata iar oamenii sunt
adevarate masini de supravietuire.
Secventele ADN-ului care supravietuiesc sunt genele, iar produsele culturale si relgioase care
supravietuiesc filtrului selectiei naturale sunt numite meme. Memele stiintei sunt cele care supravietuiesc pe
cand cele religioase sunt considerate parazite, care afecteaza viata. Omul religios este un om bolnav care trebuie
vindecat. Infrumusetate cu o reala forta de sugestie si asocieri plastice teoria sa devine foarte atractiva, mai ales
pentru tineri.
Ateismul este considerat ca o atitudine toleranta in convingeri. In schimb, religia provoaca numeroase
violente.Raboaiele religioase sunt purtate in numele credintei. Si au fost ingrozitor de frecvente in decursul
istoriei
Aderenta la cauzalitatea materiala ii face pe multi oameni de stiinta sa ramana blocati in sustinerea unor
absurditati stiintifice, fapt ce arata lipsa de onestitate si prezenta ipocriziei.
3.1.3. Evolutionism si creatinonism.
Polemica dintre creationism se naste in spatiul occidental american protestant. Evolutionismul nu este
echivalent cu evolutia, iar teologia creatiei nu poate fi asimilata cu creationismul. Cele doua sunt conceptii
unilaterale si reductioniste, radicale si care se gasesc in aceasi logica. Exista o distinctie intre faptele stiintifice
si principiile teoriei evolutioniste. Jean-Michel Maldame precizeaza ca este o diferenta intre inceput si
origine. Stiintele poate pretinde cel mult problematizarea inceputului, iar realitatea originii este rezervata
filosofiei si teologiei.

a. Evolutionism materialist
Acesta explica fenomenele naturale prin cauze naurale. Supranaturalul nu exista. Se renunta la
metodologia stiintifica prin asumarea unei convingeri metafizice prin care supranaturalul este eliminat.
b. Evolutionism teist
Cea mai provocataoare pozitie pentru duhul ortodox. Explicatia nu este total naturalista. Dumnezeu
creaza legile naturii dupa care aceasta intreaga existenta evolueaza. Aceasta viziune are reprezentanti in lumea
catolica si protestanta, dar si cea ortodoxa.
Aceasta pozitie, generatoare de confuzii, este asumat de numerosi teologi. Chiar si in declaratiile
oficiiale ale unor adunari bisericesti este aratata compatibilitatea teologiei cu teoria evolutionista. Cel mai
important reprezentant acutal este Francisco Ayla.
c. Creationism
La polul opus evolutionismului, dar ramanad in aceasi logica, se situeaza conceptia creationista. Este
ilustrata de Thomas Reid si importata in SUA. Prevaleaza atitudinea literala de interpretare a referatului
creatiei. Disputa dintre creationism si evolutionism se desfasoara in SUA si in cadru juridic prin adoptarea unor
legi care interzic predatul evolutionismului in scoli si apoi declararea neconstitutionalitatii acestora.
Reperezentatul creationimului stiintific este Henry M. Morris care infiinteaza si un Institut de Cercetari
Creationiste la San Diego.
Se contureaza in ultimele decenii o alternativa la evolutinonismul stiintific: proiectul inteligent (ID). Ea
promoveaza complexitatea ireductibila biologica prin care se arata limitele selectiei naturale in conditiile unei
complexitati ireductibile a realitatii. A doua idee promovata este ca informatia complexa specificata nu poate fi
consecinta intamplarii.. ID propue o distinctie intre cauzele naturale si cauzele intelgente care presupune un
reper transcendent(nu neaparat un Dumnezeu personal).
3.2. Marturisirea Apologeticii Ortodoxe in contextul disputei dintre evolutionism si creatinism.
Traditia ortodoxa depaseste perspectivele unilaterale si se fundamenteaza patristic si eclesial. Nu exista
un natural pur. Ea nu cultiva increderea posibilitatii explicarii tainelor lumii prin ratiunea autonoma.
Apologetica marturiseste dinamica creatiei si nu ramane prizoniera unor tipare fixiste de gandire.
Fiecare fiinta isi pastreaza propia ratiune divina, care nu se transforma, ci doar innoita. Exista o
distinctie intre ratiunea divina pe care o are fiinta si modul de existenta prin care se actualizeaza ratiunea divina
ce strucutreaza orice existenta. caci n-a fost vreo fire din cele ce sunt, nici nu este, nici nu va fi, care sa fie
dupa ratiunea ei ceea ce nu este inca acum, sau care este acum sau va mai fi pe urma ceea ce nu era inainte
Sf. Maxim Marturisitorul
Cele doua pozitii reductioniste incearca sa-si fundamenteze opiniile prin dovezi stiitifice. Astfel, un
demers de conciliere intre Ortodoxie si creationismul stiintific, respectiv evolutionismul teist ar fi o eroare
semnificativa. Creatinomismul stiintific aduce argumente inadecvate care pot pagubi teologia creatiei. Cele
doua pleaca de la optiuni metafizice, dar isi argumeteaza opiniile stintifiic. Ortodoxia depaseste aceste pozitii si
apreciaza onestitea savantilor care recunosc limitele investigatiilor stiintifice.
Sntatea i dimenisunea interpersonal a vieii omeneti
Nu doar primii ani de via decid, pe termen lung, starea sntii. Modul n care n elegem s rela ionm
cu ceilali i cu noi nine reprezint un predictor foarte important pentru sntate sau boal. Gesturile pe care le
facem, strile sufleteti pe care le resimim mai des i pun o amprent tot mai puternic asupra strii de spirit,
asupra dispoziiei generale. nvtura Tradiiei ortodoxe afirm c rdcina vieii trupului este n suflet.
Fiecrei emoii i corespunde o anumit configuraie biochimic care se imprim n trup, un regim distinct de
funcionare a corpului, care se definete i se intaleaz tot mai bine n straturile fiziologice. n om se imprim
dispoziii, stri de spirit, obinuine care i cluzesc tot mai strns reaciile emo ionale i tiparele cognitive,
obinuine prin intermediul crora va recepta i judeca lumea. Pr. D. Stniloae spunea c omul lucrnd n lume

i fcnd lucruri i opere cu puterile lui i cu materia lumii, se face pe sine ntr-un anumit fel. Lucrarea lui n
lume, ca exersare ascetic i etic a puterilor sale n slujba se repercuteaz i asupra sufletului su, n felul de a
vedea i resimi realitatea, lucrurile, pe semeni i pe Dumnezeu.
Relaia trup-creier-minte evideniat n contextul cercetrilor din neurotiinele actuale
n cercet. contemporane din neurotiine este afirmat o reciprocitate profund i structural ntre minte,
creier i trup. Raiunea nu este disociat de emoii i sentimente. Antonio Damasio arat c o lezare neurologic
prin care emoiile i sentimentele au fost afectate determin i o alterare a judecilor ra ionale, inclusiv sub
aspect cerebral. ntre creier, raiune, emoii i sentimente exist o interdependen. Neurotiinele arat c
fenomele mentale nu sunt rezultate nici doar ale creierului, nici doar ale trupului, ci sunt expresii ale unui
ansamblu funional i structural care exprim reciprocitatea.
Neurotiinele i Filocalia despre supravegherea gndurilor
n momentele cnd lucreaz asupra lumii, cu puterile i lucrurile ei, omul lucreaz asupra propriei
persoane, imprimnd n facultile lui sufleteti i n simuri o anumit manier de ntrebuin are care poate fi
duhovniceasc sau mptimit: Ce face, te face!
Neurotiinele indic faptul c nu doar ceea ce facem cu minile i cu trupul nostru ne face, ne determin
felul nostru de a fi, ci i ceea ce facem cu gndul! Maniera de ntrebuin are a min ii (a gndirii) produce
modificri n creier. Fiecare fel de a privi i de a gndi realitate. Prin care ajungem s judecm realitatea n viaa
de zi cu zi, corespunde unor reele neuronale tot mai consistente. Sf. Petru Damaschinul spunea c Mintea se
preface dup forma fiecrui lucru pe care l primete i se coloreaz dup chipul lucrurlui cunoscut de ea.
Asceza se imprim n trupul i n chipul unui cuvios, aceasta este o realitate antropologic de netgduit.
Experienele repetate, pe care le alegem, pe care le urmm, se imprim n func iile noastre cerebrale, afectnd
maniera n care gndim i simim, felul n care ne reprezentm binele i frumosul. Modul n care credem sau n
care respingem existena lui Dumnezeu sculpteaz urme adnci n viaa interioar, lsnd amprente distincte
chiar i n funcionalitatea creierului. Pe calea vieii n credin ajungem s constatm c felul cum ne
reprezentm mental ntia Fiin, e Dumnezeu cel fr de nceput, se rsfrnge n toate manifestrile vie ii
noastre.
Libertatea persoanei i condiionrile genetice
Rezultatele din aria epigeneticii arat c n multe situaii simpla prezen a unei gene nu este suficient
pentru ca trstura genetic pe care aceasta o codeaz s fie exprimat. Trsturile determinate genetic pot fi
modificate n mod substanial, att prin felul n care prinii, profesorii i cei care ngrijesc trateaz copiii, ct i
prin experienele pe care copiii sau i adulii le au.
a)

Mediul de via poate stimula sau inhiba expresia unor gene schimbnd semnificativ trsturile i
comportamentul unei persoane. Exemplu gemenilor crescui n medii diferite care au dezvoltat aptitudini i
comport. diferite.

b)

Experinele persoanei. tiinele creierului, de exemplu, indic unele rezultate vizibile, la nivelul
creierului, confirmnd c fiecare experien i lucrare a omului are efecte adnci n tiparele de gndire i n
emoionalitatea persoanei.

c)

Descoperirile recente arat, ntr-un mod extraordinar, c nici mediul, nici experienele nu au ultimul
cuvnt n devenirea omului. Hotrtoare sunt aici semnificaia i sensul pe care el alege s le pun peste cte i
s-au ntmplat, bune i rele, adic modul cum evalueaz mediul i viaa pe care le triete. Epigenetica arat c
dincolo de experienele de via i de mediu care pot afecta miezul biologic al vie ii omene ti, gndirea are
repercursiuni asupra modului n care sunt activate sau inhibate genele ADN-ului! ns i gndurile noastre se
imprim n ADN, ntruct n anumite situaii ele amplific sau inhib, n bun msur, structura de baz a vie ii
biologice.

Neuroplasticitatea indicii neurale privind nnoirea vieii

Muli dintre sfinii cretini au avut parte de astfel de transformri considerabile n via a lor. ntr-un sumar
rapid, din relatri de acest fel coninute n Vieile Sfinilor, se desprind dou energii fundamentale ce sus in
transfigurarea vieii lucrarea pocinei i ajutorul lui Dumnezeu. Din situaiile de convertire, de schimbare a
vieii multora dintre sfini, s-ar putea nelege, printre altele, c prin pocin, cu efort i mai ales cu ajutorul lui
Dumnezeu, obiceiurile i convingerile se pot schimba, viaa se poate nnoi. Harul este energia prin excelen ,
energia necreat, pentru c ea nsi este lucrarea Lui.
Rezultatele rmn semnificative tocmai pentru c vin din sfera de competen a medicinei i scot la iveal
c trupul omenesc poate fi primenit, c poate s primeneasc, n locul vechilor obiceiuri, noi date i expresii
comportamentale.

Sistemul ideologic al consumismului

1.

Alienarea produs prin sistemul ideologiei consumismului

Omul redus pn la planul vieii biologice i atrofiaz pn la dispariie simul trancendenei, ajungns
ncetul cu ncetul incapabil s mai priveasc spre cer i s-i orienteze viaa ctre ceea ce este duhovnicesc.
Comuniunea din familie, atmosfera de srbtoare specific marilor praznice, inclusiv relaia cu Dumnezeu,
toate sunt deturnate printr-o nelgere marcat de consum. Cu ct omul devine un consumator mai fervent, cu
att mai mult se nsingureaz astfel tritor al unei singurti luntrice pe care ste tentat s o compenseze prin
abundena consumului. Publicitatea opereaz ca un intrument eficient de reducere i de alienare. Copiilor de
astzi le este furat copilria prin supunerea la un bombardament publicitar. Copiii de astzi devin rsf a i,
deopotriv nerbdtori s consume mult i variat, i tiranici, prin reaciile lor, atunci cnd nu le sunt ndeplinite
imediat dorinele. Prin eludarea relaiei n plan simbolic, taina persoanei i a vieii sunt distorsionate n sistemul
obiectelor impus de ideologia consumismului. Civilizaia tehnic a societii consumiste ncearc s
compenseze dispariia relaiei bazate pe gesturi i abiliti personale prin eficiena unui sistem impersonal.
Sociologul i filosoful Jean Baudrillard (1929-2007) arat c la nivel cotidian s-a produs o mare revolu ie: n
societatea actual, obiectele au devenit mai complexe dect comportamentul uman corelativ acestora. Obiectele
s-au difereniat printr-o complexitate sporit, pe cnd relaiile interpersonale i intrapersonale au srcit. Prin
intermediul consumului se poate explica deficitul de via, de relaie vie care este substituit cu rela ie de
consum n societatea contemporan.

2.

Fericirea ca obligaie a plcerii

Ideologia iluminismului subliniaz c omul s-a nscut pentru a tri liber i fericit. Voltaire men iona c
marea i singura problem care trebuie pus este cea a fericirii. tiina, mai ales ncepnd cu Bacon i
Descartes, a avut un rol important, puterea ei fiind considerat un instrument determinant n construirea fericirii
pmnteti. S-ar putea spune c o evanghelie a fericirii pmnteti este vestit de tiin a pozitivist, de
ideologia capitalismului, care promite bunstare, de ideologia marxist, care promite messianic fericire pentru
toat lumea n vrsta de aur a societii comuniste. Dreptul la fericire, propovduit de iluminism, s-a
transformat acum n fericirea ca obligaie, ca imperative n societatea de consum. Reetele fericirii trebuie
aplicate n toate domeniile existenei, a.. oamenii s devin fiine docile, domesticite i robite printr-o sclavie
plcut care are n centru propaganda fericirii. Suntem condamnai la o fericire n eleas doar ca trire
permanent a plcerii. Plcerea nu este facultativ, ci obligatory. Promisiunea eliberrii prin satisfacerea poftelor
alieneaz adevrata libertate. Omul de consum produce pentru a consuma i mai mult, iar n aceast dinamic,
el este integrat ntr-un system. Se intr ntr-un system generalizat de schimb i de produc ie de valori codificate
care-I implic reciproc, chiar i fr voia lor pe toi consumatorii. Consumismul societ ii de hiperconsum
devine un fel de nou religie care-I permite omului staisfacerea magic tuturor dorin elor. Nonconformismul

fa de lozincile propagandei publicitare a consumismului nseamn pericolul de a fi considerat un inadaptat

care trebuie adus pe calea cea bun a vieii nelese ca succesiune de plceri. Francois Brune afirm c Nonfericirea e ceea ce nu se poate spune cu riscul de a-i deranja pe aceia care nu vor s- i mrturiseasc
insatisfacia colectiv; publicitatea e discursul euforic i zgomotos care mpiedic s se fac auzit tocmai nonfericirea, sau care i descalific dinainte zgomotul, exaltnd epiderma fericit ca model dominant sine qua non.
Epiderma fericit, noua cma de for, care-i mpiedic pe ceteni s- i mrturiseasc i s- i comunice
profundul ru de a fi al vieii contemporane. Spiritualitatea de astzi, de inspiraie new-age sau tehnicile
misticilor orientale ncurajeaz iluzia unei stri de fericire prin controlul propriei contiine, prin autocontrol i
autostpnire. Perspectiva teologiei cretine sesizeaz o situaie flagrant: fericirea nu ine doar de propria
persoan, ea se mplinete prin relaia cu un Dumnezeu personal al comuniunii i cu celelalte persoane umane.
Fericirea este mai mult un dar primit, dect o reuit a unui efort propriu. Gilles Lipovetsky spunea c
simultan cu dominaia tehnico-tiinific a lumii, se perpetueaz i neputina de a genera fericirea.

3.

Consumul stimulat prin medii

Mediile sporesc dorinele indivizilor prin publicitate. Publicitatea este legat de consumul de mas,
devenind un adevrat motor de sporire a consumului. Ea promite omului o satisfac ie care nu ntotdeauna se
realizeaz, dimpotriv nate alt dorin de satisfcut. Publicitatea iniiaz i ntreine un cult al vizibilitii care
se transfer din lumea produselor, a obiectelor, n lumea oamenilor promindu-le perfec iunea. inta
publicitii este consumatorul, banii investii n publicitate aduc profit, consumatorul fiind cel care este invitat
ntr-un labirint al credinei: s cread n adevrul reclamelor, s cread n calitatea produselor cruia i se face
cu ostentaie tot mai mult publicitate. Publicitatea nu ine, n esena ei, seama de nevoile reale ale omului, de
nevoile spirituale ale lui, nici de posibilitile financiare, nici de cele materiale, ci doar de nclina ia nes ioas
o omului spre acapararea material a lumii, de a dori, i a avea lumea. Realitatea ni se prezint prin
intermediul unei viziuni de via specific trend-ului lumii pe care televiziunea l consacr i l argumenteaz
constant. Societatea de consum creeaz, prin publicitate, dispoziia mental, simual i sentimental prin care
omul s reacioneze pozitiv n momentul n care ntlne te produsul n magazin. Pentru spiritualitatea ortodox,
tripticul vedere-dorin-satisfacie este inversat i se realizeaz n dorin-vedere-mplinire, adic dorirea lui
Dumnezeu angajeaz pe om ntr-o dorire-experien prin care acesta poate ajunge la mplinirea vieii lui n
Dumnezeu. Aceast dorin-vedere n sens duhovnicesc angajeaz un urcu nesfrit al omului spre desvrire,
din slav n slav, n comuniune cu Dumnezeu. Dac publicitatea promite o satisfac ie n sens material,
ptima, spiritualitatea Bisericii fgduiete o mplinire n sens spiritual i implicit i material dar nu ptima .
Biserica nu poate opri comunicarea mediilor sau cea din cadrul reelelor de socializare, dar aceasta re resursele
necesare pentru a propune omului actual exigene minimale ale comuniunii i parametrii autentici ai
comunicrii interumane. La baza comunicrii st comuniunea, iar comuniunea n Ortodoxie are rdcini
transcendente, echilibrnd existenial pe om n cadrul lumii.
2. Sistemul tehnologic actual factor tereminand n dezvoltarea i denaturarea identitii vieii din
societatea contemporan
2.1. Momente i tendine semnificative n istoria i filosofia tehnologiei
Istoria tehnologiei se consoldieaz ca o cercetare teoretic distinct n deceniul al 7lea din sec. XX-lea,
avnd un caracter interdisciplinar, ntruct a vizat implicaii n diferite domenii. Avem 3 momente semnificative
din istoria tehnologiei (Francis Bacon, James Watt i revoluia informatic).
1. Francis Bacon este cel care a evideniat relaia dintre tiin i tehnologie, posibilitatea de a valorifica
ntr-un mod aplicat cercetrile din tiin, nct acestea s fie reflectate n invenii tehnologice. El a asociat

tehnologia cu o capacitate de control i de dominare a naturii. Se poate constata o anumit reciprocitate ntre
tehnologie i magie. Prin magie se urmrea modificarea naturii i obinerea unor rezultate imediate.
Tehnologia are o motivaie similar magiei (P. Culianu definea tehnologia ca magie democratizat),
reprezentnd forma secularizat a magiei. Tehnologia urmrete acelai obiective de control i putere, de
manipulare a naturii i a oamenilor ca magia. Bacon a susinut c civiliza ia occidental poate s- i impun
supremaia politic i militar pentru c deine 3 invenii tehnice: compasul maritim, tiparul i tunul.
2. Revoluia industrial din Anglia va avea un impact semnificativ n dezvoltarea tehnologiei.
Inventarea motorului cu aburi de ctre James Watt este considerat cea mai semnificativ descoperire din
cadrul revoluiei industriale.
Revoluia industrial, intensificat prin descoperirile lui Watt, va generaliza o mecanizare a muncii prin
interaciunea tot mai sporit dintre om i main. Revoluia industrial va contribui la apariia unor ora e
artificiale, create n jurul fabricilor. Prin exodul unor populaii de la sate la ora e, mul i oameni vor resim i
puternic sentimentul dezrdcinrii, precum i o alienare cauzat de mecanizarea vieii.
3. Revoluia informatic, n microelectronic, a debutat n 1947, cnd la Bell Laboratories (SUA) a fost
descoperit tranzistoriul. Un moment determinand l constituie descoperirea microprocesorului (Ted Hoff de la
Intel). Prin cipul descoperit de Hoff, microelectronica s-a dezvoltat ntr-un ritm impresionant, n cteva decenii
lumea devenind o reea computerizat.
Momentul istoric unde a nceput i a continuat perfecionarea tehnologiei l constituie Silicon Valley, prin
venirea n 1955 a lui William Shockley i prin activitatea firmelor Shockley Semicondor Laboratories i
Fairchild Semiconductor.
Silicon Valley a devenit un simbol al unei anumite culturi a societii structurate prin tehnologia
informaional. Modul de a fi impus n sistemul tehnologizat din Silicon Valley este dominat de munca obsesiv
(lucrau i 59 de zile fr pauz duce la o epuizare prin munc, muli pensionndu-se la 40 de ani).
Muli cercettori au afirmat c tehnologiile au contribuit semnificativ n schimbarea valorilor, fiind
modificate repere la nivelul societii. Tehnologia a contribuit n mod semnificativ la impunerea anumitor
structuri sociale i culturale.
Herbert Marcuse arat c o transformare tehnologic este una politic, avnd un rol n dezumanizarea
persoanelor. El arat c tehnologia risc s devin un instrument distructiv al puterii politice. Jacques Ellul
arat c tehnologia genereaz un comportament standardizat n vederea obinerii unor rezultate predeterminate.
Astfel, spontaneitatea vieii este convertit n raionalitate eficient.
n dezvoltarea istoriei tehnologiei, exist o tendin care insist concret asupra istoriei inveiile tehnice i
o tendin care vizeaz o istorie social a tehnologiei (impactul ei asupra vieii omului). Exist abordri
distincte n filosofie Tehnologiei: Jose Ortega y Gasset, Karl Jaspers, Martin Heidegger i Jacques Allul au
exprimat cu luciditate riscurile tehnologiei i consecinele negative ale acesteia pentru viaa personal i
comunitar.
Distincia ntre semnificaia lui tehne din antichitate i tehnologia modern este c tehne presupune un
logos, n modernitate logica raionalitii eficiente i practice este lipsit de semantic.
Jacques Ellul arat c asocierea dintre stat i tehnic reprezint cel mai important fenomen al istoriei.
Ellul arat c prin tehnologie, societatea devine o matrice n care trirea axat pe realit ile specifice persoanei
i comuniunii interpersonale este diluat n mod progresiv, odat cu dezvoltarea accelerat a tehnologiei.
La polul opus, Victor Ferkiss arat c tehnologia este cea care mplinete natura uman. Prin tehnologie,
omul este transfigurat, mplinindu-i destinul, un fel de rol mesianic al tehnologiei.

2.2. Spiritul tehnic al ideologiei utilitarismului i eficien a tehnocratic: Ideologia utilitarismului

convertit n eficiena tehnocratic din sistemul tehnologizat actual este una din ideologiile cu impact
semnificativ, ideologie ce promoveaz progresul prometic. Este vorba de un alt tip de Faust care crede n
furirea raiului terestru prin munc exagerat, raionalitate eficient i extinedere a tehnicii n toate domeniile
vieii. Este o form secularizat a milenarismului prin care se cultiv amgirea unei lumi perfecte.
Religia utilitarismului ine mpreun ideologii n aparen conflictuale, precum comunismul i
capitalismul. n munca promovat de ideologia utilitarismului este diluat pn la eliminare dimensiunea de
binecuvntare i de tain, ea devenind apstoare i fiind perceput adesea ca un blestem, ca un nou fel de
sclavie.
Spiritul tehnic al utilitarismului este ilustriat nc din perioada iluminist prin Enciclopedia lui Diderot.
Se dezvolt un spirit de organizare i de eficientizare a activitii omului, dublate de o cre tere semnificativ a
aplicaiilor tehnice. Acestea sunt utilizate pentru a mri capacitatea de producie, astfel nct s fie satisfcute
cererile de consum ale omului, intensificate n mod artificial.
Prin aceasta este cultivat o gndire care s legitimeze barbaria i brutalitatea unei industrializri agresive.
Secretul popularitii i impunerii teoriei lui Darwin nu const n originalitatea i ingeniozitatea de tip tiin ific,
ci prin faptul c a sanctificat brutalitatea industrialismului. Nu a triumfat Darwin ca biolog, ci Darwin ca autor
al mitului luptei pentru supravieuire, mbrcat ntr-o dogm tiinific.
2.3. Modele de interpretare a tehnologiei: Tehnologia ocup un rol central n existena omului societii
contemporane, avnd un impact semnificativ n viaa fiecruia dintre noi, dar i la nivel comunitar.
Norman J. Vig arat c tehnologie poate fi: un ansamblu tehnic de cunotine, reguli i concepte; o
practic de tip ingineresc a diferitelor profesii tehnologice; instrumente aparate i artefacte contruite.
n plan filosofic, Norman J. Vig analizeaz 3 modele corelative tehnologiei: instrumentalist, determinist
social, determinist tehnologic.
1. Instrumentalismul nelege tehnologia ca un mijloc, ca un instrument folosit pentru ndeplinirea unor
scopuri practice, clar precizate. Fiecare tehnologie inventat este un particular pentru a servi unui scop uman,
precis determinat. Emannuel Mestehne arat c tehnologia reprezint un factor al progresului i c ea genereaz
noi posibilti pentru om, doar de el depinzndd cum le folosete. Acest model promoveaz un optimism
entuziast n legtur cu rolul tehnologiei n viaa omului i a societii (statut de neutralitate).
2. Modelul determinist social indic faptul c tehnologia nu reprezint un instrument neutru, cu un rol
utilitarist n rezolvarea unor anumite probleme, ci este o expresie a valorilor sociale, culturale i politice.
Tehnologia nu poate fi asumat i interpretat abstract, ci doar ntr-un context social dat.
Tehnologia nu rmne doar un artefact neutru, ci reprezint o expresie a unor interaciuni sociale i
politice. Karl Marx consider tehnologia o for revoluionar genernd fore de produc ie, n strns legtur
cu relaiile sociale de producie.
3. Modelul determinismului tehnologic nelege tehnologia ca o for proprie, conductoare i
manipulatoare. Tehnologia este cea care-l subjuc pe om i i schimb n mod semnificativ via a, nu omul este
cel care se folosete de tehnologie.
J. Ellul arat c sistemul tehnologic este cel care controleaz i manipuleaz destinul omului. n plan
filosofic, critici la adresa tehnologiei au fost aduse de Martin Heidegger, Ortega y Gasset, E. F. Schumacher.
ns cel care rmne un simbol al luciditii vizionare n exprimarea profund a implica iilor tehnologiei n
viaa omului i a societii este Jacques Ellul.

J. Ellul (1912-1994) a scris peste 50 de cri pe teme de sociologie, remarcndu-se ca un gnditor cre tin
care a criticat sistemul tehnologic al societii actuale. S-a remarcat prin lucrarea The Technological Society
(1964). Citndu-l pe Marx, J. Ellul schimb perspectiv i arat c n centrul lumii civilizate nu st capitalul, ci
tehnica.
Ellul avanseaz 2 teze: prima se refer la faptul c tehnologia deine cel mai important rol n influen area
vieii contemporane, a doua presupune c tehnologia actual se difereniaz net de tehnica tradiional.
Pe lng raionalitatea i artificialitatea tehnologiei actuale, Ellul propune nc 5 caracteristici pentru
aceasta: automatismul, autodezvoltarea, monismul, unversalismul i autonomia.
2.4. Implicaiile sistemului tehnologic actual: Astzi nu exist domeniu al vieii care, la nivel personal /
comunitar, s nu fie afectat de realitatea sistemului tehnologic. Plecnd de la analiza lucid realizat de Jacques
Ellul, o s evideniem trsturile i implicaiile sistemului tehnologic actual.
J. Ellul arat c denumirea de societate tehnologic nu mai corespunde cu ceea ce se trie te n contextul
actual, propunnd o nou sintagm: sistem tehnologic. Particularitatea sistemului tehnologic const n faptul c
un factor tehnologic prefer ntotdeauna s se alture, s fie interconectat cu un alt element tehnologic, n
detrimentul a ceea ce este non-tehnologic.
Astfel, sistemul tehnologic, dei nu poate lua natere dect n cadrul unei reele sociale, ajunge prin
proliferare autonom s-o paralizeze i s-o substituie n cele din urm.
Ellul compar sistemul tehnologic cu cancerul n cadrul unui organism. Un cancer ntr-un organism viu
este el nsui un organism, incapabil s supravieuiasc prin sine, ci doar parazitnd i n cele din urm
substituind organismul viu. Acelai lucru se ntmpl cu sistemul tehnologic. Pe de o parte, el poate s apar, s
existe i s se dezvolte doar dac se integreaz ntr-un trup social, distinct fa de el. Pe de alt parte, cre terea
accelerat a sistemului tehnologic conduce la metastaza trupului social.
Ellul arat c progresul sistemului tehnologic este caracterizat de: autosuficien, automatism, progresie
cauzal i absena finalitii, accelerare. Ellul arat c sistemul tehnologic favorizeaz structurarea unei lumi
descretinate, prin amgirea dat de o gndire de tip milenarist conform creia raiul pmntesc substituie
mpria cerurilor.
Contiina eshatologic specific cretinismului este substituit de un mesianism tehnologic, prin care se
promite bunstare, prosperitate, securitate i fericire global. Sistemul tehnologic ofer totul, cu condiia de a
plti un tribut, pltit prin suflet i via.
Materialismul i ateismul nu sunt de natur intelectual i filosofic, ci sunt realiti practice bazate pe
confort, consum, prelungirea vieii, nelegerea ntregii existene n cheie imanent i secular. Toate acestea
sunt posibile prin sistemul tehnologic.
Sistemul tehnologic prin autosuficiena i autonomia lui genereaz o auto-transformare care faciliteaz
reciprocitatea dintre post-modernitate i post-umanism, manipulnd informaia i modificnd natura uman. n
spatele oricrei tehnologii majore st o anumit viziune. Astfel, inclusiv referinele religioase sunt reinterpretate
i resemnificate, fiind integrate ntr-o viziune care erodeaz Adevrul prin relativism i sincretism.
Dezumanizarea produs prin sistemul tehnologic reprezint un atentat asupra identitii profunde i a
demnitii umane. Omul ca persoan vie nceteaz s se mai manifeste ca atare n cadrul sistemului tehnologic.
Persoana uman, n unicitatea ei, nu mai conteaz. Valorile consacrate de-a lungul timpului prin tradi ie
cultural i religioas devin derizorii.

Tehnologia actual unific omenirea prin omogenizarea diferenelor i eradicarea alteritii. Societatea
postindustrial nu suport alteritatea, ntruct o consider neintegrabil. A fi n spaiu tehnologic nseamn, pur
i simplu, a fi integrat.
2.5. Turnul Babel paradigma biblic a logicii de tip tehnologic: Pentru realizarea unui rspuns
adecvat din partea Apologeticii Ortodoxe la provocrile induse de tehnologiile contemporane este important
creionarea unei perspective biblice i patristice n aceast problematic.
Logica tehnologiei este autonomia, sistemul tehnologic actual se caracterizeaz prin aceast aceast
autonomie, avnd capacitatea de autointegrare a diferitelor scheme logice ntr-un mod tot mai detaat de
persoana uman.
Ca paradigm biblic, logica de tip tehnologic este exprimat n aspiraia autonom a omului concretizat
prin Turnul Babel. n acest episod biblic este relatat intenia oamenilor de a ajunge la Dumnezeu, de a cuceri
cerul ntr-un mod autonom, ncrezndu-se n abilitile i posibilitile proprii.
Acest efort nu este unul duhovnicesc, de lupt cu propriile patimi i neputin e, orientat ctre luntric, ci
reprezint un orgoliu luciferic de ncredere n sine, prin construirea unui artefact. Tehnologia i dezvluie aici
originea magic, ntruct aspiraia de a ajunge la cer i la Dumnezeu, de a fi asemenea Lui, dar fr Dumnezeu,
presupune o gndire i o atitudine de tip magic.
n loc s fie temei al unitii, acest turn va constitui presmisa dezbinrii ntre oameni, a separrii ntre ei,
al unui amestec generator de nenelegeri i confuzii. Turnul Babel, imagine biblic a lucrrilor tehnologice,
exprim separarea, exterioritatea i deprtarea induse ntre oameni prin artefacte.
Babilonul va deveni simbolul amestecului de tip sincretic, al nenelegerii i al confuziilor. Este de
menionat c Tradiia Bisericii ne nva c restaurarea unitii pierdute se face prin momentul Cincizecimii, un
antipod al Turnului Babel. Prin Pogorrea Duhului Sfnt, oamenii dei erau de diferite neamuri i cu diferite
limbi, i nelegeau pe Apostoli care propovduiau prin inspiraia Sf. Duh.
Referitor la provocrile generate de tehnologiile actuale, Apologetica Ortodox trebuie s rmn fidel
atitudinii nrdcinate n Duhul Sfnt pogort la Cincizecime, prin care se dobnde te cugetul duhovnicesc,
opus duhului lumii ntrupat prin logica de tip autonom al Turnului Babel.
Sfinii Prini identific, plecnd de la Cain i Abel, 2 modele paradigmatice de gndire i de via . Cain
nseamn dobnd ntruct dobndea toate pentru sine. Abel a fost numit devotat sau cel care se druiete lui
Dumnezeu, ntruct prin toate, nencrezndu-se n forele proprii se raporta la Dumnezeu, atribuindu-I totul
Creatorului lumii. Este semnificativ c pe linia urma ilor lui Cain este men ionat i Tubalcain, care a fost
furar (primul dintre oameni care s-a angajat n dezvoltarea tehnicii)!
Cincizecimea ne arat c prin viaa n Duhul Sf. trit liturgic n experiena Bisericii este posibil unirea
pmntului cu cerul, ntr-un mod teonom. La polul opus, Turnul Babel arat eecul logicii autonome n
ncercarea de cucerire a cerului la propriu, i prin mijloace proprii, fr invocarea ajutorului lui Dumnezeu.
Sf. Prini arat c cele 2 ci, respectiv de autonomie n raport cu Dumnezeu sau de permanent raportare
la Dumnezeu sunt evideniate de Cain i de Abel. Sf. Prini evidenioneaz superioritatea lui Abel n trirea
virtuilor n raport cu Cain, plecnd de la preocuprile lor.
Cain, prin pcatul su i prin trufia de care d dovad, nepocindu-se de fapta sa l imit pe diavol. Prin
faptul c fapta lui Cain imit modul de a fi diabolic, Dumnezeu i adreseaz exact ca arpelui un blestem direct.
Acest blestem se reflect n absena bucuriei vieii, n trirea unei stri apstoare i mereu ntr-o atitudine de
nemulumire, de fug n iluzia de a scpa de o povar greu de suportat.

Stresul existenial, neputina de a fi mulumit i alergarea, efortul repetitiv n orizontul lipsit de repere
clare, caracteristic modului de via al civilizatiei bazate pe sistemul tehnologic autonom, exprim foarte bine
starea de blestem al lui Cain.
Sf. Scriptur prin episodul Turnului Babel i prin desrierea atitudinii lui Cain i a urma ilor si
evideniaz paradigma biblic a unei logici i atitudini de tip tehnologic. Acestea exprim trufia omului
autonom, ncreztor n propriile fore. Aceast viziune biblic are relevan apologetic i ne ajut n societatea
tehnologizat de azi s intuim resorturile logicii autonome ale tehnologiei.
2.6. Mrturisirea Apologeticii Ortodoxe n contextul sistemului tehnologic actual: n contextul lumii
actuale, dominat de sistemul tehnologic, prin excelen impersonal, Apologetica Ortodox este chemat s
mrtuirseasc puterea de via a Evangheliei.
O Apologetic actual trebuie s mrturiseasc taina persoanei deschise spre comuniune. n condi iile n
care identitatea i demnitatae persoanei sunt ameninate de sistemul tehnologic, omul devenind sclav
tehnologic, Apologetica Ortodox, valorificnd specificul Tradiiei eclesiale are responsabilitatea de a mrturisi
fr echivoc ceea ce ine de autenticitatea vieii persoanei i de mplinirea ei n lumina comuniunii venice.
n societate mortificat de az este mare nevoie de receptarea i trirea cre tinismului ca via , ca
pregustare a luminii Vieii venice a mpriei lui Dumnezeu nc din aceast experien. Apologetica
Ortodox are datoria s aduc n minile i inimile oamenilor de azi bucuria i lumina vie ii, izvorte din
comunitatea cu Persoana suprem, Domnul Hristos, trebuie s ndemne spre ntrirea credin ei n Domnul
Hristos. Nu ncrederea ntr-un sistem, orict de fascinant i de eficient ar fi acesta, este izbvitoare, ci credin a
i viaa n Hristos Cel rstignit i nviat.
Lumea de azi a pierdut bucuria vieii i a comuniunii personale, muli dintre noi avnd adesea ca
interlocutor un ecran, trind o singurtate electronic i avnd amgirea c avem o comunicare larg cu
mapamondul. De fapt, tehnopolisul induce starea de singurtate i de apsare, trit n mijlocul mulimii.
Apologetica Ortodox trebuie s mrturiseasc limpede c mplinirea real a persoanei ine de druirea
jertfelnic prin iubire, c privind chipul lui Hristos trim deopotriv contiina c suntem fii ai Tatlui Ceresc i
frai ai Fiului lui Dumnezeu ntrupat.

4. Desacralizarea vieii i manipularea resurselor ei. Bioinginerii i biotehnologii.

4.1. Riscul dezumanizrii prin biotehnologii: Revoluia biotehnologiilor contemporane i consecinele
acestora se reflect concret n natura uman. Ingineriile sociale i genetice dezvoltate prin biotehnologii risc s
genereze mutaii majore, leznd grav demnitatea identitii personale, familiale i comunitare.
Exist semnale care atenioneaz asupra riscurilor existente prin consolidarea unui sistem bazat pe
tehnologia informaiei i biotehnologii, susceptibil de a deveni un univers concentraionar cum nu a mai
cunoscut istoria pn n prezent. Sunt 2 lucrri vizionare care au descris existena din cadrul unui univers
concentraionar, alienarea condiiei umane: Minunata lume noua, publicat de Aldous Huxley n 1932 i 1984,
publicat de Geroge Orwell n 1949.
n romanul 1984, Orwell descrie cu precizie teroarea dintr-un univers concentraionar bazat pe inocularea
fricii, distrugerea intimitii, supravegherea i manipularea permanent printr-un teleecran, transformarea vieii
ntr-o existen de tip Big Brother. Omul i alieneaz identitatea profund prin faptul c nu mai poate avea
niciun fel de intimitate. Guvernarea exercitat prin Ministerul Adevrului i Ministerul Dragostei se bazeaz pe
centralizarea i manipularea datelor personale prin tehnologiile informaiei.

n cartea Minunata lume nou, Huxley descrie un univers concentraionar bazat pe magie i plcere.
Controlul total realizndu-se prin cultivarea de tip magic a amgirii bazate pe plcere, fericire i prosperitate de
tip consumerist. Ingineria social din aceast societate este instrumentalizat prin biotehnologii.
n Minunata lume nou nu exist un agresor explicit, rul nu este veident, bolile i conflictele sociale au
fost eliminate, totul se structureaz prin mplinirea magic a tuturor dorin elor, familia tradi onal fiind abolit.
Dictatura este total, simultan realizndu-se iluzia c fiecare cetean i poate satisface n mod liber i rapid
orice dorin.
ntr-o astfel de lume oamenii sunt sedui i facinai de magia plcerii, o existen din care Crucea este
eliminat. Prin biotehnologii, omul risc s-i denatureze structural i identitatea i viaa: Oamenii din
Minunata lume nou pot fi sntoi i fericii, dar eu au ncetat s mai fie fiine omeneti.
n Minunata lume nou religia este abolit. Gnditorul cretin C. S. Lewis arat i el c prin biotehnologii
se va ajunge la abolirea omului, nclcndu-se astfel demnitatea special a fiinei umane.
Remodelarea naturii umane prin biotehnologii exprim un spirit luciferic prin care se ncearc o
corecie adus lucrrii lui Dumnezeu. Contientizarea consecinelor terifiante ale biotehnologiilor este slbit
prin faptul c sunt evideniale avantajele acestora, beneficiile pentru sntatea i viaa omului. Amestecul dintre
adevr i minciun devine o minciun mai convingtoare.
4.2. Ingineria genetic i biotehnologiile: Modelarea i manipularea gndurilor, sentimentelor,
emoiilor, restructurarea organic prin intervenii asupra generlor nu mai reprezint deziderate care in de S.F.,
ci posibiliti concrete, accesibile prin biotehnologiile actuale. Mai muli promotori ai Proiectului Genomului
Uman au insistat asupra realizrilor biologiei moleculare contemporane care pot fi aplicate n refacerea
organismului la nivel genetic.
ncercri de promovare a unei inginerii sociale prin gene sunt consolidate odat cu dezvoltarea
darwinismului social. Dezvoltarea statisticii moderne, un instrument de referin n structurarea tiin elor
sociale ste realizat de autori care au rpomovatat rasismul i eugenia. Vrul lui Charles Darwin, Francis Galton
a fost primul dintre ei. El a inventat termenul de eugenie (selectarea i cultivarea intenionat a unor anumite
trsturi transmisibile genetic, n lucrarea Geniul ereditar).
Eugenia a fost susinut de un spectru mai larg: rasiti, promotori ai darwinismului social i reprezentan i
ai progresitilor ai stngii, ai feminismului. Au fost programe finanate inclusiv de guverne n SUA i Europa,
precum i legi ale eugeniei. Ele au fost abolite dup dezvluirea consecinelor politicii naziste, promotoare a
unor practici de eugenie.
Rezultatele ingineriei genetice de azi, precum i implicaiile biotehnologiilor actuale redeschid n
contemporaneitate dezbaterile asupra eugeniei. Biotehnologiile actuale prin neurofarmacologie i controlul
comportamentului, prin tehnicile de prelungire a vieii, prin tehnologiile privind controlul na terilor, al
avortului, al fertilizrii in vitro, a cercetrii asupra celulelor stem, a clonrii, a eutanasierii, a ingineriei n ceea
ce privete demnitate persoanei umane.
Reglementarea cadrului internaional privind biotehnologiile este mult mai dificil dect alte tehnologii.
n domeniul biotehnologiile, pe de o parte acestea pot fi dezvoltate n anumite laboratoare private, cu costuri
mici, pe de alt parte este semnificativ mai dificil de a obine un consens privind necesitatea reglementrii
internaionale, ntruct sunt muli susintori ai avantajelor aduse de biotehnologii (n special oamenii care vd
oportuniti deosebite n domeniul medical).
ntr-un asemenea context este necesar cultivarea unui discernmnt, a unei luciditi prin care s fie
contientizate riscurile profunde i subitle ale biotehnologiilor, pentru a salva ceea ce ine de autenticitatea i de
profunzimea identitii i demnitii umane.

Trim ntr-o societate n care se vorbete mult despre drepturile omului, dar mai mult dect oricnd n
istorie, omul concret, cu nevoile sale specifice este eminamente desconcsiderat. Aceast ignorare a nevoilor
adnci care strucutreaz identitatea uman este camuflat prin propaganda unei fericiri de tip consumist.
Apologetica mrturisete c identitatea i demnitatea uman sunt mplinite prin faptul c omul este
structurat prin chipul lui Dumnezeu i chemat la asemnarea cu El, printr-o via asumat ca o comuniune
liber cu Dumnezeu i semenii. Apologetica Ortodox evideniaz c libertatea nu poate fi folosit ca pretext
pentru experimente care s mutileze demnitatea persoanei umane.
Libertatea neleas i exersat ca libertate a pcatului distorisoneaz att libertatea proprie ct i
lbiertatea celuilalt. n societatea magic structurat prin biotehnologii, unde pare c totul este posibil, e
esenial asumarea libertii n sensul ei autentic.
O libertate ca rzvrtire mpotriva lui Dumnezeu, ca promovare a unei gndiri i atitudini de tip luciferic
nseamn o contorsionare a adevratei liberti.
Apologetica ortodox exprim faptul c autentica lbiertate nu nseamn dominare, ci comuniune cu
Persoana suprem, Domnul Hristos prin care ni se deschide perspectiva comuniunii venice.