ENCICLOPEDIA

V lW iH
m L ţ

♦ 7> a T i
* * * * '
nciclopedia plantelor medicinale

indexalfabe,c
Alb ă s tre a 6 Co riandru 46 Măce şe 86
Alo e 7 Cre ţişo ară 47 Măcriş 87
Alun 8 Cre ţuşc a 48 Măr 88
Ana s o n 9 Cruşin 49 Mărar 89
Ange lic ă 10 Do vle ac 50 Măslin 90
Anghina rc 11 Dracilă 51 Mentă 91
Arde i iute 12 Drăgaic ă 52 Me rişo r 92
Arm urariu 13 Dud 53 Me ste ac ăn 93
Arnic ă 14 Ec hinac e a 54 Mo rc o v 94
As rnă ţui 15 Euc a lipt 55 Mur 95
Bo z 16 Fag 56 M uşe ţe l 96
Brad 17 Fasole 57 Muştar 97
Brâ nc a -ursului 18 Fe nic ul 58 Nalbă-m are 98
Brus ture 19 Fie re a-o ăm ântului 59 Nalb â-s ăibatic ă 99
Busuio c 20 Flo are a-so are lui 60 Năprasnic 100
Bus uio c ul-c e rb ilo r 21 Frag 61 Nuc 101
Caisă 22 Fum ăriţă 62 Nucşo ară 102
Ca rto f 23 Gălbe ne a 63 Oblige ană 1 03
Ca s ta n c o m e s tib il 24 Ge nţiană 64 Orz 104
Ca s ta n s ă lb a tic 25 Ghe ara-diavo lului 65 Osul-ie pure lui 105
Ca s tra ve te 26 Ghe ara-m âţe i 66 Ovăz 1 06
Căpşun 27 Ghimbir 67 Păduce l 1 07
Co lţuna ş 28 Ghio c e l 58 Păpădie 1 08
Cătină 29 Grâu 69 Pătlagină 1 09
Că tuş nic ă 30 Gutui 70 Pătlăge a-ro şie 110
Câ ne pa -c o drului 31 Ham e i 71 Pă t'unje l 111
Ce ai ve rd e 32 Hre an 72 Pe dic uţă 1 12 '
Ce apă 33 la rba-m are 73 Pelin 113
Ce re nţe l 34 la rb ă-ne agră 74 Pe pe ne -galb e n 114
Chim e n 35 Ienupăr 75 Pe pe ne -ro şu 115
Cic o a re 36 In 76 Pe rvincă 116
Cim b rişo r 37 Iso p 77 Pie rsic 117
Cim bru 38 Lăm âie 78 Pin 118
Cire ş 39 Lăptuc ă 79 Plămânărică 119
Ciub o ţic a -c uc ului 40 Le m n-dulc e 80 Plo p-ne gru 120
Cium ăfaie 41 Le urdă 81 Po dbal 121
Co a c ă z-ne gru 42 Le uşte an 82 Po rto c a l 122
Co a d a -c a lului 43 Le vănţic ă 83 Po rum b 123
Co a d a -ra c ului 44 Lum ânărică 84 Po rumbar 124
Co a da -şo ric e lului 45 Maghiran 85 Praz 125
 Enciclopedia plantelor medicinal
Prun 126 S ulfină 148
Re ve nt 127 S u n ă to a re 149

r ie o z f
Ric in 128 S o vâ rv 150
Rid ic h e -n e a g ră 129 Ta lp a -g â ş te i 1 51
S u n te m a p ro a p e d e TIME1
Ro iniţă 130 Ta rho n 152
S c rie -n e : s tr. B u z e ş ti n r. fl5 ,
s e c to r 1 . B u c u re ş ti; C P 2 1 6 , O P 6 3 Ro s to p a s c o 1 31 Tă tă ne a s ă 153
S im ă -n e : 0 3 1 .2 2 5 .8 7 .0 0 Ro zm a rin 132 Te i 154
Trim ite m e e -m a il:
Ruş c u ţă -d e -p rim ă va ră 133 Tra is ta -c io b a n u lu i 155
f e m e ia d e a z i@ f e m e ia d e a z i. ro
Sa lc â m 134 Tre i-fra ţi-p ă ta ţi 156
EDITOR COORDONATOR G e o rg ia n a Ha g iu
S a lc ie 135 Tro s c o t 157
vS ri.TM 'îW ia h a a 's Vc
S a lvie 136 Tu riţo -m a re 158
P£ DACTOR-Ş Ef In n a S tă n e s c u S c a i-vâ n ă t 137 Ţe lină 159
• m f iis r x x u y w w k b e K s U -, S o hind uf 138 Ţinta ură 160
R ED AC TO AR E ADJUNCT Au ro ra P o p e s c u
S c hine l 139 Urzic ă 1 61
a UŢ/ ia -;
Silur 140 Urzic ă -m o a rtă 162
AP T^ liR ECTO R O a n M ih a ia c h e
S m o c hin 141 Us tu ro i 163
So c 142 Va le ria nă 164
e d it o r i Irin a Tu d o r
S p a na c 143 Va rză 165
D u m itre s c u
S p lin u ţă 144 Vâ s c 166
Ad ria n a Ve la
Lu m in iţa Tă b ă ra n S te ja r 145 Ve n iriiic ă 167
La u ra Ud n e a S tru g u re 146 Zm e ur 168
S a m ira ş te f a n S tru g u rii-u rs u lu i 147
R o xa n a To to iic i

M a ria n a F2 tu le s c u

Lu c ia C o m ă n e s c u

An d re e a C o h u ţ
c o r e c t o r i D a n ie la N a e
M a ria n a D o ro b a n ţu
FOTO S h u tte rs td c k
AFEC ŢIUN I ALE A P A R A TU LU I
Şl C AILO R r e s p i r a t o r i i
S AN O M A H EAR S T R O M ÂN IA S R L

DIRECTOR GENERAL Elis a b e tti lo e s b e rg AFEC ŢIUN I ALE PIELII

Ş l A d C H ILO R
P UB u S m ER Lu c ia n lo n iţă
DIRECTOR FINANCIAR Ile a n a M a ra n c a
AFEC ŢIUN I ALE S IS TEM ULUI O S O S
DIRECTOR PUBLICITATE C e z a r Bu rta n Ş l M US C ULAR
GRUP

DIRECTOR PUS UCfTATE Flo re n tin a M ih a ta c h e AFEC ŢIUN I

ALE A P A R A TU LU I D IG ES TIV

D* * CTGR HAÎTKETWG
DIRECTOR CERCETARE
DIRECTOR DE P R OOUCţlE
DKtfCTOft t * «$ Tf tlB i.iriE
PRE"PRESS
TIPOGRAFIE
OtS TR IBUflE
M ih a i Ad ă m u ţ
AFEC ŢIUN I
■Tnc< -T- D ENITAI E Ş l B UC ALE
TAR
ş te f a n An d re i
C ris ti D s m ia n AFEC ŢIUN I
C AR D IO VAS C ULAR E
Tu d o r B a lte a o u
S a n o m a H e a rs t
AFEC ŢIUN I ALE AP AR ATU LUI G EN ITAL
R o m â n ia Ş l R EP R O D UCĂTO R
In f o p re s s S ro u p
Hip a rio n AFEC ŢIUN I
R EN ALE
d is trib u tto n s rl.

ret a 4 »»:0 2 a .ri4 0 4 0

PRIM
e s te o p u b lic a ţie AJU TO R
fe m e la
de ail a Sano m a
H e a rs t R o m â n ia S IS TEM
IM UN ITAR
s r l » C o p yrig h t-
S a n o m a H e a rs t
AFEC ŢIUN I
R o m â n ia s rl ALE S IS TEM ULUI N ER VO S
 nciclopedia plantelor medicinale
Alb ă s tre a
Es te o pla nta m e dic inală c are se c ultivă de fo a rte m ulte
o ri şi în sc o p de c o rativ. Ate nţie însă! în sco puri me dicinale ,
s e fo lo s e s c d o a r flo rile alb a s tre , nu şi c e le ro z, c are po t
fi întâ lnite fo a rte de s.
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ
pro ble m e r e n al e - se pre pară un ce ai d intr-o linguriţă c u
alb ăstre le . în a m e ste c cu frunze de m e ste ac ăn şi c o zi de
cire şe , din c are se be au c â te 3 -4 c ăni în fie c a re zi.
d ia r e e - albăstre le le au pute rnic e pro prie tăţi astrm ge nte
ş i a n tic iia re ic e
r e u m a t is m - infuzia pre pa ra tă din ac e as tă pla ntă e s te
un d iure tic de e xc e p ţie , duc ând la e lim inare a ape i din
ţe s uturi şi la c alm are a d ure rilo r re um atic e
a n o r e x ie - s e be au 3 -4 c a rii c u d e c o c t de a lb ă s tre le în
fie c a re zi p e ntru c re ş te re a p o fte i de m ânc are .
Ce aiul p re pa ra t din flo ri de a lb ă s tre le are un e fe c t uşo r
c a lm a nt asupra s is t e m u l u i n e r v o s . apă, vre o două linguri cu albăstre le . După
în uz e xte rn, pla nta e s te un bun re mediu pe ntru tratare a
CONJUNCTIVITELOR Şi 3 IRITAŢIILOR PLEOAPELOR.
ş t ia i? Compresele cu infuzie de albăstrele sunt
fo arte bune pentru tonificarea muşchilor din zona
ochilor.în felul acesta, ele ajută la reducerea ridurilor
deja formate. în plus, elimină cearcănele inestetice
M f Tl TT ^■.WTWlîuf îe . «u s u s t seotembrie
CUM SE ADMINISTREAZĂ
. c e ai d e f l o r i - p e s te o lingură c u
us c a te , s e to a rnă o c ană c u apă fia
şi se lasă la infuza t ze c e m inute , dL
c are se filtre a ză lic hidul. Se be au 3
c ăni pe zi.
. c o m pr e s e - s u n t fo a rte b une p e ntn
tra ta re a uno r a fe c ţiu n i o fta lm o lo gic e
sau în tra ta m e nte le c o s m e tic e . Flo rile
d e a lb ă s tre le , fo lo s ite s ub fo rm ă d e
infuzie , s unt un bun h id ra ta n t p e ntru
te n u rile c u p ro b le m e . Ai g rijă sa ţii
c o m p re s e le pe fa ţă c a m 2 0 -3 0 de
m inute şi să re p e ţi pro c e dura de do uă
o ri pe s ă p tă m â nă ! Co m p re s e le s unt
b une şi p e n tru tra ta re a rănilo r.
. d e c o c t - se pun la fie rt, în tr -un litru d e
ze c e minute, se ia re cipie ntul de pe fo c şi
se lasă la răcit. I ichiciul se stre c o ară şi se
co nsum ă apo i d e -a lungul une i zile .
'S i S B f f lţ Q
 Enciclopedia plantelor medicinal

Alo e
Exis tă p e s te 3 0 0 de spe c ii de alo e ve iu dar nu to a te CUM SE ADMINISTRFAZĂ
d e ţin virtu ţi de pla ntă m e dic inală. Dintre a c e ste a , c e a . s uc p r o a s p ă t d e a l o e - s e ta ie o frunză
m ai c uno s c ută p e n t'u p ro prie tă ţile o i te ra p e utic e e s te sau două de alo e cu pro prie tăţi medicinale
Alo e b a rb a d e n s is milie r. şi s e s trâ nge s uc ul c are s e sc urge . So
iau în fie c a re zi 3 -4 linguri c u s uc f»n lru
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ tra ta re a a fe c ţiunilo r de ja e num e rate .
■ u l c e r d u o d e n al -a,re acţiune cic atrizantă ş; antbacte riană. . c at ap l as m e - s e înm o a ie o b uc ăţic ă de
■ h e p a t it ă - s tim ule ază s e c e ta de infe rfe ro r, c a re are un tifo n în g e l c e a lo c ş i s e aplic ă pe zo na
ro l im p o rta nt îr tra ta re a a fe c ţiunilo r he pato b iiiarc . afe c tată de nerpe s, arsuri sau răni. Plante
■ d ia b e t - ajută la re gla re a func ţie i gla nde i p a nc re a tite . ars e fe c t c ic s trizant şi ajută la vinde carea
■ c o n s t ip a ţ ie - se o e nu zilnic 2 -3 linguri c u s uc pro aspăt rapidă a o ric ărui tip do plagă.
c e alo e ve ra. _ t in c t u r ă - s e ta ie o frunză de alo o în
■ d e p r e s ii - se m e ste c ă, în fie c are dim ine aţă, 2 -3 c u o jio ţe b uc ă ţe le m ărunte şi se lasă ia m ac e rat
de frunză ve rde . Ajută la îm b ună tă ţire a to nusului. în 2 0 0 m l de a lc o o l cam 15 zile , după
■ h e r p e s - s e ta m po ne a ză lo c ul a fe c ta t c u puţină vată c are s o s tre c o ară pre pa ra tul şi se pune
înm uiată în g e l c e alo e . în s tic le mei m ia. S c is c â te o linguriţă de
■ ANOREXIE tinc tură d iluată într-un pahar a r apă d c
■ CONGESTIE CEREBRALĂ 3 -4 o ri pe zi. Este fo a rte b ună mai ale s
■ în uz e xte rn, pla nta e s te bună în t r a t a r e a a l e r g iil o r pe ntru c o ns tipa ţie
p e ntru c ă a jută la c alm are a m ânc ărim ilo r pro d us e de
urfic a rie .
ATENŢII:! La unele pe-soane, alo c vara
■ Arc e fe c t d e zirfe c ta nt şi participă cu succes la c ic a t r iz a r e a
poate da e fe c te acverse. în cazuri mai rara,
r ă n il o r .
apare o hipersensibilitate ce se manifestă
■ STIMULEAZĂ DIGESTIA Şl CIRCULAŢIA S ANGVINĂ.
prinde rm atite .
■ ÎNTĂREŞ TE SISTEMUL IMUNITAR
■Snciclopedia plantelor medicinale

Alunul ro m âne sc e s te un a rb us t ale c ă rui p ro p rie tă ţi CUM SE ADMINISTREAZĂ

m e dic inale s unt c uno s c ute d e fo a rte m ultă vre m e . . f r uc te c r ud e - se co nsumă fără a se prăji
Fruc te le s a le s u n tfo a rLe b o ga te în vita m ine -A , B l. B2 înainte , to c m ai pe ntru a-şi păstra inta c te
şi C dar şi în c a lc iu, fo s fo r, fie r o ri po ta s iu. To c m ai de p ro p rie tă ţile nutritive ş i m e dic inale
ac e e a a u p ro p rie tă ţi nutritive ş i e ne rge tic e _ul ei d e al u n e ~ s e o b ţine prin pre sare la
rece şi se găse şte la magaz'nele naturiste .
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ El e ste bun şi pe ntru tratare a e piso ade lo r
a n e m ie - s e c o nsum ă alune d a to rită c o nţinutului de d e diare e .
fie r ş i fo s fo r. . m a c e ra t d e m u g u ri - s e c u le g m ugurii
c r e ş t e r e - fru c te le b o ga te în c a lc iu s unt un e xc e le nt tine ri, s e m ărunţe sc şi se lasă la m ac e rat
s tim ule nt a l c re ş te rii re c o m a nd a t c o pikor. în apă 1 2 o re , la Te m pe ratura c am e re i
c o l e s t e r o l - alune le c rud e a jută la sc ă d e re a nive lului După ac e e a, s e s tre c o a ră lich>
de c o le s te ro l. pă s tre a ză în s tic lu ţe , în tr-u n lo
t u b e r c u l o z ă - d a to rită c o n linul ului de m ate rii grase , li se _ in f u z ie d in m u g u ri - p e s te o m
re co m andă c e lo r sufe rinzi de bo li pulm o nare să mănânce m uguri m ărunţiţi. se to arnă apă a *
alune , riuc i şi m igdale . şi se mai dă puţin în c lo c o t Se be ai
t e n ia z â - s e în g hite în fie c a re dim ine aţă. Iim p de do uă do uă c ăni pe zi. Evină p e n tru a fe c ţi
s ă p tă m â rr, c â te o lingură c u ule i d e a ljn e he pa tic e .
l it ia z ă u r in a r ă - s e fa c e o c ură d e do uă s ă ptă m â ni c u . in f u z ie d in f r u n z e pre pară c .
uio i de alune sau s e m ănânc ă alune . infuzia d e m ugua Es te bună .oen
t o n if ic a r e a v a s e l o r - pre ve ntiv, se iau zilnic 60 de pic ături ulc e re va ric o a s e , în tra tare a vanc e l
de e xtra c t d e frunze d e alun. Întă re ş te va s e le d e s ânge şi a plăgilo r s e fac băi lo c a le c u jn fu zi
şi c o m b a te apa riţia varic e lo r. sau se opiica sub fo rm ă de c o m pre s t
g r a v id it a t e - alune le co nsum ate c o nstant în tim pul sarcinii pe zo na a fe c ta tă .
s unt un e xc e p ţio na l e ne rgiza nt şi re vita liza nt na tura l

IS 3 f ru n z e le , f ru c te le ş i m u g u r»
 Enciclopedia plantelor medicinal

Ana s o n
Pe ntru c ă e s te o rigina r din zo na m e dite ra ne e a nă şi are CUM SE ADMINISTREAZĂ
ne vo ie d c c o nd iţii c lim a te ric e s pe c ia le p e ntru a c re ş te _ c e a i d e s e m in ţ e - s e pise a ză o linguriţă
spo ntan, în Ro m âna se o b ţine do ar prin c ultivare . Co nţine de s e m inţe s au s e m ac ină în râ ş niţa de
ule iuri vo la tile . cafe a până s e tra ns fo rm ă într-o pulbere .
Se to arnă pe ste ea o cană c u spâ fie rbinte
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ şi se lasă la infuzat carn ze c e minute, după
■ a s t e n ie şi a m e ţ e a l ă - se c o nsum ă s ub fo rm ă d e infuzie care se strecoară şi se îndulc e şte cu miere
pe ntru p ro p rie tă ţile s ale to nic e . Se c o nsum ă c am 2 -3 c ăni pe zi pe ntru
■ s p a s m e in t e s t in a l e - c e a iul d e a naso n c o ns um a t zilnic., a fe c ţiunile p re ze nta te a nte rio r
în c a ntită ţi mic i, e lim ină ga ze le inte s tina le . _ in f u z i e d e f r u c t e - pe ste c âte va fruc te de
■ t u s e - c alm e ază c rize le de tus e uscata, iar ule iurile vo la tile anaso n zdro bite , s e to arnă apă c lo c o tită
pe c a re le c o nţine fa vo rize a ză e xp e c to ra ţia . şi s e lasă la infuza t. S e s tre c o a ră ş i se
■ d ig e s t ie u ş o a r a -stim ule ază secreţiile gastrice, eliminarea bile. be a îndulc ită, pe ntru stim ulare a a c ta te i
■ m ig r e n ă şi r e u m a t is m - c u puţin ule i vo la til d e a naso n. îna inte d e pre parare , s e p o a te fa c e un
s e m ase ază uşo r zo na dure ro asă. a m e s te c din anaso n. m ărar, m aghiran
• Calm e ază c o l ic il e b e b e l u ş il o r - s uga rilo r c a re sufe ră de sau c him e n.în părţi e gale . Se be au cam
c o lic i li se adm inistre ază c e a i de a naso n ne îndulrit. 2 -3 c ăni pe zi.
■ d ur er i m e n s t r u al e - oe ntru calmarea dure 'to r pro vo cate de _ u l e i d e s e m in ţ e - se pisează o linguriţa cu
m e ns trua ţie , s e be a d e c o d de rădăc ină d e anaso n. se m inţe până s e tra ns fo rm ă în pulb e re ,
■ AS TM BRONŞIC pe s te c are se to arnă c am 100 m l de ule i
de măsline . Pre paratul se lasă la m ace rat
ŞTIAI? Se spune că ceaiul de anason are proprietatea
tim p d c 7 -8 zile în tr-u n lo c întune c o s ,
do a stimula lac tata, aşa că este recomandat
la te m p e ra tura c am e re i. La final, se
femeilo r care alăptează. în acelaşi scop, se posta
s tre c o a ră şi se pă s tre a ză în s tic luţe ,
face un masaj uşor al sânilor cu ulei de anason.
în tr-u n lo c răc o ro s.
femeia da a zi
M î . ' u K . y g T n f ru n z e le ş i s e m in ţe le
nciclopedia plantelor medicinale

Ange lic ă
Num e le a c e s te i pian te e s te le g a t d e s ă rb ă to a re a OJM SE ADMINISTREAZĂ
S finţilo r Arha nghe li Miha'l şi G a vriiţîn pre a jm a c ăre ia _ d e c o c t d e r ă d ă c in ă - p e s te o lingură cu
în flo re ş te . Are p ro p 'ie iă ţi a ntis p a d c c şi d o s tim ula re rădăcini usc ate şi m ărjn ţite , se to arnă o
a s e c re ţiilo r g a s tric e . c ană c u apă. Se pune la fie rt 2 5 m inute ,
d jp â care se lasă ac o pe rit un s fe rt de oră.
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ Es te bun pe ntru tra ta re a b ro nşite i.
COLiC] INTESTINALE - zilnic , 36 b e au Câte d OU3 Căni CU _ m a c e r a t d e RĂDĂCiNĂ - 'ădăcina de planta
d e c o c t d e a nge lic ă. m ă runţită s e iasă la m a c e ra t trn n dp
CREŞTEREA APETITULUI Şl STIMULAREA SECREŢIEI DE BILĂ - Se 12 o re . n 5 0 0 m l d e apă. Se co ns
ia o linguriţă c u pulb e re d e rădăc ină de pla ntă. după c e se filtre a ză , fiind fo a rte o
a n e m ie şi c o n v a l e s c e n ţ ă - se în g h it ze c e pic ă turi de c a zul c o lic ilo r.
tinc tură d e tre i o ri pe zi. _ v in d e a nge lic ă - se a m e s te c ă c
a s t m b rc n ş ic - s e iau do uă pic ă turi de tinc tură , de tre i lirg u ri c u ră d a c nâ d e pla ntă usc at
o ri pe zi, tim p d e do uă săptăm âni. 2 5 0 m l de vin a lb şi se lasă In m a c
h e p a t it ă c r o n ic ă - s e iau 1 5 p ic a turi d e tinc tură de o săptăm ână. Se stre c o ară. Bun ido
tre i o ri pe zi. tra ta re a a fe c ţiunilo r d ige stive .
v a g in it ă - se fa c s p ă la turi va gina le c u apă în c a re s-au _ t in c t u r ă - se la să la m ac e rat în ,
turn a t 1 0 -1 5 pic ă turi de tinc tură . Tu de a lc o o l o lingură c u rădăc
r e u m a t is m - se fa c e m asaj c u c â te va pic ă turi de de p la rta tim p de 14 zile . I.a fina l,
tinc tură . filtre a ză şi s e iau 1 5-2C de pic ă turi pr
_ b ă i c u a n g e l ic ă - o mână de râdăc
us c a tă se fie rb e într-un litru de a
c a m 15 m inute . Se to a rnă lic hidul
ATENTF! Femeile nsărdnste si dHbetfei nu a .: vo.;e s3
aDa de baie. Pro cedeul e ste recomaric
fa c ă tratam ent cu preparate din angcică.
re um aticilo r.

S 'f ij - d
 Enciclopedia plantelor medicinal

Anghina re
Cuno s c ută şi a pre c ia tă înd e o s e b i p o nta i p ro p rie tă ţile CUM SE ADMINISTREAZĂ
a
e i he p e to p ro te c to a re , a nghiria re a e s te unul d intre c e le . in f u z ie - ae ste o lingu'tă de f rjn ze uscate,
m ai b une d e to xifia n te naturale . se to arnă c cană cu apă c lo c o tită şi sc lasă
la infuzat cam ze ce minute. Se beau c âte
CF AFECŢIUNI TRATEAZĂ 2 -6 c âni de pre parat p e zi, tim p de do uă
REGLEAZĂ NIVELUL COLESTEROLULUI din SângC. s ă p tă m â n, pe ntru tra ta re a a f ac ţiunilo r
Are p r o p r ie t ă ţ i d iu r e t ic e - m ă re ş te vo lum ul de urină, he pa to b iiia rc . Se c o nsum ă c â te o cană
favo rizând e lim inare a ure e i şi a s ub s ta nţe lo r to xic e din dimine aţa, pe sto m ac ul go l, după c are sc
o rga ns m . s tă c ulc a t o e p a rte a d re a p tă . Re stul se
Ajută la t r a t a r e a in f e c ţ iil o r in t e s t in a l e , a litiaze i biliare be a îna inte a m e s e lo r princ ipale .
şi ic te rului - în a c e s te s itua ţii, s e be au zilnic î c ăni c u . c a p s u l e o e a n g h in a r e - c o nţin pulb e re
c e c o c t o e pla nta. de pla ntă ş i s e gă s e s c în m a ga zine le c u
CREŞTE DEBITUL DE BILĂ S ECRETATĂ, UŞUrând prCCe Stl p ro fil na turis t.
dige stie i. . t in c t u r ă - do uă linguri c u a n g h re re se
r e g l e ază TENs ruNEA a r t e r ia l ă , fiina re c o rranc ată hiperte n lasă la m a c e ra t în 2 0 0 m l d e ţuic ă sau
s ivilo r şi c e lo r c a re s ire ră de angină pe c to ra lă - se be a alc o o l alim e ntar tim p de două săptămâni.
c âte un păhăre l de infuzie d e tre i o ri pe zi, înainte de masă. La fina l, se filtre a ză şi s e be au din ac e sl.
Es te un bun d e p u r a t iv s a n g v in . pre parat c a ri 1 5-2 C de picături pe zi. Este
E un a d j u v a n t indic ai. În t r a t a m e n t u l b o l il o r h e p a t ic e fo a rte b u ră pe ntru tra ta re a disc hine zie i
(he p a tita c ro nic ă). b lia re , a he p a tite i virale , a diab e tului,
a rio re xie i sau a ale rgiilo r.
Al LNŢIL! Cura cu anghinare nu s bine să dureze ma
. c at apl as m e - se dilue ază c âte va pic ături
mult: de 30 de zile. deoarece po ate duce la apariţia
de tinc tură n puţină apă şi s e aplică sub
unor colici hepatcbiliare.’ n plus, nu e ste recomandată
fo rm ă d c c o m pre s e în c a zul ac ne e i,
celor C3re suferă de afecţiuni renale acute.
pso ria zisului sau d e rm a tite i d e c o n ta c t
femeia de a zi
 nciclopedia plantelor medicinale
H • '■ %

m
•

z i ?

Ard e i iute
De şi c u ltiva t m ai a le s în sc o p a lim e nta r, a rde iul iute CUM SE ADMINISTREAZĂ
e s te şi un re m e diu na turis t. în plus, e s te un e xc e le nt _ Sub fo rm ă d c c o n d im e n t , în m ânc ăruri.
s tim u le n t a l m e ta b o lis m ului şi a c c e le re a ză arde re a _ t in c t u r ă - 1 0 g d e a rc e i us c a t s e lasă
grăsim iLor. la m a c e ra t 15 zi le în 1 5 0 m l de a lc o o l
după c a re se filtre a ză . Tra ta m e ntul
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ c u tin c tu ră de arde i iute e b un în o ira
s t im u l a r e a s e c r e ţ iil o r g a s t r o in t e s t in a l e - c â te va de d e za lc o o liza re . Se iau c am 5 0 de
pic ă turi de tin c tu ră de arde i iute pe zi s unt e fic ie n te p ic ă turi d ilua te în apă sau c
în a lc o o lis m sau in to xic a ţii de to t fe lul. o ri pa c ie ntul s im te ne vo ia s .'
d u r e r i în g â t - are e fe c t a ritiin fe c ţio s şi s to p e a ză a lc o o l. Tinc tură se fo io s e ţ... p w u
e vo luţia răc e lii. fric ţiuni uşo are pe ntru a s to j
Mâini şi p ic io a re ro c i c a uza te de c ir c u l a ţ ia p e r if e r ic ă părului.
d e f ic it a r ă - a rde iul are p ro p rie tă ţi va s o s tim ula to a re . _ u n g u e n t - un p a c he t d e un

prin m asajul m âinilo r şi p ic io a re lo r c u tinc tură de arde i s e pune în tr-o c ra tiţă pe f o c ^ . ^ ^

iute sau c re m ă în c a re s -a u tu rn a t c â te va p ic ă turi din până c e se to p e ş te . în a c e st
a c e s t pro d us s tim ulâ nd u- s e c irc ula ţia . s e ia re c ip ie ntul de pe fo c ş i:
r e u m a t is m - m asajul c u pro d us e pe b ază d e arde i iute untulîntr-un a lt vas şi, c ât e ste
c a lm e a ză d ure rile p ro vo c a te d e a c e a s tă b o ală. s e pre sară c inc i linguri d e ai
g u t u r a i - c ine m ănânc ă arde i iute ş tie cu s igura nţă că m ă c ina t. Se mai fie rbe puţin,
a c e s ta d e s fund ă re pe de nasul şi c re ş te te m p e ra tura c are se ame ste că înco ntinuu, di
c o rpului. se lasă la răcit şi, cât nu e solidific
s e s tre c o a ră în c utiuţe sau b o r
S e păstre ază la re ce , fiind fo ar
ATENŢIE! Intern, nu se administrează celor care suferă
pe ntru circulaţia pe rife rică, reun
de hiperaciditate. ulce r gastric şi afecţiuni hepatice.
a rtrită şi ne vralgie.

Ţ IT i u l f ru c tu l
C AN D SE R EC O LTEAZ Ă a u g u s t, s e p te m b rie , o c to m b rie wmi
 Enciclopedia plantelor medicinal

Arm urariu
Es te c o ns id e ra t pe d re p t c uvâ nt un s a lva to r al fic a tului CUM SE ADMINISTREAZĂ
d e o a re c e e s te un e xc e le nt he p a to p ro te c to r. . in f u z ie d e f r u c t e - s e to a rnă o cană c u
apă fia rtă p e s te o linguriţă c u fruc te .
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ Se lasă la in â iza t 15 m inute , după c are
■ d is c h in e z ie şi l it ia z a b il ia r a - s c tra te a ză c u tin c tu ră s e s tre c o a ră . Se be au C3m tre i c ăni pe
de arm urariu a m e s te c a tă c u tin c tu ră d e anghinare . zi, d c p re fe ra t d im ine aţa , pe s to m a c ul
Se 'au 1 5 -2 0 de p ic ă turi d e tre i o ri pe zi. g o l, ş s c a ra , îna inte de c ulc a re .
■ h e p a t it ă , in s u f ic ie n ţ ă h e p a t ic ă - s e b e a infuzie d e . t in c t u r ă - se macină o mână cu sem inţe
a rm urariu. c â te o c a nă de tre i o ri pe zi. Ajută c e lula d e a rm ura riu şi s e pun în tr-o s tic lă ,
he p a tic ă să s e re ge ne re ze şi to p e ş te gră s im e a de pe turnându-se pe ste ele 150 m l de alc o o l.
fic a t. Se ia să la m a c e ra t d o uă s ă p tă m â ni,
■ a l c o o l is m - c a şi a rde iul iute , a c e a s tă pla ntă e s te un după c a re s e filtre a ză .
p rie te n de năde jde în lup ta c u a c e s t vic iu. în tim p ul . pul ber e - se macină c u râşniţa de c afe a
c ure i c e d e za lc o o liza re . c a re tre b uie să dure ze c am o se m irte de armurariu până c e se o bţine o
lună, s e be a c irc a un litru de infuzie d e arm urariu pe zi. pulbe re fo a rte fină. Es te un bun adjuvant
■ c ir o z ă h e p a t ic ă pentru ciroza hepatică. Se face o cură de trei
■ TOXIINFECŢIE ALIMENTARĂ săptămâni, tim pin care se ia c âte o linguriţă
■ v a r ic e - re d uc e d ure rile p ro vo c a te d e a c e a s tă b o ală. c u pulbe re de 3 -4 o ri pe zi. După o pauză
■ p s o r ia z is - s e aplic ă pe zo ne le a fe c ta te c o m p re s e c u de do uă săptăm âni, s e reia pro c e dura. în
infuzie d e arm urariu. to t a c e s t tim p. e bine să se be a c â t mai
■ INSUFICIENTĂ CARDIACĂ m ultă rfu z e de arm urariu, c o m binată
cu infuzie de rădăcină de păpădie .
. c atapl as m e - s e fa c fo lo s indu-s e infuzie
ŞTIAI? în popor, planta e ste cunoscută
dm fru c te şi s unt re c o m a nda te pe ntru
şi ca d ilin-d e -ia p te sau c iulinu.-Ma ic ii-Do rnjlut
a fe c ţiuni d e pie le .

| f ru c te le c u s e m in ţe , f ru n z e le
nciclopedia plantelor medicinale

Am ic ă
Tra ta m e ntul inte rn c u arnic ă e bine să s e fa c ă pe baza CUM SE ADMINISTRB
une i re c o m a ndă ri m e dic a le , p e ntru că a c e a s tă pla ntă . in f u z ie - p e s te o ling
p o a te p ro vo c a gra ve p ro b le m e de s ă nă ta te , de la uscată, se to arnă o can;
g a s t'o e n te rite până la pa ra lizia c e n trilo r ne rvo şi. 5 e la să ze c e m inute l
c are se s tre c o a ră . Se f i
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ ga rga ră , c ând e s te d o
a r t e r it ă - se iau m ai m ulte p ic ă turi d e tin c tu ră , sub do uă o ri pe zi. Are e fe c t,
înd rum a re a unui s p e c ia lis t. în c a zun de fa ringită
CARDIOPATIE ISCHEMICĂ _ t in c t u r ă - p e s te o m ână
S tim ule a ză s is te m u l n e rv o s . to a rnă c am 1 5 0 m l de a
Aplic a tă e xte rn, trate ază c o n t u z iil e s u p e r f ic ia l e ,c r am pe l e fi p ro c ura t de la fa rm a c ie
MUSCULARE Şl ARTERITA. Se lasă la m a c e ra t do uă
r e l a x e a z ă m u ş c h ii şi c a lm e a ză d ure rile a c e s to ra . după c are s e s tre c o a ră şi sr
Vind e c ă În ţ e p ă t u r i l e d e i n s e c t e . în s tic lu ţe a c o p e rite bine .
CONJUNCTIVITĂ .. c a t a p l a s m e - s e fa c din tin c t
ră n i - a re p ro p rie tă ţi c a lm a n te , c ic a triz a n te ş i a n ti- în puţină apă. d a r şi din infi
in fla m a to a re . b u n e p e n tru dure ri musculare
e n t o r s ă ş î l u x a ţ ii - s e m a s e ză zo n a c u u n g u e n t d e c o njunc tivită şi ridurile din ju ri
a rn ic ă d e m a i m u lte o ri p e zi. . ulei - în 500 m l de ulei de flo are a
se pun lO O g d e arnic ă. Am e s
fie rb e pe baie de a o ur tim p d>
ATENŢIE! Am ic a e ste o trăvito are şi e nevoie
după c are se lasă la răc it şi se fit
de pre c auţie în administrare a c i. în plus. poate
p ă s trâ nd u-s e în tr-u n lo c răc o r
provoca re ac ţii ale rgic e la c o ntac tul cu o pielea
fo lo s e ş te p e ntru m asare a uşo
mai sensibilă.
zo ne lo r a fe c ta te de a rte rită .
 r medicinal U

As m ă ţui 5

Pe ntru c ă e s te o rudă fo a rte a p ro p ia tă a p ă trunje lului, CUM SE ADMINISTREAZĂ

asm ătuiul p o a te fi fo lo s it cu s uc c e s în c ure le cu c lo ro filă _ in f u z ie - p e s te o lingură s a u d o uă c u
c e s e fa c o d a tă c u s o s ire a prim ă ve rii şi c a re a jută la p la ntă ve rd e m ă runţita , s e to a rnă o '
re m ine ralizare a şi d e to xific 3 m a o rga nis m ului. c a nă c u a pă fe rh in c . E b ine să s e b e a
c â te o c a nă d e infuzie de tre i o ri p e zi,
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ p e ntru c ă a re e fe c te la xa tive .
g u t ă - p e ntru e lim inare a ape i din ţe s uturi, s e be a c â te -G a r g a r ă - s e fa c e c u in fu zie în c a zu l
un pa har c u s uc p ro a s p ă t d e tre i o ri pe zi. uno r a fe c ţiuni p re c um ulc e ra ţiile
REUMATISM fa ringie ne .
l it ia z ă r e n a l ă - s e b e a fo a rte m ult s uc p ro a s p ă t de - c at ap l as m e - s e fa c c u infuzie , s uc
pla ntă . Are e fe c t d e o u ra tv şi d iure tic . p ro a s p ă t d e a s m ă ţui şi c hia r fru n ze
c o l ic i h e p a t ic e - s e pre pa ră o ze s m ă din a s m ă ţui, zd ro b ite . S u ri fo a rte b une p e ntru
p ă p ă d ie , ie urdă ş i c io c o a re , din c a re s e c o ns um ă c am tra ta re a d e g e ra tu rilo r ş i a ulc e ra ţiilo r,
d o uă c ă ni pe zi. d a r şi a c o n ju n c tivi te i.
a s t m b r o n ş ic şi b r o n ş it ă a s m a t if o r m ă - a s m ă ţuiul e s te . suc p r o a s p ă t - se o b ţine prin zdro b ire a
un fo a rte b un a n tis e p tic re s p ira to r. sau pasare a frunze lo r ve rzi de asm ăţui
a f e c ţ iu n i o f t a l m o l o g ic e - s e pun c o m p re s e c u s uc Este re c o m a nda tîn cura de d e to xific a re
p ro a s p ă t de a s m ă ţui. de prim ă va ră, dar şi p e n tru tra ta re a
h e m o r o iz i - s e fa c b ăi d e ş e zu t c u in 'u zie de p la ntă . a fe c ţiu n ilo r o c ula re . în c o s m e tic ă ,
Î n ţ e p ă t u r i d e in s e c t e s a u c o n t u z ii - s e zdro b e sc frunze e s te fo a rte b un p e ntru te n u l gra s , dar
p ro a s p e te şi s e pun pe zo na a fe c ta tă . şi p e ntru re duc e re a ridurilo r. Catife le ază
pie le a şi are pro prie tăţi antiinflam ato are ,
to n ic e ş i c ic a triza n te .
ŞTIAI’ Planta se mai numeşte pătrunje l-c re ţ,
hasmaţuchi sau ptarita-fe te lo r-tine re .
ftm th A ai
ZEna -Turt* * . FSdScba.
 Inciclopeclia plantelor medicinale

Bo z
Este re c uno sc ut de c ătre spe dafşc ii în rr e dic iriă riyt.,;rs !Ji CUM SE ADMINISTREAZĂ
d re p t unul d intre c e .e mai pute rnic e .a xa tve naturale . . in f u z ie d e f r un ze - p e s te 100 g d e
Morile şi fruc Le .e sale se am ănă fo a rte bine c u c e le ale frunze de plantă, s c to arnă o cană cu
so c ului. apă fie rb inte şi s e lasă la infuza t tim p
de cinci minute . Este to a rte bună pe ntru
CE AFECŢIUNI TRATEAZA e lim inare a p a ra z'ţîo r inte stinali.
c q n s t ip a ţ ie - s e ia u c â te z e c e p ic ă tu ri d c tin c tu ră s e a ra , . TINCTURĂ DE RĂDĂCINĂ - GStS CC3 m a i

în a in te d e c u lc a re . e fic ie ntă fo rm e de administrare a plantei.

GASTRITĂ Ş: PROBLEME DE DIGESTIE - Se rTkjd n ă p u ţin ă 5e prepara lă s â x la mace rat tim p oe zece
ră d ă c in ă d c p la n tă şi s e ia u n v â rf d e c ut.it d a p u lb e re zilc în tr un litru de rachiu, 1 0 0 -2 0 0 g de
în a in te d e m a s ă . răciâcină pro aspătă m ărunţic ă. I a final,
c is t it ă - s e tra te a z ă c u m a c e ra i, d e ră d ă c ină . se filtre a ză şi s e p u re la p ă s tra t în s tia e
DURERI DE ARTICULAŢII Şl OE SPATE - s e fo C b ă i :£ O lS închise ta culoare. Cura cu tinc tură pe ntru
s a u s e a u ri c a ta p la s m e c a in fu zie d e fru n z e p e z o n a c o ns tipa ţie tre buie să dure ze cam două
a fe c ta tă . săptăm âni, după c arc s c fa c e o pauză
p ro b le m e OE g re u ta te - tra ta m e n tu l c u tin c tu ră d e b o z de şa pte zile .
a ju tă la s c ă d e re a p o fte i d e m â n c a re . . m ac er at - se m ărunţe şfe puţină rădăcină
a fe c ţiu n i h e p a tic e - e s te un b un d e to xilra n t a i de b o z şi s e lasă la m a c e ra t tim p de
fic a tu .u i. ze c e o rc în tr-o c ană c u apă. Se be a pe
sto m a c ul g o t
. c atapl as m e - s e fo c fo lo sindu-se infuzie
AI'ENŢIE! Planta e ste un purgativ foai Le puternic.
ce frjn zc sau tinc tură de radâcină. diluată
Poate avea e fe cte secundare neplăcute, precum
în p u l nă apă.
deshidratarea sau co licile abco m re le . Nu se
. b ăi de ş ezut - se to a rnă c â te va pic ături
administrează celor rare sureră de c e lo r iritabil.
de tinc tură îr apa fo lo sită.
17
frunze , râciăsinâ. fra e te
CÂN D S£ RECOLTEAZĂ KS8i-3Bg03i SBguat; ssfrte sriBifc
 Enciclopedia plantelor medicinal

îm pre ună c u fra te le său m o lidul, bradul are nu rum a i CUM SE ADMINISTREAZĂ
valo are e c o no m c ă, c i şi m e dic inală. Din te ş iră şi a c e le . s ir o p d e m u g u r i ş i a c e - în tr-u n litru c e
s ale se e xtra g e s e nţe m irac ulo ase p e n t'u s ă nă ta te , iar ao ă. s e fie rb 5 0 0 g de m uguri. După c c
din po le n alb ine le pro duc o m ie re ra a rte bună. se răc e şte , s c adaugă 1 kg de zahăr şi se
mai dă într-un c lo c o t. Bun pe ntru tus e şi
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ calm are a ape l.il.ului alim e ntar e xc e siv.
a n e m ie - tim p de 14 zile , se fac e c cura cu sirc p do muguri, . t in c t u r ă d e m u g u r i - se adună 5 0 0 g de
c are au e fe c te rc vic a liza ntc . Se iau do uă linguri c u siro p m uguri ve rzi şi se to a c ă m ărunt. So pun
îna inte de rra s u. rn -u r b o rc an şi se to a rnă p e s te ei un
m ig r e n ă - s e m ase ază frunte a c u tinc tură d c m uguri. litru c e a lc o o l Se lasă la m a c e ra t două
a f e c ţ iu n i r e s p ir a t o r ii, Tuse - s e iau ze c e linguriţe cu săptăm âni, după c are s e filtre a ză .
s iro p în fie c a re zi. .ULEI DE MUGURI SAU R ĂŞ IN Ă- 100 g d e u le i
c is t it ă - s c tra te a ză c u c â te o linguriţă c u tirc tu râ de de flo a re a so are lui s c pun la în c ă lzit pe
ra ş iră , de erei ori pe zi. Se ia pe s to m a c ul go l, iar cura b a c dc aburi, în c are s e to a rnă puţină
tre b uie să dure ze minim um do uă săptăm âni. răşină de brad. Se fine pe fo c până se
b a l o n a r e şi c o l ic i a b d o m in a l e -în a rile de masă, s e iau to pe ş te , dupa c are se fi,tre ază şi s c lasă
ze c e pic ăLuri de tinc tură de răşină. la răc it. Se fo lo s e ş te p e ntru masaj.
a r s u r i - se unge zo na a fe c ta tă c u ungue n: d c răşină. . t in c t u r ă d e r ă ş in ă -în 250 m l de alc o o l,
a m ig d a l it ă - se fac e gargară cu tinc tură de răşină diluată se pune puţină răşină şi se lasă c â te va
în apă. zile , după c are s e filtre a ză .
o b o s e a l ă in t e l e c t u a l ă -în caz de e fo r: inte le ctual susţinu:, . u n g u e n t cu r ă ş in ă - se pune la to p it un
se ia o lingură c u siro p de brad. pa c he t d c unt, după c are se adaugă o
lingură c u răşină şi s e a m e s te c ă până
Al LN] ILI Anumitor persoane, răşina Ic poate provoca
s e to p e ş te , după c are se ia vas ul de pe
uncie rc a c ţî alcrg ce la ccncactul cu pielea.
fo c şi se lasă la ră c it.

^ ■ E S TE B E H «wr u* . «sete. râsfes

Î Ă S .M J .'.'.'liJ.U.I naşi «M C .' D Utsm ptUnti J L U U ^ l I,
 nciclopeclia plantelor medicinale

Brânc a -urs uiui

De num ită de unii gins e ngul ro m âne sc , pla nta are CUM SE ADMINISTREAZĂ
pro p rie tă ţi a fro d izia c e şi nu num ai. Pre pa ra te le din . pul b er e - pla nta us c a tă , c u tulpină şi
b râ nc a-urs uiui s unt re c o m a nd a te mai ale s c e lo r c are frunze , s e m ac ină fo a rte fin, până se
s ufe ră de infe rt'lita te o b ţine o pudră. Se ia c â te o linguriţă cu
pulb e re pe s to m a c ul go l, de tre i o ri pe
CC AFECŢIUNI TRATEAZA zi, pe ntru tra ta re a hipe rte nsiunii.
f r ig id it a t e şi i m p o t e n ţ ă - se iau c â te ze c e pic ă turi de . t in c t u r ă - ac ţio ne a ză rapid şi e fic ie nt.
tinc tură pe zi. tim p de m inim um o lună. Se pre pară din 2 0 0 g de flo ri şi se m inţe
in f e r t il it a t e - s e ia c â te o linguriţă c u tinc tură dilua tă măcinate, pe ste care se to a nă cam M litru
în puţină apă de tre i o ri pe zi, îna inte de masă. Cura se de a lc o o l alim e ntar. Se lasă la m a c e ra t
ţine tre i luni. do ua săptăm âni, după c are se filtre a ză .
Boli c u tra ns m ite re se xuală: g o n d re e , c h la m yd ia şi s if ilis Se iau c â te ze c e pic ături de tre i o ri pe zi,
- pe lângă m e dic am e nte le pre sc rise de me dic, e bine să îna inte de m asă.
se fa c ă şi o c ură c u tinc tură de pla ntă. . ul ei -în Vi litru de ulei de flo are a-so are lui
e p il e p s ie - s e ia o linguriţă c u tinc tură de tinc tură de tre i sau ule i de m ăsline , s e pun c am ze c e
o ri pe zi. Cura tre b uie să dure ze tre i luni. linguri c u p la ntă m ăc inată şi s e lasă la
h ip e r t e n s iu n e a r t e r ia l ă - îna inte de m e se , s e iau c â te m ac e ratîntr-un lo c c ald tirnp de 15 zile.
30 de pic ă turi de tinc tură . La final, s e filtre a ză şi se pune la p ă s tra t
a n e x it ă - s e ia o linguriţă cu tinc tură de 3 -4 o ri pe zi în s tic luţe .
BAIONĂRI Şi DIGESTIE DIFICILĂ . c at apl as m e - se zdro be sc frunze le ve rzi
şi se pun pe zona cu probleme. Sunt bune
pe ntru d ure rile de c o lo a nă .
ATENŢIE! Uneori, tratam e ntul îndelungat cu brânca-
ursuîui poe te da senzaţie de ameţeala, reacţii

18 alergice , hipotensiune şi stări de rău general.

19
E E E Ş Ş I Ş '^ d s a o a . f runzS»- ftordg, semfitSfc
 Enciclopedia plantelor medicinal

Brus ture
Este o pla ntă fo a rte răspândită, ale c ăre i pro prie tă ţi CUM SE ADMINISTREAZĂ
m e dic inale nu s unt a p re c ia te şi e xp lo a ta te c um ar . d ec o c t - se curăţă rădăcina, se mărunţeşte
tre bui. şi se lasă să s te a c am un s fe rt de o ră în
apă c lo c o tită . Se be a înd ulc it c u puţină
CE AFECŢIUNI TR ÂÎEAZĂ m ie re , ajutând la e lim inare a c a lc ulilo r
d ia b e t - s c ade nive lul zahărului din sânge . Sc be au c â te biliari d e dim e nsiuni mici.
1 -2 cam de d e c o c t pe zi. . pul b er e - se d ă prin m aşina d e to c a t o
CURĂŢĂ SÂNGELE DE TOXINE. mână de rădăcina uscată de brusture . Se
a f e c ţ iu n i h e p a t o b il ia r e - stim ule a ză s e c re ţia d e bilă. ia de do uă ori pe zi c â te u vâ rf d c c uţit de
c o l ic ă d e f e r m e n t a ţ ie - s e iau c â te 2e c e pic ături d e p re p a ra i, a m e s te c a t c u puţina apă.
tinc tură de tre i o ri pe zi. . in f u z ie d e p u l b e r e - p e s te o lingură d e
f e b r ă - are a c ţiune sudo r ific ă. pudră de rădăc ină, s e to arnă o c ană c u
e n t o r s e şi l u x a ţ i - s e pun c ata pla s m e c u frunze apă c lo c o tită şi se lasă la infuza t c am
z d ro b ite . ze c e m inute , după c a re s e stre c o a ră ş;
a l o p e c ie - o dată pe săptămână, se fa c fric ţiuni la rădăcina s e bea.
firului de p a r c u d e c o c t d e b rusture „ c at ap l as m e c u frunze ve rzi
a c n e e - are e fe c t de purativ, c urăţând sânge le de to xine . . m as aj cu d e c o c t - e s te e fic ie n t în
Se be au zilnic do uă c ăni de d e c o c t sau de infuzie . tra ta m e ntul re um atism ului.
ar s u r i ş i r ăn i - s e pur. c atapla sm e din infuzie sau frunze . t in c t u r ă - se o bţine lăsând la mace rat, în
zdro b ite . două ţă ri cu alcooi, cam lOOgd e rădăcină
m ărunţită tim p de două săptămâni. Este
ŞTIAI? Din două gălbenuşuri, trei linguri cu apă. zece
bună pe ntru masajul scalpului în lupta cu
picături de tinctură de brusture, zece de tinctură
m ătre aţa, d a r şi fiindc ă ajută la tra tare a
de urzică, zece de tinctură de ardei iute şi zece de
e rizipe lului
tinctură de mesteacăn, se tace un şampon natural

LrUfc M
C AN O S E R EC O LTEAZ Ă t«sFs!^ţ5î3Bri<? i* W c i k i i± j
 nciclopedia plantelor medicinale

Busuio c
Cuno sc ut mai de grab ă c a pla nta aro m atic ă sau dato rită CUM SE ADMINISTREAZĂ
rolului pe care IIjo ac ă în ritualul re ligio s o rto do x, busuio cul _ in f u z ie - p e s te o linguriţă c u b usuio c
are şi între b uinţă ri m e dic inale . uscat, s c to arnă o cană cu apă fie rb inte .
Sc lasă la infuza t tim p de 15 m inute , se
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ stre coară şi se bea. Este fo arte bun pentru
a s t e n ie d e p r im ă v a r a - c e a iul d e b us uio c are un e fe c t c o m b a te re a gripe i, b ro nşite i, dure rilo r
e ne rgiza nt şi re vigo rant, alungând s tare a de m o le şe ală. a rtic ulare , ins ufic ie nţe i re spirato rii.
t u l b u r ă r i d e m e n o p a u z ă , s t e r il it a t e ş i f r ig id it a t e - se . d e c o c t - o m ână d c frunze de b usuio c
b e a m a c e ra t de b usuio c , dim ine aţa, pe s to m a c ul g o l uscate se fierbîn Vi litiu de apă tim p de zece
Curo tre b uie ţinu tă o lună. minute , după care se lasă ac o pe rite cam
s t r e s - s e ia în fie c a re zi, tim p de do uă săptăm âni, un s fe rt dc o ră. Se be a to a tă c a ntita te a
c â te o linguriţă c u pulb e re de busuio c . Pla nta a jută la în ace e aşi zi, pe ntru stim ulare a lac taţie i.
c o ntro la re a e m o ţiilo r şi s tă rilo r de a nxie ta te . în pius, . g a r g a r ă - s e fo lo s e ş te d e c o c tul d e
tra te a ză ne rvo zita te a . busuioc, fo arte bun contra leziunilorbucale
l ip s a p o f t e i d e m â n c a r e - s c be a c â te o c ană c u infuzie . m a c e r a t - s e lasă la m a c e ra t în 5 0 0 m l
de tre i o ri p e zi. de apă cam 100 g ae plantă usc ată sau
TULBURĂRI DE DIGESTIE m ărunţită tim p d e o p t o re , după c are s e
AFECŢIUNI RESPIRATORII s tre c o a ră şi se be a.
C O L ITĂ DE F E R M E N TAŢIE, C O LIC I IN TES TIN AL E Ş l B ALO N Ă R I - S e . ulei - în 500 ml de ulei, se pune o mână de
consumă o cană cu ceai de busuioc înainte de fie care masă. busuio c usc at, după c are s e lasă într-un
lo c îns o rit 14 zile. La s fâ rş ii, se stre co ară.
Ş TIAI? Oamenii de ştiinţă au demonstrat că fe m e ile
Es te bun pe ntru m asaj, p e ntru inhalaţii,
lăuze cu de fic ie nţe de lactafie po t rezolva ace astă
dar se adm inistre ază şi pe c a le inte rnă ,
problemă dacă beau ce ai de busuioc. în pij s . planta
c â te ze c e pic ături, de tre i ori pe zi, pe ntru
reduce (Tatulenţa.
a fe c ţiuni dige stive .

C A N D S E R E C O L TE A Z Ă [ iu lie , a u g u s t, s e p te m b rie
 Enciclopedia plantelor medicinali

Bu su io cu l- cerb ilo r
I se mai spune şi m u ş o ţo l-d o -c â rrp şi e s te apre c iat CUM SE ADMINISTREAZĂ
înd e o se b i pe ntru fa p te i că ajută la tra ta re a a fe c ţiunilo r . in f u z i e - pcsxc -100 g de plantă uscată, se
dige stive . Frunzele sale c o nţin ule iuri vo la tile c u uri plăc ut to arnă 250 ml de apă fie rb inte . Se lasă la
m iro s m e nto la t. infuza t tim p de 15 m inute , se stre c o a ră
şi s e be a. Tra ta m e ntul inte rn c u a c e st
CE AFECŢIUNI TRATEAZA p re pa ra t e s te bun p e ntru urtic arie .
in f e c ţ ii g a s t r o in t e s t in a l e - s e b e au tre î c ăni c u infuzie . c o mpr es e - se fa c c u infuzie de pla ntă şi
de tre 'o ri o e zi. sunt bune pe rtru îngrijire a te nului seboreic
DIAREE şi a c e lui a fe c ta t de ac ne e .
DISCHINEZIE BILIARĂ . d ec o c t - 200 g frunze de busuio c uscate
LITIAZĂ RENALĂ Şl BILIARA s e fie rb în 5 0 0 m l de apă tim p de ze c e
NERVOZITATE m inute, după care se lasă ac o pe rite cam
AFECŢIUNI CRONICE ALE PANCREASULUI un s fe rt de o ră. Se be a to a tă c a ntita te a
o b o s e a l ă şi e x t e n u a r e - se fa c bai în c a re se to arnă în ac e e aşi zi, a c e s t tra ta m e nt fiind
infuzie de b us uo c ul-c e rb ilo r. Au e fe c t re c o nfo rta nt şi re c o m a nda t pe ntru b o lile de s to m a c şi
re vigo rant. a fe c ţiunile ne pato bUiare . E bine d e ş tiu t
păd u c h i -s e prepară un a m e ste c din e uc alipt, busuio c ul- însă c ă nu se re co mandă c e lo r bo lnavi de
c e rb ilo r şi ro zm arin, c are s e c o m bină c u ule i de m ăsline . ulc e r g a s tric şi duo de nal, d a r nici c e lo r
Se spală p ă rul s e unge pie le a c o pului cu ac e astă lo ţiune c a re s ufe ră d e c o ns tip a ţie c ro nic ă.
şi se lasă pe păr până a do ua zi, c ând s e c lă te ş te bine . . t in c t u r ă - se pun la m ac e rat ze c e zile .în
g u t u r a i, g r ip ă - se fa c inhalaţii cu tinc tură (ze c e picături) 1 50 m l de a lc o o l do ua linguri c u plantă
puse în tr-u n Lghe an c u apă fie rb inte . m ă rurţită . La firia!, se stre c o ară şi se iau
c â te 1 0 -5 pic ă turi, de tre i on pe zi.
ATENŢIE1Planta nu se administrează femeilor
însărcinate, pentru că provoacă co ntracţii uterine.
f emeia de a zi
| c e a a e ria n ă
SEEl^ulie -se pterirbrie
 Bnciclopedia plantelor medicinale

Fo arte bo gate în vitamine , caisele sunt bune pe ntru o cură “ L if -î 2 1 - A D M IN IS ' i' R S A Z ' -

de rem ine ratizarc, dar şi p o nta i am e lio rare a urm ăto are lo r . f r u c t e p r o a s p e t e - c ura c u c aise
pro b le m e le ga te de s ă nă ta te . (a pro xim a tiv do uă săptă m â ni) e s te
indic ată m ai ale s pe ntru d e to xific a re ,
O* - m i II 'Ni ik A I ! -■VIA dar şi p e ntru re ge ne rare a c e lule lo r şl
c a r e n ţ a d e v it a m in a a - se c o nsum a zilnic 1 kg de fruc te re m ine ralizare a o rganism ului. Sunt un
pro aspe te , tim p d e do uă săptăm âni. bun remediu în aste nia fizică, inte le ctuală,
a n e m ie - fru c te le s unt un to nic a l siste m ului ne rvo s şi ne vro ză, s tre s , o b o se ală şi inso m nii. În
s po re sc re ac ţiile de apărare ale o rganism ului. întă re s c plus, din fru c te pro a s pe te zd ro b ite şi
im unita te a. Fie s e fa c e o c ură c u c a is e pro aspe te , fie pre parate ca o pasta, se o b ţine o mască
se c o nsum ă c â te va zile la rând c â te o m ână de c aise fo a rte hrănito are p e ntru te nurile c u
us c a te . De ase m e ne a, fe m e ile gravide ar tre b u să fa c ă pro ble m e .
o c ură d e vitam m izare c u caise. . suc d e f r u c t e - se o bţine prin sto arc e re a
c o n v a l e s c e n ţ ă după o bo ală înd e lunga tă şi is to vito a re sau pasare a c a is e lo r c o a p te . Es te bun
LITIAZĂ RENALĂ S AU BILIARĂ în c a zul c a re rţe lo r de vitam ine
ÎNTÂRZIEREA CREŞTERII LA COPII . s â m b u r i - s jn t h ră nito ri, b o g a ţi in p ro te in e

f e b r a - suc ul d e c aise c o ntrib uie la e lim inare a to xine lo r. şi ac izi g ra ş i

ECZEME, ARSURI PROVOCATE OE EXPUNEREA LA SOARE, R ĂNI- 56 _ ul ei d e s âm b ur i - se o b ţine prin presare a
fa c ta m po nă ri re pe ta te c u s uc de c aise pro aspe te . la re c e a sâmburilo r de caisă. Este fo lo sit
c a n c e r - sâm burii d e caisă c o nsum aţi c u re gula rita te mai a le s în c o s m e tic ă , p e ntru m asaj.
pre vin d e c lanşare a ac e ste i bo li. Aju tă la hidra tare a te n u rilo r te rn e şi
a fe c ta te de riduri. Fo lo s it în fie c a re
se ară, are a c ţiune re ge ne ra ntă şi
Ş TIAI? Ca is e le c o n ţin c e lu lo ză şl p e c tin ă , fiind
m e nţine e la s tic ita te a pie lii. Se gă s e ş te
re c o m a n d a te c o n tra c o n s tp a ţle i.
22 la m a ga zine le d e pro fil.
23
 Enciclopedia plantelor medicinal

Ca rto f
Este una d in te c e le mai co mune şi apre ciate le gum e. Esl.e CUM SE ADMINISTREAZĂ
fo a rte b o ga t în vitam ina C şi potasiu., c o ntribuind din plin s u p ă - pe lângă c a rto f, se p o t fo lo s i şi
m o rc o vi. Sc fie rb le gum e le , se pase ază
c
la e lim inare a to xine lo r şi acidului uric din o rganism . To tul
e s te să fie c o ns um a t în s ta re c rudă sau fie rt, nu prăjit. şi se c o nsum a mai ale s îri c a zul u rc r
a fe o ţiuni dige stive .
j CE AFECŢIUNI TRATEAZA c a t a p l a s m ă - s e ne rb c a rto fii şi se
* d ia r e e - s e c o nsum ă fo a rte m ultă supă d e c a rto fi. Es te pase ază, după c a re se întind e pasta
liniştito are şi asigură ne ce sare ide po tasiu pie rdut în tim pul o b ţinută pc- ze na a fe c ta tă de b m b o go .
une i c rize d iare o e . Ace e aşi pastă e ste uri re me diu îm po triva
j ■ LITIAZ E B ILIAR E Ş i H E P A TIC E c o njunc tivite i dac ă se c o m bină cu puţin
■ h e p a t it ă c r o n ic ă - se m ănânc ă s a la tă de c a rto f, c ruzi la pte şi u r gălbe nuş. Piurc ul s c aplic ă pe
raşi sau fie rţi. ple o ape şi sc- lasă să a c ţio ne ze asm lb
■ g a s t r it â - se be a s uc de c a rto fi c ruzi, a c e ştia având un m inute . Se re pe tă pro c e de ul de 2 -3 o ri
e fe c t c ic a tnza nt şi a ntis e ptic . o e zi. Es te fo a rte buriă şi pe ntru e nzipe l
■ d is c h in e z ie b il ia r ă - se be au 3 0 C n i d e s uc d e c a rto fi sau fle gm o n.
dim ine aţa. în tr-o a v ă de tre i s ăptăm âni. m a s c ă - s e fa c e un piure d e c a rto fi
■ ar s u r i - se pun c ata pla s m e c u c a rto ' c rud ras, c a re arc am e ste c at, c u brânză d e vac i ş i c â te va
pro prie tă ţi c ic a triza nte şi e m o lie nte . pic ături de lă m â e şi ule i de m ăsline c are
: ■ c r ă p ă t u r i a l e piELii - se pun c a lo plus m e cu c a rto f se aplic a pe m âinile c u pie le a c ră pa tă ,
c rud. suc - se stc-srce leguma cre dă cu ajuto rul
: □ u l c e r v a s ic o s - se pun c ata pla s m e c u c a rto fi raşi. unui mixe r. Es te fo a rte bun şi pe nt.ru
■ d u r e r i d e c a p - se pun fe lii de c a rto f c rud pe frunte . tra ta re a uno r arsuri se u răni pro vo c a te
de a c c ide nte c asnic e .
ŞT Al? Pentru a scăpa ds punctele negre, se rteacă
tc-nulcu o fe te de c a rto ' crud.

Hi a'S’OS'0
femeii r de u i
 nciclopedia plantelor medicinale

Ca s tan c o m e s tib il
Ac e a s tă spe c ie d c c astan înflo re ş te de re gulă mai târziu CUM SE ADMINISTREAZĂ
de cSt c e le lalte pe care le o ute m întâlni la to t oaşul. Fructele . . in f u z ie d e f r u n z e - se to a rnă o c a nă c u
s ale au pro p rie tă ţi re m ine ralizante şi e ne rgiza nte şi se apa fie rb inte pe s te o Singură c u frunze
c ule ge de re gulă p c la m ijlo c ul lunii o c to m b rie . us c a te şi se lasă la infuza t ze c e m inute .
Este bună pe ntru bro nşită. Se be au cam
i AFECŢIUNI TRATEAZĂ 2 -3 c ăni pe zi
ASTENIE FIZICĂ ORI INTELECTUALĂ Şl ANEMIE - Se m ă n â n c ă . GARGARĂ CU INFUZIE - s e f ii0 6 de dOUă Ori
fruc te . pe zi, p e ntru tra ta re a fa ringite i.
BOU ALE SISTEMULUI RESPIRATOR, TUSE US CATĂ, AS TM SAU . b ăi l o c al e -s e fa c fo lo sindu-se infuzie de
f a r in g it ă - se be a c e ai din frunze us c a te . Au pro prie tă ţi frunze uscate . Sunt bune pe ntru tratare a
b a c te rio s te tic e . reumatismului, pc-ntru vsric e sau tulburări
c r a m p e m u s c u l a r e ale circ ulaţie i pe rife rice , dacă se urmează
r e u m a t is m c a r d i o a r t i c u l a r - se fa c băi şi c atapla sm e cu ac e as tă sc he m ă de tra ta m e nt c u băi
făină de c astane . Tra ta m e ntulîm b ună tă ţe ş te c irc ulaţia zilnic e tim p o e tre i săptăm âni.
s angvină pe rife ric ă şi are a c ţiune de c o nge s tivă . . d e c o c t d e s c o ar ţ ă - p e s te o lingură cu
a f e c ţ iu n i c a r d ia c e - se mănânc ă fruc te de c astan c rude sc o a rţă pisată, se to a rnă o cană cu apă
s au fie rte . şi se fie rb e tim p de 1 0 -1 5 m inute . Când
pr o b l e me d ig e s t iv e - s e co nsum ă piure de c a s ta ne sau se ră c e şte , se be a to a ta c a ntita te a .
fru c te fie rte . . t in c t u r ă d e f r u n z e - c irc a 2 0 0 g de
d ia r e e - s e be a o cană d c infuzie pre pa ra tă din s c o a rţă frunze se lasă la m a c e ra t în 5 0 0 ml de
de c astan. a lc o o l tim p de do uă săptăm âni. Se iau
2 5 -3 0 de pic ă turi pe zi pe ntru tra ta re a
a fe c ţiunilo r re spirato rii
ATENŢIE) Tratamentul cu castane comestibile nu este
_ FRUCTE PROASPETE, FIERTE SAU PREPARATE
24
recomandai diabeticilor şi persoanelor supraporderale.
SUB FORMĂ DE PIURE
25

CW O se SECOD SAZ A ■I. i m u im Ă iL '.rw w w m ' rw H B .Ă yrjR "JW 3 rJPW> ni

 Enciclopedia plantelor medicinal

Cas tan s ă lb a tic

Extractele ds castan sălbatic ou proprietăţi o t inflam ato are , CUM 5E ADMINISTREAZĂ
a s tririge nte , a ritie c e 're ta a s e . în p.us. s c o a rţa a c e stui . t in c t u r ă d e s c o a r ţ ă - o e s te 1 0 0 g do
c o pac are p ro p 'ie tâ ţi fe b rifufge . s c o a rţă m ăc inată fn , s e to a rnă 3 3 0 m l
de a lc o o l şi s e lasă la m a c e ra t lb zile .
CE AFECŢIUNITRATEAZĂ apo i s e iau 1 0 -1 5 o ic ături pe zi pe ntru
TULBURĂRI OE CIRCULAŢIE varic e .
HEMOROIZI decoct d e s c o a rţ ă -în tr-o c a na c u apă,
DISMFNOREE se fic 'b c - o lingură c u s c o arţa o isată, apo i
CON5 TIPAŢIE CRONICĂ s e fo lo s e ş te p e ntru o ă i fo c ale în c a zu l
e mfize m pul m o n ar - pentru afe c ţiunile enume rate mai sus, a pa riţie i he m o ro izilo r.
e s te b uri tra ta m e ntul c u e xtra c t din m uguri d e c astan. .. e x t r a c t d e m u g u r i - s e gă s c ş l.e no m a
Se fa c e numai la re c o m andare a m e dic u.ui. •.a m agazine le c u p ro fil na turis t.
d e g e ra tu ri - s e m ase ază z c ra a fe c ta ta c u e xtra c t de . u n g u e n t d e c a s t a n - s e m ă runţe ş te
m uguri. o c a ră c u fru n ze ve rzi, s e s tro p e ş te
VARICE c c c â te va p ic ă turi de a lc o o l şi s e iasă
fle b itâ - se iau 10 -lb pic ături de t'nc tură pe zi. s ă s c o d ihne a s c ă o zi. Se to a rnă un
f r a g il it a t e c a p il a r ă - se m ase ază uşo r pie le a c apului p a c he t de u rt to p it ş ră c it p e s te e le
c j d c c o c t din s c o a rţă de c astan. şi s e d a c la f e rt pe baie d e aauri c am
f e b r ă - se au ze c e pic ă turi c j tinc tură c e s c o a rţa, .a două ore . Când e gata, s c lasă 43 de ere,
ne vo ie , pe ntru no rm alizare a te m pe ra turii. după c a re s c în c ă lze ş te c â t să p o a lă
fi s tre c ura t. Se p ă s tre a ză în c u tiu ţe
sau b o xă ne te b ine a c o p e rite . E bun
AJFNŢ1 F! Ma te riile p rim e fu rn iz a ts Ce c a s ta n tre b uie
p e ntru tra ta re a he m o raizilo r, va .'ic e lo r
fo lo s ite num a i la re c o m a nd a re a m e d ic ului. Ac e s te a
sau p e ntru a te nua re a s e nza ţie i de
c o n ţin şi c o m p uş i Co s ite to xic i.
p ic io a re gre le .
 j^nciclopeclia plantelor medicinale

Ca s tra ve te
Cunoscut mei degrabă pentru ro o il său culinar sau cosmetic, FUM SC ADMINISTREAZĂ
c a s tra ve te le e s te un bun re m e diu na turis t. s uc - s e pase ază le gum a sau se dă pc
răzăto are a ce a ma: mică. Este bun pe ntru j
CE AFECŢIUNI TRATEAŢA d e to xific a re dac ă se c o nsum ă fre c ve nt i
g u t ă - are e fe c te d e pura tive dac ă s e be au între 3 0 0 şi c â te o cană sau do uă pe zi.
5 C0 ml de s uc în fie c a re zi, tim p de o lună. c r u d -în s a la te
a f e c ţ iu n i r e n a l e - e s te un b u n diure tic , d izo lva nt a l m a s c ă - pe te n u l o b o s it ş i d e s hid ra ta t,
c alc ulilo r renali. Se prepară un am e ste c din 3 00 m l de suc s e aplic ă fe lii s ub ţiri d c c a s tra ve te .
d c c a s tra ve te , 1.00 m l de rid ic he -ne a gră şi o lingură c u Curăţă te n u lîn p ro funzim e , hidrate ază
m ie re Se c o rs um ă c am do i litri pe zi din a c e st pre parat. şi c a b fo le a ză . în plus, c a lm e a ză o c hii
Cura dure ază m inim um o lună şi ar tre b u1a s o c iată c u o irita ţi. Me dic ina p o pula ră fo lo s e ş te ;
d ie tă ve ge ta ria na . c a s tra ve te le p e ntru alb ire a te nului.
c o l ic i a b d o m in a l e d e c o c t d e s e m in ţ e - Într-o cană cu apă, se j
p r o b l e m e d ig e s t iv e fie rb e o lingură cu se m inţe de c astrave te
d e t o x if ic a r e a ORGANISMULUI - s e b e a fo a rte m u lt s u c us c a te . Când se ră c e şte , pre p a ra tul se
d e c a s tra ve te . be a, fiind re c o m andat pe ntru c alm are a i
AFECŢIUNII ALE PIELII (PRURIT, PECINGINE.) - SC p u n p e ZODO tuse i.
a fe c ta tă c a ta pla s m e c u s uc pro apsăl. de c a s tra ve ţi. ungue nt - s c dă pe ră ză to a re a m ic ă un j
o b e z it a t e - p e ntru că are fo a rte o uţine c alo rii, e s te castrave te şi se amestecă apoi c j o cremă j
re c o m anda Lîn m a jo rita te a c ure lo r de slăbire de ta ţă . Se fo lo s e ş te pe ntru hidratare a
te nului c u te nd inţă de ridare F b ine c a
re c ip ie ntul să s e pă s tre ze la frigide r.
Ş TIAI? Pe n tru tra ta re a dia b e tului, e b ine s ă s e b e a

în fie c a re d im ine a ţă , p e s to m a c u l go l, c â te Vi c a n ă

26 c u s u c d e c a s tra ve te .
27
IM ||| i | ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■
[ c â n d s e RECOLTEAZĂ
 Că ltunas
Cuno s c uţi mai de grab ă pe ntru ro lul d e c o ra tiv d a to ra t CUM S E AD M IN IS IR F A Z Ă
flo rilo r frum o s co lo rate , călţunaşn sau conduraşii, cum sunt „ f r u n z e l e PROASPETE ale p la nte i s e p o t
c uno s c uţi în po po r, s unt un a de vărat a ntib io tic natural. fo lo si în salate , alături de le urdă, păpădie
sau salată ve rde . Fo arte im po rta nt e ste
' CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ fa p tu l c ă, de şi au a c ţiune a ntib io tic ă
■ in f e c ţ ii r e n a l e - s e be au 1 -2 c ăni de infuzie de frunze recunoscute de către specialişti, c ălţursşii
pe zi. nu afe c te ază flo ra inte stinală şi nici nu au
■ Ac ţiune a n t it u m o r a l ă e fe c te ne ga tive asupra rinic hilo r.
■ c o n s t ip a ţ ie - infuzia din fio ri sau frunze de c ălţunaşi „ in f u z ie d e f l o r i şi f r u n z e - se pre pară
are e fe c t laxativ. lăsându-lc la infuza i în 3pâ c lo c o tită timp
■ a f e c ţ iu n i a l e a p a r a t u l u i r e s p ir a t o r -în c a zul tus e i se c i de 1 0 -1 5 m inute
ne pro duc tive , ajută e xp e d o ra ţia . _ t in c t u r ă - o m ână de flo ri c u se m inţe
■ c ă d e r e a p ă r u l u i - în a in ie de spăla re a părului, s e fac se lasă la m ac e ratîn alc o o l tim p de două
fric ţio nă ri c u tinc tură de c ă lţuna ş. Se lasă să ac ţio ne ze săptăm âni, după c are s e filtre a ză , iar
1 0 -1 5 m inute , după c are se spală pâ rul şi s e c lă te ş te tinc tură se tre c e în s tic lu ţe c are s e p o t
c u infuzie de urzic ă. păstra t imp înd e lunga t.

ATENŢIE! în timpul sarcinii, nu se administrează nici un

29 tratament pe bază de călţunaşi.

29
 Enciclopedia plantelor medicinal

Catina
Ade vărată m inunăţie a naturii, c ă tina c o nţine to n ii CUM 5 F ADMINISTREAZĂ
v'ta n in e .e şi m ine rale le ne c e sare o rganism ulu uman. . s ir o p - 1 kg d c fru c te s e ta ie în jum ătăţi
şi se lasă 12 o re în puţină apa. A doua
CE AFECŢIUNI TRATEAZA zi, se fie rb ’.C -lb m inute , c upă c a re se
im u n it a t e s c ă z u t a - s o o c a u în fie c a re zi, tim p de o s tre c o a ră , iar siro pul o b ţinut s e b e a c a
lună, câ Le tre i linguri c u s uc d c r'ruc tc d c c ătină, în pa tra a ta re sau înd ulc it c u o uţ nâ m ie re .
re prize . t in c t u r ă - 5 5 linguri cu pudră de fruc te
s t e r il it a t e - a tâ t fe m e ile , c â t şi bă'başii c are a u p io b le ne us c a te se rasă Io m ac e rai în a lc o o l două
oe fe rtilita te tre b u;e să facă o cura cu ule i de c ătină, fo arte săptăm âni, după c are se s tre c o ară. Are
b o ga t în v'Lam ina E d e rum ită şi v Lamina tine re ţii. e fe c t c ic a triză ri.
d ia r e e - se ia o lingură c u o ulb e re c e c ătină. Ajută la _d e c o c t - o m ână sau do uă c e c re nguţe
tra tare a urge ntă a a c e s to r prab le m e inte s tina le . rupte îr. b uc ăţi rn c i se he rb tim p de 2 0
AFECŢIUNI HEPATICE de m inute , după c are se titre a ză şi se
a f e c ţ iu n i a l e a p a r a t u l u i r e s p ir a t o r - s e b e a în fie c a re lasă la răc it.
z s irc p d c c ătină. . pul ber e - s e m acină fin fruc te le usc ate ,
c o n v a l e s c e n ţ ă - se fa c e o c u ră de c ă tin ă p e n tra .s u c o e f r u c t e - se zdro o e sc. fruc te le
rc m in e ra llz a re şi re v ig o ra re . pro aspe te , ia ' suc ul o b ţinut se
a r s u r i, r ă n i, e c z e m e - s e u n g e lo c u l a f e c ta t c u p u ţin u le i do be a o e pa rc urs ul u rc i zile pe ntru
c ătină, c a re a jută la re g e n e ra re a ţe s u tu rilo r d is tru s e . re nine ra liza re .
c a n c e r - c ro te je a z ă o rg a n is m u l de e f e c te . e a d v e rs e a le . ul e i - 3 0 0 g de fru c te s e puri .a tie rt. pe
c h im o te ra p ie i. baie de abun, în 5 3 0 m l de ule i c e g ă tit.
5 e ră c e ş te si se s tre c o a ră în s tic luţe .
ŞTIAI? Ule iul c c c ă tin ă e s te m a rtc b un ne ntru
s to p a re a r durilo r d a c ă s e fo lo s e ş te în c o s m e tic ă ,
în u zu l inte rn, e indic ai, p e nl.ru c ă a lu rg ă s tre s ul.
femeia tk
 nuclopedia plantelor medicinale

Cătus nic ă
Cuno s c ută şi sub num e le de ia rb a -m â ţe lo r, c ătuşm c a CUM SF ADMINISTREAZĂ
e s te o pla nta c u pute rnic e fe c t se dativ. . in f u z ie - s e pre pară din frunze şi flo ri
us c a te de pla nta. Se be au c am 2 -3
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ c ăni pe zi.
GRIPĂ Şt RĂCEALĂ AS OCIATE CU FEBRĂ . t in c t u r ă - 20 g de pla ntă uscată se lasă
R ATULS N ŢĂ la m ac e rat In 100 ml de alc o o l me dicinal
DIAREE sau rac hiu tim p de 15 zile . ta s fâ rş ii, se
COLICI ABDOMINALE fttre a ză şi s e tre c e în s tic lu ţe . Se iau
PREVINE NAŞTEREA PREMATURĂ SAU CHIAR PIERDEREA NEDORITÂ c am 2 C-2 5 o e p iu itu ri, de tre i o ri pe zi.
A UNEI SARCINI pe ntru tratare a afe c ţiunilo r e num e rate
Ajută fe m e ile îns ă rc ina te să sc ape de g h e ţ u r il e mai sus.
M A TIN AL E . . f r un ze ver zi - s unt fo lo s ite de m e dic ina
Are A C ŢIU N E AN ES TEZ IC Ă l o c a l ă . populară pe ntru tratare a dure rilo r de d n;i
ESTE UN BUN TONIC. ş i s tim ulare a salivaţie i.
ALUNGĂ INSOMNIA Şl STRESUL. . ul ei - o mâna de plantă se fie rb e pc baie
de aburi în 2 0 0 m i de ule i de flo a re a -
soare lui. După 20 de m inute c e fie rbe re
se filtre ază şi se to arnă în re cioie nte. Este
buc pentru masaj, fiindcă ajută a relaxarea
m uşc hilo r înc o rda ţi.

ŞTIAI? Pisicile sunt fo arte atrasa da această

plar.l.ă, care are un e fe c t euforic asuorc lor.
Dacă îngurgite ază frunzele ei, pis c îe capătă un

30
c o m po ram e rt specific perioadei de "împerechere.
31

P -T T IL d i f ia l± i L J
 Enciclopedia plantelor medicina

Câ ne pa -c o drului
Co nţinutul b o ga t de ta n n u ri şi ule iuri e s e rţia e fa c e din
ac e astă pla ntă (c e nu tre b uie c o rrund a ta c u c â ne pa-
"ndiană) un buri laxat'v.
UM i
. in f u z ie - pe ste o lingură de plantă uscată
şi rriărjn ţită , s e to a rnă o c ană c u apa
fie rb inte şi se .asă la infuza t tim p de 1 0 -
a
CE AFCCHUNITTW EAZ 15 m inute , după c are se s tre c o a ră , se
AFECŢIUNI «ESFiRATORII g r ip ă ş i v ir o z ă - e s te un iasă ia ră c t şi s e bea.
tra ta m e nt e fic ie nt, p e ntru c ă pre vo ac â te ansoiraşia şi . c at apl as m e - se fa c fo lo s inc u-s e rfu z ia
sc ade fe b ra. Sunt bune pe ntru uz e xte rn ,în tra ta re a
in f e c ţ ii c r o n ic e - se prepară c tinc tură din câne pa-c o drului, uno r ram s a ua a c ne e i.
c o diţa -ş o ric c lului şi fe nic ul, din c aro s c adm inis tre ază în . t in c t u r ă - s e pre pară în a m e s te c cu
fie c are zi 1 0 -1 5 pic ături. a lte p la nte , pre c um c o a d a -ş o ric e lului
c o n s t ip a ţ ie - se c o nsum ă zilrfc c ă te o c ană sau c o jâ sau fe nic ul. Se iau c â te ze c e pic ături de
cu hfuzie . tre i o ri pe zi pe ntru pre ve nire a gripe i sau
a f e c ţ iu n i b il ia r e în tra ta re a a fe c ţiunilo r he patic e .
PROBLEME RENALE

a c n e e - se fa c e infuzie d m pla ntă , c u c are s e spală "a ţa

de 2 -3 ori pe sao tăm ână.
CICATRIZEAZĂ RĂNILE Şl PLĂS ILE NEPURULENTE,
DERMATITE
REUMATISM

ATENŢIE! S p e c ia liş ti re c o m a c â a te n ţie s p a rta

la a d m inis tra re a p re p a ra :e .o r o e b a za c e c a n e p a -
c o c ru iu i.în c a n tită ţi m ari. irită m uc o a s a ga s tric ă .
■Bnciclopeclia plantelor medicinale

Ce ai ve rde
Es te una dintre c e le mai re c e nte de sco pe riri ale m e diane i CUM SE ADMINISTREAZĂ
naturiste . Studiile între prinse vo rbe sc de spre pro prie tăţile . in f u z ie - p u re do uă p lic ule ţe sau do uă
a ntic anc e nge ne , hip o c o le s te ro le m ia nte şi d e to xifia nte linguriţe c u c e ai ve rd e la infuza t în tr-o
a le a c e s te i pla nte . cană c u apă c lo c o tită şi la s â -le ze c e
minute. Dacă vrei să te bucuri de virtuţile
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ ac e stui ce ai, e bine să be i cam do uă căni
in f e c ţii p u lm o n a re , a s tm BRQNş ic - c e a iu l ve rd e a re pe zi. Ai grijă însă, r.u-1 c o nsum a îna inte
p ro p rie tă ţi a n tib a c te rie n e . de c ulc are !
a f e c ţ iu n i d e n t a r e - o cană c u ce ai c o nsum ată în fie c are zi, . c at ap l as m e - pre pară infuzie din c e ai
de pre fe rat dimine aţa, distruge flo ra bacte rianâ şi previne ve rde şi ia s -o să se răce asc ă. înm o aie în
apantia cariilo r. ea do uă ta m po a ne de tifo n şi a p lic â -le
o b e z it a t e - uşurează dige stia şi re gle ază tranzitul inte stinal pe ple o ape sau po fa ţă . Ca tife le a ză şi
fa vo rizâ nd e lim inare a kilo g ra m e krîn plus. to nific ă pie le a.
c o l e s t e r o l - do uă c ăni c u c e ai ve rd e în fie c a re zi
ajută la e lim inare a grăsim ilo r c are se o e pun pe vase le
s angvine .
im u n it a t e s c ă z u t ă

c o n s t ip a ţ ie c r o n ic ă

C R AM P E S TO M AC AL E

s t ar e d e o b o s e al ă - c e a iu l ve rd e e s te un m in u n a t
e n e rg iza n t.

ŞTIAI? Ceaiul verde se bea îndulcit numai cu miere,

fiind incompatibil cu zahăruL E de prefe rat să-l
consumi în timpul zilei, pentru a nu suferi de insomnie.
 Enciclopedia plantelor medicinal

Ne lip s ită d n p re p a ra te le b u c ă tă rie i tra d iţio n a le ro m â n e ş ti, CUM SE ADMINISTREAZĂ

c e a p a e s te ş i u n re m e d iu n a tu ris t r e ş t u t d e n u lţi. . c r ud ă - se consumă ca atare . Este fo arte
bunâ pentru insomnie, fiind, c e asemenea,
' CE AEECIIUNI l RAI EAZĂ un d iure tic pute rnic .
■ d ia r e e - s e ta c e u n d e c o c t d in fo i d e c e a p ă u s c a te , d in . s ir o p - se c ură ţă o c e apă şi s e ta ie
c e re s e b e a c â te Vs l'tru ziln ic . so lzişo ri. Se adaugă o c a ră c u apă şi
; ■ R EUM ATIS M d o tă linguriţe c u zahăr, apo i s e pune
* g u t ă - s e b e a u d o u ă c ă n i c o d c -c o c t d c c e a p ă p c zi. la fo r.. După c e dă în c lo c o t, se lasă la
■ in s o m n ie - s e m ă n â n c ă s e a ra , în a in te d e c u lc a re , c e a p ă răc it, s e tre c e prin sită şi se pă s tre a ză
c ru d ă . în bo rc ane . Calm e ază tuş e a .
i ■ g r ip ă - s e o re p a ră u n m a c e ra t d in c e a p a c in c a re s e .. DECOCT DIN FOT DE CEAPĂ SAU CEAPĂ CRUDĂ -

b e a u c r o a h a r la p râ n z ş ; c c -lă la lt s e a ra . se pune la f e l: o rrâriă Ce fo i uscare seu o

! ■ ASTENIE Ş! SURMENAJ INTELECTUAL ce apă tăiată, dar ne cui ăţatâ, într-^n litru
! ■ LITIAZĂ BiLIARĂ de apă. Se lasă la fie rt cam 15 m inute , in
■ im p o t e n ţ ă - a re e fe c t a fro d izia c d a c ă s e c o ns um a fie c a re d im ire a ţă . s e c o nsum ă c â te un
c rc d ă . pahar, pe nl.ru re um atism sau gută .
u d ia b e t - s e ia u 1 0 -1 5 p ic ă tu ri d e tin c tu ră p e zi. .. c e a p ă c o a p t ă - se pure ce apa în cupto rul
■ d e g e r a t u r i, a r s u r i şi n e g i - s e p a n c o m p re s e c u s u c d e înc ins şi s e lasă pe nă s e îrm o a 'e . Es te
c e a o â p e z o n a a f e c ta tă . ocnă pentru Lralarea de ge rarurbr, negilor,
i ■ N E VR A LG II D E N TAR E S I M IG R EN E canarii,iu.ui hemoroizilor sa j furunculo zei.
.. suc - se dă o ceapă oe răzătoarea mică. iar
sucul c b tiru t se "do se şte ce ntru masarea
ŞTIAI? C criză de nervi pc ate fi sto pată dacă
zo ne lo ' afe c tate de înţe pături de insec te .
se inspiră pute rnic de câte va ori d in:r-o ceapă
..c o m pr es e - s unt fo a rte bune pe ntru
tăiate în două.
tra ta re a m igre ne lo r.

HX OSW
 Ce re nţe l
Es te o pla ntă fo a rte de s întâ lnită , mai ale s în pădurile CUM SE ADMINISTREAZĂ
din zo na de m unte , a lă turi d e ge nţia nă . Are p ro p rie tă ţi . in f u z ie d in r ă d ă c i n ă - pe ste o lingură de
c a lm a nte şi a ntis e ptic e . râdâc iră uscată şi m ărunţită, s c to arnă o
cană cu apă şi se lasă la m a c e ra i c âte va
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ o re . după c are s e do în fie rt. Es te fo a rte
AFECŢIUNI S TOM ACALE bună p e ntru infe c ţiile inte s tina le .
DIAREE CAUZATĂ DE INFECŢII _ d e c o c t - se pre pară din două linguriţe cu
TULBURĂRI ALE FICATULUI Şl BILEI rizo m i şi rădăc ină usc ată, p e s te c are se
HEMOROIZI to arnă o cană cu apă. Se fie rb e to tu l tim p
c ic lu m e n s t ru a l n e r e g u la t - a d m in is tra t s u b f o rm ă de 20 de minute şi, cupă ce se răce şte , se
d e d e c o c t, o p re ş te h e m o ra g iile şi c a lm e a z ă d u re rile be a ne îndulc it, p e ntru dism e no re e .
p ro v o c a te d e m e n s tru a ţie . . pul b er e - s e m acină rădăc ină usc ată şi
S TOM ATITĂ, GINGIVITÂ Şl ABCESE DENTARE - Se ta m p o n e a z ă rizomi până s e transfo rm ă în tr-o pulbe re
lo c ul dure ro s c u d e c o c t de pla ntă, până la c ic a trizare . fină. Se ia c â te % linguriţă de două ori pe
d e pr e s ie - se c o nsum ă zilnic o cană sau do uă c u infuzie zi, pe ntru a fe c ţiuni re spirato rii.
din pla ntă. . t i n c t u r ă d e CER ENŢEL-p e s te d o u ă linguri
S P AS M E m u s c u l a r e c u p u lb e re d e c e re n ţe l se to a rn ă 2 0 0 m l
a m ig d a l it â - s e pre pară o infuzie din pla ntă şi s e fa c e d e ra c h iu şi se la s ă la m a c e ra t tim p d e
garga ră de do uă o ri pe zi. 15 zile . d u p ă c a re s e f iltre a z ă . Este b u n ă
ÎNLĂTURĂ POSIBILITATEA ÎNMULŢIRII MICROBILOR - În C3 7 ul p e n tru m a s a re a zo n e lo r a fe c ta te d e d ure ri

uno r plăgi desemse. de c o c tul din c e re nţe l e ste bun pe ntru m u s c u la re .

spăla re a şi d e zinfe c ta re a a c e sto ra.

ŞTiAl? Me d ic ina po p ula ră fo lo s e a c e re n ţe lu l p e ntru

a lunga re a fa rm e c e lo r, b le s te m e lo r s a u G e a m iu i.
34
35
 Enciclopedia plantelor medicinal HB
.............

Chime n
De n tru c a a re în c o m p o z iţie u n ule i v o la til d e n u m it c a rvo ri CUM SE ADMINISTREAZĂ
c h im e n u l a c ţio n e a z ă în p rim u l râ n d a s u p ra Iro d u lu i in f u z ie - p e s te o linguriţă cu se m inţe d c
g a s tro rte s tin a l. Es te c u n o s c u ta şi a p re c ia ta p ro p rie ta te a chimen, se marnă o c arii) cu apa c lo c o tită.
a c e s tu ia d e a s p o ri ia c ta ţia la f e m e ile c a re a lă p te a z ă şi Se lasă la n fu za t c am 15 m inute , c upă
d c a c a lm a c o lic ile b e o e lu ş ilo r, m a i a le s în a s o c ie re c u c are s e bea.
n n a s o n u l s a u fo n ic u lu i. s ă c u l e ţ i cu c h im e n - se pune o lingură
cu se m inţe de chime n într-un săc ule ţ cin
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ pânză, care s e înc o b e şte bine în apă, apoi
■ b r o n ş it ă a s t m a t if o r m â - in f u z ia d c c h im e n f lu id if ic ă se pune oe ao do rre n. Metoda e ste fo arte
s e c re ţiile b ro n ş ic e . e fic ie ntă în calmarea c o licilo r abdominale
■ c o u c i - m a i a le s la s u g a ri. de c are s ufe ră be be luşii.
■ m ă re ş te s e c r e ţ ia de la p t e la f e m e ile c a re a u n ă s c u t l ic h io r - se pun do uă linguri c u fruc te c e
d e c u râ n d . chimen la înc ălzit în 100 ml de miere, timp
« C o m b a te i n f l a m a ţ i i l e i n t e s t i n a l e ş i m a i a le s b a l o n a r e a c e 15-2C dc- minute, după care se adaugă
- s e b e a in fu z ie d e c h im e n a s o c ia tă c u in 'Tiz ie d e a n a s o n , 5 0 0 m l de ţuic ă şi s c lasă la m a c e ra t c
c â te d o u ă c ă n i p e zi. săptăm ână, ta s fâ rş it, se filtre a ză şi se
8 LIFSA POFTEI DE MÂNCARE - SC b e a CâtC- V i Ca nă CJ in f JZ!C baa c â ie un păhăre l pe zi. Stim ule ază
în a ’n te a m e s e lo r p rin c ip a le . Pe lâ n g ă s tim u la re a a p e titu lu i, dige stia .
a re m a re le ro l d e a u ş u ra c ig e s tia . u l e i - se rnaclnă două linguri c u chime n,
■ ÎNTĂREŞ TE IMUNITATEA Şl COMBATE R ĂCEALA. ia r p e s te a c e a s tă pulb e re , s e to a rnă o
■ h a le n ă - s e m e s te c ă v re o c â c e va s e m in ţe d e c h im e r ce aşc ă cu ulei. După două săptămâni, se
c ua â m asa. s tre c o a ră şi s e fo lo s e ş te p e ntru masaj
sau pe ntru tam po nare a gingiilo rîn c azu.
Ş l IAI? Ule iu l vo la til d e c tim e n e s te fo .o s ii în
dure rilo r d e nta re .
ind u s tria c o s m e tic ă ia fa b ric a re a p a rfu m u 'ilo r.
femeia de a.
nciclopedia plantelor medicinale

Cic o are a e s te c uno s c ută mai ale s p e ntru fa p tu l c ă o CUM SE ADMINISTREAZĂ

vre m e a înlo c uit cu suc c e s cafe aua, dato rită pro prie tăţilo r . in f u z ie - s c pun la infuza t do uă linguri cu
ei to nic e şi re vigo ra nte . plantă într-un litru de apă c lo c o tită 1 0-15
m inute . După ce se răc e şte , se be a c âte
ce: AFECŢIUNI tra te a z ă o c e ş c uţă îna inte de fie c a re masă.
d is c h in e z ie b i l i a r ă ş i h e p a t i t ă CRONICĂ - infuzia de cico are . d e c o c t d e r ă d ă c in ă - în tr-u n litru de
stim ule ază func ţiile he patic e . apă, se fie rb e o m ână d e rădăc ină de
d ia b e t - re gle a ză nive lul glic e m ie i. Se be a o c e aşc ă de c ic o are usc ată şi m ă runţită şi s e lasă
d e c o c t în a irte de masă. la infuza t 15 m inute . Se be a to t îna inte
c o n s t ip a ţ ie - zilnic , se b e a o c e a şc ă de infuzie Îna inte de masă. fiind fo a rte bun pe ntru aste nie
d e m e se le princ ipale . şi ane m ie
f a v o r iz e a z ă d ig e s t ia . . s ir o p d e c ic o a r e - se pune la fie rt un litru
a f e c ţ iu n i r e s p ir a t o r ii - infuzia de c ic o are ajută ia de infuzie de c ic o a re în c a rc se to a rnă
e xp e c to ra te , c alm ând to to d a tă tuşe a se ac ă. c am 1 kg de zahăr, până în m o m e ntul
ASTENIE S AU STĂRI DE NERVOZITATE în c are lic hidul de vine gro s , c a un siro p
în uz e xte rn, co m pre se le c u d e c o c t sau infuzie de cico are Es te un bun d e p ura tiv şi s tim ule nt a l
tra te a ză f u r u n c u l o z a şi a c n e e a . se c re ţie i biliare .
DETOXIFICÂ ORGANISMUL Şl AJUTĂ LA REMINERALIZAREA LUI -S 6 . c at apl as m e - se fa c fo lo s indu-s e infuze
ia c â te o linguriţă c u siro p d c c ic o are de 2 -3 o ri o e zi. de c ic o are . S uo ţ bune p e ntru tra ta re a
r ă n i, t ă ie t u r i - s e pun c o m pre s e c u d e c o c t de plantă. rănilo r de sc hise sau a ac ne e i.
in d ig e s t ie - infuzia de c ic o a re c o nsum ată aupă masă
c re ş te s e c re ţia de bilă.

ŞTIAI? Din ră d ă c ină a e c ic o a re , s e p re p a ră o d u lc e a fâ

fo a rte b u nă p e n tru tra ta re a d ure rilo r p ulm o na re

 Enciclopedia plantelor medicinal

Cim brişo r
înruditînde apro ape cu c im b rul c im brişo rul po ate f fo lo s it 0MIN
pe p o s t dc c o ndim e nt, dar are şi a de vărate ve .e il.ăţ: . in f u z ie -în tr un litru c e apă c lo c o tită , se
te ra pe utic e . lasă la infuza t un pum n de pla ntă şi se
bea cupa c c sc răce şte, lis te c u ra pentru
e lim inare a vie rm ilo r inte s tina li.
CRAMPE ABDOMINALE Şl DURERI MENSTRUALE - 5 6 be au ? -3 . s iro p - în tr-u n bo rc an, s c pun flo ri c e
c âni c j in f u z ie p e zi. cimbrişor, se to arnă zahăr c e s te e le şi sc
b o u a l e s is t e m u l u i n e r v o s -s e fac e o cură d c mai m j. t c lasă la m ace rat intr-un lo c înso rit, t :mp de
s ă p To m â n ; c u in f u z ie d e c im b riş o r. tre i săptăm âni, ta e xpirare a tim pului, se
t u s e c o n v u l s iv a - u le iu rile e s e n ţia le p e c a re le c o n ţin e filtre ază şi se dă în a o c o t. Este bu>' pentru
p ls rta ac ţio ne ază asupra c e ntrului tuse i. Calm e ază tra ta re a 'ă guş e lii şi a b ro nşite i.
s p a s m e le re s p ira to rii ş i a ju tă e x p e c to ra ta . . t in c t u r ă - 100 -20 0 g de cim brişor se lasă
e p il e p s ie - se fa c e o c ară c u infuzie c e cim brişo r, c are la m a c e ra tîn 5 0 0 ml d e a lc o o l tim p de
tre b uie să dure ze to t anul. O dată la 2 -3 s ăptâm ân', se doua săptăm âni, după c are s c -filtre a ză ,
f a c e în s ă o p a u z ă do z c c c - zile . ts te b ură p e ntru m asare a pic io a re lo r
r ăc e al ă şi g r ip ă - s e b e a s iro p d e c im b riş o r. o b o site .
r e u m a t is m - se fa c e masaj uşo r c u c â te va pic ături de . b ăi l o c al e - s e fa c fo lo sindu s e infuzie ,
tin c tu ră . ule i se u tinc tură şi s unt bune pe ntru
a l c o o l is m - din sfer tîn s fe rt de oră, pe tim pul zilei, persoana re um atism .
de pe nde ntă de alc o o l tre b uie să ae a c â te M oa'nar c u . ul ei - în tr o stic lă , se pune c im brişo r
infuzie . m ă ro nţit, s c -to a rnă de asupra ule i ş 1se
lasă la m ac e rat IA zile . Es te bun pe ntru
ATFNŢIFI Ceaiul de cimbrişor aie n.jte rss da a grăbi
masaj.
re şte re a, dar şi de a provoca avo rta. Sc rccomendă
p'ude nţăîn acministraraa j i pe perioada sarcinii.

tt'i-ig iv M T rja
 Inciclopedia plantelor medicinale

Cim bru
Es te c e l mai d e s fo lo s it d e g o s p o d in e p e p o s t de pla nta
a ro m a tic ă în b uc a te le tra diţio nale . in f u z ie - s e pre pară ca to a te infuziile ,
turnând pe s te o mână de pla ntă usc ală
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ do uă c ăni c u apă fie fo inte .
■ t u s e c o n v u l s iv ă - s e re c o m a n d ă in fu z ia d e c im b rc , m a i t in c t u r ă - 20 0 g de o la ntă s e lasă :
a le s in c a z u l c o p iilo r. la m a c e ra t în 5 0 0 m l de ţuic ă . După
■ r ă c e a l ă şi s t ă r i f e b r il e - se fa c băi c a ld e în c are s -a do uă săptăm âni, s e s tre c o a ră şi se
turn a t infuzie de cim bru. to a rnă în s tic luţe . Es te buna pe ntru
■ in d ig e s t ie ş i g a s t r it ă - îna inte de masă, se ia puţina tra ta re a vie rm ilo r inte s tina li, d a r ajută
pulb e re de pla ntă sau s e be a im e diat după masă o cană şi la e xp e c to ra ţie , şi la c alm are a tus e i
c u infuzie . convulsive . 1 0 -1 5 picături luate în fie c are
■ f l a t u l e n ţ â - se fac e o cură de do uă săptămâni cu infuzie zi stim ule ază p o fta de m ânc are .
de c im bru. Re duc e balo nare a. p u l b e r e - se m ac ină 2 0 0 g d e plantă
• f r ig id it a t e - e ste un afro diziac de inte nsitate medie. Ce le până s e tra ns fo rm ă în p ub e re .
c are s ufe ră d e lipsa a p e titului se xual tre b uie să fa c ă o u l e i - s e pre pară la fe l c a şi ule iul de
cură de do uă luni cu infuzie de cim bru sau să ia în fie c are c im b ru-d e -c ultură şi se fo lo s e ş te la
zi c â te ze c e p ic ă turi de t'n c tc râ de o la nta. inha la ţi, p e ntru d e s c o nge stio na re a
■ a m e n o r e e - in fu z ia re g le a z ă c ic lu l m e n s tru a l. c ăilo r re spirato rii.
» pl ă g i - infuzia e s te fo a rte buna p e ntru a cu ră ţa rănile . b ă i - s e fa c fo lo s indu-s o infuzie sau ule i.
c a t a p l a s m e - se fo lo s e ş te infuzia sau
tinc tură. Sunt bune pentru tratare a rănilor ;
ATENŢIE! Es te bine c a p e rs o a ne le c a re s ufe ră d e
sau a ulc e raţiilo r.
ulc e r g a s tric ş i s -a u h o tă râ t s ă o fo lo s e a s c ă îr vre o
s c he m ă d e tra ta m e n t, s ă m a n ife s te p ru d e n ţă viza vi

38 d e a c e a s tă p la ntă .
39
 Cura de c ire şe , dar şi infuzia din c o d ite s unt ind ic a te c a CUM SE ADMINISTREAZĂ
le m e diu naturist. .fru c te p ro a s p e te - s e fa c e o c ură c u
c ire şo o ro a s pe te , c e tre b uie să dure ze
CE AFECTSUNi TRATEAZĂ minim um do uă zile pe săptăm ână, tim p
• re u m a tis m - s e c o n s u m ă fru c te le c a a ta re s a u s e p re p a ră în c a re nu s e m ănânc ă a ltc e va d e c â t
s u b fo rm ă d e s u c ş i s e c o n s u m ă d e -a lu n g u l u ne i zile . c ire şe . I a fe l de bun e s te s uc ul pre parat
• s t ă r i d e n e l in iş t e - a c ţio n e a ză c a un s e d a tiv al s is te m ului din fru c :e pro a s pe te zd ro b ite . Elim ina
ne rvo s . to xine le , c ură ţâ nd fic a tu l
■ a f e c ţiu n i h e p a tic e ş i g a s t ric e - c u ra d e c ire ş e a ju tă la . in f u z ie d e c o d iţ e - s e to a rnă o cană c u
re ge ne ra re a c e lule i h e p a tic e , fiind un d e to xifia n t p ute rnic . apă c lo c o tită pe ste câte va c o diţe uscate
Au ş iro ld e p u ra tiv . şi se lasă la infuzat. Sc beau do uă căni pe
• c o n s tip a ţie - s e m ă n â n c ă d o a r c ire ş e d e -a lu n g u l un e i zi pe ntru a fe c ţiunile de ja e num e rate .
zile . Au ro l la xa tiv. . a p ă d e c l e i - e s te fo lo s ită mai m ult în
■ o b e z it a t e - s e fa c e c u ră c u c ire ş e . m e dic ina po pulară. Se dizo lvă c le iul de
• GUTĂ pe sc o a rţa c o pac ului în puţină apă, iar
■ litia z ă u rin a ră şi b ilia ră - s e p re p a ră o in fu zie d in c o d iţe lo ţiune a o b ţinută s c fo lo s e ş te pe ntru
d e c ire ş e , d in c a re s e b e a u d o u ă c ă n i p e zi. tra ta re a pe c inginilo r.
■ c o lic i a b d o m in a le - s e m ă n â n c ă 5 -6 m ie ji o e s â m b u ri
p e zi.
■ p a ra z iţi in t e s t in a li - s e tra te a z ă c u s â m b u ri d e c ire ş e .

Ş TIAI? Co m p o tu l d e c ire ş e e ra fo lo s it în

m e d ic in a p o p u la ră c a re m e d iu îm p o triva c ic lului
m e n s tru a l a b u n d e n t.

m Hnaoo
femeia de uzi
Ciub o ţic a -c uc ului
Cre şte prin pădurile de câmpie şi deal înflo re ş te primăvara
şi răs pânde ş te un m iro s a s e m ă nă to r c e lui de fre z ie . _ în f u z ie d e f l o r i - se to arnă o cană cu apă
Pre pa ra te le din flo rile sale s unt bune mai ale s pe ntru fia rtă p e s te o linguriţă cu flo ri usc ate , se
a fe c ţiunile re spirato rii. lasă (a infuzat zece minute şi se bea pentru
tra ta re a răc e lii în s o ţite c e te s e usc ată.
CE AFECŢIUNI: hATEAZÂ _ d e c o c t d in r ă d ă c in ă - în tr-o c ană cu
in s o m n ie - se fa c e o infuzie d in c iubo ţic a-c uc ului, vale riană apă. se pune la fie rt o lingură cu rădăcină
şi sunăto are , din c are s e be a o c a nă îna m te de c ulc are . mărunţită. Se lasă s ă d e a în c lo c o t, timp de
Are e fe c t re c o nfo rta nt în c a zul tulb ură rilo r ne rvo ase . ze c e minute . Se bea după c e se răc e şte .
m ig r e n ă - s e be au zilnic 2 -3 căni c u infuzie de flo ri. Este indic at şi pe ntru că întă re ş te inima
lit ia z ă u r in a r ă - se pre pară un d e c o c t din rădăc ină, din . . v in d e c iu b o ţ ic a -c u c u lu i - se pun flo ri
c a re s e c o nsum ă 1 -2 c ăni De zi. proaspete de plantă într-o sticlă şi se toarnă
tu s e - infuzia de flo ri fluid ific ă s e c re ţiile bro nhic e şi vin alb deasupra. Se lasă la m ac e rat două
c alm e ază tuş e a usc ată. săptăm âni, după c are se stre c o ară. Din
BRONŞITĂ Şl PNEUMONIE ac e st vin, se ia c â te o înghiţitură în fie c are
CIS TITĂ zi. Bur oentru tratare a afecţiunilor cardiace.
g u t ă şi r e u m a t is m - s e f a c e o c u ră în d e lu n g a ta c u c e a i . s ir o p o in r ă d ă c in ă - s e to a c ă m ărunt
d e c iu b o ţic a -c u c u lu i. o m ână de rădăc ini pro a s pe te , s p ă la te
a t a c u r i d e p a n ic A - infuzia din c iub o ţic a-c uc ului re gle ază bine de p ă m â n t Se pun în tr-o s tic lă şi
ritm ul c a rdia c şi liriş te ş te siste m ul ne rvo s. se to arnă de asupra m ie re diluată în apă.
Exte rn, infuzia de pla ntă a jută la t r a t a r e a c o n t u z iil o r . Se lasă la m ac e rat 2 -3 săptăm âni. Se ia
c â te o linguriţă pe zi din a c e s t pre o a ra t
Ş TIAI? Ciub o ţic a -c uc ului. c u n o s c u tă m a d e gra b ă
p e ntru a fe c ţiunile re spirato rii.
s ub n u m e le d c p nm ulă , s e vin d e în flo ra rii c a p lantă
.c o m pr e s e - se precară folo sindu-se infuzie
o rn a m e nta lă , a vâ nd un minos fin d e fnezie.
dinflo ri. Bune pentru cicatrizarea unor răni
 Enciclopedia plantelor medicinal
Csumăfaie
Fo lo sită fre c ve nt d e m e diana po pula ră p e ntru tra ta re a
rănilo r do dive rse tipuri, c ium ăfa ia, c uno s c ută şi sub
denumirea de laur-poncesc. Nu se va administra în doze mari
de o are c e p o a te ave a e fe c te adve rse fo a re grave .
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ
as t m b r o n ş ic - s e ia un vâ rf d e c u ţit c u p u lb e re de
s e m in ţe .
d iz e n t e r ie - p e s te c âte va frunze uscate , se to arnă o cană
cu apă c lo c o tită şi s e pune to c ul la fie rt, o o tinâ ndu-s e un
d e c o c t.între a ga c a ntita te se be a puţin c â te puţin, d e -a
lungul une i zile . Nu se adm inis tre ază tim p înd e lunga t.
e p il e p s ie - se iau c â te 1 0 -1 5 pic ături de tinc tură în fie c are
zi.
in s o m n ie - se tra te a ză fie c u tinc tură , fie c u ule i de
cium ăfaie . Are ro l s e d a tiv şi antispabc .
f u r u n c u l o z ă -s e fa c c ata pla s m e d in f ru n z e pro aspe te ,
c are s e pun pe zo na dure ro asă.
r ă n i d e s c h is e - se curăţă rana cu putină infuzie de plantă şi
se aplică pe ea c âte va frunze pro aspe te , c are se schimbă
din c ând în când.
A EN ŢE! Pla n ta e s te c u n o s c u tă d re p t to xic ă .
S e a d m inis tre a ză d o a r c u a c o rd ul m e d ic ului.
CUM SE ADMINISTREAZĂ
_ TiN C TUR Ă-în 5 0 0 m l de ţuic ă , se lasă la
m ace rat o mână de se minţe de ciumăfaie
sau niş te rădăc ină d e pla ntă c ură ţa tă
bine şi uscată. Re cipie ntul tre buie să ste a
Intr-un lo c călduro s tim p de 1 5-20 de zile.
după care se stre c o ară şi se tre c e în stic le
m ia. Se păstre ază într-un lo c întune c a t.
Se iau 1 0 -1 5 pic ă turi pe zi. Es te bună
pe ntru tra ta m e ntul e pile psie i.
_ ul e i o e c iu m ă f a ie -1 0 0 g de s e m inţe se
pun la fie rt pe o o aie de aburi în 2 0 0 -3 0 0
m l de ulei. Se fie rbe o oră, după care se dă
la o p a rte şi se lasă la răc it. Când e gata .
se s tre c o a ră şi s e tre c e în s tic luţe .
_ c a t a p l a s m e c u râ n z e p ro a s pe te
ftm tio âe a ii
 nciclopedia plantelor medicinale

Co a c ă z-ne gru
Este un to nic ge ne rai indic at mai a le s în s tările de aste nie . CUM SE ADMINISTREAZĂ
Cre ş te a c uita te a vizuala. _ in f u z ie d e f r u n z e - s e pune o c a nă
c u apă c lo c o tită p e s te o lingură c u
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ frunze . Se lasă la infuza t ze c e m inute ,
■ RiNitA a l e r g ic a - s e b e au 2 -3 c ăni c u infuzie din m uguri după c are se filtre a ză şi se c o nsum ă.
de c o a c ă z-ne gru (a c e ş tia tre b uie lă s a ţi la infuza t o zi _ in f u z i e d e m u g u r i p r e l u n g i t ă - se prepară
în tre a g ă în a irite d e c o nsum ], c a şi c e a de frunze , d o a r c ă s e la să la
■ g u t ă şi r e u m a t is m - se iau 2 -3 linguriţe cu fxjcjră de frunze m fuza t 1 2 o re
us c a te în fie c a re zi. Au a c ţiune a ritiinfla m a to o re . _ pud r ă t o t al ă -s e dau p fn râşniţa de cafe a
■ a r t e r it ă şi a r t e r io s c ie r o z â - se fa c e d e c o c t din fruc te 2 -3 m â ni de frunze usc ate . Se ia c â te o
şi s e be au d o uă c ăni zilnic linguriţă c u pre pa ra t, c u p uţină apă.
■ t u s e ş i l a r in g it ă - se ia c â te o linguriţă c u siro p de _ t in c t u r ă d in m u g u r i - p e s te 2 5 g de
c o a c ă ze o d a tă la d o uă ore . muguri usc aţi, s e p u n lOOm ld e alc o o l de
• u r t ic a r ie - s e fa c e tra ta m e nt c u infuzie de frunze . 4 0 5. Se lasă la m ac e rat 14 zile, după c are
■ AFECŢIUNI DIGESTIVE, GAS TRITĂ Şl DISCHINEZIE BILIARĂ - se filtre ază şi se pune în s tic le mici. Se iau
pre parate le din c o ac âze -ne gre stim ule ază se cre ţia sucului c â te 2 5 d e p ic ă turi, d e tre i o ri pe zi.
gastric , re duc pro c e se le o e putre fa c ţie şi m ăre sc diureza. . s ir o p - se fie rb 250 g de fruc te în t'-un litru
■ ec zem e - se iau c âte 25 de picături de tinctură de trei ori pe zi. de apă pâ ră scade lichidul la jum ătate . Se
■ in f e c ţ ie u r in a r ă - s e fa c e tra ta m e nt c u tinc tură , c â te adaugă o c a ntita te e ga lă de zahăr şi se
25 de pic ă turi de tre i ori pe zi. fie rb e din no u până s c ad e la jum ă ta te .
. suc - se pasează prin blender sau maşina
de to c a t 1 kg de fruc te p ro a s pe te . Se
ŞTIAI? Coacăzele-negre au un co nţinut bogat de
c o nsum ă între a ga c a ntita te în tr-o zi.
calciu, fo sfo r şi magneziu, ceea ce le recomandă în
curele oe reminerslizare a organismului.
J i
43
P A im ro u w iTf c

C ÂN D S ţ R EC O LTEAZ Ă
 Enciclopedia plantelor medicinal

Co a da -c a iului
Fo lo sită înc ă din ve c him e pe ntru tra ta re o dive rse lo r CUM SE ADMINISTREAZĂ
a fe c ţiuni, c o a d a -c a lului e s te o pla ntă c u im po rta nte . in f u z ie - se pre pară din p a rte a ae riană
pro p rie tă ţi m e o ic inale . a pla nte i, us c a tă în pre alabil. Bună
pe ntru co m bate re a im po te nţe i, tratare a
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ ate ro se te ro ze i şi ane m ie i, pe ntru e rupţii
Bo li ale aparatului dige sav, h ip e r a c id it a t e g a s t r ic a şi c uta na te sau he m o ragi' nazate .
ul c er - se prepară infu 2ie din c o ada-c alului şi se b e a u 2 -3 . pul b er e - s e m ac ină fin p a rte a ae riană
căni pe zi. Pe ntru c o m b a te re a ac idităţii, s e ia o linguriţă a plante i. Se iau în fio c a rc zi c â te tre i
cu p ub e re de prantă usc ată de c â te ori e s te ne vo ie . lirg u riţe p e ntru he m o ragii, ane mii sau
h e m o r a g ie u t e r in ă n e r e g u l at ă - s e be a infuzie de infe c ţii pulm o nare .
plantă. . m ac er at - s e pun c â te va linguriţe cu
in f e c ţ ii u r i n a r e , c a lc u li r e n a li - c u ra c u in fu zie d e pulb e re în tr-u n litru de apa şi se lasă
c o ada -c alului ajută ia e lim inare a lor. la m a c e ra t c â te va o re , după c are se
r e t e n ţ ie DE AP Ă în ţ e s u t u r i - p la n ta e s te u n d e p u ra tiv filtre a ză şi s e b e a d e -a lungul une i
e xc e le nt. zile . Es te bun d e o a re c e are p ro prie tă ţi
a fe c ţiu n i a le a p a ra tu lu i re s p ira to r (bronşită şi pneumonie) antim ic ro b ie ne şi ajută la e lim inare a
- se ia de tre i ori pe zi c â te o ling uriţă c u pulbe re d e plantă. nisipului de la rinichi.
Es te re c uno s c ută p e ntru p ro prie tă ţile a ntib a c te rie nc şi . b ăi cu in f u z ie - s unt ind ic a te în c a zul
antis e ptic e . he m o ro izilo r, ulc e rului va ric o s sau
u l c e r v a r ic o s - se pun c a ta p la s m e c u infuzie pe e c ze m e lo r
gam be . . g ar g ar ă - s e fa c e c u infuzie , de do uă
AMIGDALITE Şl 6 INGIVITE o ri pe zi, şi e s te bună pe ntru tra ta re a
fa ringo a m igda lite i sau a gingivite i.
Ş TIAI? Pe ntru s to p a re a tra ns p ira ţie i, s e m a s e a ză

p ic io a re le c u tin c tu ră d e c o a d a -calului
nciclopedia plantelor medicinale

Co a d a -ra c ului
Fo a rte D o g a tă în ta n in u ri, p rinc ip ii a m a re şi flyvo n o id e .
c o a d a -ra c u lu i a re o ro p rie tă ţ a s trirg e n te , a n tid e re ic e . in f u z ie - se pre pară c a o ric e a ltă
ş i h e m o s ta tic e . infuzie de p la ntă , din p a rte a e i ae riană.
Es te bună fiindc ă îm pie dic ă fo rm are a
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ c alc ulilo r renali şi ajută ia re fac e re a după
COLICI INTESTINALE o bo ală is to vito a re . Se be au 2 -3 c ăni c u
m e n s t r u a ţ ii ABUNDENTE- c e aiul de c o ada rac ului calm ează p re p a ra t pc -zi.
d u re rile ş i re g le a z ă f lu xu l s a n g vin . . d e c o c t - se fie ib e tim p d e 15 m inute ,
în c o s m e tic ă , in fuzia d e c o d a -ra c u lu i e s te fo lo s ită p e n t r u în 5 0 0 m l de apă, o m ână de pla ntă . Se
A DESCONGESTIONA TENURILE IRITATE Şl A LE CURĂŢA P£ b e a între a ga c a ntita te în tim pul une i
CELE GRAS E. zile pe ntru a tra ta o a re e a , ane m ia şi
GiNGiviTĂ - s e fa c e gargară c u infuzie de pla ntă. Are a rtrita .
ro lul de a c alm a dure rile , aar şi de a d e zinfe c ta rana c are . t in c t u r ă - 2 0 0 g de pla ntă se lasă la
a fe c te a ză gingia. m a c e ra t în 5 0 0 m l de rac hiu tim p de
le u c o re e - s e fa c b ă i d e ş e z u t în a p a în c a re s -a tu rn a t do uă săptăm âni, apo i se filtre a ză şi s e
in fu z ie s a u d e c o c t p re p a ra t d in c o a d a -ra c u lu i. p ăstrc azăîn s tic luţe bine aco pe rite . Este
u lc e r a ţ ii a le p ie lii - s e p u n c o m p re s e c u in fu zie d e fo a rte burtă pe ntru tra tare a afe c ţiunilo r
p la n tă . c ro nic e ale fic atului' dac ă s e iau 1 5 -2 0
s in d ro m p re m e n s t ru a l - c u o s ă p tă m â n ă în a in te d e de pic aturi zilnic .
m e n s tru a ţie , s e b e a u ziln ic d o u ă c ă n i c u in fu zie . . c atapl as m e - se fac fo lo sindu-se dec o ctul
d ia re e - a re e f e c t a s trin g e n t sau infuzia dc plantă şi sunt bune pe ntru
tra ta re a uno r ulce rat.!' ale pielii.
ŞTIAI? 1 n po po r, ac e s te i plante i se mai s pune iarba-
. b ăi l o c al e - se to a rnă în apa de baie un
gâ ş te lo r s au pre sc ura şi îi pla c e să c re asc ă în to curile
litru de infuzie .
nisipo ase de p e matul râurilo r
 Enciclopedia plantelor medicinal

Co a d a -s o ric e lului
Es te una dm :re c e le mei pute rnic e plante me dic inale c u CUM SE ADMINISTREAZĂ
o arie fo a rte largă do ac ţiune . Co a da -şo ric e lului e s te în _ in f u z ie - so be au zilnic 2 -3 căni c u infuzie
prim ul rând re c o m andată în c a zul a fe c ţiunilo r he p a to - p e ntru angină pe c to ra lă , a fe c ţiuni a le
biliare . măduve' osoase, hemoragii pulmonare sau
sto m ac ale on p e ntr„ eliminarea viermilor
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ inte s tina li.
a f e c ţ iu n i HEPATOBfLiARE - infuzia de c o ada şo ric e lului _ c at apl as m e - se fa c cu infuzie de c o ada-
m ă re ş te s e c re ţia de bilă şi c alm e ază spasm e le . şo ric e lului şi s unt bune p e ntru arsuri,
MENOPAUZĂ, D1SMENQREE Şl HIPERMENOREE - 'e g '.e a ză C id i tă ie turi, vânătăi sau dure ri de m ăse le
m e nstrual, re duc e he m o ragiile a b und e nte şi c alm e ază _ t in c t u r ă - se iasă ia m a c e ra t o mână
durerile din ace astă perioadă Se beau 2 -3 cani de infuzie pe zi de pla ntă în 2 0 0 -3 0 0 ml d e pla ntă tim p
m ig r e n ă - se be a o cană c u c e ai de pla ntă , c â t mai de 15 zile , după c are se filtre a ză . E bună
fie rb inte po s ib il pe ntru masarea m e m bre lo r a fe c ta te c e
o s t e o po r o ză - s e ta c băi c u a p ă în c a re se to a rn ă tin c tu ră re um atism , d ar ş iîn tra ta re a răc e lii ori a
s a u in fu zie d e p la n tă . ne vralgie i.
ACIDITATE STOMACALĂ _ b ăi - se to arnă în apă infuzie sau tinc tură.
8 R0 NŞITĂ Sunt bune pe ntru infla m aţii ale o vare lo r
h e m o r o iz i - s e u n g e lo c u i a f e c ta t c u a lifie d e p la n tă şi a lte p ro b le m e ge nita le .
v a s in it ă - s e fa c b ă i d e ş e z u t c u in fu zie „ un g uen t - în tr-u n vas, s e pune la to p it
AMEŢELI, GREŢURI SAU HEMORAGII NAZALE pe baie de abur un pa c he t de unt în c are
t u l b u r ăr i d e C IR CULAŢIE S AN G VIN Ă - s e fa c e c c u ră d e o se adaugă 1 0 0 g de pulb e re de pla ntă
lună , tim p în c a re s e b e a u ziln ic 2 -3 c â n i c u in fu zie . După c e dă în c lo c o t, s e s tinge fo c u l şi
se la să la ră c it, apo i se to a rnă în s tic le .
Ş TIAI? Me d ic ina p o p ula ră to to s e a p ulb e re a d e c o a d a -
E bun p e ntru he m o ro izi.
ş o nc e lului p e rl.'u a tra ta d ive rs e rării.
lamtit i » «ir
 jnciclopedia plantelor medicinale

Co riandru
Fruc te le c e c o riandru au a c ţiune c arm inativă, de re glare t L'M SE AUMiNISTREA? "
şi stim ula re a s e c re ţiilo r ga s tric e . . in f u z ie - se zd ro b e ş te o mână de fruc te

de c o ria ndru şi se to arnă p e s te e le 5 0 0

m l de apă c lo c o tită . Se lasă la infuza t
in d ig e s t ie - s e be a o c ană c u infuzie din fruc te zd ro b ite înb -un vas ac o pe rit dmp de ze c e minute,
c u 15 m inute îna inte de masă. Uşure ază dige stia. după care se stre co ară şi se bea între aga
a n o r e x ie - stimulează po fta de mâncare. Se beau două câni c a ntita te d e -a lungul une i zile .
de infuzie pe zi o ri s e m ănânc ă se m inţe de c o riandru . d e c o c t - s e pun la fie rt 100 g de fruc te
m e t e o r is m şi f la t u le n ţ ă - c â te va pic ături de utei de de c o ria ndru în 2 5 0 rril de apă, tim p de
c o riandru îm p e d ic ă fo rm a re a ga ze lo r în inte s tin. ze c e m inute ; s e s tre c o a ră lic tvdul şi se
p a r a z iţ i in t e s t in a li - se iau il 0 -1 5 p ic a t ari de utei pe zi be a după c e s e ră c e şte .
p e ntru e lim inare a o xiurilo r. .u le i d e c o r ia n d r u - se pun la fie rt, pe
c is t i i ă - s o pre pară un c e ai din m uguri d e pto p-ne gru baie d c abur, 5 0 0 ml d e ule i d e flo a re a -
în c a re s e to a rnă c â te pic ă turi de utei d e c o riandru, de so are lui a m e s te c a t c u 1 0 0 -2 0 0 g de
do uă o ri pe zi. tim p de p a tm zile . fruc te de c o riandru zdro b ite . Se lasă să
h a l e n ă - s e m e ste c ă f'u c te de c o riandru, rnai ate s e upâ de a în c io c o i şi după ze c e m inute se dă
c e s e c o nsum ă usturo i. îm pro spă te a ză re spiraţia. la o parte . Când se ră c e şte , se to a rnă în
s t n u z it ă - se fa c inhala ţii c u aburi de ule i de c o riandru. s tic luţe . E bun pe ntru m asaj, având un
De s c o nge s tio ne a ză c ăile re spirato rii şi c alm e ază e fe c t re c o nfo rta nt şi re vigo rant.
dure rile . . s e m in ţ e - c a a ta re

Ş TIAI? în c a n tită ţi m ari, ulc-iul d e c o ria n d ru are

p ro p rie tă ţi d e s tu p e fia n t Nu s e iau m ai m u lt d e ze c e
p ic ă tu ri p e zi.

w tm in s n n s s s M m ^ ^ ^ M R B _ iflP r IA 1 >1
[ c ân d st «eccije* # ; x L l L ftl î
 Enciclopedia plantelor medicina!

Cre tis o ară î 5

Cu n o s c u tă ş i s u b n u n e le d e p la n t a -fe n e ilo r, c rs ţiş o a ra CUM se ADMINISTREAZĂ

tra te a z ă în p rim u l râ n c s te rilita te a ş i a fe c ţiu n ile in f u z ie - e s te bună pe ntru rc v'go ra re a
g e n ita le . ute rui# şi n a fe c ţiunile m uşc hilo r, dac a
se be au 2 -3 c ă 'i pe zi, n d iic itâ c u puţină
CE AFECJIUNI TRATEAZĂ mie re .
■ AFECŢIUNI GENITALE Şl TULBURĂRI MENSTRUALE - S C b e a . t in c t u r ă - se lasă ia m ac e rat câte va Hori
infuzie de o reţişoară. us c a te c e c re ţiş o a ră în 2 0 0 n l d c a lc o o l
■ le u c o re e - se fa c bă> dc- ş e z u t c u in f u zie d e ereţioară. vre m e de 15 zile , c upă c a re se filtre a ză .
■ DIAREE, COLITĂ OE FERMENTAŢIE Se adm inistre ază 1 0 -1 5 pic ă turi pe z
a MASTOZĂ F1BROCHISTICĂ - SE ia u 1 0 -1 5 p ic ă tUli d e tin c tu ră pe ntru; c o lită de fe rm e nta ţie , he m nrs gî
d e tre i o ri o e zi. intestinale, masează fibro cNst'că, tulburăr1
■ H EM O R O IZ I c e p ub e rta te sau s tă ri de irita b ilita te
» d u re ri m e n s tru a le -în zile le p re m e rg ă to a re c ic lu lu i psihică.
m e n s c ru a l, s e b e a u n o u ă c ă ri d e in fu zie p e zi. .. c o m p r e s e - se fo lo se şte infuzia dc plantă
■ CHISTURI OVARIENE Şi FI6 ROAME UTERINE şi s unt b ine -ve nite p e ntru IraLare u
a s a r c in ă d if ic il ă - ajută fe m e ile care au pro ble m e în m â nc ă'im ilo r p ro vo c a te d e înţe o ă turile
păstrare a sarc ini să e vic e avo rtulso o nta n. ins e c te lo r, dar ş iîn tra ta re a uno r ră ri.
■ m ig r e n ă - m a i a le s în c a z u . d u re rilo r d e c a p n ro vo c u te . . b ă i lo c a le - s unt bune p e rb u Tratare a

d e te n s iu n e a m a re le jc o rc c i, vagirire i şi a dive rse lo ' probleme

■ RĂNI, ÎNŢEPĂTURI Şl TĂ1FOUP.I a le a p a ra tului ge nita l, d a r şi p e ntru
■ t u l b u r ăr i de m e n o pau z ă ( b u f e u r i, p a l p it a ţ ii, am e ţ e l i) he m o ro izi.

A l LNŢIE! Pla nta c ro ş to s o n s ib itta te a s to m a c ilu i

Aş a d a r, s c re c o m a n d ă a te n ţie îr a d m inis tra re a ci.

ftmtm 4* uzi
nciclopedia plantelor medicinale
Cre tus c ă
Pla nta c o n ţire fta vo no ide . to n'nuri, dar şi s u b s ta rţe pe
c a i c ic- găsim de re gulă în c o m p o ziţia acidului s a lic iic .
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ
r ă c e a l ă - în c o rrib ira ţre c u a lte pla nte re c c -m anc ate
pe ntru ac e astă a fe c ţiune , pre c um busuio cul, c ătina sau
f.o rile d e so c. c re ţjş c a s c ade te m pe ra tura , favo rizând
transDiratia. Pe ntru «ra d e re a fe b re i, e s te fo a rte bună
tirc tu ra , din c a re s e iau 3 0 d e pic ă turi diluate n p uţină
apă. E b ir c de ş tiu : că planta nu are ac e laşi e fe c t în c a zul
c ând fe o ra e s te pro vo c a tă d e o infe c ţie virală.
g u t ă - in fu z ii d e c re ţuş c ă , din c are s e be au 2 .-3 căru pe
zi. are e fe c t diure tic .
r e u m a t is m - se fa c e o infuzie din flo ri, din c a re se b e au
c o uă căni pe zi. Are a c t uns antiirfis m ato a re . în uz e xte rn,
p e rtru a c e e a ş i a fe c ţiune , se fa c fric ţiuni c u tinc tură în
zo ne le dure ro ase .
g a s t r it â ş i u l c e r g a s t r ic
DURERI DE CAP
ATENŢIEI fe m e ile îns ă rc ina te tre b u ie s ă e v'te
c ne ţuş c a d e o a re c e p a n ta p o a te p ro vo c a
n a ş te re a p re m a tură .
CUM SE a d m in is tre a z ă
. in f u z ie - s e pre para ca o ric e altă infuzie ,
în fra ta m e rtu l gastrit.e i sau a l ulc e rului
gastric , e ste bună de o are ce taninurile pc
c a re le c o nţine sc ac se c re ţie ga s tr'c â şi
pro te je ază mucoasa sto m ac ului. în plus,
tr a te a ză ne vra lg le şi he m o ro izii.
. t in c t u r ă - pe ste 200 g de fio ri pro aspete,
s e to a n ă 1 0 0 m l d e a lc o o l de 4 0 J. Se
lasă ,e m ac e rat 1 5 zile într-un lo c îr so rit,
după c are s e filtre a ză şi s c pă stre a ză
în s tic lu ţe a c o p e rite bine . Se iau 3 D-4 0
d e pic ă turi p e zi d ilua te în puţină ao a
sau s e fo lo s e ş te p e rlru fr e ţiu rî lo c a le
îr c azuldure rile -pro vo c ate de re um atsm.
Ac e s t tra tam e nt e ste adjuvant în anemii,
he m o ragii sau m e tro ragii.
. c atapl as m e - se far. cu infuze de plantă şi
s u rt bune în co smetică o e n trj to n'ficare a
lanului.
 Enciclopedia plantelor medicinal

Crusin 7

Cruşinul e s te fo lo s it de c ă tre m e dicina naturistă mai ale s CUM SE ADMINISTREAZĂ

d a to rita p ro p rie tă ţilo r sale la xa tive , fiind unul d intre c e i . d ec o c t - se dau prin maşina de m ăc inat
mai de se am ă duşm ani ai c o ns tipa ţie i. 2 -3 linguriţe c u c o ajă de c ruşin, până
s e tra ns fo rm ă în tr-o pulb e re fo a rte
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ fină. Pe ste e a, se to a rnă o c ană c u apă
a f e c j iu n i a l e b il e i - d e c o c tul din s c o a rţa de c ruşin, c lo c o tită , se lasă la infuzat tim p de 30 de
din c are se b e a o c ană pe zi, a jută ia fluid ific a re a bile i, m inute , după c a re se pune la fie rt înc ă
fa c ilitâ nd e lim inare a ei. To c m ai de ac e e a p ro c e s ul de 1 5 -2 0 de m inute Dacă e s te ne vo ie , se
d ige s tie e s te uşurat. c o m ple te a ză apa c are s -a e va o o ra tîn
o b e z it a t e - în fie c a re d irnire a ţS , s e ia c â te un vâ rf d e iim p jl fierberii. Se bea între aga c antitate
c u ţit c u pulb e re de c ruşin. după c e s e ră c e şte .
GIARDIA Şt PARAZIŢI INTESTINAL! - Se b e 3 U 1 ‘ 2 Căni CU ..p u l b e r e - se m acină c â te va linguriţe
in fu zie p e zi. c u c o ajă d e c ruş in şi s e adm inis tre ază
VARICE c â te un vâ rf de c u ţit c u pulb e re pe ntru
REUMATISM a fe c ţiunile e num e rate a nte rio r.
d ur e r i d e c a p , mai a le s în c a zul m igre ne i în s o ţite de
c o ns tip a ţie
în c o s m e tic ă , in fuzia de c ru ş in ajută la c u r ăţ ar e a t e n ul ui

cu as p e c t t e r n ş i în c ă r c a t ,

HEPATITĂ

ATENŢIE! Es te inte rzis ă a dm inis trare a a c e s te i

plante p e rs o ane lo r c are s ufe ră d e diare e s au c o lo n
iritabil.
 Cuno sc ut mai de grab ă pe ntru arom a de o se b ită pe c are CUM SE ADMINISTREAZĂ
o dă plă c inte lo r, d o vle a c ul asc unde în p â nte c e le său . u l e i - se o b ţine prin pre sare a la re c e a
înc ă p ă to r o m ulţim e de virtu ţi te ra p e utic e s e m inţe lo r de do vle a c , c e e a c e im plic ă
un pro c e de u c o m plic a t. Se gă s e ş te
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ îns ă c u uşurinţă la m a ga zine le c u p ro fil
p a r a z iţ i in t e s t in a u - pe s te do uă linguri cu ulei, se to arnă naturist.
zeama c e la o jum ătate de lămâie şi se c o nsună dimineaţa . in f u z ie d e s e m in ţ e -în tr-o c a ră c u apă
pe s to m a c ul go l. Trata m e ntul tre b uie urm a t tim p de o c lo c o tită , s e pune la infuza t o lingură c u
săptăm ână, se m inţe de do vle ac pisate şi se bea când
s t e r il it a t e l a f e m e i - tre b uie să s e c o nsum e c â t mai se ră c e şte , pe ntru tra ta re a inso m nie i.
m ult ule i de d o vle a c în alim e nta ţia de zi c u zi. . s e m in ţ e p r o a s p e t e - s e co nsum ă c rude ,
c o l it a d e p u t r e f a c ţ ie - se ia zilric o linguriţă c u ule i de ne prăjite , fiind bune pe ntru e lim inare a
do vle a c , tim p de do uă săptăm âni. p a ra ziţilo r inte stinali.
in s u f ic ie n ţ ă c a r d ia c ă - se b e aînfe c are zi suc dindo vle acfie rt. . s uc - s e pase ază c u m ixe rul pulpa de
c o l it ă d e p u t r e f a c ţ ie ş i c o n s t ip a ţ ie - se co nsum ă în d o vle ac c rudă, iar s uc ul o b ţinut se be a
fie c a re zi 1 0 0 m l o e s uc de d o vle a c pro a s pă t. pe s to m a c ul go l.
in s o m n ie - se bea seara, înainte de culcare, infuzie preparată
din s e m inţe de do vle ac .
m ig r e n e - s e m ase ază tâ m ple le c u c â te va pic ă turi de
ule i de do vle ac .

ŞTIAI? Pentru tratare a înţepăturilor de insecte, dar

şi a arsurilor, se fac cataplasme cu pulpă de dovleac
crud zdrobită. Ss aplică pe zona afc-ctată în mod

J50 repetat, până la vindecarea râmi.

51
P A R TI F O L O S I TE :pulpa, şe mizete
C A N O S E R E C O L TE A Z Ă octombrie, n d trrtn e
 Enciclopedia plantelor medicinal

Dracilă
Ce rc e tă rile fă c u te pe a c e a s tă pla ntă au s c o s la ive ală CUM SE ADMINISTREAZĂ
c ă e s te un e xc e le nt a djuva ntîn tra ta m e ntul afe c ţiunilo r . in f u z ie - s e pre pară d m tr-o m ână de
biliare şi nu numai: frunze sau fio ri usc ate , p e s te c are se
to a rnă 5 0 0 ml de apă c lo c o tită .
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ . d e c o c t - o lingură c u s c o arţă de drac ilă
l it ia z ă u r in a r ă - se fa c e o infuzie din flo ri sau frunze , m ă runţită s e pune la fie rt în 3 0 0 m l de
c in c are se be au c â te do uă c ă ri pe zi, înd ulc ite c u putină apă. Se o e a în tre ga c a n tita te în tr-o zi.
m ie re . Ajută la scădere a fe bre i în c azul Infe c ţiilo r
d is c h in e z ie b i l i a r ă - s e iau 5 -1 0 pic ături de tinc tură de bro nho pulm o nare .
rădăc ină pe zi. . t in c t u r ă - se lasă la m a c e ra t în 5 0 0 m l
h e p a t it ă a c u t ă - se pre pară un d e c o c t din s c o a rţa , din de rachiu, 100 g de sc o a rţă m ărunţită şi
c are s e be a o c ană pe zi. rădăcină tim p de două săptămâni. La final,
l a r in g it ă - s e fa c e gargară c u tinc tură de rădăc ină, de s e filtre a ză şi s e tre c e în s tic luţe . Es te
do uă o ri pe zi dim ine aţa şi se ara îna inte de c ulc are . bună pentru ca/ narea c o lic ilo ' abdominale
o b o s e al ă c r o n ic ă - p re pa ra te le pe b ază de drac ilă dacă se iau, din când în când, cinci picături
îm b ună tă ţe s c c irc ula ţia sânge lui. d ilua te în puţină apă.
m e n s t r u a ţ ie d u r e r o a s ă - a jută la c alm are a c ram pe lo r. . g ar g ar ă - se fa c e de do uă o ri o e zi
a f e c ţ iu n i c a r d io v a s c u l a r e - c â :e o c ană c u d e c o c t pe folo sind j-s e fie infuzie de flo ri, fie tinc tură
zi ajută la sc ăde re a te nsiunii arte ria le . Tre buie să fiţi însă d izo lva tă în puţină apă.
fo a rte a te nţi, de o a re c e suprado zajul pro vo ac ă a m e ţe li . d ec o c t d in s e m in ţ e - s e pre pară la
şi gre ţuri. fe l pre c um c e i de s c o a rţă . Es te bun
pe ntru tra ta re a he m o ro izilo r sau a
ŞTIAI? în medicina populară, se prepară o dulceaţă
c o ns tip a ţie i.
din fruc te de dracilă. bună pentru tratare a bolilor

femeia de a i i
f lo tile , f ru n z e le , s c o a rţa , ră d ă c in ă , s e m in ţe le
anrîlk*. mai
 Drăgaic ă
Cuno scuta în po po r şi sub denumirea de sânziana, drăgaica CUM SE ADMINISTREAZĂ
e s te planta a cărei înflo rire anunţă sărbăto are a cu ace laşi - se to a rnă p e s te o lingură c u

E
. in f u z ie

num e de pe 2 4 iunie . flo ri us c a te o c ană c u apă fie rb inte . Se

lasă IC m inute , apo i c are se co nsum ă.
CE AFECŢIUNI TRATEAZA Se be au do uă c ăni pe zi.
e p il e p s ie - s e b e a c â te o c ană c u infuzie de tre i o ri pe zi. . t in c t u r ă - 100 g de pla ntă se lasă la
a f e c ţ iu n i h e p a t o b il ia r e - cură de o lună cu ceai de drăgaică. m a c e ra t în 3 0 0 m l de a lc o o l tim p de
CI5 TITĂ ze c e zile . La fin a l s e filtre a ză şi s e pune
GUTĂ în s tic luţe , fiind un tra ta m e nt e fic ie nt în
REUMATISM c azul inso m nie i. Se ia c â te o lingură c u
IMPOTENŢĂ tinc tură , diluată în puţină apă, de tre i o ri
d ia r e e şi e n t e r o c o l it â - se ia c â te o lingur iţă c u tinc tură pe zi. Cura tre b uie să dure ze c am do uă
d ilua tă în tr-u n pa har c u apă, de 3 -4 o ri pe zi. luni.
FEBRA . m ac er at - se macină câteva sute de grame
in f e c ţ ie u r in a r ă - s e be a c â t mai m ultă infuzie . îndulc ită de pla ntă. Se pun 6 -7 linguri c u pulb e re
c u puţină m ie re . într-un litru de apă şi se lasă la m a c e ra t
r ă n i ş i p e t e p e p ie l e - zilnic , s e pun c o m pre s e c u infuzie o pt ore. Se filtre ază şi se consumă întreaga
a f e c ţ iu n i a l e t ir o id e i - se fa c e gargară c u infuzie de c a ntita te In tr-o zi.
drăgaic ă şi s e unge cu s uc de pla ntă zo na în c are e ste . un g u e n t - se pune la to p it un pa c he t de
p o ziţio na tă gla nda . unt. Se ia apo i de pe fo c şi, îna inte de a
l it ia z ă u r in a r ă - c e a iul de sânzie ne a jută la e lim inare a s e rac i c o m ple t, se pre sară în e l două
nisipuiui şi a c &c ulilo r re nali. lin g tn c u pulb e re de sânzie ne . După c e
în c o sm e tic ă , infuzia d c drăgaic ă e s te bună pe ntru s e so lidific ă se fo lo s e ş te e xte rn.
REVITALIZAREA TENULUI OFILIT. . b ă i d e d r ă g a ic ă - 5 -6 pum ni de drăgaic ă
52
PSORIAZIS s e lasă la m a c e ra t în c â ţiva litri de apă.
53
3 3 .i

TtiZVJi i ic, iute

 Enciclopedia plantelor medicinal

De la d u d , m e d ic in a n a tu ris tă f o lo s e ş te p e n tru d ive rs e CUM 5E ADMINISTREAZĂ

a fe c ţiu n i a tâ t fru n ze le , c â t şi fru c te le , c o n s u m a te c a _ i n f u z i e d e f r u n z e - s e p re p a ră c a o ric e

a ta re s a u s u b fo rm ă d e s uc . a ltă infuzie şi s e c o ns um ă fie s im plă, fie în i

a m e s te c c u a lte p la n te , p e n tru a c re ş te
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ e f e c tu lîn lu p ta c u d ia b e tu l
d ia b e t u l - s e f a c e o in fu zie d in 1 -2 lin g u ri c u fru n z e la . . F R U C T E P R O AS P E TE

o c a n ă c u a p ă şi s e b e a u 2 -3 c ă ni p e zi. în a s o c ie re c u _ s u c de fru c te - s e u tilize a ză p e n tru

fru n ze d e a fin , n u c s a u u rzic ă , e fe c te le h ip o g lic e m ia n fe g a rg a ră . în tra ta m e n tu l s to m a tite lo r
a le in fu zie i d e d u d c re s c . si a rte lo r.
s a s t r it ă - s e p re p a ră o in fu zie d in tr-u n a m e s te c d e flo ri

d e s a lc â m şi fru n z e d e d ud , d in c a re s e o e a p u ţin c â te
p u ţin , d e tre i o ri p e zi, d u p ă m e s e . Fru n ze le d e d u d a u
e f e c t a lc a liriz a n t.
e c ze m e - s e b e a în fie c a re zi c â te o c a n ă c u in fu zie d e

fru n ze .
e n t e ro c o lit a - m â n c a te c ru d e , d u d e le a b ia d a te în p â rg

a u e f e c t a s trin g e n t.
a f t e , s to m a tite ş i ANGiNĂ - s e fa c e - g a rg a ră .

c o n s tip a ţie - s e m ă n â n c ă d ud e c o a p te b ine s a u s u b fo rm ă

d e siro p , d e o a re c e a u e fe c te la xa tive ş i u ş o r d iu re tic e .
d ia re e - s e b e a la n e vo ie o c a n ă c u in fu zie d e fru n ze ,
d e o a re c e a u p ro p rie tă ţi a s trin g e n te .

ŞTIAI? Dud ul a fo s t a c u s în Ro m â nia c u s u te d e a ni in

urm ă . As ia fiind lo c u l s ău d e b aş tină.

femeia de a zi

B B E S 3 E E 3 E 3 3 f m n ? i -■ ■
iu n ® , iul® u u G Li Ma A i ± I
neiclopedia plantelor medicinale

Ec hinac e a
Exis tă mai m ulte spe c ii de e c hinac e a. Dintre to a te , do ar CUM SE ADMINISTREAZĂ
tre i au pro prie tăţi tăm ăduito are . Tocmai de ace ea ar fi bine . t in c t u r ă - din p la nta p ro a s p ă tă , se
c a. p e ntru e ve ntua le le c ure sau tra ta m e nte , să fo lo s iţi o b ţine un s uc pnn m ixare sau sto arc e re .
pre p a ra te le de la m a ga zine le de pro fil. Pe ste ace sta, s e to arnă 300 ml de alc o o l
şi se lasă la m ac e rat 1 5 -2 0 de zile . în tr-
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ un lo c îns o rit. Ap o i, s e filtre a ză şi se
a in f e c ţ ii r e s p ir a t o r ii - 2 0 -3 0 de pic ături de tinc tură pe zi. tre c e în s tic lu ţe . Se p ă s tre a ză la re c e . .
■ ENTEROCOLITÂ Pe ntru c a zurile de im unita te s c ă zută
■ INFECŢIE URINARĂ sau c a re nţă de vita m ine , e s te b ine s ă
■ g r ip ă - se trate ază cu tinc tură. întăre şte siste m ul imunitar. s e ia c am 3 0 de p ic ă turi de tre i o ri pe
■ r ăn i, ab c e s e , ul c e r aţ ii al e piel ii - se aplică pe zona afe c tată zi, d ilua te în p uţină apă. Cura tre b uie
un ta m po n de va tă înm uia t în puţină tinc tură . să d ure ze m axim um do uă s ă ptă m â ni,
3 ar s u r i - se unge lo c ul c u puţină a lifie de e c hinac e a. apo i s e fa c e o pauză de ze c e zile şi
a v a g in it ă - s e fa c spă lă turi lo c a le c u apă în c are s-au se re ia.
tu rn a t c â te va pic ături de tinc tură . ceai - s e pre pară c a o ric e infuzie şi e s te
■ u r t ic a r ie - se administrează tinc tură a tâ t inte rn, c â t şi e xte rn. la fe l de bun c a tinc tură în tra ta re a
■ INFECŢII ALE GINGIILOR a fe c ţiunilo r e num e rate mai sus.
• o t it ă - se pumn ure che ze c e p ic tu ri de tinctură de 2-3 or ipe zi. u n g u e n t - s e pune la to p i: un pa c he t
■ h e r pe s d e unt şi, după c e se spum uie ş te , se
■ 3 NUZ ITÂ to a rnă în e l s uc de e c hinac e a. Se lasă
a d ur er i d e g â t - s e f a c e g a rg a ră c u c e a i d e e c h in a c e a . la ră c it şi. c â t nu e s te s o lidific at, se pune
în re c ipie nte . Es te un bun a ntim ic o tic .
a t e n ţ ie i Pe rs o a n e le d ia g n o s tic a te c u tub e re ulo ză
a ntib a c te ria n şi c ic a triza nt
s a u s c le ro ză m ultip lă li s e re c o m a nd ă p ru d e n ţă la
s uc - se o b ţine prin s to a rc e re a plante i
a d m inis tra re a p re p a ra te lo r p e b a ză d e e c hina c e a .
pro aspe te .

fDBDBODSO
 Enciclopedia plantelor medicinal

G rig in a r d in Au s tra lia , e u c a lip ţii e s te u n a rb o re d in a le CUM SE ADMINISTRFAZÂ

c ărui fru n ze s e e xtra g ule iuri c u p ro p rie tă ţi a n tio a c te rie n e _ pul b e r e - pla nta se m ac ină fo a rte f n

d o ve d ite . (p o a te fi c um o ărafă de la m a ga zinul

na turis t).
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ . . t in c t u r ă - se gă s e ş te ga ta pre parată ia
■ A S TM B R O N Ş IC Ş l B R O N Ş ITĂ A C U T Ă -5 6 îrig h 't Câ te va p ic ă turi ire g a a g g fi oare comc-rc alizează produse
d c ulo i d ilu a te în p uţină s p â . Aju tă ia flu id 'fic a re a s e c re ţiilo " a n pla nte m e dic 'nale .
b ro n ş ic e şi la d e s c o n g e s tio n a re a c ă ilo r re s p ira to rii. _ c o mpr es e - se ta c cu tinc tură de eucalipt
■ g u t u r ai ş i s iN u z iTĂ- s e ia o In g u riţă c u p ulb e re d e e ur al'pl. sau c u ule i d c e uc a lip t d ilua te în puţină
s e a ra , în a in te d c -m a s ă . apă. Pe ntru sc ăde re a fe b re i şi calm are a
■ f a r in g it ă , l a r i n g i t ă ş i g u t u r a i - u le iu l a re p ro p rie tă ţi ac c e s e lo r d e tuse . s e aplic ă pe p ie p t,în
a n tis e p tic e şi a rtib a c te rie n e . zo na gâtului, dar şi pe m unte c o m pre se
■ A F E C ŢIU N I A L E A P A R A T U L U I U R IN A R c u e uc alipt.
■ G R IP Ă ÎN S O Ţ IT Ă D E S TĂ R I FE8 R ILE - SB ta c in ha la ţii CU b ăi . u l e i - p e ntru c ă c uc a tiptul nu c re ş te
d c a b u ' d u p ă c e s e to a rn ă în a p a c lo c o tită 2 -3 p ic ă tu ri în Ro m ânia, ule iul, ca şi a lte p ro c us c
d e ule i d e e u c a lip t din a c e a s tă plantă, s e pro c ură de la
■ r ăn i şi ar s u r i s o l ar e - s e m a s e a z ă lo c u l d u re ro s c u ule i m agazine le naturiste .
d e f lo a re a -s o a re lu i în c a re s -a u p u s 2 -3 p ic â tu n d e ule i .. m a s a j - se race cu ulei de flo are a-s o ardui
d a e u c a lip t. în care s-a u turnat c âte va pic ături de ulei
■ D UR ER I M U S C U LAR E de e uc al'pt. Este b a r pe ntru re um atism,
■ REUMATISM dar şi p e ntru fris o a ne .

ATENŢIEI Ule iu .d e e uc alip t. nu s e în g h ită p e s to m a c u l

g o l si nic i nu sg a p iic â o c p ie le nc d ilua t, d e o a re c e

p o a te p ro vo c a rita ţî
le n tila 4* a ri
 nciclopedia plantelor medicinale
Da to rită s ub s ta nţe lo r a c tive pe c are ie c o nţine , pre c um
taninuri, ac izi, c alc iu, po ta s iu, fie r sau so diu, fa gul are
a d e vă ra te pro p rie tă ţi te ra pe utic e .
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ
d iar e e - se pre pară un d e c o c t din s c o a rţă d e fa g, din
c a re s e be au c am 2 -3 c ăni pe zi.
l it ia z ă u r in a r ă - se fa c e infuzie din m uguri şi se be au
do uă c ăni pe zi.
f e b r ă - do uă linguri c u s c o a rţă m ă runţită s e pun le fie rt
în 2 5 0 -3 0 0 m l a e apa. Când d e c o c tul e s te ga ta . s e lasă
la ră c it, s e s tre c o a ră ş is e io d in e lc â te o lingură, din o ră
în o ră, d e -a lungul une i zile .
r e u mat is m -p e s te 2 -3 mâini d e frunze de fa g. se to a rnă
apă c lo c o tită , infuzia se adaugă în apa d e baie. Se s tă
■n c a d ă 15 m inute în fie c a re zi.
RÂNi-p e zo n a afe c ta tă , se pune pudră din frunze d e fa g
m ă c ina te fo a rte fin.
n e g i -în m e dic ina po pulară, s c pune a la fie rt c e nuşa din
le m n de fa g, iar cu a c e a s tă fie rtură s e tra ta u ne gii.
Ş 1IAI? în zodiacul arboricol. fagul se celebrează pe 22
decembrie, odată cu solstiţiul de iarnă. Cei născuţi in
_56 a c e a s tă zi sunt fbârt.e pragmatici şi iscusiţi
57
I CANOSERECGLTLAZA M m ai
CUM SE ADMINISTREAZĂ
. in f u z ie d e s c o a r ţ ă - o mână de sc o arţă
mărunţită se pune la infuzat în 250-300 ml
de apa. Pe ntru tra ta re a a fe c ţiunilo r
• menţionate ma'; sus, se b e a uîn fie c a re
zi 2 -3 c ăni cu infuzie .
. d e c o c t d e s c o a r ţ ă - se p re p a ri ca o ric e
de c o c t, lăsând 50 g de sco arţă m ărunţită
să fiarb ă c â te va m inute în apă. Se be au
2 -3 c ă m p e zi.
. mu g u r i - se p o t co nsum a c s atare , a uzi,
tin d fo a rte buni pe ntru re um atism sau
litia za urinară.
. b ăi c u in f u z ie - s e pre pară o infuzie din
ram uri tine re sau din s c o a rţă d e fa g şi
se to a rrâ în apa d e baie.
. c en uş ă d e l e mn - apa în c are s -a fie rt
c e nuşa le m nului de fa g e ra fo lo s ită
în m e dic ina po pula ră p e ntru tra ta re a
ne gilor. în plus, cenuşa era utilizata pentru
c ură ţa re a te nului înc ă rc a t.
(fn ! îl Îm i IrS il Ir+ î
U i S â C J Lâ J L± J k l i
 Enciclopedia plantelor medicinal

Faso le
în o jc ă tă ria tradiţio nală, se fo lo se sc b o ao e le usc ate sau CUM SE ADMINISTREAZĂ
păstăile ve rzi, ia rîn m e dic ina na turis tă, c hiar şi te c ile , oe . decoct - e necesa-să se folosească tecile
p o s t de m e dic am e nt. ve rzi, fără se m inţe . O mână de oascăl se
mărunţes;:: bine şi se pun la fre rl. tim p de
CE AFECŢIUNI TRATEAZA 1 b-2 0 de m inute în 2 6 0 -3 0 0 m. de apă.
so n a l e r in ic h il o r - s e pre pară un ce ai din te c i c e faso le Se be au 2 -3 c ăni pe zi. fiind fo a rte bun
ve rc e , m ărunţite . Se be au zilnic 2 -3 căni cu ac e st pre parat pe ntru e lim inare a to xine lo r.
c arc ara pro prie c ato a de a înlă tura e xc e s ul o e apă din . m ac e r at d in t e c i - s c lasă ia m a c e ra :
co rp. o e s te no a pte în puţină apă o m ână de
a f e c ţ iu n i c a r d ia c e - se iau ICO de o ic ături de tinc tură te c i usc ate . A do ua zi, se dau în c lo c o t,
de păstăi ve rzi de pacru o ri pe zi. ^re pa ra tul e s te bun, p e ntru tra ta re a
a f e c ţ iu n i a l e s is t e m u l u i n e r v o s ins ufic ie nte i he pa tic e .
p r o b l e m e h e p a t ic e - c e a iul de păstăi ve rzi e s te un bun . s u c - se o bţine prin mixarea sau presarea
to n ic ne pa tic şi pa nc re atic . o ăstâilo r ve rzi. Es te bun pe ntru tratare a
d ia b e t - se lasă la înm uia t p e s te no a p te o m ână de ac ne e i.
păstăi uscacc-, iar a do ua zi, se pre pară un d e c o c t. Se . t in c t u r ă - 2 0 0 g de o astăi s c lasă la
be au do uă c ăni o e zi. m ac e rat în Ib O m l de rachiu vre m e de o
a n e m ie - se be a c â t mal m ultă infuzie pre pa ra tă din te c i săptăm ână, c upă c are se filtre a ză şi se
dc faso le (fă ră b o a o c ). pune în stic luţe . Sc iau în fie c are zi IOC de
o ic ături. în 3 -4 re prize , p e ntru bracarea
a fe c ţiunilo r c a 'd ia c e , dar şi a c iabe l.ului.
. m as c ă - se fie rb boabele, se pasează şi se
ŞT Al? Fierta şi pasate, boabele c e fascie sa po r
apucă pe fa ţă sub fo rm ă de m ască.
apte s pe faţa sub fo rma o e mască. Au 'OlU dc a reda
catifelarea pieli’.
femeia de a zi
P ÂR ŢI FOLOS ITE p ă s ţă iie Ve rş i, te a b e la , f e c ile u s c a te
CÂND S E R EC O LTEAZ Ă iunie «eotem&fis. octombrie
 nciclopedia plantelor medicinale

be nicul
Ingre die nte le a c tive a le a c e s te i pla nte s u n : ule iurile CUM SE ADMINISTREAZĂ
vo la tile . _ c eai- sc pisează 3 4 linguriţe cu seminţe de
femcul şi sc toarnă pe ste ele o cană cu apă
CE AFECŢIUNI TRATEAZA c lo c o tită . Se lasă la "nfuza tze c e minute,
d ig e s t ie d i f i c i l ă - sc prepară o infuzie din se minţe de fe nicul dupa c are se stre c o ară. Se c e a când s -a
din c are se be au do uă căni pe zi, după m e se le principale . •ăcit, e ve ntua l înd ulc it c u m ie rc . Ac e s t
l ip s a p o f t e i d e m â n c a r e - câte va pic aturi de ulei de fe rîc ui ce ai e s te re co manda l. mai ale s sugarilo r
în g h iţite în fie c are zi stim ule ază s p e titu.. c are s ufe ră de c o lic i abdo m inale .
COLITĂ, BALONARE Şl CONS TIPAŢIE - de 3 -4 o ri pe Zi, SE ia . s ir o p - s e zdro b e sc c â te va linguriţe cu
c â te o linguriţă c u tin c tu 'ă diluată în Vi pahar c u apă. fe nic ul şi se o un la fie rt în 5 0 0 m. de apă
INFECŢII RENALE Şl URINARE c âte va minute . Sc stre c o ară. Se adaugă
t u s e u s c a t ă - s e be a c â t mai m ult ce ai, de o are c e are tre i linguri cu za hă r şi se lasă iar la fie rt,
pro p rie tă ţi e xp e c to ra r Lg. până se transfo rm ă într-un siro p. Ac e s ta
BRONŞITĂ e s te bun ca tra ta m e nt o e ntru tus e o ri
DURERI MENSTRUALE bro nşită. Se iau cam şase linguriţe pe zi şi
v ie r m i in t e s t in a l i - s e adm inistre ază zilnic un a m e s te c se adm inis tre ază mai ale s co piilo r.
fo rm a t c iri tinc tură de fe nic ul, Lincl.ură dc pelin şi tinc tură _ t in c t u r ă - 5 0 g de se m inţe c e fe nic ul
de c im bru. Se iau c am 1 0 -1 5 pic ă turi pe zi d ir a c e s t se lasă .a m ac e rat în Vi litru de rachiu,
am e s te c , tim p de do uă săptăm âni. vre m e d c do uă săptăm âni. La fina l, se
h e m o r o iz i - sc adm inistre ază pro fila c tic tinc tură de fe nicul. s tre c o ară pre pa ra tul şi se transfe ră în
s tic luţe .
. c e ai de f r uc t e - s c infuze ază o m ână de
ŞTIAI? Sc spune că această plantă stimulează
Au d e de feniculîn 500 ml de apă. Se beau
lactaţia. Fsme ile c arc întâmpină ace astă problemă
2 -3 câni pe zi pe ntru balo nsre , aste nie ,
_58 tre buie să bea re gulat c e a din seminţe.
c o lic i abdo m inale , astm şi tus e .
59

CANDSESECOITEA2 A
 Enciclopedia plantelor medicinal

Fie re a-păm ân tu lui

Cuno scuta şi foaflre apre ciată de c ă tre me dicina populară, CUM SE ADMINISTREAZĂ
fie re a -pă m â ntuiui e s te o pla ntă fo lo s ită c u pre c ăde re - t in c t u r ă - s e ia o m ână de rădăc ină
îrrs e zuriu lre c e . uscata de fie re a-păm ântului şi se macină.
Se pune pulb e re a în tr-u n bo rc an şi se
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ to arnă deasupra alc o o l alimentar. Se lasă
■ GRIPĂ Şl RĂCEALĂ ÎNSOŢITE DESTĂRI FEBRILE- Se ia M linguriţă la m ac e rat vre m e de do uă săptăm âni,
cu pulbe re de rădăcină, pe sto m ac ul go l. Se re pe tă de 3 -4 după c are s e filtre a ză . Este bună pe ntru
o ri pe zi. Are d a rul de a no rm aliza te m pe ra tura c o rpului. tra ta re a ane m ie i şi în c o nvale sc e nţă.
Cura tre b uie să dure ze cam do uă săptăm âni. _ s ir o p - se fie rb 50 g de puibere de rădăcina
■ l ip s a p o f t e i d e m â n c a r e - o cură c u aulbe re redă ape titul. în 5 u0 ml de apă vre m e de ze c e m inute
■ d is c h in e z ie b il ia r ă - se -au 1 -2 linguriţe c u tinc tură de Se filtre a ză , s c adaugă 200 g de zahăr şi
2 -3 o ri pe zi, îna inte de masă. Uş ure a ză d ige s tia şi ajută se dă di-i nou la fie rt până se fac e un s;rop
la se c re ta re a b'-.ei. gro s. Când esl.e ga la , se pune în s tic luţe ,
■ b a l o n a r e - tinc tură de fTe re a -pă nâ ntu.ui îm p'e dic ă hs te bun p e ntru tra ta re a a no re xie !
fo rm are a gaze lo r în inte s tin şi tra te a ză c o nstipaţia. _ v in - se fie rb două căni de apă cu tre i linguri
■ p a r a z iţ i in t e s t in a l i - se iau în fie c nre zi 2 -3 linguri d:ntr-un de p a n tă şi se to a rnă în tr un litru de v n
am e ste c de tinc tură de fie re a -pâ m â ntului şi tinc tură de înc ă lzit. Se lasă o jum ă ta te de o ră. duas
p e lir. Cura tre b uie sa dure ze c arr. 15 zile . c are se filtre a ză . Ajută d ig e s f a.
■ a f e c ţ iu n i a l e f ic a t u l u i - s e be a c â t rra i m ult ce ai dc - C e a i- s e fo lo s e ş te p a ite a ae nanâ.c are
fie re a-păm ântului. se macină o ine şi sc iasă la infuzatîn 250
m l de apă fiarLă. Două c ăni b ă ute pe zi
ajută Io e lim inare a to xine lo r
Ş TIA ? Pla nta iu b e ş ie fo a rle in .lt. zo na m urna iu i. De
„ pul b er e - se obţine prin măcinarea c ât m o i
a c e e a p o a te fi gă s ită p e m a lul p â ra ie lo r d c m um e .
fină a rădăc inii de fie re a -pă m â ntului.
Prs fe ră um b ra o ă d u 'ib r.
 |nciclopedia plantelor medicinale

Ho a re a -s o a re iui
Din pălăria e i frum o asă s e fo lo s e s c a tâ t s e m inţe le , c â t CUM SE ADMINISTREAZĂ
şi p e tale le , in sc o puri te ra p e utic e . . in f u z ie d e p e t a l e - se to arnă o c a ră c j apă
fie rb inte p e s te do ua linguriţe c u pe ta le
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ pro aspe te m ârunţite şi se lasă la infuzat
c o n s t ip a ţ ie - se o re o sră o pulbe re din rădăcină de fto are a- câte va minute. Pe ntru scăderea febrei, se
soarelui, din care se ia înainte de fie care masă c âte o linguriţa. Deau 2 -3 căni cu pre parat cu puţină miere.
f a r in g it ă , AM iGD AUTĂ, b r o n ş i t ă - se fa c e gargară de . t in c t u r ă d e p e t a l e - se macerează 50 g de
d o uă o ri pe zi, fo lo s ind u-s e c â te va pic ături d c tinc tură pe tale de flo are a-s o are lui în 3 0 0 -4 0 0 ml
din p e ta le de flo ri, diluată în puţină apă. de alc o o l 15 zile . după care se stre c o ară.
f e b r ă - s e be au 2 -3 căni pe zi c u ce ai pre parat din pe tale Se iau 1 5 -3 0 d e pic ături de tinc tură pe
d e flo a re a -s o a re lui. zi. Cre ş te c a pa c ita te a o rganism ului
in d ig e s t ie - s c fa c e un tra ta m e nt pe bază de pulb e re de apărare îm po triva m ic ro bilo r.
de rădăc ină. . s e m in ţ e - s e c o nsum ă c rude . Au un ro l
d ur er i d e c a p - se iau 1 0-15 pic ături de tinc tură din o e tale . im po rtant îri tratare a afe c ţiunilo r re ra lc
a f e c ţ iu n i a l e p ie l ii - zilnic , s e be au 2 -3 c ăni c u c e ai d a r şi ale ve zic ii biliare .
pre parat din păiărie de flo are a-so are lni Ajută ia eliminarea . g ar g ar ă c u u l e i - e s te bună pe ntru
to xine lo r din o rganism . tratare a afe c ţiunilo r gingiilo r, dar şi pe ntru
d u r e r i a l e l ig a m e n t e l o r - se fac e masaj cu ulei de flo a re a - întă rire a inimii.
so are lui p re s a t la re c e . . in f u z ie d in p ă l ă r i e - se pre pară ca o ric e
DEREGLĂRI DE CICLU MENSTRUAL altă infuzie, folo sindu-se pălăria de fîo are a-
a f e c ţ i u n i a l e g in g iil o r - se fa c e în fie c o re zi gargară c j ulei so a re lu. usc ată în pre alabil. Este re a rte
bună p e ntru tra ta re a dure nlo r de c ap.
ŞTIAl? Medicina po puiară fo lo se a ule iul
. m as aj cu u l e i - tra te a ză dure rile de
de flo a re a -s o a re luiînc ă lzit uşo r pe ntru tratare a
a rtic ulaţii, d a r şi ne plăc e rile p ro vo c ate
dure rilo r de ure chi.
de arsurile so lare .

P ÂR I I f OlOSlTE

CÂND «t U A I t A Z A UBtentofeOCltonM
 Enciclopedia plantelor medicinal

Frunzele fragilo r sunt to a rte bo gate în taninuri iar fruc te le CUM SE ADMINISTREAZĂ
n vita m ina C. . in f u z ie d e f r u n z e - se prepara din f ranze
uscate de fragi, f ind oună pentru tratare a
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ diareei şi a a fe c tiunilo rga s lro inte s tina ie .
b o l i g a s t r o in t e s t in a l e - se pre pară o infuzie din frunze . c e ai d e f r u c t e u s c at e - p e s te o m ână
de fra gi, din c are s e be au 2 -3 c â n pe zi. c e fra g ' us c a te , s e to a rnă 2 -3 c ăni r . j '
d iar e e ş i e n t e r o c o l it ă - se bea infuzie de frunze de fra gi. apă c lo c o tită şi s e lasă la infuza t vre m e
CISTITĂ c e c â te va m inute . Se be au în fie c a re zi
g ut ă - se prepară un s jc din H c te zdro o ite şi se consumă 2 -3 căni c u a c e st pre parat, re c o m andat
în fie c a re zi c â te un p 3 ha ' sau do uă. pe ntru tra ta ra a c o nszipaţie i.
d ia b e t z a h a r a t - se ra c e o cură c e c â :o va zile c u fruc te . suc p r o a s p ă t - s c o b ţine prin zdro bire a
pro a s pe te . Duetelor proaspete Ds rcgulă, se urmează
AFECŢIUNI HEPATICE o cură cu ace st suc, cam trebuie să dureze
c o n s t ip a ţ ie c r o n ic ă - se be a c â t mai m ult s uc de fruc te pe s te ze c e zile Fs te b he -ve n'tă pe ntru
sau se m ănânc ă fra g ' pro aspe te . eliminarea vie rm işcrilc r. pe ntru scăderea
s t o m a t it ă şi f a r in g it ă - se fa c e gargară de do uă o ri pe valo rilo r glic e m ie i şi o c ntru re um atism .
zi c u infuzie de fra gi usc ate . . f r u c t e pr o as pe t e - s e fa c e o c ură c u
im u n it a t e s c ă z u t ă - se c o n s u n ă c â t mai m ulte fra g ' frae fe 0 c a zulc fe c ţunilo r hepabce (sucui
pro a s pe te . de fra gi stim ule ază a c tivitate a he patic a),
a s t e n ie pe ntru guta . pem .ru sc ăde re a va lo rilo '
co lesterolului, pentru Llb ură rile d s tranzit
inte s tina l.
ATN ŢIţ! Sunt pe rso ane c are po t o re ze nta
. m a s c ă c o s m e t ic ă - s e aplic ă pe te n o
rc a c t" ale rgic e în cazul co nsum ului de magi.
m ască din fra gi zdro b ite . Re dă s uo lc ţc a
Li se recomandă precauţie.
te nului e bo sit şi co mbate apanţia ncuruor.

|f> unze te .fruitţle

 ciclopedia plantelor medicinale

Fumărită
îri sc o p te ra p e utic , s e utilize ază pla nta între a gă , c ule asă CUM SE ADMINISTREAZĂ
în tim p ulînflo ririi . in f u z ie - 20 g de plantă se lasă la infuzat
în 500 mi de apă c lo c o tită, vre m e de zec e
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ minute. Se stre coară şi se bea o cană pe zi.
a n e m ie - se b e a o c ană c u infuzie pe zi. . d e c o c t - 5 g de pla ntă m ă runţita se
AS TENIE pun la fie rt în 3 0 0 m l de apă. Se laşa
D IS C H IN EZ IE Ş l C O LIC I B ILIAR E pe fo c sa c lo c o te asc ă 4 -5 m inute , după
a f e c ţ iu n i a l e f ic a t u l u i - se be a infuzie de pla ntă sau se c are se dă vasul la o p a rte şi s e filtre ază.
în g h it c â te 15 pic ături de tinc tură de tre i o ri pe zi. Es te bun pe ntru tratare a he rpe sului şi a
c o n s t ip a ţ ie - se pre pară un d e c o c t, din c are s e b e a o eczem elor. Se fo lo se şte prin tam po nare a
c ană pe zi. zo ne i a fe c ta te . La fe l d e b ne o o a te fi
o b e z it a t e - s e iau 2 5 d e pic ă turi de tinc tură de tre i ori fo lo s it pe ntru te nul ac ne ic .
pe zi . t in c t u r ă - 20 g de pla ntă se lasă la
f e b r ă - pla nta are ac ţiune fe b rifugă, mai ale s co nsum ată mace ratîn 400 -50 0 ml de alco ol vreme de
sub fo rm ă de siro p sau in f uzie . 15 zile . La e xpirare a tim pu.ui, se filtre ază
HIPOTENSIUNE ARTERIALĂ şi s e pune la p ă s tra t în s tic lu ţe bine
h e r p e s - s e iau c â te 25 de pic ături de tinc tură de tre i a s tupa te , în tr-u n lo c întune c o s . Pe ntru
o ri pe zi, tim p de ze c e zile . Se fa c e o pauză de ze c e zile tratare a mâncărimilo r de pie le pro vo c ate
şi s e -e ia tra ta m e ntul. Ac e a s tă c ură tre b uie să dure ze de sc abie sau pso riazis, s e iau c â te 25
m inim um tre i Iun do pic ături de tre i o ri pe zi.
. s ir o p - se prepară 1 1de infuzie de plantă
în c are se to a rnă 5 0 0 -6 5 0 g d e zahăr.
ATENŢIE! Adm inistrată tim p înde lungat, planta po ate
Sc fie rb e până sc- îngro a ş ă şi c ă pă tă
cauza so m no le nţă ş: înce tinire a cTc ulaţ'e i sangvine.
c o nsiste nţa unui siro p. Es te bun pe ntru
e lim inare a p ie tre lo r de la bilă.

P Ă R ŢI F O L O S I TE Icea egrişnâ
CAND SE RECOLTEAZĂ ‘rna-ssptembne
 Enciclopedia plantelor medicinali

Gălbe ne le le sunt une le dintre c e le mai c uno sc ute plante CUM SE ADMINISTREAZĂ
m e dic inale , a de vărate a ntib io tic e naturale . . in f u z ie - 20 g de plantă se lasă la infuzat
zec e m inute ri 500 ml de apă clo co tită. Se
CE AFECŢIUNI i RATEAZĂ re co m andă pe ntru tra tare a a fe c ţiunilo r
■ ul c er g a s t r o in t e s t in a l - s e b e a u d o u ă c ă n i c u in fu zie fic atului. Calm e ază dure rile m e nstruale ,
d e flo ri p e zi. infla m a b ile c o lo nului,
• CANDIDOZÂ INTESTINALA SAU VAGINALĂ - S6 be a u 2 -3 Căni . t in c t u r A - 2 0 g ae flo ri se lasă la macerai,
c u infuzie pe zi şi se fac: b ăi de ş e zut în fie c a re s e ară, la în 1 0 0 g de a lc o o l vre m e d e o p t zile . La
c a re s c fo lo s e ş te to t infuzie de flo ri. fin a l s e s tre c o a ră şi s e pune în s tic iuţe
■ AFECŢIUNI ALE FICATULUI înc his e la c ulo a re Es te bună pe ntru
■ INFLAMAŢI! ALE COLONULUI e nte ro c o lită , he m o ro izi şi fa ringită . în
■ v ir o z e şi in f e c ţ ii BACTERIENE - s e b e a c â t m a i m u lt c e a i uz e xte rn, ajută la tra ta re a gingivite i, a
d e g ă lb e n e le . s to m a tite lo r sau panariţiului.
■ ARSURI, OEGERATURI, TĂIETUR I, IRIT AŢII ALE PIELII, VÂN A t AI .. u n g u e n t - s e pune la to p it un p a c he t
- gă lb e ne le le s unt un bun d e zinfe c ta nt şi grăb e sc de unt şi, c ănd înc e p e să fa c ă spum ă,
c ic a triza re a rănilo r. ace asta se înde părte ază, până c e lichidul
■ h ip o m e n o r e e - s c ia u c a ic - 2 0 d e p ic ă tu ri d e tin c tu ră c ie de vine clar. în a c e s t m o m e nt, se presară
tre i o ri p e zi. deasupra un pum n de gălbe ne le uscate ,
• a m ig o a l it A - s e fa c e g a rg a ră c u in fu zie d e p la n tă d e se ia de pe fo c şi se lasă ia ră c it înainte de
d o u ă o ri p e zi. a se so lidific a, se to arnă în c utii mici. Este
■ p a r a z i ţ i i n t e s t in a l i - s e fa c e c ură c u infuzie . fo a rte bun p e ntru tra ta re a c o ntuziilo r,
înţe păturilor, a acne e; şi rănilo r de to t fe lul
ŞTIAI? Pe ntru ciupe rca picio arelor, se recomandă
. b a i de ş e z u t - se fac cu infuzie sau de c o c t
băi cu infuzie de plantă, după care se ung tălpile cu
de pla ntă şi sunt un remediu de e xc e pţie
ungue nt de gălbe ne le
îm p o triva a fe c ţiunilo r vaginale .
ia m a h da a zi
■ ■ HFŢETOS 1
C A H t i s e «.C < JU £ M A s s t t s IB I arnm ) l m * 4; l Î » Lld
nciclopedia plantelor medicinale

Ge nţiană 7

Pla nta e s te fo lo s ită mai ale s d a to rită pro p rie tă ţilo r sale CUM SE ADMINISTREAZĂ
la xa tive . c a re stim ule ază s e c re ţiile ga s tric e . Cre ş te cu . . in f u z ie - s e m ac ină 2 0 g de rădăc ină
pre c ăde re în. zo ne le m o ntane . us c a tă şi s e lasă la infuza t fn 5 0 0 rnl
de apă c lo c o tită . Es te bună d a to rită
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ p ro p rie tă ţilo r sale to nic e c are întă re s c
b a l o n a r e şi c o n s t ip a ţ ie - se pre pară un m a c e ra t din o rganism ul.
pla ntă, din c are se ia zilnic c a te un s fe rt de pahar, înainte . decoct - se fie rb 2 0 g de rădăcină pisată
de m e se le princ ipale . Cura tre b uie să dure ze o lună. vre m e de 5 -1 0 m inute în 5 0 0 m i de apă.
in d ig e s t ie şi g a s t r it ă - ge nţiana co nţine un principiu ac tiv După ce s e răc e şte , se co nsum ă pe ntru
c are a jută la e lim inare a bile i şi fa vo rize a ză pro c e sul de c alm are a c rize lo r biliare .
dige s tie . To c m ai d e ac e e a s e ia c â te o lingură c u vin de _ pul ber e - s e m ac ină 2 0 g de rădăc ină
ge nţia nă după fie c a re masă. usc ată şi se adm inistre ază îna inte de
a f e c ţ iu n i h e p a t ic e - se iau c â te c inc i pic ături de tinc tură fie c are masă c â te un vârf de c uţit pe ntru
de ge nfio nă de do uă ori pe zi, înainte a prânzului şi a cinei. favo rizare a dige stie i.
Pla nta e s te un bun to nic şi a jută la re ge ne rare a c e lule i _ t in c t u ră - 30 g de rădăcină mărunţită se
he pa tic e . lasă la m a c e ra t“n 1 5 0 -2 0 0 ml de rachiu
p a r a z it o z e d ig e s t iv e - se iau c â te 25 de pic ături de tinc tură sau alc o o l de 4 0 ' vre m e de 1 0 -1 5 zile . La
c u puţină vre m e îna inte a m e se i d e prânz. expirare a timpului, se filtre ază şi se pune
l ip s a p o f t e i d e m â n c a r e - se ia o lingura cu vin de genţiană în stic luţe . Se iau c â te 1 0 -1 5 pic ături pe
îna inte de m asă. zi p e ntru c iro za he pa tic ă .
a n e m ie - s e be au do uă c ă n i c u in fu zie p e zi. _ s ir o p - lO g d e rădăcină se opăresc în 150
ml de apă. Apo i se stre c o ară, se adaugă
200 g de zahăr şi se fie rb e puţin, până se
ş t ia i ? Medicina po pulară fo lo se a planta în am e ste c
o b ţine un siro p mai gros. Este bun pe ntru
cu puţin rac hiu pe ntru tratare a frigurilo r.
c re ş te re a p o fte i de m ânc are .
Ghe a ra -d ia vo Uui
P la n ta e s te o rig in a ră d in Afric a ş i a f o s t a d u s ă în tu ro p a CUM 5F ADMINISTREAZĂ
la s fâ rş itu l s e c o lu lu i a l XiX.-le a , u n d e a f o s t fo lo s ită m a i _ c aps u l e : o c apsulă de tre i o ri pe zi. Se
a le s p e n tru c re ş te re a a p e titu lu i a lim e n ta r. găse sc la m agazine le c u pro fil naturist.
_ t in c t u r ă - ze c e pic ă turi de tre i o ri pe zi.
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ Ac e s t pre parat se găse şte la magazine le
■ a n o r e x ie - p e n tru s tim ulare a p o fte i de m â nc are s au trata re a
in d ig e s tie i, tre i c ă n i c u d e c o c t ziln ic s u n t e fic ie n te .
c u pro duse din p la nte m e dic inale .
_ d e c o c t - în tr-u n re c ip ie nt, s e to a rnă
G
• a r t r i t ă , a r t r o z ă , s p o n o ilo z ă - e xte rn , s e aplic ă ro m n re s e două căni cu apă şi o linguriţă c u o ulbe re
şi c s ta p ls s n re . de ră dăc ină. Se fie rb e tim p d e 2 0 -3 0
■ Es te un b u n s d ju va n t ?n m e no p a uză . de m inute . Se s tre c o a ră şi s e lasă la
• m ig re n e - în fu n c ţie d e g ra vita te a m ig re n e lo r, s e p o t lua ră c it. Se c o ns um ă în tre i re p rize pe
1 -2 c a p s u le d e tre i o ri p e zi. p a rc urs ul zile i.
■ d e t o x if ic â f ic a t u l ş i c u r ă ţ ă r in ic h ii - tim p d e o lună,
se u rm e a z ă u n tra ta m e n t, c u tin c tu ră d e g h e a ra -
d ia vo lu lui.

Ş TIAI? De n um ire a p la n te i p ro vin e d e la fru c te le

e i, c a re s e d e o s e b e s c p rin g h e a re le m inus c ule
c e le a c o p e ră .

AfLNŢlE! Gheara-diavo lului nu tre buie co nsumată

de fe m e ile însărdnate ori care alăpte ază, dar nici
de co pii ori de pe rso ane le bolnave de ulce r sau care
urmează să tre acă printr-o inte rve nţ® chirurgicală.
fra w v d » a zi
nciclopedia plantelor medicinale

Ghe a ra -m â te i
Es te o rigina ră din înd e p ă rta ta pădure am azo niană. CUM SE ADMINISTREAZĂ
Cu to a te a c e s te a , se c ultivă şi în Ro m ânia, pro duse le . in f u z ie - s e pune ia fie rt e c hiva le ntul
din ghe a ra -m â ţe i gă s ind u-s e la m agazine le c u plante a p a tru c ăni c u apă, se adaugă do uă
m e dic inale . linguriţe de rădăc ină, se lasă tim p de 2 0
de m inute , apo i stre c o ară. Se c o nsum ă
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ 1 -3 c ăni zilnic , pe s to m a c ul go l.
a f e c ţiu n i a l e c o l o n u l u i - ce aiul d c ghe ara -m âţe i elimină . d e c o c t - rădăc ina sau c o aja p la nte i se
to xine le din inte s tine . fie rb e în apă tim p de 2 0 -3 0 de m inute ,
c o n j u n c t iv it ă - s e p u n în o c hi c â te va pic ă turi d e ce ai, iar lic hidul re zu lta t s e c o nsum ă pe
d e 2 -3 o ri pe zi. parc ursul zile i.
as t m - g h e a ra -m â ţe i are e fe c t a ntia le rgic , uş urâ nd , p rintre . pul b er e - se adm inistre ază apro xim ativ
a lte le , sim pto m e le astm ului. 3 gra m e zilnic .
d ia r e e - s e b e a c e ai sau d e c o c t până la dispariţia . c a p s u l e - s e gă s e s c la m agazine le c u
s im p to m e lo r. p ro fil na turis t şi se iau m axim um tre i
a r t r it ă , in f l a m a ţ ii - s e fa c e tra ta m e n t c u p ulb e re , a c e a s ta pe zi.
în lă tu râ n d e fic ie n t d u re rile p rin e fe c tu l c a lm a n t.
s t n u z it ă - d e c o c tul de ghe a ra -m â ţe i c ură ţă sinusurile ,

e lim inând infe c ţiile din a c e s te zo ne .

rbroame ş i TUMORI - are un e fe c t de stim ulare a siste mului
im unito r.

ATFKŢIF! Nu e s te bine să fie fo lo sită de fem e ile

c ars înce arcă să c o nceapă ori sunt deja însărcinate
sau alăpte ază. Persoanele c are au tre c ut printr-un
transplant tre buie s -o evite .
 Enciclopedia plantelor medicinal

Ghim bir
Nu de ge a b a d e num it rădăc ina-iub irii, ghim b irul are CUM SE ADMINISTREAZĂ
pro p rie tă ţi a fro d izia c e pute rnic e . . pud r ă t o t al ă - s c m acină rădăc ina de
ghim bir, din c are se ia c â te un vâ rf de
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ c u ţit de do uă o ri pe zi, îna inte a fie c ă re i
r ă u o e m iş c a r e - s e iau c â te 2 g d c p u d ră to ta lă pe zi. m e se .
v o m ă şi g r e ţ u r i . i n f u z ie - se m â runţe ş te puţină rădăcină
tus e s e ac ă şi br o nşf tă - planta are proprie tăţi expe cto rante. a e ghim bir, pe s te c are s e to a rnă o cană
Se be auzilnic 2 -3 c ăni c u infuzie din rădăcină d c ghimbir. c u apă c lo c o tită Se iasă la infuza t ze c e
a s t e n ie m inute , apo i s e co nsum ă.
o i s c h in e z ie b i l i a r ă - s e ia c â te ur. vâ rf d e c u ţt c u pudră . c atapl as m e - se fa c fo lo s ind u-s e fe lii
loLaSă îna inte de masă. Favo rize ază s e c re ţia bile i. de rădăc ină pro aspătă, c o m pre s e cu
b al o n ăr i şi in d i g e s t i e - stim ule ază s e c re ţiile ga s tric e , câteva picături de ulei de ghim bir sau chiar
uşurând d ige stia . infuzie. Sunt fo arte bune pe ntru calmarea
d u r e r i d e d in ţ i - se pun c ataplasm e cu rădăcină pro aspătă dure rilo r de dinţi, dar şi pe ntru c o ntuzii.
pe gingie . .. oăi - s e pre para o infuzra c o nc e ntra tă
CONTUZII din rădăc ină de ghim bir, c are se to a rnă
c ir c u l a ţ ie s a n g v in ă d e f ic it a r ă - s e fa c băi în c are se în apa de baie. Sunt fo a rte bune pe ntru
pre sară rădăc ină de ghim bir pisată. Ajută la c o m bate re a d e ge ra turi, dar şi pe ntru d ure rile de
dure rilo r de a rtic ulaţi;. artic ulaţii.
FRIGIDITATE, STERILITATE Ş! IMPOTENŢĂ - Se fa c e O CUră . u l e i d e g h im b ir - se pun la fie rt pe baie de
c u pudră to ta lă . aburi 3 0 0 m l de ule i d e flo a re a -s o a re lui
în c are s e pre sară 5 0 g d e pudră to ta lă
ATENŢIE! Cc-i care suferă de boli inflamatoare
do ghim bir. Se fie rb e 3 0 -4 0 de m inute ,
sie pe lii ori au hemoragii trebuie să fie prc c auf
după c are s e filtre a ză . Este bun pe ntru
în administrarea ghimbirului.
m asaj, având ro l re laxant.

C ÂN D S E R EC O LTEAZ Ă
r TiTTTTETr;.' n ■Hlll'iHl IUII i I ilill II III i I I
 nciclopedia plantelor medicinale

Ghio c e
Ghio ce lul nu e s te do ar una dintre prime le flo ri ale primăverii, CUM SE ADMINISTREAZĂ
c i şi o p la ntă me dic ina lă a le c ăre i virtuţi te ra p e utic e s u nt _ in fu z ie - s e p re p ară din Hon, frun ze s au
re c un o s c ute şi a p re c ia te d c m e dic ină, bulbi c are au fo s t ţinute mai întâi la usc at.
Pe ntru tra ta re a a fe c ţiunilo r p re ze nta te
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ a nte rio r, s e b e a u c â te 2 -3 c ăni p e zi din
c a r d io p a t ie i s c h e m ic ă - s e p re p a ră o infu zie din bulb: a c e s t p re p a ra t.
us c a ţi, din c a re s e be a u 2 -3 c ăni pe zi. _ d e c o c t - în lA litru de a pă , s e pun la fie rt
s ec hel e În ur m a POuoMiEUTEi - s e c o ns um ă c â t mai m ult 2 -3 bulbi d e g h io c e l us c a ţi şi m â runţiţi.
d e c o c t p re p a ra t din b ulbi d e ghio c e i us c aţi. Se las ă la fie rt ze c e m inute , Iar c â n d
o b o s e a l ă f iz ic ă , mai a ie s a s is t e m u l u i m u s c u l a r s c ră c e ş te , s o c o ns um ă inte rn s a u s e
r e u m a t is m - s e fa c b ai în c a re s -a tu rn a t d e c o c t d e fo lo s e ş te pe ntru băi de ş e zut ori spălaturi
ghio c e i. va ginale .
l e u c o r e e ş i a f e c ţ iu n i v a g i n a l e - s e p re p ară o infuzie d ir _ c o m p re s e - s e fa c c u d e c o c t sau infuzie
b ulb i us c a ţi d e g hio c e l, c a re s e to a rnă în a pa c u c a re s e de plantă. în c o s m e tic ă, s unt fo a rte bune
fa c băi d e ş e zut. pe ntru eliminarea pistruilo r şi în hidratare a
a f e c ţ iu n i d e r m a t o l o g ic e , ec zeme şi p e t e - p e s te o m ână şi c a tife la re a pielii.
d e flo ri p ro a s p e te , s e to a rnă ze a m a d e la o lă m âie şl s e . BĂI LOCALE
las ă la m a c e ra t 3 -4 zile , d up ă c a re s e fa c ta m p o n ă n p e
zo n e le a fe c ta te .
p is t r u i - s e urm e a ză ac e laş i tra ta m e n t.

a te n ţie ! în tratame ntul cu ghiocei, nu se folose şte

planta în stare proaspătă, ci numai uscată în prealabil

PAR T» K Q IQ S TF. ,r«v 4 c r iijw w

U m p s e a f g o it e a z A b u lb iis a p iP i' r t & n e . D * . ? n * r r r u : r u M i * h ă c t u

 ■ e

Enciclopedia plantelor medicinal

De o are c e c o nţine apro a pe to a te o ligo e le m e nte le şi CUM SE ADMINISTREAZĂ

vita m ;ne le , grâ ul e s te fo lo s it de m e dic ina na turistă sub . g r âu g e r m in a t - a s a -num ita c ură cu
fo rm ă de c ură. grâu în c o lţit e s te fo a rte bună pe ntru
revitaminizarea organismului şi prevenirea
CE AFEC'flUNI TRATEAZĂ uno r a fe c ţiuni grave . Pe ntru o b ţine re a
TULBURĂRI HORMONALE LA FEMEI, INSUFICIENTĂ OVARIANĂ grâului ge rm inat, se iau 5 0 -1 0 0 g d e
- se fa c e c ură c u ge rm e ni de grâu. bo ab e , s e spală , s e pun într-un va s şi
t u b e r c u l o z ă p u l m o n a r ă - se ţine o c ură d e 15 zile cu se ac o pe ră cu puţină apă. Se lasă 2 4 de
grâu în c o lţit. Se fa c e pauză do uă săptăm âni şi s e re ia ore, după c are se întind pe o tavă într-un
tra ta m e ntul până la vinde c are . lo c c ald , având grijă să se um e ze asc ă
a n e m îe - cură cu grâu ge rm ina t din c â nd în c ând până ge rm ine ază. Când
l a r in g it ă - se pune un litru de apă pe ste o cană de tă râ ţe plă ntuţa ajunge la 2 cm , s e c o nsum ă în
de grâu. Se înd ulc e ş te c u puţină m ie re şi se be a. s a la te sau a m e s te c a tă c u m ie re . Cura
c a n c e r d e c o l o n - s e fa c e ac e laşi tra ta m e nt, c u apă tre b uie să dure ze ş a s e luni, c u do uă
de tă râ ţe . săptăm âni d e pauză în fie c a re lună.
AFECŢIUNI RENALE Şl HEPATfCE - SG faCG O CUră d e Câ te va . apă de tăr âţ e - s e puri c â te va linguri
luni c u grâu înc o lţit. c u tă râ ţe în tr-u n re c ip ie nt şi s e to a rnă
a f e c j i u n i d e r m a t o l o g ic e - se pun în apa din cadă săc ule ţi de asupra un litru de apă. Se lasă până
c u tă râ ţe de grâu. a do ua zi, c ând s e s tre c o a ră şi se be a
c o n val e s c e n ţ ă - s e c o nsum ă c â t mai m ulţi ge rm e ni de d e -a lungul une i zile .
grâu. c a re ajută o rganism ul s ă -ş i re vină după bo ală. . t ăr â ţ e - s e c o nsum ă a m e s te c a te cu
lapte .

ATENŢIE! Femeile care suferă de sângerări pute rnice

în timpul me nstnjaţie i tre buie să e vite cura cu grâu.
f emeia de a zi

u m il iiir m m m zm
 nciclopedia plantelor medicinale

Deşi s unt un re m e diu na tura l p e ntru m ulte afe c ţiuni, CUM SF ADMINISTREAZĂ
g utuile nu s unt fo lo s ite la a de vă ra tul lo r po te nţia l. _ in f u z ie - pe ste o mână de flo ri sau frunze
de gutm, se toarnă o cană cu apă do co tită.
CE AFECŢIUNI IRATEAZA Se be au do uă c ăni pe zi pe ntru tratare a
a f e c ţ iu n i h e p a t ic e - s ub s ta nţe le c o nţinute d e a c e s te d'a re e r d a ' şi pe ntru c alm are a tus e i.
fru c te s tim ule a ză a d ivita ie a he patic ă. Se fa c e o cură . p f.c o c r d e f r uc te - o gutuie ne c urâtată
c â t mai lungă c u s uc de gutui. E bine să se be a un litru de c o ajă, tă ia tă fe lii subţiri, se pune la
pe zi. fie rt în tr -un litru dc- apă până c e sc ade
e n îe r o c o l it ă - se pre pară un d e c o c t d e gutui, din c are vo lum ul. Se stre c o a ră , s e adaugă puţin
s e be a un litru pe zi. zahăr şi se co nsum ă de -a lungul une i zile
in d ig e s t ie - se c o nsum ă fru c :c de g utui rase . Ajută în p e nt' u tub e rc ulo ză pulmo nară, gingivită
pro c e sul de d ige stie , moi aleea în c a zul pe rso ane lo r c u sau răguşe ală.
s to m a c mai le ne ş. - b ăi o e ş ezut - s c to arnă în apa c u c are
t u s e - s e be au 1 -2 c ăni pe zi c u infuzie de flo ri sau se fa c spăla turile de c o c t de gutui şi sunt
frunze . fo a rte bune pe ntru vinde care a leuco re ei.
BALONARU Şl HIPERACIDITATE GASTRICĂ - Se iau 1 -2 linguriţe _ suc p r o as păt - se ste re fruc te le de gutui
c u lic hio r m e dic inal de gutui. cu ajuto rul sto rcăto rului e le c tric . Este bun
in s u fic ie n tă p a n c re a tic ă - se b e a c â t mai m ult suc pe ntru e nte ro c o lite . pe ntru he pa tită
pro a s pă t d e gutui c ro nic ă şi insufic ie nţă he patic ă, dar şi
h e m o r o iz i - se consumă în fie care zi c âte o gutuie, cu to t cu pe ntru vitam im zare a o rganism ului.
c o ajă. Op re ş te sânge ră rile şi are e fe c t ar.tiinfla m ac o r. _ m a s c ă p e n t r u t e n - se c urăţă fru c o il de
co ajă şi s e dă pe râzăto are . Se co m bină
cu puţină mie re şi, după ce se curăţă bine
ATENI IE! Suc ulde gutui nu e s te indicat celor
tonul, so aplică pe faţă. După 20 de minute,
predispuşi la co nstipaţie .
se înlă tură c u apă c ălduţă.

p A m u c n o a -i f : i i

1U w j st * rc o i.iţ 4 i« tn u x j ^ l t c 1
 Enciclopedia plantelor medicinal

Ham e i
Fito te rap ia re c o m a nd ă re m e d ils din c o nuri de hame i mai CUM SE ADMINISTREAZĂ
a le s d a to rită e fe c tului c a lm a n t p e c a re îl au. . in f u z ie - p e s te do uă linguriţe c u ham e i
us c a t şi fa râ rriţa t, se to a rnă o c ană c j
CE AFECŢIUNI TR ATEAZĂ apă c lo c o tită . Sc lasă la infuza t vre m e
■ n e v ro z e - s c b e a un c o a i pre pa ra i: din c o nuri d e hame i. de ze c e m inute , după c are se stre c o ară.
■ in s o m n ie S e în c u lc e ş te c u m e re şi s e c o nsum ă
■ h ip e r e x c it a b il it a t e g e n e r a l ă îna inte de c ulc are , m ai ale s pe ntru
■ h ip e re xc ita b iu ta te s e xu a lă - s e b e a o c a n ă c u c e ai de tra ta re a ins o m nie .
ha m e i îna inte d e c ulo a re . . b ăi l o c al e - se pun do uă mă:ni de co nuri
■ e re c ţie in v o lu n ta ră , a p ro a p e p e rm a ne ntă - s e iau c â te în t'-u n săc ule ţ şi se aşazâîn apa de baie.
2 5 d e p ic ă turi d e tin c tu ră d e d o uă o r p e z\ Me to da de tra ta m e nt e s te fo a rte bună
• GAS TRITÂ în c a zul d iagno s tic ă rii c u trid io m o n a s
• d ig e s t ie d if ic il ă vag/ nafe . Se po a te turna în apa de baie
■ tu b e rc u lo z ă ş i b ro n ş ită - s e b e a u d o uă c ăni c u d e c o c t şi infuzie de ham e i c o nc e ntra tă .
d e c o nuri p e zi. _ l o ţ iu n e t o n ic ă p e n t r u f a ţ ă - se pre pară
■ CRAMPE STOMACALE, METEORISM Şi GAZE INTESTINALE o c ană c u infuzie dc- c o nuri c a rc se
■ TRICHOMONAS VAGINALI5 am e ste c ă cu puţin alc o o i alime ntar. Fste
• INSUFICIENŢĂ BILIARĂ fo a rte bună pe ntru c urăţare a te nului de
■ a n o re xie - s e fa c e o c ură c u c e a i d e c o nuri. Ajută la c o uă ori pe zi. dimine aţa şl scara.Tratc-ază
c re ş te re a a p e titulu i alim e nta r. s e b o rc e a şi ac no e a.
■ g u tă - e s te bun fiindc ă a rc ac ţiuni de p urative şi diure tic e . . c o mpr es e - se folo sesc foL pentru tratare a
■ BUFEURI Şl ALTE SIMPTOME DATE DE MENOPAUZĂ ac ne e i. Pen.tru c o m pre se , s e fo lo s e ş te
infuzia o e ham e i.
ArtNŢIL! Fenl.ru că are e fe c t de somnifer, c e a ijls e
recomandă a fi co nsumat înainte gg culcare.
temeh r de a zi
P A f f n « Jt O S lT E

CÂN D 5 E R EC OLTEAZ Ă
 (onciclopedia plantelor medicinale

Hre an
fo lo s it în uttimo vre m e mai m ult la anumite re ţe te culinare, CUM SE ADMINISTREAZĂ
hre anul are o m ultitud ine de pro p rie tă ţi te ra p e utic e . . c r u d - s e rade rădăc ina de hre an şi se
c o nsum ă a m e s te c ată c u mie re , lăm âie
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ sau sm ântână pe ntru a -i tăia din iuţe ală.
b r o n ş i t a ş i a s t m b r o n ş ic - s e înghit 2 -3 Ingunţe c u hrean Este fo a rte bun ş: în tratare a rinite i, dar şi
ras, a c e s ta având pro prie tă ţi e xp e c to ra nte . c a a d juva ntîn tub e rc ulo za pulm o nară.
in d ig e s t ie şi d ig e s t ie g r e o a ie - în tim pul mesei, se consumă _o ţ e t - se rade o rădăc ină d e hre an,
puţin hrean ras, e ve ntual am e sLe cat cu putină smântână, s e pune în tr-u n re c ip ie nt şi s e to a rnă
p e ntru a -i a te nua din iuţe ală. de asupra o ţe t de m e re . S c lasă la
a n e m ie - se iau c â te va linguriţe de hre an ras a m e s te c a t m a c e ra t c â te va zile , după c a ro p o a te
c u puţină m ie re . fi fo lo s it pe ntru aplic aţii e xte rne în c azul
LIPSA POFTEI DE MÂNCARE apariţie i uno r p e te pe o b ra z sau mâini,
PARAZIŢI INTESTINALI pe ntru paralizie fac iala sau re um atism
litia z ă u rin a ră - se iau c âte va linguri cu v o de hrean zilnic. . t in c t u r ă - se rad do uă radăcini de hrean,
g u tă se pun într-un bo rcan şi se to arnă până la
p a r a d o n t o z ă - s e m e s te c ă le n t o b u c ă ţic ă d e ră d ă c in ă um ple re ţuic ă. Se l3 sa la m ac e rat 1 0 -1 5
d e h re a n , în fie c a re zi zile , după c are s c filtre a ză şi s e tre c e în
s in u z it ă - s e ra d e p uţin hre a n şi s e p u n e în tr-o c â rp ă , d up ă s tic luţe Es te bună pe ntru tratare a tuse i
c a re s e a p lic ă p e fru n te s u b fo rm ă d e c a ta p .a s m ă . dac ă s e ia o linguriţă de tre i o ri pe zi.
CARDIOPATIE ISCHEMICĂ Şl HIPOTENSIUNE ARTERIALĂ - SS . c atapl as m e - se fa c fo lo sindu-se fie puţin
fa c e o cură de do uă săptăm âni în c are s e co nsum ă zilnic o ţe t d e hre an d ilua t în apă. fie rădăc ină
c â te va linguriţe c u hre an ras a m e s te c a t c u m ie re . rasă şi p u s ă în tr-o c ârpă. Sunt e fic ie nte
în tra ta re a sinuzite i, a re um atism ului,
ATENŢIE! Cine sufe ră de gasfrită hiperacidă tre buie
b ro nşite i sau paralizie i fac iale .
72
să fie pre c aut la administrarea hreanului.
73

K
 Enciclopedia plantelor medicinal

la rb ă -m a re
Cre ş te m a' ale s în zo ne le de de al ş: m unte , putând fi CUM SE ADMINISTREAZĂ
re a rte uşo r re c uno s c ută d a to rită frum o a s e lo r s ale flo ri _ d ec o c t - 2 0 g o e rădăc ina us c a tă şi
galb e ne . fărâ m iţa tă de iarbă-m are se pun la fie rt
în do uă căni cu apă vre m e de 10 minute.
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ După c e se ră c e ş te , se be a între a ga
b r o n ş it ă a c u t ă , as tm ă şi t u s e u s c a t  - pla nta e s te c a ntita te , înd ulc ită cu m ie re , fiindc ă
re c uno sc ură şi apre c ia tă pe ntre p ro prie tă ţile sale p rc o a ra tul e s te fo a rte am ar. E bun şi
e xp e c to ra nte . Se be au 2 -3 c ăni c u d e c o c t de plantă pe rtru durerile provocate de menstruaţie,
o s zi p e n t'u a fa vo riza e lim inare a s e c re ţilo r b ro rnic e . dar şi pe ntru co m bate re a balo nărilo r sau
g u t ă - ia rb a -m o re a jută la e lim inare a to xin e lo ' din c o -p c re ş te re a p o fte i da m ânc are .
dac ă s e be au do uă c ăni c u d e c o c t pe zi. . v in c u ia r b ă - m a r e -în n -o jum ă ta te de
URTICARIE litru de vin reşu, se pun 20 g de rădăcina
n e r v o z it a t e - o cană c u d e c o c t băută îna inte de c ulc are de iarbă-m are m ărunţită. 5e pune la fie rt
va ind uc e s ta re d c re la xare şi calm . până c ă în c lo c o t, după c are sg filtre ază,
a f e c ţ iu n i a l e a p a r a t u l u i r e s p ir a t o r - are acţiune antiseptică. iar când s c răce şte -, s g p uo e într-o stic lă .
a s c a r id io z â - a jută la e lim nare a p a ra ziţilo ' inte s tina li. Se iau cam 50 m l după fie c are masă, ma'
r ăn i - aplicată sub fo rm ă de compresa, ajjtS la cicatrizarea a le ş în c a zu. dige stie i le nte . Pe rso ane le
rănilo r. vlă guite , lips ite de e ne rgie p o t ape la c u
a c id it a t e g a s t r ic a - se be a o jum ă ta te de pahar de vin nc re d e re La vinul c u rădăc ina de ia rb a -
de ia rb â -m a re îna inte de ro asă. m e re .
a n e m ie , l ip s a p o f t e i d e m â n c a r e - s c bo a nfuzie din . b ăi - s e fo lo s e ş te d e c o c ttl o e iarbă
a m e s te c de iarba m aro , gininţură şi c o nda-şo ric e tului. m are p e ntru c lă tire a pârului. Co m b ate
alo pe c ia. Ac e la ş i de -c o c t s e fo lo s e ş te
ŞTIAI? Pre parate le c o sm e tic e cu iarbă-mare a j acţiune
p e ntru fric ţio na re a sc alpului.
ano inllam ato are şi de com bate re a căderii panului
femmin de_

CÂND SE RECOLTEAZĂ
 hciclopedia plantelor medicinale

la rb ă -ne a gră
Cuno s c ută şi fo to s ită în p o p o r d ato rită a ş a -zis e lo r pro p rie tăţi CUM SE ADMINISTREAZĂ
m a g ic e , ta rb a -n e a g ră e s te to tu ş i o p la n tă m e d ic in a lă , in f u z ie - p e s îe 2 0 g de flo ri, s e to a rnă o
a vâ n d p ro p rie tă ţi a n tis e p tic e . cană cu apă c lo c o tită şi se lasă la infuzat.
c â te va m inute , după c are s e s tre c o a ră
CF AFECŢIUNI TRATEAZĂ şi s e be a. Trate ază în ge ne ral pro c e se le
■ in f e c ţ i i a l e c ă il o r u r in a r e - s e f a c e o in fu zie d in flo ri, infla m a to a re c ro nic e .
d in c a re s e b e a u c a m d o u ă c ă ni p e zi. d e c o c t - se fie rb e o lingură c u pla ntă
■ lit ia z ă re n a lă - s e p re p a ră d e c o c t, d in c a re s e b e a u vre m e d e ze c e m inute în do uă căm c
2 5 0 m l p e zi. c u apă. Se b e s între a ga c a ntita te de a
■ litia z ă u rin a ră - s e p re p a ră u n d e c o c t d ri flo ri, d in c a re lungul tn e i zile .
s e b e a u tre i c ă n i p e zi. b a ie - s e to a rnă în apa de baie d e c o c t
■ re u m a tis m in f la m a t o r - s e tra te a z ă c u in fu zie o ri d e c o c t c o nc e ntra t pre parat din f Ion. Băile sunt
d in la rb â -n e a g ră . fo a rte bune pe ntru re um atism .
■ c is t iîă - s e ia u 3 0 -5 0 c e p ic ă tu ri d e e xtra c t a lc o o lic d e e x t r a c t a l c o o l ic - se gă s e ş te ga ta
p la n tă d e 2 -3 o ri p e zi. pre pa ra t la m agazine le c u s pe c ific
■ p o l ia r t r it ă r e u m a t o id ă na turis t. Este bun p e ntru tra ta re a
■ AFECŢIUNI ALE ŢESUTURILOR Şl MUŞCHILOR - S0 pr e p a ră Un litiaze i re ra le şi a p ro b le m e lo r le ga te
d e c o c t c o n c e n tra t d in ia rb ă -n e a g ră , c a re s e to a rn ă în de a p a ra tul urinar.
a p a d e b a ie . u l e i - 50 g de flo ric e le se pun la m ac e rat ;
■ a f t e - s e f a c b a d ijo n ă ri c u ule i d e ia rb ă -n e a g ră . vre m e d e d o uă s ă ptă m â ni în 2 5 0 m l
■ COLICI ABDOMINALE de ule i de m ăsline , d upă c a re se
filtre a ză .
t in c t u r ă - s e lasă la m ac e rat vre m e de
ŞTIAI? Se spune că un câmp de iarbă-ne agră po ate
15 zile 50 g c e flo riîn 250 m l de rachiu. La
74 c o rţln e o po artă de tre c e re c ătre re gatul zânelor.
fina l, se filtre a ză şi s e tre c e în s tic luţe .

S lE/UJE5
75
f-AKŢinxcrjTZ
 Enciclopedia plantelor medicinal Jgg

Ie nupăr
Pla nta e s te c uno s c ute c e fo a rte m ultă vre m e gra ţie CUM SE ADMINISTREAZĂ
pm p r,e tă ţilo r Te rape utic e şi m o dului e fic ie n t îr. c are . c u r ă de b o ab e - se mănâncă boabe cruce ,
lup tă c o ntra infe c ţiilo r. pe s to rrfa tu. go l, îr. tim p ul une i c ure c e
tre bu'e să dureze 2 -3 săctâmâni. Numărul
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ do b o ab e tre b uie m ă rit de le o zi ,a a lta .
b r o n ş it a a c u t ă - are p rc p 'ie tă ţi e xpe c to re nte , a j.rnâ r,c înc e pând d e la c inc i p e zi ş i a ungând ,a
tuşe a. i 5 . Ap o , se s c a de num ărul c u un bo b
ANOREXIE p e zi pe nă la fina lul c ure i.
c is t it ă - s e iau 5 -5 linguriţe c u tio c tc ră o e re n jp ă r p e zi. . t in c t u r ă d e ie n u p ă r - b o a b e le us c a te
Es te c e a mai e fic ie nta plantă pentru. tratare a a re c ţiurtlo r s e rro d n ă fin, s e pun în tr-u n b o rc an şi
aparatu.ui urinar. s e to a rnă de asupra a lc o o l Pre pa ra tu.
LITIAZĂ URINARĂ se iasă la m a c e ra t 1 5 zile , după c a re se
in f e c ţ ii in t e s t in a l e - se fa c e o c ură c .j bo abe de 'e rup ă r. s tre c o a ră ş se pune îr. s tita iţe
c a ro au p o p r e tă ţi a ntiinfe c ţio a s e . . a l if ie - se pune la to p it jt . pacine t de o rt
o b e z it a t e - se fa c e tra ta m e nt c u bo abe d e ie nupăr sau şi, duf>ă c e i se ia spum a fo rm a ta (c a să
c c tirc to ră . s e c la rific e ';, se pre sară în e i b o a b e de
r e t e n ţ ie d e a p ă In ţ e s u t u r i e nupăr m ărunţite fin. Se laşă sa dea în tr-
a l e r g ie - se râ c e un tra ta m e nt c u tinc tură de ie nupăr, un c io c o i, după c are s e dă la o pa rte o e
c are tre b uie sa dure ze Lrei săptăm âni, vre m e îr c are se pe fo c şi se .asâ la răc it . Dac ă e ne vo ie ,
ia o fnguriţă c e preo arav. de 3 -4 ari a c 2i. se filtre a ză . F bună p e ntru tra ta re a
h e p a t it ă - uşure ază func ti? .rihe pa ‘.ice. re um atism u.ui şi a ale rgie i.
DEPRESIE, S TĂRI DE ANXIETATE . ul ei - se lasă ia m a c e ra t îr 2 5 0 m l de
ule i de nră s lire 5 0 g dc bo abe us c a te şi
ATENŢIE! Pe rso anele ma' s e ns b îe po t sufe ri ds irita ţi
pisate , după c are se stre c o a re . E fo a rte
ş arsuri sto m ac ale îr pe rioada tratam e ntului.
bun p e ntru masaj.
femeia de azi
jjgnciclopedia plantelor medicinale

Cf m

Inul e s te o pla ntă te hnic ă fo lo s ită în industria te xtilă , dar
m e dic ina na turis tă i-a d e s c o p e rit c a lită ţile te ra p e ijtic e .
Se fo lo s e s c d o a r s e m inţe le , c are s unt bune în prim ul
rând p e ntru tra tare a c o ns tipa ţie i
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ
eoNSTiPATiE - s e m e s te c ă o lingură c u se m inţe între gi,
în re prize , d e -a lungul une i zile sau se ara, îna inte de
c ulc are .
INFLAMAŢII INTESTINALE, COLON IRITABIL - Se lâsâ le m ace rat
o lingură sau do uă de se m inţe în tr-o c ană c u apa, după
c are s e s tre c o a ră şi s e Dea lic hidul.
o b e z it a t e - s e tra te a ză to t cu m ac e rat de se m inţe care ,
o d a tă ajuns în s to m a c , pro duc e s e nza ţie de s a ţie ta te .
g a s t r it â şi u l c e r 6 AS TR O O UOD EN AL - s e b e a o cană c u
m a c e ra t de se m inţe
ab c e s e şi f u r u n c u l e - se m acină do uă lingur, c u se m inţe
de in şi s e am e ste c a cu puţină apă, fo rm ându-se o pastă.
Sc- aplic ă sub fo rm ă de c a taplasm ă pe lo c ul a fe c ta t.
Calm e ază dure rile şi a jută la e vac uare a infe c ţie i.
c is t it ă - s e fa c b ă i de ş e zut c u de c o c t din se m inţe de in.
Ş TIAI? Inul e s te o p la ntă o rigina ră d in India şi China
c a re a a jun s în Euro p a în c ă dir, vre m urile s tră ve c hi,
fiind a d us ă d e trib urile m igra to a re .
CUM SE ADMINISTREAZĂ
. s e m in ţ e c r u d e - se înghit fie ne mestecate,
c u puţină apă, o ri s e m e s te c ă to a rte
bine . Au un gus t a s e m ă nă to r c e lo r de
do vle a c . Fo rm e ază în tub ul d ige s tiv un
b o l c u pro p rie tă ţi e m o lie nte c e ajută (a
el>minarea re ziduurilo r pro ve nite în urma
p ro c e s e lo r de dige stie .
_ m ac e r at - se lasă la m a c e ra t intr-un
pahar c u apă re c e o lingură c u se m inţe .
Se c o nsum ă fără a s e filtra îna inte ,
având ac e le aşi pro p rie tă ţi e m o lie nte
c a se m inţe le c rude .
_ c at ap l as m e - se m ac ină c u a juto rul
râ ş nţe i e le c tric e doua linguri cu sem inţe ,
după c are s e to a rnă c â te va pic ături de
apă şi se am e ste c ă într-un c astro n până
c e se tra ns fo rm ă în tr-o pa s tă . Es te
e fic ie ntă pe ntru tra ta re a furunc ulo ze i
sau abc e se lo r.
.. b ă i l o c a l e - se pre pară un d e c o c t d in
se m inţe , c are se to a rnă în apa c u c are
s e fa c bai de lo c a le p e ntru c is tită .

i * if j A A
 Enciclopedia plantelor medicinal

so p
Es te o pla ntă m e dic inală fo lo s ită înc ă din Antic hita te . Pe CUM S t ADMINISTREAZĂ
vremea ace ea ise atribuiau pute ri magice, fund conside rată . in f uz ie - se to arnă pe ste do uă linguriţe cu
o pla ntă purific a to a re plantă uscata o cană cu apă fie rb inte şi se
lasă la c lo c o tit vre m e de ze c e minute. Se
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ be au cam tre i căni de infuzie pe zi, după '
b o i i ex g es t t v e - c o lic i abdo m inale , ulc e r gastro duo de nal, c e se înd ulc e ş te c u o linguriţă de mie re

D
ind ige s tie şi balo nări: s e be au do ua c a rii c u infuzie pe Pentru afecţiunile respiratorii, e ste indicată
zi. o cură de 2 -3 săptămâni cu infuzie de isop.
a f e c ţ iu n i h e p a t ic e ~ is o pul e s te un bun to nic , ajută la . g ar g ar ă - de do uă o ri pe z ;, dim ine aţa
e lim inare a grăs im ilo r din fic a t şi uşure ază pro c e s ul de şi se ara, se fa c e garga ră c u infuzie de
s inte tiza re a hrane i. isop. Da randam e nt în bo lile re spirato rii,
l ip s a p o f t e i d e m â n c a r e fa vo rizâ nd e xp e c to ra ţia .
VIERMI INTESTINALI . i n h a l a ţ i i - se pre pară infuzia de mai sus
BRONŞITĂ, ASTM BRONŞIC, GRIPĂ, GUTURAI SAU UR IN G ITÂ- şi se fo lo s e ş te pe ni.ru inhala ţii în b o lile
2 -3 c ăni de infuzie pe zi uşure ază e xp e c to ra ta . re spirato rii.
a f e c ţ iu n i c a r d io v a s c u l a r e - dilată a rte re le , re o uc ând . t i n c t u r ă - s e lasă ia m a c e ra tîn 2 0 0 m l
te ns iune a arte rială. de ţuic ă c inc i linguri c u iso p us c a t tim p
BOLI GENtTALE de două săptămâni. La expirare a timpului,
DEPRESIE, ASTENIE se filtre a ză şi s e pune în s tic lu ţe . Se iau
r e u m a t is m c r o n ic şi g u t ă - infuzia de iso p are e fe c te 1 0-2 0 de pic ături de două ori pe zi pe ntru
sudo rific e . c o ntrib uind din plin la e lim inare a ape i a fla te a fe c ţiunile ga s tro inte s tina le .
în e xc e s îri Ţe suturi. . o e c o c r - aouă linguri cu plantă se fie rb 10-
15 minute în 250 rnl de apă. Se fo lo se şte
ATENŢIF! Tratamentul cu isop este contraindicat epilepticilor
în uz e xte rn p e ntru ulc e raţii, c e arc ăne ,
şi pe rso ane lo r c are sute ră de a gitaţie nervoasă.
ple o ape um fla te , c o ntuzii.

tuasQB
femeia de a zi
BHnciclopedia plantelor medicinale
........

O fo lo s im c u p re c ă d e re p e n tru p re p a ra re a iim o n a d e i s a u CUM SE ADMINISTREAZĂ

p e n tru a g ă ti d ive rs e s o s u ri p re te n ţio a s e . Cu to a te a s te a , s uc d e l ă mâ ie - se s to a rc e tămâia şi se
c o n s u m a ta c a a ta re o ri s u b fo rm ă d e ule i s a u d e c o c t, consumă sucul proaspăt, de regulă îndulcit
a re o m u lţim e d e îrtre b u in ţă ri. c u mie re. Are fo a rte m ulte între b uinţă ri
d a to rită c a lită ţilo r s a le b a c te ric ide ,
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ a ntis e ptic e , to nic e şi fe b rifu g e .în plus.
■ i n f e c ţ i i p u l m o n a r e s a u i n t e s t i n a l e - s e b e a în fle c a re Zl s c ad e vâ s c o zita te a sânge lui.
s u c p ro a s p ă t d e lă m â ie . f el ii d e l ă mâ ie - p e n t r u calmare a m â n c ă r i-
■ a e ro fa g ie - s e b e a in fu zie d im in e a ţa , p e s to m a c u l g o l. riilo rîn c a zul uno r nţe p ă turi de ins e c te .
■ a s q t ă , r e u m a t is m s a u g u t ă - s u c u l d e lă m â ie e s te b a ie d e p ic io a r e - î h t r - u n u g h e a n c u apă
b u n la e lim in a re a d in ţe s u tu ri, d a r şi ia d e to xific a re a c aldă, se to arnă zeam a de la do uă lămâi.
o rg a n is m u lu i. Este un re m e diu e xc e p ţio na l c o ntra
■ s t ă r i f e b r il e , s e n z a ţ ie d e v o m ă , g r e ţ u r i transpiraţie i e xc e s ive şi a miro sului
■ INSUFICIENŢĂ HEPATICĂ Şl PANCREATICĂ - SUCul d e lă m â ie ne plă c ut a l pic io are lo r.
s tim u le a z ă s e c re ţiile g a s tro h e p a tic e . u l e i - s e lasă la m a c e ra t în t'-n c s nă de
■ p a r a z i ţ i i n t e s t i n a l i - s e p re p a ră u n d e c o c t d e lă m â ie ule i o lăm âie tă ia tă c ub ule ţe , vre m e de
d in c a re s e b e a u d o u ă c ă n i p e zi. 2 -3 săptăm âni. La e xpirare a tim pului, se
■ f a r in g it ă - s e fa c e g a rg a ră c u s u c d e lă m â ie d lu a t în apă . filtre ază şi se pune în tr-o s tic la , fi;r d bun
■ D EG ER Âru R i-fre c ţii c u s u c d e lă m â ie p e ntru masaj.
■ h e m o r a g ii n az al e - se pun c â te va pic ături d e s uc în gar gar ă - s e fa c e de do ua o ri o e zi,
nas. fo lo sindu-se suc c e lăm â e diluat în apă.
decoct - s e fie rb ze c e m inute în tr-u n
ATENŢIE! lim â ia provo acă hlpe raciditate gastrică,
litru de apă 2 -3 lăm âi tă ia te .
dre pt care ss recom andă prude ntă in lo .o s rea ei r.’e
in f u z ie - so to arnă pe s te o lăm âie tăiată
c ătre cei cu pro ble m e dige stive .
m ă runt do uă c ăni c u apă fie rb inte .
 Enciclopedia plantelor medicinal

Lăptuc ă
Nu e s te d o a r o s o ra bună a s a le te i ve -'zi. ic e a lă p e nt'u CUM SF ADMINISTREAZĂ
c ln e -'ta ţia sănătoasă, ci şi o p.artâ me d-chală desăvârşită. . in f u z ie - se to arnă o cană cu acă fis rb irto
Co nţinutul b o ga t în e le m e nte rrinc s s te şi vitam ine p e s te o m ână de frunze şi s e lasă d ric i
re c o m andă tra ta m e ntul şi c ura c u lăptuc i. m inute la infuzat. Este fo a rte b u "ă in tr-o
c ura c are tre b u e să dure ze minim um
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ ze c e zile .
t u s e n e r v o a s a - s e be a d e c o c t de plantă. . f r unze c r ude - se ro .o s e s c h alime ntaţie,
i n s o m n ie - pla nta c o n ţire la c tuc a 'ium , un s uc .ăpto s îr salate. Sjn t un rezervo r de energie care
c u e fe c t de o o iu. ajută n a i ale s primăvara, .a de to xific are a
e x c it a ţ ie s e x u a l ă n e f ir e a s c ă o rganism ului.
P ALP I TAŢI I . c atapl as m e - se fac fo lo sindu-se frunze le
DIABET pro aspe te sau o pă rite în puţină apă. Au
c o n s tip a ţie - c ura c e lă ptuc i ara e fe c Le Lsxative . e fo c t to nic şi hidratant,
g u tă ş i a rt e rit ă - e lim ină apa e xc e sivă din ţe s uturi. . s uc d e f r u n z e - se zo 'o b e s c rra i m ulte
a fe c ţiu n i re s p ira to rii - se to arnă o Irg u rrţă c u c e c o c t de frunze ve rzi şi s uc ul o b ţinui, se m lo s e ş tc
s e m inţe în tr-o c e aşc ă de apă şi s e bo a o dată pe zi. pe ntru c ură ţa re a te ru u i gras.
a c ne e - se ta m p o re a zâ zo ra a fe c ta tă c u puţin d e c o c t . in f u z ie d e s e m in ţ e - s c lasă la infuza t
din frunze . în puţina apă c -o c o tile o linguriţă cu
f u r u n c u l e , ab c e s e ş i ar s ur i s e m irţe de lâ o tuc ă . Are pro pr e tă ţi
p a n a r iţ iu - s e o păre sc c â te va frunze îo puţină apă şi se hp o glic e m ia nte .
a p ltă pe d e ge tul a fe c ta t, sub fo rm ă de pansam e nt.

Ş TIA? De c o c tu l d î i f'u r.z o a b u r p e ntru ti a ta re a te r.ulul

u s c a t. Se utilize a ză c a to ţiune , d im ine a ţa ş l s e a ra

femeia de a zi

KMprWDWtf K izeÎQ, sismnţste

■
CĂI» 5£ RSCOITEAZĂ1I» > 210fife~«si TtM M M M M HI
jgjncich ipedia plantelor medicinale

Le m n-d ulc e
Es te un p rie te n de năde jde a l fe m e ilo r, mai ale s a l c e lo r CUM SE ADMINISTREAZĂ
c are nu p o t ave a c o pii din c auza de re glă rilo r ho rm o nale , . in f u z ie - s e pune la înm uia t c â te va
dar şi al c e lo r c are au o alim e ntaţie de ze c hilibrată şi s unt o re puţin le m n-dulc e . apo i s e dă puţin
a m e ninţa te de apariţia o s te o po ro ze i. la fie rt. Se c o nsum ă do uă c ăni pe zi
p e ntru n fe rtilta te şi pro b le m e le ga te
CE AFECŢIUNI TRATEA/ A de dige stie .
PROBLEME RESPIRATORII, ASTM BRONŞIC, BRONŞITĂ . t in c t u r ă - s e lasă la m a c e ra t în 2 0 0
a s t m a t if o r m ă - se fa c e d e do uă on pe zi garga ra c u m l de a lc o o l c â te va linguriţe c u le m n-
infuzie din le m n-dulc e . Fluidific ă s e c re ţiile bro nşic e şi dulce m ă runţii După două săptămâni, se
fa vo rize a ză e xp e c to ra te . filtre ază pre paratul şi se pune în s tic luţe .
PROBLEME DE FERTILITATE LA FEMEI Şl LIPSA APETITULUI Se ia c â te o linguriţă de p re p a ra t d ilua t
s e xu al - se iau 3 -4 linguriţe c u tin c tu ră de le m n-dulc e îr în tr-u n pahar c u apă de 3 -4 o ri pe zi.
fie c a re zi. Cura tre b uie să dure ze do uă săptăm âni, după Es te bună mai a le s s p e ntru pre ve nire a
c are s e fa c e pauză a lte do uă. apo i se re ia. o s te o po ro ze i.
AFECŢIUNI DIGESTIVE . pul ber e - se m acină fin rădăc ină usc ată
a f e c ţ iu n i h e p a t ic e - le n Tu l-d u lc e ajută la re ge ne rare a de lo m n-c ulc e . Es te bună pe ntru ulc e r
c e lule i ne patic e . şi ga s trită .
MENOPAUZĂ
OSTEOPOROZĂ

m ă t r e a ţ ă - se c lă te ş te părul cu infuzie de le m n-duic e .

ATENŢIEI Tra ta m e rtu i c u p ro d u s e din le m n-d ulc e

nu tre b uie fă c u t tim p în d e lu ng a t, fiind c ă p o a te a ve a

e fe c te a d ve rs e .
 Enciclopedia plantelor medicinal

Are un m iro s în ţe p ă to r de usturai, d a r e s te alină de CUM SE ADMINISTREAZĂ

vita m ine şi m ine rale . Din e a se po a te pre para o sala tă . s a l a t ă - se prepară din frunze proaspete. Se
fo a rte gusto a s ă . urmează o cură verde pentru deto xificare a
o rganism ului, întă rire a c e lule lo r, d a r şi
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ pe ntru c urăţare a rinic hilo r de im purităţi.
in to x ic a ţie c u t u t u n - frunze le au e fe c te a ntito xic e . Le urda favo rize ază urinare a.
a m n e zie - s e pre pară o tinc tură de le urdă, din c are s e iau .s u c - s e to a c ă m ă runt şi s e s to rc
1 0 -1 5 pic ături d e tre i o ri o e zi. frunze le d e le urdă până se o b ţine un
d ia r e e a c u t ă şi c r o n i c ă - s a la tă de le urdă pro aspătă suc. Se consumă diluat cu puţină apa sau
VIERMI INTESTINALI am e ste c at cu suc de ţe lină ori morcovi. în
in s o m n ie - se c o nsum ă le urdă pro aspătă. uz e xte rn, se fo lo s e ş te în tratare a rănilor
HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ Şl SENZAŢII DE NELINIŞTE gre u vinde c ab ile .
r e u m a t is m - se fa c e o c ură c u s uc de le urdă, c are are .. TiNCTURÂ-s e to a c ă d o u ă le g ă tu rid e frun 2 e
p ro p rie tă ţi d iure tic e şi d e to xifia nte . îr plus, c ura a jută la ş i o m â n ă c e b u lb 1s p ă la ţi bine şi s e p u n
re m ine -a liza re a o rganism ului dac ă ţine c â te va zile . în tr-o s tic lă . Se to a rn ă d e a s u p ra ra c hiu,
a c c id e n t e v a s c u l a r e - cura c u le urdă e s te bună în primul p ână la umplere. Se la să la m a c e ra t 10-12
rând p e ntru pre ve nire a a c e s to r e ve nim e nte ne fe ric ite . zile . a p o i s e filtre a ză . Se ia u de p a tru o ri
b o u c a r d io v a s c u l a r e - se co nsum ă c â t mai m ultă le urdă, pe zi c â te 1 0 -1 5 p ic ă turi p e n tru tra ta re a
sub fo rm ă de s a la te sau suc pro a s pă t c o m b inat c u a lte c is tite i h e m o ra g ic e , a hip e rte n s iu n ii s a u
suc uri de le gum e . e lim in a re a v ie rrn ş o rilo r.
g r e u t a t e În r e s p i r a ţ i e .. v in - se to a c ă o le gă tură de frunze şi
a s t e n ie s e o păre sc puţin în 2 5 0 m l de vin alb
Se be a zilnic c â te un păhăruţ, fiind bun
ATENŢIE! Persoanele care au colonul sensibil po t întâmpina
pe ntru uşurarea re spiraţie i şi fluidific are a
anum ite neplăce riîn c azul consumului de leurdă.
s e c re ţiilo r pulm o nare .
 flnciclopedia plantelor medicinale

Le uş te an
Aro m atize ază bo rşurile şi cio rbe le tradiţio nale ro m âne şti, CUM SE ADMINISTREAZĂ
c alm e ază tuş e a şi ne s c apă de indige stie . _ in f u z ie d e f r u n z e - se to a rnă p e s te o
lingură cu frunze o cană cu apă fie ro inte .
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ Se lasă la infuza t şi s e b e s c ând se
p o f t a d e m â n c a r e e x a g e r a t a - c u o jum ă ta te de o ră răc e şte, îndulc ită cu puţină miere. Ajută la
îna inte d e fie c a re m asă, se m e ste c ă vre o c â te va frunze e lim inare a a pe iîn e xc e s din ţe s uturi.
de le uş te a n pro aspe te . _ DECOCT DE RĂDĂCINĂ - S p ă la tă şi US Cc tă ,
b r o n ş it a ş i t u s e - s e pre pară un d e c o c t din rădăc ină s e pune la fie rt în do uă c ăni c u apă. Se
d e le uşte a n, din c a re s e be au 2 -3 c ăni p e zi. înd ulc it c u rasă pe fo c 2 0 -3 0 de minute. Se consumă
p utină m ie re Are pro p rie tă ţi e xpe c to ra nte . re c e , d e -a Un g U e re i zile .
c o n s t ip a ţ ie - ac ţio ne ază si ca re gla to r a l inte stinului gro s. . s uc - c â te va le gă turi de le uş te a n se
e d e m c a r d ia c - s e be au do uă c ăni c u d e c o c t pe zi. Are pase ază c u ^u to ru l b le nde rului. Suc ul
p ro p rie tă ţi d iure tic e s e dilue ază c u apă şi e s te b un ca s p o rt
INDIGESTIE Şl GAS TRITĂ vitam ino s, d a r tra te a ză şi ano re xia.
l it ia z ă r e n a l ă - se pre c ară un s uc din frunze de le uşte an, _ c a ta p la s m e - se to ac ă bine c âte va frunze
din c a re s e be a un pahar pe zi, d ilua : c u p uţină apă sau d e le uşte a n şi s e aplic ă pe piere p e ntrj
în c o m b ina ţie c u un a lt s uc d e le gum e . c alm are a unor re ac ţn ale rgic e .
c o l ic i i n t e s t in a l e - s e be a o c ană c u infuzie din frunze _ g ar g ar ă - se fa c e fo lo s ind u-s e infuzia
d e le uşte an. de frunze şi e s te re c o m andata pe ntru
h ip e r t e n s iu n e - de c o c tul din rădăcină sau infuzia de frunze am igCalită.
eu proorietăţi hipote nsiveşi acţionează ca unse de tiv nervos. _ t in c t u r ă d e r ă d ă c in ă - se m ac e re ază
DURERI MENSTRUALE două săptămâni în tr-o cană cu alc o o ltre i
linguri cu rădăcină de leuşte an, dopa care
ŞTIAI? Despre leuştean se spune că are proprietăţi magice
se filtre ază. Se iau c â te 20 de pic ături pe
şi ne ajută îm po triva influe nţe i ne gative a lunii pline.
zi p e ntru sc ăde re a te nsiunii a rte ria le .

r.rFTTŢTTTTTl mo
 Enciclopedia plantelor medicinal

Le văntic ă j

Este una dintre c e le mai a pre o o te plante h aro rrate rao ie , CUM Sh ADMINISTREAZĂ
având un e fe c t c a lm ant s i re la xant, uşo r se dativ. . in f u z ie - se pun la im u za tîritr-o cană cu
apă le ro in te c â te va flo ti de le vă rţic ă .
CE AP ECŢ UNI TRAI'EAZÂ Se .asă 1 0 -1 5 m inute , după c aro se be a
i n s o m n ie - se dilue ază c â te pal.ru pic ături de ule i de îndulc ită cu p u ţiră m ie re şi am e s te c ata
la va rc a în Yi pa ha ' cu apă şi se bea c e tre i c r pe zi, c upă c u ze am ă de lăm âie . Es te To arte bună
masă. Es te un c a .m a nt e f c ie n:. pe ntru induc e re a une i s tă ri de c alm şi

9
NEURA5 TENIE Şl MIGRENĂ - SG iau C â te 4 5 p iCă t jri 0 6 Ulei linişte , rra i ale s dac ă e s te c o ns um a tă
pe ur: c ub c e zahăr, se ara, îna inte c e c uc a re . se ara, îna inte c e c u c a re
a n x ie t a t e şi s t r e s - se diluează în puţină apă zec e p c ături . ul e i - se pune în ;r-u n bo rc an o m ână de
do tin c tu 'ă şi se iau de 2- 3 c ri pe zi. flo ri de ie vanţic ă. Se ac o pe ră c u ule i c e
a f e c ţ iu n i r e n a l e - se prepară o infuzie din flo ri do Icvănţic ă bo area- soarelui până la c re ie re şi se lasă
d'n c are se be au c o uă căni pe zi. Măre şce diure za. .a mace rat 1 0-15 zile în t' un lo c înso rit. ra
a f e c ţ iu n i h e p a t o b il ia r e - infuzia de le v5 nţic ă a jută la final, se filtre ază şi se pune în re c ipie nte
e lim inare a oile i. ma; mici. Es te bun p e ntru masaj.
d u r e r i d e c a p - se fric ţio ne ază tâ m p e e cu câte va picături . t in c t u r ă - se pune o mână de fio r într-o
c e tinc tură şi s e be au 1 -2 căni ne infuzia pe zi:îndulc il.â s tic lă şi se coarnă de asupra alc o o l, până
c u puţină mie re. ,a um ple re . Se .asă lo m ac e rat do uă
r ă n i şi a r s u r i - se m ase ază zo na a fe c ta tă cu c â te va s ă o tâ m â ri, c upă c are se filmează. 20 de
pic ături de ule i de le văntic ă. Au ro l c ic a drize nc ş i calmează cicătun de tre i ori pe zi trate ază migrenele
c urc riic . şi culburări abdo m ina.e pre cum gastrita.
c r a m p e m u s c u l a r e - s e ‘ a c e m asai ce ule i . b ăi - s o pre pară un d e c o c t din flo ri de
le vănţic ă, după a re se co ama în apa de
ATENŢIE1-e n i.ru nra s a l e b re c a ule iul d e le văntic ă sâ se
o aie . Au un e fe c t re la xant şi o d ho ito r,
a m e s te c e c u c â c c va p ic ături d e urci d e fi□ a re e -s o a re lui.
n-ducând s ta re a dc- bine .
f t m t i o d t a zi

CÂN D S E R ECOLTEAZĂ.
 Lum ânăric ă
Lum ânăric ă e s te o pla ntă apre c ia tă înd e o se b i de CUM SE ADMINISTREAZĂ
c o sm e tic ie ne . Cu to a te a c e s te a , ea are între b uinţă ri .. i n f u z i e - se to arnă c cană cu apă fio 'b inte
te ra p e utic e dive rse . pe ste două linguriţe cu flo ri de lumânărică
şi se lasă la infuzat vreme de ze ce minute. .
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ Se be au c â te va c ăni pe zi.
t u s e - s e pre pară o infuzie din flo ri de lum ânăric ă şi . ul ei - se to arnă Vi cană cu ulei de flo are a- ;
s e be au c o uă căni pe zi. Are pro p rie tă ţi e xpe c to re nte . sc are b i sau ule i de măsline pe ste o mână
c alm ând tuş e a şi uşurând re spiraţia. de flo ri us c a te de lum ânăric ă. Se lasă la
BRONŞITĂ CRONICĂ m ac e rat în ir-u n lo c îns o rit 1 5 -2 0 de zile .
r ă g u ş e a l ă - s e pre pară un c e ai d intr-un a m e s te c de după care se filtre ază şi se to arnă în stic le
nalbă, lum ânărică şi frunze de po dbal. din c are s e ia c â te m ic i. Es te fo a rte bun p e ntru masaj.
o gură cm o ră în o ră, d e -a lungul zile i. .. b a i e - s e pre pară un d e c o c t din flo ri de
GUTURAI lumânărică. Se to arnă apo iîn apa de baie
p n e u m o n ie - infuzia de lum ânăric ă are p ro prie tă ţi sau în apa de şe zut. Es te indic ată pe ntru
s udo rific e . tratare a he m o 'o izilo r sau a b o lilo ' de piele
t e n u s c a t - se pun co m pre se re ci cu infuzie de lumânăncă în s o ţite de m ânc ărim i.
pe te nul te rn şi usc at Au p ro p rie tă ţ' e m o lie nte ş;
a ntiinfla m a to a re .
d ia r e e - se be au 2 -3 c art pe zi cu infuzie de lum ânărică în
c a re s -a u a dă uga t c â te va pic ă turi de ze am ă de lămâie,
d a r şi o linguriţă c u m ie re .

ŞTIAI? l u n â nă r'c a e s te c uno sc ută în p o o c r şi sub nume le

84 de c o ada-lupului, co ada-bo ului. c o ada-vac ii sau lumânarea.

8 5

CÂNDSERECOLTEAZĂla u a v is ti. s e p ts iri& rie

 Enciclopedia plantelor medicinal

Maghiran
Este o pla ntă aro m atic ă fo a rte fre c ve nt fo lo s ită mai ale s CUM SE ADMINISTREAZĂ
în b uc ătăria m e dite rane e ană. . in f u z ie - se toarnă o cană cu apa c lo c o tită
p e s te o linguriţă c u m aghiran us c a t. Se
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ lasă la infuza t 5 -1 0 m inute , după c are
PROBLEME GASTROINTESTINALE, BALONARE Şl FLATULENŢĂ- O s e s tre c o ară şi s e co nsum ă îndulc ită cu
c ană de ce ai băută după masă s tim ule a ză dige stia. miere. Tratam e ntul cu ce ai de m aghiran
g u t u r a i În s o ţ i t d e f e b r ă - s e be au 2 -3 c ăni c u ce ai de e ste fo arte bun pentru curăţare a sângelui
maghiran. Planta are e fe c te sudo rific e , ajutând la reglare a şi pe ntru induc ere a unei stări de re laxare .
te m pe ra turii c o rpului, dar şi la e lim inare a to xine lo r din Alungă a s te nia şi de pre sia.
o rganism . . u n g u e n t - s e m acină fin 2 -3 linguri cu
a f e c ţ iu n i r e n a l e , c is t it ă s a u l it ia z ă r e n a l ă - se be au m aghiran usc at până se o b ţine o pudră.
3 -4 c ăni c u infuzie fie rb inte în fie c a re zi Se adaugă do uă linguri c u rac hiu şi se
in s o m n ie , s t ar e d e n e r v o z it a t e - o c ană c u c e ai de lasă la o d ihnit c â te va o re , după c are se
m aghiran pro duc e s ta re de re la xare şi de bine . c o m b ină c u do uă linguri c u unt. Pasta
AS TENIE, PROBLEME DE CONCENTRARE o b ţinută se pune la fie rt în b ain-m arie
DEPRESIE ze c e m inute . La fina l, se s tre c o a ră şi se
LIPSA POFTEI DE MÂNCARE lasă la ră c it în re c ip e nte n a i mici. E bun
c o l ic i a b d o m in a l e - se pun pe abdo m e n c ata pla s m e cu p e ntru tra ta re a c o lic ilo r şi a luxaţiilo r.
d e c o c t de m aghiran, mai ale s în c a zul b e be luşilo r. . ul ei - se lasă la m ac e ratîn 200 m l de ulei
r e s p ir a ţ ie u r â t m ir o s it o a r e - se fa c e gargară, în fie c a re 2 -3 linguri c u m aghiran, vre m e de do uă
dimineaţă şi seara înainte de culcare, cu infuzie de maghiran săotămâni, după ce re se filtre ază. Masajul
c u ule i de m aghiran e fo a rte re laxant.
Al EN |IEI Tratamentul cu preparate din maghiran nu este
. c atapl as m e - se fa c fo lo sindu-se de c o c t
re co m andat hiperte nsivilo r. Po ate provoc a şi dureri de
sau infuzie de maghiran. Sunt bune pentru
c ap c e lo r cu pre dispo ziţie .
c o lic i si balo nare .

■ HA-iiirp a am ana
nciclopedia plantelor medicinale

Re ge le fruc te lo r e s te un prie te n indisc utabil a l sănătăţii. CUM SE ADMINISTREAZĂ

De spre e i s e spune c ă ţine d o c to rul la dista nţă . ..mer e p r o a s p e t e - s e re c o m andă sub
fo rm a unei cure de câte va zile . Mai sle sîn
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ c azul unei gripe re zis te nte la tratam e ntul
■ a s t e n ie şi a n e m ie - se be a un litru de suc de m e re sau se m e dic am e nto s, se fa c e c ură c u m e re ,
c o nsum ă 1 kg de fru c te p ro a s p e te în fie c a re zi. vremeîn care nu se consumă nimic altceva.
■ AFECŢIUNI HEPATICE .. s uc p r o a s p ă t - în c a zurile de a s te nie şi
■ DISCHINEZIE BILIARĂ Şl RENALĂ anemie, dar mai ales pentru remineralizare.
■ r e u m a t is m şi GUTĂ - m ărul e s te uri d e pura tiv e xc e le nt .. d e c o c t d e m e r e - se taie 2 -3 fruc te fe liuţe şi
c are c ură ţă o rganism ul de to xine . se pun la fte rtîntr-un litru de apă un sfe rt de
■ in s u f ic ie n ţ ă r e n a l ă - s e fa c e o c ură de do uă săptăm âni oră. Fste bun pentru tratare a bro nşite i şi a
c u s uc de m e re . reumatismului dacă se beau 2 -3 căni pe zi.
■ in s o m n ie - un m ăr m â nc at se ara, îna inte de c ulc are , . . in f u z ie d in c o a j ă u s c a t ă d e m ă r - se
are e fe c t re la xant şi a c ţio ne a ză ca un c a lm a nt asupra pre pară sub fo rm ă de infuzie . Se be au
s iste m ului ne rvo s. 2 -3 căni pe zi în g u tă şi re um atism .
■ in f a r c t m io c a r d ic - do uă fruc te pe zi ajută la întă rire a . in f u z ie d in f l o r i - o mână de flo ri de măr
m uşc hilo r c ardiac i. s e infuze a ză în do uă c ăni c u apă na rta .
■ a f e c ţ iu n i in t e s t in a l e - s e pre para un d e c o c t de m e re Do uă c ăni c u p re pa ra t b ă ute în fie c a re
din c are se be au 2 -3 c ăni pe zi. zi s unt b une pe ntru tuse .
■ tus e - pe ntru calm are a ac c e se lo r de tuse , se re co mandă ..o ţ e t d e m e r e - re c o m a nd a t pe ntru
c o ns um ul zilnic a 2 -3 c ăni c u infuzie din flo ri de măr. o b e zita te , dar ş i în a fe c ţiuni c ardiac e .
■ GAS TRITĂ Şl ULCER GASTRIC . s ir o p d e m e r e - uri litru de suc de m e re se
amestecă cu 1 kg de zahăr şi se pune la fie rt
Ş l IAI? S u c u l d e m ă r a p lic a t p e fa ţă ş i p e g â t dă vig o a re
până se îngro aşă. Două linguri înainte de
ţe s uturilo r, fiind ind ic a t p e ntru în grijire a te n ului n o rm a l
masă pentru tratare a gastrite i hiperacide

m m — —
• aprSe T T Ţ im D B a r N r if
 Enciclopedia plantelor medicinal

Mărar
Prie te r.u. to c â riţe lo r, do r moi ale s o i fe m e ilo r c are au CUM SE ADMINISTREAZĂ
pro b le m e c u m e nstruaţia , m ărarul e s te una dintre c e le . in f u z ie d e s e m in ţ e -s e pisează o linguriţă
mai c o m une [lia nte aro m atic e . c u se m inţe , pe s te c are se to srnâ o cană
c u apa fie rb inte . Se lasă la infuza t ze c e
CEArECŢIUNI TRATEAZĂ minute, după care se trec pe r l.ru calmarea
d e r e g l ăr i a l e c ic l u l u i m e n s t r u a l - s e ia o linguriţă c j c ra m pe lo r abdo m inale .
tinc tură d c m ărar diluară în puţină apă, de tre i o ri p e i . - v in d e m ă r a r - s e pise ază 2 -3 mâini cu
Cura tre b uie să dure ze tre i săptăm âni şi ajută la re glare a se m n te de mărar şi se f e m într-o cană cc
c ic lului şl la m ă 'ire a se c re ţie i de la pte la lăuze apă a m e ste c ată c u o c ană c u vin. După |
iNDiGEStiE-se o e a o c a n ă c u ce ai de mărar în tim pul sau zec e if n jtc de fie rt, se dă la o c e rte . Este |
după masă. nun pe ntru tra ta re a indige stie i,
o b e z it a t e - are e fa c t rîu re tc . Ajuta în tim pul c ure lo r de . t in c t u r ă d e m ă r a r -în 100 ml de alc o o l,
slă bire c a c a s e ■foloseşte suo fo rm ă d c tinc tură . s e pun c inc i linguriţe c u m ărar usc at. Se
B AL O N A R E Ş l D UR ER I A B D O M IN A LE - S0 COTS Um ă Ul Sa la te . lasă ia m ac e ra: o săptăm ână, după care
s u g h iţ şi s e n z a ţ ie d e v o m ă - se co nsum a m ărar se stre co ară. Se ia c â te o linguriţă diluată
pro aspăt. în puţină apă, do tre i on o e zi, pe ntru
s â n i m ic i - se spune că tra ta m e ntul c u pulbe re şi tinc tură s tim ulare a la c ta te i.
de- m ărar ajută nu num ai la re glare a cic lului m e nstrual, ci , p u l b e r e d e s e m in ţ e - s e m acină o mână
şi la m ărire a sânilo r. de se m inţe d c m ărar până se o b ţine o
f r ig id it a t e pulb e re fină. Se :a c â te o linguriţă pe zi
CRAMPE ABDOMINALE pe ntru re ga re a c ic lului m e nstrual.
o s t e o p o r o z ă - s e ia c â te o linguriţă c u tinc tură de mărar . ul e i - se lasă la m ac e ratîn 200 m l de ulei
diluată în puţină apă, de 3 -4 o ri pe zi. Tratam e ntul tre buie do uă mâini de m ărar us c a t, tirrip d e 15
să dure ze c e l puţin o jum ă ta te de an. zile . La final, se s tre c o ară şi se fo lo s e ş te
pe ntru ano re xie şi s u g h iţ

1 P AR T! FOLOS ITE I c f t f t d e t t n *

I C ÂN D S E R EC O LTEA2 Â
nciclopedia plantelor medicinale

Măslin
Nu c re ş te în mo d s p o rita riîn Ro mânia, dar cu puţin no ro c CUM SE a d m in is tre a z ă
s e po a te ac lim atiza şi aic i, mai ale s în zo ne le din sudul . ul e i - s e gă s e ş te la o ric e m agazin
tă rii. alim e ntar. Pe ntru uz inte rn, o p tim e s te
c e l virgin, o b ţinut din prim a s to a rc e re a
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ m ăsline lo r. în uz e xte rn ş iih c o sm e tic ă ,
p r o b l e me h e p a t o s il ia r e - ule iul de măsline e ste un fo arte pe ntru masaj, e s te ind ic a t şi c e l c are se
bur, dre no r he pa tic . 1 -2 linguri c u ule i dc m ăsline lua te o b ţine prin a do ua sto arc e re .
dim ine aţa, pe s to m a c ul go l, ajuta la e lim inare a c alc uiilo r . e x t r a c t d in f r u n z e - de şi e s te un arbo re
biliari. în plus, a jută la c alm are a c o lic ilo r he patic e . c are se c ultivă do ar în ţă rile c a ld e sau
c o n s t ip a ţ ie - se ia o lingură c u ule i în fie c a re zi. dar se m e dite rane e ne , c â ţiva p ro d uc ă to ri de
fo lo s e ş te şi pe ntru c lism ă. c e aiuri din România- c o m e rc ialize ază
a b c e s e şi f u r u n c u l e - se zd ro b e ş te o m ăslină ne agră şi e xtra c tu l din frunze de m ăslin. Este
s e pune sub fo rm ă de c ata pla s m ă , pe zo na a fe c ta tă . fo a rte bun pe ntru sc ăde re a nive lului de
ec z eme - se m ase ază lo c ul c u c â te va pic ături de ule i c o le s te ro l rău din sânge , dar şi pe ntru
d c m ăsline . sc ăde re a te ns iunii a rte r.a le o ri pe ntru
Aio p e c iE - se fnc ţio ne ază sc alpul c u ule i de m ăsline . e lim inare a c a lc uiilo r binari.
p i e le c r ă p a t ă - s e m ase ază c u ule i d e măsline . . TINCTURĂ DIN FRUNZE - S6 gă s e ş te to t la
o s te o p o ro ză - fe m e ile a fla te la m e no pauză tre b uie să m agazine le naturiste . Este buna pe ntru
fo lo s e a s c ă în a lim e nta ţie do ar ule i de m ăsline . lipsa p o fte i de m ânc are , re um atism ,
h ip e rt e n s iu n e - s c be a infuzie din frunze de m ăsline . infe c ţii ge nitale , bo li infe c ţio ase , paraziţi
te n u sca t - se tra te a ză c u ule i de m ăsline inte stinali.
„c at ap l as m e c u m ă s l in e - s e fo lo s e s c
ş t ia i? Nutriţia niş tii re c la m ă fo lo s ire a în d ie te a
pe ntru tra ta re a a b c e s e lo r sau a
ule iului d c m ă s line d e o a re c e e s te s u b s ta n ţa g ra s ă
furunc ule lo r.
c e l m a i uş o r dige rab ilă.

I fruc te le , frunze i?
I--- fta I«JSGcultivă Iti Nomânifl
Me ntă
Izrna. c um i s e mai spune în po po r, e s te una dintre c e le CUM SE ADMINISTREAZĂ
mai c uno s c ute p la nte m e dic inale . _ in f u z ie - se p u r-la irfu z a tîn 2 5 0 m l de
apa fie rb inte cam do uă linguri c u plantă
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ usc ată. Se be au tre i c ăni pe zi pe ntru
• p r o b l e m e a l e a p a r a t u l u i d ig e s t iv - g a s trite sau ulc e r, tra ta re a a fe c ţiunilo r e num e rate .
nd ige s tie : se be a o cană de in fu ze după masă. . t in c t u r ă - o c ană c u a lc o o l s e to arnă
■ t u l b u r ă r i h e p a t o b il ia r e - m ă re ş te s e c re ţia o fe ră . p e s te c inc i linguriţe c u m e ntă usc ată şi
■ l i t i a z a b il i a r ă ş i r e n a l ă - infuzia de m e ntă , b ă ută c u s e lasă la m ac e rat do uă săptăm âni, apoi
re gula rita te , c o ntrib uie la e lim inare a c alc ulilo r. se filtre a ză . Es te bună pe ntru m asare a ,■ i if V V
■ c ir c u l a ţ ie d e f ic it a r ă tâm ple lo r în c a zul dure rilo r de c ap, dar şi IUI
■ c r a mp e in t e s t in a l e - s e iau c â te ze c e pic ă turi de ue i, pe ntru tra ta re a re um atism ului.
de p a tru o ri pe zi. ..ul e i - s e to a c ă m ă runt c â te va linguri
• GREŢURI Ş l STĂRI DE VOMĂ dc- m e ntă ve rd e şi se a m e s te c ă apo i
■ d u r e r i d e c a p - s e pun c a ta pla s m e c u ce ai de m e ntă c u Vi c ană c u ule i. Se lasă la m a c e ra t o
re c e . lună, după c are s e filtre a ză şi s e tre c e
■ r e u m a t is m -m a s a j c u ule i în a lt re c ipie nt, bine a s tupa t. Es te bun
■ n e v r a l g ie - se fa c ta m po nă ri lo c a le c u ule i de m e ntă. pe ntru masaj.
■ a f e c ţ iu n i r e s p ir a t o r ii - inhalaţiile c u infuzie de m e ntă . c at ap l as m e - s e fa c fo lo s ind u-s e fie
sau ule i d ilua t c j apă a jută la de s c o nge stio na re a c ăilo r infuzia de pla ntă, fie ule iul d ilua t în
re spirato rii. puţină apă.
_ in h a l a ţ ii - s e fo lo s e s c p e n tru e le infuzie
sau câte va pic ături de ule i turnate în apa
fie rb inte .
ŞTIAI? Me n ta e s te un p ute rn ic d e to xifia n t

a l o rga nis m ului

f i m i l a d* t a l

tm ie -a w ra s t — — BNBtVQEfilglf
bciclopedia plantelor medicinale

Merisor 5

Me dic ina na turis tă fo lo s e ş te de la m e rişo r frunze le , pe CUM SE ADMINISTREAZĂ

c are le re c o m anda s ub fo rm ă d e infuzie , dar şi fruc te le , in f u z ie d in f r un ze - se pun la infuzat într-o
sub fo rm a de suc, c ană c u apă fie rb inte , vre m e d e ze c e
m inute , 1 0 -2 0 g de frunze de m e rişo r.
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ Se Dea înd ulc ită c u p uţină mie re .
■ c is t it ă - s e o e au do uă c ăni c u infuzie din frunze de d e c o c t d in f r u n z e - p e s te do uă linguri
m e rişo r în fie c a re zi. c u frunze m ărunţite , se to a rnă un pahar
■ in f e c ţ ie u r in a r ă - se iau ze c e pic ă turi de tinc tură de c u apă re c e şi se lasă la m a c e ra t o o ră,
frunze d e m e rişo r de tre i o ri pe zi. apo i se stre c o ară şi se păstre ază lichidul.
■ a r t e r it ă - din frunze de m e rişo r şi frunze de afin. se Pe ste frunze le râmase, se to arnă o cană
pre pară o infuzie din c are se o e au c â te tre i c e n pe zi. c u apă c lo c o tită şi se pun la fie rt 1 5 -2 0
• l it ia z ă u r in a r ă - s e be au do uă căni c u d e c o c t din frunze de m inute . La fina l, s e c ă la o p a rte , se
în fie c a re zi. stre co ară si se to arnă pe ste lichidul rămas
■ ca n cer - s e b e a c â t m ai m ult s uc pre pa ra t diri fruc te de la m ac e rat. Se be a to a tă c a ntita te a
de m e rişo r. Are un c a ra c te r inhib ato r asupra c e lule lo r d e -a lungul une i zile .
c a nc e ro a s e . TINCTURĂ DIN FRUNZE - p e s te do uă
■ d ia r e e - se pre pară un d e c o c t din frunze sau un m ac e rat linguri c u frunze m ă runţite , se to arnă
la re c e şi s e c o nsum ă c â te do uă c ăni pe zi. Are ac ţiune do uă c ăni c u a lc o d şi s e lasă la m ac e rat
a ntis e p tic ă şi a s tringe ntă . do uă săptăm âni la lo c îns o rii La final, se
■ g u t ă şi r e u m a t is m - pla nta are un pute rnic e fe c t diure tic , stre co ară şi se tre c e în stic le mai mici Are
duc â nd la e lim inare a ape i e xc e s ive din ţe s uturi. e fe c t antiinfe c ţio s şi c ic a triza nt Trate ază
dirae e a, d a r şi c is tita o ri litia za re nală,
ATENŢIE! Femeile gravide nu a u voie să facă
s uc d e f r u c t e - 3 -4 c ăni c u fruc te de
tratam e nt cu produse pre parate din me rişo r pe Toată
m e rişo r se s to rc în s to rc ă to r e le c tric . Se
durata sarcinii.
be au d o uă c ăni pe zi.
 Enciclopedia plantelor medicinal

M e st e a că n
înc ă din ve c him e , p re pa ra te le din frunze de m e ste ac ăn CUM SF ADMINISTREAZĂ
e rau fo lo s ite p e ntru re zo lvare a anum ito r pro b le m e de . in f u z ie d e f r u n z e - se to a rnă o c ană cu
s ă nă ta te . apă fie rb inte pe s te o linguriţă c u frunze
de m e ste ac ăn. Se lasă la infuza t ze c e
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ m inute , după c are se c o nsum aîndulc itS
r e u m a t is m şi g ută - infuzia din frunze de m e ste ac ăn e ste c u m ie re .
un d iure tic pute rnic , re c o m a nd a t mai ale s în e lim inare a . s e v ă - prim ăvara. în m a rtie şi aprilie , se
to xin e lo r din c o rp. face o cre stătură fa 3 0 -4 0 cm de pământ,
a f e c ţ iu n i OERMATOiOGtCE - s e be au 2 -3 c ăni c u infuzie pe s c o a rţa c o pac ului. Se va s e s c urge
pe zi. o rin ac e as tă c re s tă tură . Se pă s tre a ză
c o l e s t e r o l - infuzia din f'u n ze fa vo rize a ză e lim inare a ia frigid e r şi s e iau 2 0 0 m l o e zi. Es te
ac idului uric şi a c o le s te ro lului rău din sânge . bună p e ntru s tă rile de c o nva le s c e nţă ,
in f l a m a ţ ii a rt ic u la re - elimină apa din ţesuturi care provoacă d a r şi pe ntru gută .
infla m a re a a rtic ula ţiilo r de fa mâini şi pic io are . . b ă i - se Loarnă un s fe rt de litru de apă
a l o p e c ie - se c lă te ş te părul c u infuzie de m e ste ac ăn p e s te 3 -4 pum ni c u frunze şi se pun la
pe ntru îm pie dic are a c ă de rii lui. fie rt tim p de 15 minute . Ce aiul se to arnă
c o lic i s n t e s t in a le - s e tra te a ză c u vin de m e ste ac ăn, apo i în apa de baie . Ajută ia tra ta re a
pre parat din seva de m e ste ac ăn fia rtă îh puţin vin alb. Se p o lia rtrite i
be au c â te va linguri în c a zul c ra m pe lo r pute rnic e . . tt n c t ur â -în tr-o cană c u rac hiu, s e pun
ia m ac e rat 5 -5 linguri c u frunze . Se lasă
într-un lo c îns o rit 10-15 zile. după care se
filtre a ză . Se iau 30 de pic ături de tre i on
pe zi p e ntru c is tită sau o b e zita te .
ATENŢIE! Cine suferă de boli de inimă sau rinichi
trebuie să e vite consumul de infuzie de mesteacăn.

i> * pţi ro io s n t fu rn a le mugurii

C AN O SE B EC O l ( IA Z * ItVli n r i o . W II'P
 £ nciclopedia plantelor medicinale

Mo r cov
To ată lum e a ş tie de spre m o rc o v c ă îm b ună tă ţe ş te CUM SE ADMINISTREAZĂ
şi m e nţine s ă nă ta te a ve de rii Dar p ro prie tă ţile sale .s u c d e r ă d ă c in ă - se dau mai m ulţi
to nă d uiLo a re nu se o o re s c aici. m o rc o vi prin s to rc ă to rul e le c tric până
se obţine un suc. Este un exce le nt remediu
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ îm po triva -vederi- slabe . Este de pre fe ra t
a n e m ie - s e c o n s u m ă m o rc o v c ru d ra s , s u b f o rm ă d e s u c să se c o nsum e c â t mai pro aspăt pe ntru
s a c în s a la te , p e r.tru re n m e ra liz a re . a-ş i păstra c alităţile . Este re c o m andat şi
e n t e r o c o u t ă în c o sm e tic ă pe ntru tra ta re a te nului cu
u l c e r g a s tro d u o d e n a l - m o rc o vu l, b u n c ic a triz a m , g a s tric . pre dis po ziţie spre ridare a pre m atură.
d ia re e . s u pă - s e pre pară ca o ric e supă pasată
r e u m a t is m , g u t ă , l i t i a z ă r e n a l ă - s e b e a c â t m a i m u lt de le gum e . Es te indic ată mai aie s în
s u c d e m o rc o v i. A re e f e c t d iu re tic ş i d e p u ra tiv . alime ntaţia co piilo r care sufe ră de diaree.
in s u f ic ie n ţ ă b il ia r ă , ic t e r . in f u z ie d e s e m in ţ e - p e s te o lingură cu
a f e c ţ iu n i p u l m o n a r e , a s t m ş i b r o n ş i t a - s u c u l d e m o rc o v se m inţe de m o rc o vi, se to a rnă o c ană
e s te u n b u n e xp e c to ra n t. c u apa c ro c o tită şi s e lasă la infuza t 10
p ro b le m e d e la c t a ţ ie - s e b e a u d o u ă c ă n i c u in fu z ie d e minute. Se stre c o ară apo i şi s e be a, fiind
s e m in ţe d e m o rc o v în f ie c a re zi. reco mandată pe ntru stim ularea la c ta te i.
PARAZIŢI INTESTINALI . c at ap l as m e - s e dau c â ţiva m o rc o vi pe
p l ă g i, u l c e r a ţ ii, e c z e m e s a u d e g e r a t u r i - s u c u ld e m o rc o v răzăto are a mică şi se fo lo se sc sub formă
a ju tă la c ic a triz a re a ră n ilo r. de cataplasme pentru [ratare a dive rse lo r
a b c e s e a l e g u r ii - s c f a c e g a rg a ră c u d e c o c t d in fru n z e . a fe c ţiuni ale pielii.
PROBLEME DE VEDERE . d e c o c t d in f r u n z e - se fie rb o o le gătură
de fu n ze în do uă c ăni de apă vre m e de
ŞTIAI? Pentru o mai bună absoroţie a c o rnpsne ralo r
zece minuie. Când se răceşte, se fo lo seşte
94
sate, morcovul se consumă crud. to c at mărunt.
pe ntru gargară.
95

f ru n z e le , 5 e m in ţe lfe
U L lV M J f lM f lg E I o c lG.i’flb rfe x
L & e iiJ 'L a f t îlj
 Enciclopedia plantelor medicinal

De a mur, se fo lo s e s c în m e dic ina naturistă a tâ t frunze .e , CUM SE ADMINISTREAZĂ

c â t şi fruc te le . .s u c - s c dă 1 kg de mure prin s to 'c ă to rul
e le c tric . Se be au do uă pahare pe zi,
CE AFECŢIUNI TR ATAZ Ă fiind un fo a rte bun re m e diu îm po triva
a n e m ie - mure re s unt c o ns ide ra te un în tă rite ' al diare e i.
o rg a n s iru iii. _ in f u z ie d e f r u n z e - s e to a rnă o c ana c u
AFECŢIUNI ALE VEZICII BILIARE aoă fia rtă pe s te o linguriţă c u frunze d e '
a f e c ţ iu n i p u l m o n a r e - s e be au 1 2 pahare c u s uc de m ur şi s e lasă la infiuzat ze c e m inute .
iru 'e în fie c a re zi. 5 e be au do uă c ăni pe zi, înd ulc ite cu
d ia r e e - m ure le au p ro p rie tă ţi a s tringe nte . Se iau patru puţină m ie re .
linguri c u siro p de fru c te în fie c a re zi, n a ale s în c a zul . c at apl as m e - se fa c o lo s in d u -s e nfuzia
c o piilo r c are s ă te ni tle ac e as tă a fe c ţune . sau frunze c e mure pro aspe te , zdro b ite
c o l it e - fru c te le s unt to nifia nte ale inte s tine lo r. şi a m e s te c a te c u p uţină apă. Trate ază
g a s t r o e n t e r it e - s e pre para o infim e din frunze şi s c he m o ro izii şi fis urile anale .
o c au d o uă c ăni pe zi. _g ar g ar ă - se fo lo s e ş te pe ntru a c e as tă
o b e z it a t e - se fe c e un c e ai din frunze de mur, păpădie , pro c e dura infuzia din frunze . Es te
pe lin şi pă tla gină . Se be au 2 -3 c a ri pe zi. re c o m a nda tă n tra ta re a a fe c ţiunilo r
h e m o r o iz i ş i f is u r i a n a l e - se pun c atapla sm e cu infuzie gingiilo r şi gâtului.
d e frunze . . s ir o p - se o un la fie rt 1 -2 kg d e m ura
LEUCOREE c u ac e e aşi c a ntita te d c za hă ', până se
INFLAMAŢII ALE GINGIILOR Şl GÂTULUI o b ţine un siro p gro s. Es te fo a rte bun
p e ntru d'are e .

Ş TIAI? Da to rită (ra re lo r a lim e nta ra p e c a re le c o nţin,

m ure le p re vin c a n c e ru l d c c o .o a

p Ar j i r o t o u ir

[ C ÂN D SIE R E C O lTE A/ A - L C J M I JL l+ u ill

 nciclopedia plantelor medicinale

Muş e ţe l
Are p ro p rie tă ţi d e zinfe c ta nte , a ntiinfla m a to a re şi CUM SE ADMINISTREAZĂ
a ntib a c te rie ne , c e e a c e fa c e din e l una d ritre c e le mai . in f u z i e - se pune la infuzat în apă c lo c o tită
d e năde jde p la nte m e dic inale . o linguriţă c u pla ntă uscată tim p de ze c e
m inute . Es te un bun d e zinfe c ta nt şi
CE AFECŢIUNI TRATEAZA a ntiinflam a to r, c are a juta la c alm are a
GASTRITĂ Şl COLICI ABDOMINALE - 0 COtlă S3 U d Ou ă d e in fu zie d ure rilo r d e d inţi sau a c e lo r pro vo c a te
c alm e ază c ram pe le abdo m inale . de c ic lul m e nstrual.
d ia r e e şi in f e c ţ ii in t e s t in a l e - se pre pară o infuzie din . ul ei - se punîntr-un bo rcan 3 -4 linguri cu
m uş e ţe l şi m e ntă , din c are s e be au do uă c ăni pe zi. m uşe ţe l şi se to arnă până la umple re ulei
AFECŢIUNI ALE FICATULUI de măsline. Se lasă la mace rat o lună. după
ASTM BRONŞIC Şl DIVERSE STĂRI ALERGICE - Se tra te a ză CU c are se filtre a ză . E bun pe ntru tra tare a
infuzie de m uşe ţe l. arsurilor, a ecze melor a paraliziei membrelor.
f e b r ă - m uş e ţe lul are pro p rie tă ţi s udo rific e , re glând . t in c t u r ă - s e pune o m ână de m uş e ţe l
te m pe ra tura c o rpului. la m a c e ra t în tr-u n b o rc an c u a lc o o l
d is m e n o r e e - s e pre pară infuzie din m uşe ţe l, m e ntă vre m e de 15 zile . La fin a l s e filtre a ză şi
şi vale riană. Se be au do uă c ăni pe zi pe ntru sto pa re a se fo lo s e ş te în tra tare a dure rilo r de dinţi
dure rii. (se tam po ne ază zona afe c tară}, a co lic ilo r
r e t e n t ie d e l ic h id e - se be a un păhăruţ cu vin de m uşe ţe l. a b do m inale şi a dism e no re e i.
l e u c o r e e - s e fa c spălaturi de ş e zut c u infuzie . . v in d e m u ş e ţ e l - se % b e în tr-u n litru de vin
d u r e r i ÎN g â t - s e fa c e garga ră dim ine aţa şi se ara. alb o cană cu m uşe ţe l Se ia c âte un păhăruţ
RĂNI, ARSURI Şl ULCERAŢII în fie c a re zi c o ntra re te nţie i de lichide .
DURERI DE DINţl Ş' MĂSELE . b ăi l o c al e - se fo lo se şte infuzia de plantă.
. c at ap l as m e - se fo lo s e ş te p e ntru e le
ş t ia i? Muş e ţe lu l nu a re c o ntra in d ic a t» To c m a i d e
infuzia de pla ntă (sau c â te va pic ă turi
96
a c e e a s e p o e te a d m inis tra şi s ugarilo r.
de tinc tură diluată).
97

C AN D SE R EC O LTEAZ Ă
 Enciclopedia plantelor medicinal

Muş tar
Bo cite le marjn te de muştar sunt un ingredie nt ird'spe nsabil CUM SE ADMINISTREAZĂ
t io ' ale s în rr uraturi, c o ns e rve sau so suri s o fis tic a te . . f ă in ă - s c macină c u a juto rul râşm ţe i de
c a fe a c â te va s ute de gra m e de bo abe
CE AFECŢIUNI TRATEAZA de m uştar (ne gru sau alb)
c o n s t ip a ţ ie - se ia u'o fie c a re zi do uă linguriţe c u bo abe . c atapl as m e - fă ira de muştar se amestecă
de m uş ta r alb . p c s to m a c ul go l. c u puţină apa până c ând s e o b ţine o
LIPSA POFTEf OE M ÂNCARE, INDIGESTIE - do uă linguriţe CU pastă c o ns is te ntă . Sc unge u r tifo n
b o ab e de m uştar alb în g h iţite îr' fie c a re zi stim ule a ză c u ac e as ta pastă şi s e apucă pe zo na
a o e titu l şi uşure ază dige stia. afe c tată, lăsându-se să acţio ne ze vre m e
s in u z it ă - s e m ase ază tâm ple le c u ule i de m uştar. dc zece minute. Sunt bune ce ntru tratare a
b r o n ş it ă , as t m s r o n ş ic , p n e u m o n ie - s e m ac ină 2 -3 a fe c ţiunilo r re um atic e , pulm o nare , dar
linguriţe cu muştar negru şi din fă ira re zultată se pre găte sc şi a angine i pe c to rale .
niş te c a ta pla s m e c are se aplic ă pe to ra c e . . b ăi - se pun in apa în c are se ra c e baie
n e v r a l g ie şi r e u m a t is m - se fa c bai în apa căro ra s-a u pus c â te va linguri c u bo ab e de m uş tar sau
c â te va linguriţe cu bo ab e dc m uş ta r-nc gru. c o ia r făină ga ta pre parată. Sunt un
d u r e r i o e c a p - s e pun c a ta pla s m e cu fă ină de m uştar re m e diu e xc e p ţio na l p e n lrj re um atism
ne gru. sau pro b le m e le ga te de c irc ulaţia
g r ip ă ş i r ă c e a l ă pe rife ric ă.
a n g in  pe c t o r al ă - c a ta pla s m e le c u făină de m uş ta r-
ne gru a p lc a te pe p ie p t fa c să dispară dure rile .
c ir c u l a ţ ie p e r if e r ic ă p r o a s t ă - s e fa c băi o e pic io are în
c are se pune făină de m uş ta r-a lb .

ATENŢIE! Catao lasm e lg cu muştar po t provo ca arsuri!

Nu se ţin pe pie le mai m ult de zac e minute

faKJQISQiS
f a m ia da a i i
 nciclopedia plantelor medicinale

Na lb ă -m a re
De re m arc at că nu e ste to tuna c u nalb a-săib atic ă. Este în CUM SE ADMINISTREAZĂ
prim ul rând re c o m andată pe ntru am e lio rare a afe c ţiunilo r in f u z ie d e f r u n z e - e s te de p re fe ra t c a
apa ra tului re spirato r. planta să se foloseascăîn stare proaspătă.
d e o a re c e prin usc are îşi pie rde o pa rte
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ din c a lită ţile c urative . Infuza din frunze
■ in f l a m a ţ ii a l e c ă il o r r e s p ir a t o r ii - se fa c e dim ine aţa, e s te bună pe ntru tra ta re a a fe c ţiunilo r
dar ş i se ara garga ră c u d e c o c t de plantă. inte s tina le .
■ INFLAM AŢII ALE CĂILOR URINARE d e c o c t d e r ă d ă c in ă - s e pune ia fie rt în
■ t u l b u r ă r i g a s t r o in t e s t in a l e - s e be au c â te do uă c ăni do uă c ăni c u apă o lingură sau do uă cu
ce zi c u d e c o c t de pla ntă rădăcină c e nalba usc ată. Se lasă pe fo c
■ d ia r e e - se be a d e c o c t p re p a ra t din rădăc ină de na lb ă - ze c e m inute după ce c lo c o te ş te , apoi se :
mare . dă la o p a rte şi se b e a c ând s e ră c e ş te .
■ a f e c ţ iu n i g e n it a l e - le uc o re e , vaginită ; s e fa c spă la turi Es te fo a rte bun şi p e ntru gargară.
de ş e zut c u d e c o c t din rădăc ină de nalb ă se ara. îna inte d e c o c t d in f r u n z e - s e a m e s te c ă si cu
de c ulc are . câte va frunzuliţe de m uşe ţe l şi e s te bun
■ f u r u n c u l o z ă - s e aplic ă pe zo na a fe c ta tă c a ta pla s m e pe ntru tra ta re a a b c e s e lo r d e nta re şl a
c u infuzie sau d e c o c t de rădăc ină. Are ro lul de a c o le c ta am igdaiite lo r.
infe c ţia şi a grăb i vinde c are a. g a r g a r ă - se fa c e fo lo sindu-se d e c o c tul
■ t e n u s c a t şi r id a t - s e pre pară o infuzie sau d e c o c t de rădăc ină sau frunze .
din rădăc ină, c u c are s e c ură ţă te n u l dim ine aţa şi se ara c a t a p l a s m e - s e fo lo s e ş te d e c o c tul de
sau s e fa c c a ta pla s m e c are se ao lic ă pe te n pe ntru rădăc ină. Sunt bune p e ntru furunc ule ,
hidra tare a iu . dar şi pentru îngrijirea te nului cu probleme
de hidratare .
Ş TIAI? Infuzia de nalbă-m are e s te fo a rte bună pe ntru
tratare a acc e se lo r de tus e s e a c a .

IH E U f ilZ iiS Z u l Frunze le , rădăcina

im ie . f B f ii m a rfie -m m
 Enciclopedia plantelor medicinali

Na lb ă -s ă lb a tic ă
în popo r, i se mai spune caşul-po pii, bănuţi sau chiar rialb a- CUM SE ADMINISTREAZĂ
micâ. Se recomanda folosirea eiîn stare proaspătă, deoarece . m ac er at - o linguriţă cu frunze pro aspe te
c ând e s te us c a tă îş i pie rde din pro prie tă ţi. s e pune în 2 5 0 -3 0 0 m l de apă şi se
lasă la m a c e ra t până a do ua zi, c ând
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ se co nsum ă.
SECREŢII P U L M O N AR E , B R O N Ş ITĂ Ş l T U S E CONVULS IVĂ - S e . in f u z ie - s e pre pară c a o ric e a ltă
be au tre i c e ş ti c u m a c e ra t în fie c a re zi. infuzie .
a m ig d a l it ă - se fa c e gargara zilnic , fo lo s indu-s o m ac e rat . g ar g ar ă - se fac e fo lo sindu-se mace ratul
din naiba sau infuzie . pre pa ra t la re c e .
INFLAMAŢII ALE MUCOASEI DIGESTIVE . b a ie - se prepară o infuzie Cin plantă, care
ULCER GASTRODUODENAL, PROBLEME DIGESTIVE s e adaugă în apa de oaie , Es to indic ată
e m fize m p u lm o n a r - se pre pară un m a c e ra t din frunze pe ntru tratare a m e m bre lo r a fe c ta te de
şi flo ri. Se s tre c o a ră şi c e ră m âne s e fo lo s e ş te pe ntru fracturi, pentru mâini şi picioare inflamate ,
c ata pla s m e , c are s e pun pe p ie pt. pe ntru răni şi abc e se .
l a r in g it ă - se fa c e de mei m ulte ori gargară cu m ac e rat, . c o mpr es e - se prepară un ce ai de plantă şi
d a r se be au şi do uă c ăni pe zi c u a c e s t pro dus. se înm o aie îr el pansamente de tifo n, care
al e r g ii al e pie l ii - se spală zo na a fe c ta tă de m ânc ărim i s e aplic ă apo i pe ple o a pe în c a zul c ând
c u c e ai din nalbă. s unt pro b le m e c u gla nd e le lac rim ale .
r ă n i şi a b c e s e - s e fa c spălaturi c u c e ai de nalbă.
m â in i şi p ic io a r e in f l a m a t e - se fa c băi în apa c ăro ra s -a
tu rn a t c e ai de nalbă.

ŞTIAI? Cine are nasu.sau gura uscate po ate

fac e o gargară cu ceai de nalbă-sălbatică pe ntru
reme die re a problemei.

RĂRT1 rOLOSUţ If lo rile , f ru n z e le

CÂND 56 RECOLTEAZĂ tu n ie ^ u g u s t iunie, august
 hciclopedia plantelor medicinale

c
/a

Năpras nic
Es te o pla ntă indispe nsabilă c e lo r c are s ufe ră de
infe rtilita te , d a r şi fe m e ilo r c are au fibro m ute rin sau
c histuri o varie ne .
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ
h ipe r me n o r e e - s e iau c â te ze c e pic ă turi de tinc tură ,
de tre i o ri pe zi. în tim pul c ic lului. Co ntrib uie la re gla re a
s â nge ră rilo r abunde nte .
s t e r il it a t e - şi fe m e ile , şi b ă rb a ţi tre b u'e să ia de patru
o ri pe zi c â te o linguriţă c u pulb e re d e năprasnic .
im p o t e n ţ ă - tra l.a m e rl.ul c u pulb e re din pla ntă a jută la
re zo lvare a p ro b le m e lo r le ga te de im po te nţă.
AFECŢIUNI ALE ORGANELOR SEXUALE FEMININE (p IBROAME Şl
c h is t ur i) - se fac cure înde lungaLe cu pube re de năprasnic,
c â te o linguriţă de pa tru o ri pe zi.
h e r p e s - se p re gă te ş te un d e c o c t şi s e pun c o m pre se
c u a c e s t pre parat.
a f e c ţ iu n i o c u l a r e - s e fa c s pă la turi o c ula re c u infuzie
de năprasnic
c o n t u z ii - s e fa c m asaje uşo are cu ule i de năprasnic în
zo na a fe c ta tă .
ŞTIAI? Năprasnicul e ste c uno sc ut in alte părţi sub
denumirea de panta-Sfântului-Ro o e rt.
CUM SE ADMINISTREAZĂ
. pul b er e - s e c .ule ge pla nta şi se usuc ă
bine, apoi se macină prin râşniţa e le c tric ă
de c a fe a până se o b ţine o pudră fină.
Cura c u p ub e re de năprasic tre b uie să
d ure ze între tre i şi şase luni p e ntru a se
ajunge la e fe c te b do rite .
. in f u z ie - se to arnă o cană cu apă c lo c o tită
psste o ringurâ cu năprasnic. Se beau doua
căni de -a lungul une i zile pe ntru tratare a
o ro b le m e lo r le ga te d e s te rilita te .
. d e c o c t - s e fie rb în do uă c arii cu apă 2 -3
linguri c u năprasnic. După 15 m inute , se
dă la o parte . Este fo arte bunîn uz e xte rn.
„ c a t a p l a s m e - se fa c fo lo s ind u-s e ori
infuzia de pla ntă, on d e c o c tul.
. t in c t u r ă - se pun la m ace ratîn două căni
cu alc o o l tre i linguri cu plantă şi se lasă la
m ac e rat c irc a do uă săptăm âni. La final,
se stre c o ară şi se tre c e în s tic le mai mici
. ulei - se punîntr-un borcan ulei de floare a-
so are lui şi o m âna de năprasnic . Se
mace rează vre m e de ze c e zile, după care
se filtre a ză . Es te bun p e ntru masaj.

CÂNI»'st MtUATEAZAI « ili t . . T lig lr t f

 Enciclopedia plantelor medicinal

Nuc
De la ru c s e fo lo s e s c fruc te le , c o jile a c e s to ra frunze le CUM SE ADMINISTREAZĂ
şi flo rile în s c o s uri te ra p e utic e . Din m e zul fru c te lo r sale in f u z ie d e f r u n z e - s e p ur.e o c ană

s e e xtra ge un ule i fo a rte pre ţio s. c u apă c lo c o tită p e s te c â te va frunze

us c a te de nuc şi se lasă ia infuza t ze c e
CE AFECŢIUNI I RATEAZĂ m inute .
■ TULBURĂRI DIGESTIVE, CONSTIPAŢIE, DAR Şl DIAREE - Se OTe pSrS D E C O C T D IN C O JI P R O A S P E TE - S8 pun la
o infuzie din fu rz e , din c a re s e be au 1 -2 c ăni o e zi. fie rt îo tf-u r ti.ru o e apă c o jile c c la 5 -5
■ d ia b e t - s e ia c â te o lirg u ră c u Linc tura po zi. nuc ve rzi. Puo ă un s fe rt d e o ră d e cat.
■ in f e c ţ ie r e n a l ă - se be au do uă c ăni au infuzie d e frunze în c lo c o t, s c d ă la o pa rte . 5 e c o nsum ă
în fie c a re zi. re c e , pe ni/ u tra tare a b o jlo r g rg iilo r sau
■ h e p a t it ă a c u t ă - s e pre pară d e c o c : din co ji de nuc i ve rz a s to m a ti:e i ulc e ro ase .
şi s e c o n s u n ă o c ană pe zi vre m e de d o uă săptăm âni. t in c t u r ă d in f r u n z e - s e m ac e re ază
■ ECZEME, ULCERAŢII Şl PSORIAZIS - S e fp C b ă i Şi 3 6 p u n do uă să o tă m â ni, în 2 0 0 m l d e rachiu,
c o m p re s e c u d e c o c t din c o ji. Iro i linguri c u frunze . Se filtre a ză şi se
■ t r a n s p ir a ţ ie e x c e s iv ă a p ic io a r e l o r -s e fa c băi c uc e c o c .t pune în s tic luţe
d e c o ji. t in c t ur ă din n uc i v e r z i-s e nun la macerat
■ ACNEE îrtr-o jum ă ta te d e litru de rac hiu ze c e
■ l e u c o r e e - se pre pară un d e c o c t c o nc e ntra t din co ji şi se nuc i ve rzi vre m e d c do ua săptăm âni,
to a rnă în apă, c u c are se fac apo i băi d c şe zut. c upă c are s e filtre a ză .
■ c ăd e r e a păr u l u i - se masează scalpul cu de c o c t co nce ntrat c at apl as me - se fo.ose s:: la ersparare a k r

din frunze de nuc . infuz a de frunze sau d e c o c tul din co ji.

■ in a p e t e n ţ ă - se b e a infuzie din fo inze .

ATENŢIE! Infuzia din fpunze sau coji de nucă le po ate

pro vo ca sLăn de gre aţă c e lo r c u sto m ac sensibil.
 nciclopedia plantelor medicinale

Nuc ş o ară
Fo,osi:ă în special pe po st de co ndim e nt nucşoara seamănă CUM SE ADMINISTREAZĂ
fo a rte m ult c u s c o rţiş o a ra , c u c are s e aso c iază de a ltfe l in f u z ie - se pun îritr-o cana cu apă fie rbinte
fo a rte mu'.t. Cu to e te a c e ste a , are p ro p rie tă ţi to nic e , do uă va d uri de c u ţit c u nuc şo ara şi se
e xc ita nte şi aro m atic e . lasă la infuzat. Se bea între aga c a ntita te
după c c s e ră c e şte .
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ t in c t u r ă - se pune la m ac e rat o linguriţă
■ in s o m n ie - s e pre pară un m a c e ra t la re c e (se lasă do uă c u nucşo ară în 3 0 0 ml de alc o o l. Se lasă
linguriţe c u nuc şo ară în do uă căni c u apă tirnp de o o t în tr-u n lo c îns o rit şi c ălduro s c am do uă
o re ), din c a re s e be a c am o c ană îna inte de c ulc are . Are săptăm âni, după c are s e filtre a ză . Es te
N un e fe c t uşo r se dativ. bună pe ntru tra ta re a ne vralgie i.
■ n e v r a l g ie - din 2 -3 vârfuri de c uţit c u nuc şo ară şi 260 ml g a r g a r ă - se fa c e c u infuzie şi e s le
de apă c lo c o tită , se prepara o infuzie . Se be au 2 -3 căni pe bună a tâ t pe ntru înlă tura re a s e nza ţie i
zi p e ntru c alm are a dure rilo r şi a s tă rii de d isc o nfo rt, de m iro s urâ t din gură, c â t şi pe ntru
■ d u r e r i d e s t o m a c , c r a m p e a b d o m in a l e - s e be a infuzie d ure rile p ro vo c a te de ne vralgie .
de nuc şo ară,
■ f l a t u l e n ţ ă - infu zia îm p ie dică formare a gaze lc rîn intestin.
■ h a l e n ă [m iro sul ne plă c ut a l gurii) - s e fa c e garga ră cu
infuzie de nuc şo ară de do uă o ri pe zi sau se m e ste c ă
s e m inţe le a c e stui c o ndim e nt.
■ m a h m u r e a l ă - m e dic ina po pulară re c o m andă c e aiul
de nuc şo ară în tra ta re a indis po ziţie i şi a stării de vo m ă
p ro vo c a te de c o ns um ul de alc o o l.

ŞTIAI? în c antită ţi mici, nucşoara este- un e xc itant

uşor, care stim ule ază dige stia.
103
(frjjctşle
C A W
PĂ R Ţ I FO L O SI I E

5 6 R6 CQ LT EA Z A Inu se cultiva in România 0 0 ©

 Enciclopedia plantelor medicinal
Seamănă fe arte bine o i be stia şi cre şte , de altfe l,In zone le
une d e . m lă şt'no aşe , la m arginile bălţilo r. Se cre de c ă era
fo b s ic ă în sc o puri m e c io na le c hia r c u c âte va rrii dc ani
în u rn ă .
EAM TITUM fRA‘1EAZa
a.- JP S A POFTE! DE MÂNCARE, GASTRITÂ - C U â ţâ S to m a c u l d e
m uc o zită ţi, calm e ază c ram pe le abdo m inale dac a e ste
c o n s u n a tă suo fo rm ă c e c e c o c l. c â te o lingură de tre i
o ri pe zi,
a r « t i? vriE - s e h e a în f ie c a r e d im ir e a ţ ă u r p a h a r cu
m a c e r a : la r e ce ,
s c ia h lin g xţă c u t rc tu ă . dc pă
c e a fo s t dizo lva tă în putină apă,
- se iu c â te o linguriţă c c tinc tură c e tre i
o ri pe zi.
- s e _a c băi lo c ale c u infuzie .
3 s ilu it w -c * sâ, u -ju u i-s e b e u u c o u ă e o n i
c u infuzie pe zi având un ro l c e c a lm a nt osihic.
- se aplic ă pe zo ne le a fe c ta te c atapla sm e cu
infuz c dc o o lige ana,
ATENŢIE! Luată h tr-o c antitate na i mare
ele o linguriţă, c blige ana ao ate cauza s te r de vomă.
pul b er e - se dau prh râsniţa e le ctrică 3 -4
.inguri cc rădăc nă uscată o a ră s c o bţine
uri p ra f fo a rte fir. Se a dm inis tre a ză
m axim um o linguriţă ruso de p ulb e re
pe zi,
o ec o c ; - s e oun la fie rt in tr-o jum ă ta te
o e litru de apa 1 2 linguri c e rădăc ina.
După uri s fe d de oră. se dă la o parte . Se
be au tre i linguri pe zi din a c e st pre parat,
îra irte c e fie c a re masă.
- s c pun la m a c e ra t în 5D0 ml
c o rac hiu do uă linguri c u rădăc ină de
o b lige a riă şi sa fesă în tr-u n .o c însori-.,
c am 12 zile i a fina l, s e filtre a ză şi se
pune în s te luţe . Se iac cam 30 de picături
c e tra i o ri pe zi, dună c e s -a u d ilua t în
puţină apă.
-s e lasă în do uă căni
c u ao ă la m a c e ra t vre m e de o p t o re o
tngură c u rădăcină de plantă, după care
s c s tre c o a ră şi s c b e a pre paratul,
- s e fo lo s e ş te p e ntru e le d e c o c tui
c o n c e rt re t d e rădăc ină, diluat în apa c u
c are s c fa c băile.
 ciclopedia plantelor medicinale

'
i
Chiar dacă are m ulte pro prie tăţi nutritive , o rzul nu pre zintă CUM SE ADMINISTREAZĂ j
o im po rtanţă e c o no m ic ă la fe l de mare c a grâul, porum bul în c o l ţ it -s e spală în câte va ape 2 -3 mâin:
sau o re zul. în schim b, din b o ab e le sale se fa c e m a liul. un de bo ab e apoi se întind pe o tavă. Se lasă
e le m e nt indispe nsab ilîn pro duc e re a be rii. în tr-u n lo c c ă ld uţ şi s e mai s tro pe s c din
când în când, până înc o lţe sc . Se păstrează
CC AFECŢIUNI TRATEAZĂ la frig io e r şi s e c o nsum ă c a a ta re , cu
■ PROBLEME ALE APARATULUI RESPIRATOR: 8 R0 NŞTÂ, TUBERCULOZĂ, m ie re sau în sala te .
tu s e - o rzul are p ro prie tă ţi e m o lie nte c ând e adm inistrat s o c - se lasă o rzulînc o ltit să cre asc ă mai
fie rt în puţin la pte . m ult, apo i tije le ve rzi se dau prin m ixe rul
■ a f e c ţiu n i g a s t r ic e - s e c o n s u m ă s u b fo rm ă d e d e c o c t. e le c tric , până s e o b ţine un s uc ve rde ,
■ c o l ic ă b il ia r ă , a f e c ţ iu n i h e p a t ic e - e s te un m inunat p e s te c are s c to a rnă apo i puţina apă.
dre no r he pa tic Es te bun c a adjuva nt şi în tra ta m e ntul
■ d ia r e e , e n t e r i t ă , - d i z e n t e r ie - s e f ie rb e o ju m ă ta te d e c anc e rului.
c a n ă c u o rz şi s e b e a a p a d e la fie rtu ră a p ă d e o r z - s e pune la fie rt o mână
■ HIPERTENSIUNE Şl HSPOTENS1UNE de o rz. iar apa re zulta tă în urm a fie rturii
■ a n e m ie şi d e m in e r a u z a r e - se pun la în c o lţit c â te va mâini se c o nsum ă p e ntru tra ta re a uno r
de o rz şi, c ând c o lţul ajunge la 2 cm. se co nsum ă germe nii afe c ţiuni.
a m e s te c a ţi c u puţină m e re . ORZ f ie r t - e s te fo a rte b u n p e n tru
• v a r ic e - se pre pară un s uc din o rzînc o lţit. Se bea c â te un d ia re e .
pahar c u s uc ve rd e pe zi tim p de o săptăm ână.
« s t e r il it a t e - s e fa c e o c u ră d e p a tru s ă p tă m â n i c u s u c
d e o rz.

Ş TIAI? Su c u l d e o 'z e s te un tra ta m e n t fo a rte e fic ie n t

îm p o triva pistruilo r.
 Enciclopedia plantelor medicinali

Os ul-ie pure iui

Din rădăc ina sa spălată, usc ată şi m ă runţită , s e pre pară CUM 5E ADMINISTREAZĂ
deco ct. şi infuzie , fo ame o une pe ntru tra tare a afe c ţiunilo r . dec o c t - se spală bine rădăcinile, se usucă
re nale sau urinare . şi apo i s e m ă runţe s c . Se purie la fie rt
o m ână d c rădăc ini în tr-u n litru de apă
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ şi s e fie rb vre m e de 2 0 -3 0 d e m inute .
in s u f ic ie n ţa c a rd ia c ă - s e p re p a ra un d e c o c t d in rădăc ină, Se c o nsum ă c ând s e ră c e şte , c â te tre i
d in c a re s e b e a u 3 -4 c ă n i p e zi. c ăni pe zi.
l it i a z ă re n a lă - s e c o ns um ă tre i c ăni c u d e c o c t din rădăc ină . pul b er e - usc ată şi c u ră ta tă în pre ala b il
în f ie c a re zi. îm p ie d ic ă fo rm a re a c a lc u ilio r re nali. fo a rte bine de păm ânt, rădăc ina se
o b e z ita te - s e tra te a z ă t o t c u d e c o c t d in ră d ă o n â . m acină prin râşniţa e le c tric ă . Se ia c â te
in f e c ţ ie u r in a r ă - s e b e a u 2 -3 c a ri c u d e c o c t zilnic . un vâ rf de c u ţit din pulbe re a obt'mută în
b r o n ş it ă - d e c o c tu l d in p la n tă a re p ro p rie tă ţi fie c a re zi, p e ntru tra ta re a a fe c ţiunilo r
e xp e c to ra n te . de ja e num e rate .
a f e c ţ iu n i b ilia re - p la n ta s tim u le a z ă s e c re ţia d e b ilă şi . in f u z ie - se to arnă o cană cu apă c lo c o tită
fa vo rize a ză d ig e s tia . p e s te o linguriţă c u rădăc ină m ăc inată.
h ip e rte n s iu n e a r t e r ia lă - p la n ta a ju tă la re g la re a Se lasă la infuzat ze c e minute, după care
te n s iu n i. se o o a te c o nsum a. Se re c o m andă c â te
g u t ă - c o n s u m a t s u b fo rm ă d e d e c o c t, o s u l-ie p u re lu i do uă căni c u pre parat. în fie c a re zi.
a juta la d e to xific a re a o rganism ului şi la e lim inare a apei
în e xc e s din ţe s uturi.
ECZEME

ŞTIAI? in a n um ite zo n e a le ţării, o s ui-ie p ure lu i e s te

c u n o s c u t s u b num e le d e s u d o a re a c a lului, s ă lă s tio a ră

s au a s u d u l-c a Ulu i.
f emeia de a zi

> X. JL
nciclopedia plantelor medicinale

Despre ace astă cereală, fo lo sită mai ale sîn scopuri furajere,
da r şi pe ntru d ive rse a m e ste c uri de c e re a le şi m usl:, se . f ie r t u r ă - tre i linguri c u o vă z s e pun la
ş tie c ă are pro pr ie tă ţi c a lm a nte şi re laxante . fie rt în tr-u n litru de apă sau de la pte .
Ze am a se c o nsum ă înd ulc ită c u puţină
miere. Boabele se po t prepara şi sub formă
d ia r e e , e n t e r o c o l it ă - s e fa c e o fie rtură d in o v ă z , d in d e budinc ă, fiind u-le re c o m a nd a te mai
c a re s e c o n s u m ă c â te v a z ile la râ n d . p â n ă la re m e d ie re a a le s c o piilo r s ufe rinzi de pro b le m e de
p ro b le m e i. nutriţie .
c o n v a le s c e n ţă - s e m ă n â n c ă f ie rtu ră d e o v ă z . . c e a i o e f a if . - se to arnă o cană c ja p ă ha rlă

in s o m n ie ş i n e rv o z it a t e - d in p a ie d e o v ă z , s e f a c e c e a i. p e s te do uă linguriţe c u p aie m ă runţite

d in c a re s e b e a c â te o c a n a s e a ra , în a in te d e c u lc a re . ş ; se lasă c â te va m inute la Infuza t. Se
S TiR IUTS TE ş i IMPOTENŢĂ be a se ara, îna inte de c ulc are .
l it ia z ă u rin a ră - se be a c e ai din paie de o v ă z . _ - se to a rnă în apa de baie apa în
TUSE c are au fie rt b o ab e le de o văz. Este o
- s e ia u c â te 2 0 d e p ic ă tu ri d e tin c tu ră d e tre i pro c e dură fo lo s ită pe ntru tra ta re a
o ri p e zi. re um atism ului.
h p o tiro io ie - o v ă z u l re s ta b ile ş te b u n a f u n c ţio n a re a c at a pl as m e -s e fie rb e la fo c m ic o mână
g la n d e i tiro id e . de o aie de o văz, după c a re se stre c o ară,
? - s e c o n s u m ă la m a s ă f u lg i d e o v ă z . iar cu lichidul o bţinut, se fa c c ataplasm e .
COLESTEROL Se aplic ă o e zo ne le a fe c ta te de râm.
m - s e to a rn ă în a p a d e b a ie d e c o c t p re p a ra t
din o v ă z .

ATENŢIE! Ceaiul d n p a ie d e o vă z s e c o n s u m a
a i m rxie ra ţie . c a s a nu p ro vo a c e d ure ri d c c ap .
 Enciclopedia plantelor medicinal

Păduc e l
Ise mai spune , nu de ge ab a, “pla nta inimii". Pre pa ra te le CUM SE ADMINISTREAZĂ
din flo ri şi fru c te s u n t e xc e le n te p e ntru b o lile . in f u z ie d in f l o r i s a u f r u c t e - p e s te o
c a rd w a s c u la re . lingură de fruc te sau flo ri, s e to a rnă o
c ană cu apă fie rb inte şi se lasă la infuzat
CE AFECŢIUNII TRATEAZA ze c e m inute . Se be a c â nd se ră c e şte .
AFECŢIUNI CARDIACE, PALPHAŢII“ SS iâ Câte 0 lingjră CU tinctură 2 -3 c s n pe z: fa c m inun îr tra ta m e ntul
d e p a tru o ri p e zi. Are un uşo r e fe c t c o ro na ro d ila ta to r. a fe c ţiunilo r c ardiac e .
Cura tre b uie urm ată m inim um c inc i luni. . t in c t u r ă - e ste c e l mai e fic ie nt pre parat
HIPERTENSIUNE pe bază de p ă d uc e l Se pre pară în fe lul
e m o tiv ita te e xc e s iv ă - s e iau 3 -4 linguri c u tinc tură în urm ăto r: se pun la m ac e rat 2 -3 linguri cu
fie c a re zi. frunze şi fk ri de p ă d uc e lîntr-un bo rc an
INSOMNIE Şl ANXIETATE c u aic o o l. Se lasă într-un lo c îns o rit cam
NERVOZITATE, STĂRI DE AGITAŢIE, STRES - Se b e a u 2 -3 Că n i doua săptămâni, după care se filtre ază. Se
c c infuzie în fie c a re zi. iau c â te 3 -4 Lnguri pe zi, pe ntru tratare a
m âini ş i p ic io a re u m f la te - s e ia u p a tru ling uri c u tin c tu ră a d ife rite afe c ţiuni.
în f ie c a re zi. . pul b er e - s e m acină în râşniţa e le c tric ă
e n t e r o c o l it ă - s e p re p a ră u n m a c e ra t d in fru c te , o in 2 -3 linguri c u flo ri us c a te de pă duc e l Se
c a re s e b e a u 1 -2 c ă n i p e zi. ia c â te o linguriţă de tre i o ri pe zi pe ntru
c o l e s t e r o l - 3 -4 lin g u riţe c u o u lb e re d e p ă d u c e l lu a te în ulc e r g a s tric sau ga s trită .
fie c a re zi s c a d va lo rile c o le s te ro lu lu i ră u d in s â n g e .

ŞTIAI? Cura cu preparate pe bază de păducel

preîntâmpină instalarea semnelo r de bătrâneţe,
alterare a c apacităţilo r mentale şi agravarea
b o lilo ' ce inimă.

Ifju n z e le , fîo rile jju c te lft

aprilie , rra '• «fc n w i
 nciclopedia plantelor medicinale

V /

Păpădie
Frunze le sale s unt fo a rte b o ga te în vita m ine şi mine rale . CUM SE ADMINISTREAZĂ
To cm ai de a c e e a spe c ialiştii fito te ra p e uţi re c o m andă c a . in f u z ie - se pun la infuza t ze c e m inute ,
în fie c a re prim ăvară să fac e m o c ură c u s uc din tije sau în do uă căm c u apă fia rtă , do uă linguriţe
frunze de păpădie pe ntru re m ine ralizare şi de to xific a re . c u pla ntă . Es te bună şi p e ntru tra tare a
ane m ie i sau a o b e zită ţii.
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ . t in c t u r ă -în 2 0 0 m l de a lc o o l, se lasă
l ip s a p o f t e i d e m â n c a r e - s e c o n s u m ă f ru n z e s a u tije d e la m a c e ra t vre m e de do uă săptăm âni
p ă p ă d ie , s u b f o rm ă d e s a la tă . 2 -3 linguri c u păDădie us c a tă . După ] 5
IN S U F IC IE N ŢĂ H E P A T IC Ă , H E P A T IT Ă C R O N IC Ă - S e COn S Um ă zile , s e filtre a ză . Se iau 15 pic ături de
5 -6 tulpini de pla ntăîn fie c are zi. Păpădia e ste un e xc e le nt tre i o ri pe zi.
d re no r he patic . La fe l de bun e s te d e c o c tul pre parat d'n .s u c de f r un ze - s e d au p m m ixe rul
rădăcină (c âte o linguriţă cu rădăcină se fie rb e zec e minute e le c tric c â t mai m ulte frunze ve rzi. Sucul
în tr-o cană c u apă). o b ţinut se adm inistre ază a m e s te c a t cu
LITIAZĂ BILIARĂ Şl ICTER puţină apa.
a c n e e şi f u r u n c u l o z ă - c u ra c u p ă p ă d ie a ju tă la e lim in a re a . m a c e r a t l a R EC E - s g pune o m ână de
to xin e lo r d in o rg a n is m păpădie în Vi litru de apă şi se lasă la
r e u m a t is m şi s u t ă - p la n ta e s te u n e xc e le n t d e p u ra tiv . m a c e ra t p e s te no apte , a do ua zi, se
C O N S TIP A ŢIE Ş l B A LO N AR E c o nsum ă între a ga c a ntita te .
t u l b u r ă r i a l e c ir c u l a ţ ie i - a d m in is tra tă s u b f o rm ă d e . s a l a t ă - se pre pară din frunze şi tije şi
in fu z ie , a ju tă la n o rm a liz a re a c irc u la ţie i s a n g v in e ş i la e ste o e xc e le ntă m o dalitate de a urma o
s u b ţie re a s â n g e lu i. c ură de d e zinto xic a re c u c lo ro filă

Ş TIAI? S u c u l d e p ă p ă d ie e s te fo a rte b un p e ntru

tra ta re a ne gilo r da c ă s e a p lic a p e e i s ub fo rm ă

108 d e c a ta p la s m e .
109
I ră d ă c in a : f ru n z e le , f iîx itt'
■™ărt«, â^iCVjSeptorSbf!.
 Enciclopedia plantelor medicinal

Pătlagină
Cre ş te s p o n ta n ta m a rg in i d e d ru m u ri şi a s c u n d e în fru n z e le CUM SE ADMINISTREAZĂ
s a le o m u lţim e d e p ro p rie tă ţi tă m ă d u ito a re . Fs te , în a in te in f u z ie - se pune la infuza t o lingură cu
d e to a te , u n fo a rte b u n e xp e c to ra n t re c o m a n d a t în c a z u l frunze m ă runţite în tr-o c ană c u apă
tu s e i. fie rb inte . Se be a c ând s e ră c e şte .
c a t a p l a s m e - se fo lo se sc pe ntru ace astă
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ pro c e dură fie frunze p ro a s pe te de
■ t u s e , la r in g it ă ş i b r o n ş t ă - s e ia u 2 -3 lin g u ri c u s iro p pă tla gină , c a -e au e fe c t c ic a triza nt, fie
în f ie c a re zi. Are p ro p rie tă ţi e m o lie n te . infuzie din frunze usc ate .
■ TUBERCULOZĂ PULMONARĂ t in c t u r ă - In 3 0 0 m l de rachiu sau ţuic ă,
■ a f e c ţ iu n i a le f ic a t u lu i - se beau 2 -3 c ă n i c u in f u z ie în s e pun ia m a c e ra t 2 -3 linguri c u frunze
f ie c a re zi. usc ate . Se lasă să ste a într-un '.oc îns o rit
■ AFECŢIUNI ALE VEZICII BILIARE vre m e de 15 zile , după c are s e filtre a ză .
■ u lc e r g a s t r ic - s e ia c â te Vi lin g u riţă d e p u d ră d e p la n tă Se iau 15 p ic a turi, de tre i o ri pe zi.
d e tre i o ri p e zi. Are p ro p rie tă ţi c ic a triz a n te . u n g u e n t - un p a c he t de unt se pune la
■ c o le s t e ro l -tra ta m e n tu l c u p ă tla g in ă p re v'n e c re ş te re a la to pit. Se ia spună de deasupra, după care
c o t e a la rm a n te a n ive lu lu i d e c o le s te ro l ră u d in s â n g e . s e adaugă 2 -3 mâini de frunze usc ate .
■ RĂNI, ULCER VARICOS Şl IRITAŢII ALE PIELII Se dă d e o p a rte şi s e filtre a ză c â nd se
■ în ţ e p ă t u r i de in s e c t e - s e a p lic ă p e z o n a a f e c ta tă ră c e ş te puţin. E bun pe ntru tra tare a
c a ta p la s m e c u in f u z ie d e p ă tla g in ă . c o ntuziilo r sau a ulc e rului varic o s.
■ b ă t ă t u r i - s e a p lic ă p e e le c a ta p la s m e d in f ru n z e v e rz i s ir o p - se pun la fie rt frunze de pătlagină,
d e p ă tla g in a . apă şi zahăr şi s e fie rb până se o b ţine
■ a f e c ţ iu n i d ig e s t iv e - se b e a u 2 -3 c ăni c u infuzie pe zi. un siro p gro s.

ŞTIAI? Medicina po pulară fo lo se şte suc ul de pătlagină

pe ntru eliminarea limbric ilo r la cop».
 nciclopedia plantelor medicinale

Pă tlă ge a -ro ş ie
Una d intre c e le mai a p re c ia te le gum e are d o ve dite CUM S E AD M IN IS TR EAZ Ă

pro p rie tă ţi a ntic anc e rige ne . . s al ată - s e pre pară şi se c o nsum ă

îm pre ună c u fe lul princ ipal sau singură.
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ Es le bine c a pe to a tă pe rio ada ve rii să
c an c er - c e rc e tă rile ş tiin ţ'fic e au re le va t că ro şia e s te o nu lipse asc ă a c e s t pre pa ra t din m e niul
arm ă fo a rte e fic ie nta îm p o triva c anc e rului. Co nsum ul zilnic a l o ric ăre i pe rso ane .
re gula t de pătlăge le pre vine c anc e rul de o vare de co lo n, . suc - roşiile spălate se tre c prin maşina dc
o s o s sau de plăm âni. to c a t sau prin s to rc ă to rul e le c tric . Sucul
a s t e n ie - le gum a a c ţio ne ază c a un a de vărat re vita liza nt o b ţinut s e be a sim plu sau p re pa ra t c u
asupra o rganism ului. sare şi oiper. Cu siguranţă, orice gospodină
INTOXICAŢI! CRONICE, GUTĂ Şl REUMATISM - CUra de roşii ş tie că a c e s t s uc po a te fi pre pa ra t şi
ajută la e lim inare a to xine lo r c fr o rganism şi a ape i a fla te p ă s tra t d o -a lungul ie rnii.
în e xc e s în ţe s uturi. . mas c ă - se aplică felii de roşie sub forma de
litia z a u rin a ră şi b ilia ră cataplasme pe te m . afe c tat de acnee sau
INDIGESTIE, CON5 TIPAŢIE Ş i BALONARE - TOŞlile UŞ Ure a Ză se tam po ne ază te nul gras cu o buc ăţic ă
dige stia . de tifo n înm uiată în s uc de ro şii;
AFECŢIUNI VAS CULARE
OBEZITATE Ş l DIABET

HIPERACIDITATE GASTRICĂ

ac n ee - m ă ş tile c u ro şie pre vin şi tra te a ză c o şurile .

TEN GRAS SI ÎMBÂCSIT

ATENŢIE! Co to rul roşie i co nţine o substanţă to xic ă.

1 Toc mai de ace e a se reco mandă înlăturare a lui to tală,
m
r o u w Tt R H B B ____
Irunie-seotembrie steJL.'Ui'Ea
 Enciclopedia plantelor medicinal

Pă trunje i
Nu degeaba arabii consumă fo arle mult pătrunje l verde, mai CUM SC ADMINISTREAZĂ
ale s sub fo rm ă de salată. Es te un e xc e pţio nal de to xifiant, . în s a l a t e - se pun frunze proaspete to cate
plin de vitam ina C. m ărunt în salata de roşii sau s e m e ste c ă
pe ntru stim ula re a ape titului,
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ . s uc d e f r u n z e şi r ă d ă c in ă - s e dau mai
a n o r e x ie , l i p s a p o f t e i d e m â n c a re -s e m e s te c ă în a in te m ulte le gături de pătrunje i prin maşina de
d e m a s ă c â te v a f ru n z e d e p ă tru n je i p e n tru s tim u la re a to c a t sau prin s to rc ă to rul e le c tric . Sucul
a p e titu lu i. o b tinut se am e ste c a apoi cu apă sau suc
m ir o s n e p l ă c u t a l o u r ii -m u n z e le d e p ă t o r je l re m e d ia z ă de m o rc o v, ţe lină sau ro şii, după c are se
a c e a s tă p ro b le m ă , c n ia - ş i în c a z u l c o n s u m u lu i d e u s tu ro i. be a. Es te un e xc e p tio ra l re vta liza n t şi
l it ia z ă r e n a l ă ş i b il ia r ă - s e d a u p rin m ixe ru l e le c tric e ne rgizant. dar co ntribuie şi la eliminare a
m a i m u lte le g ă tu ri d e p ă tru n je l, c u to t c u ră d ă c in ă , ia r c a lc ulilo r ve zic ii biliare sau urinare .
s u c u l o b ţin u t s e b e a d e -a lu n g u l u n e i zile , a m e s te c a t în . in f u z ie - s e pre pară c a o ric e infuzie din
p re a la b il c u p u ţin ă a p a . frunze sau se m inţe ele pătrunje i. Es te
l e u c o r e e - se prepară un d e c o c t c in se m inţe de p ă t'urije , fo a ie bună d e to rtă p ro p rie tă ţilo r
c are se to a rnă în apa c u c a re s e fa c spălaturi vaginale . de purative , a n tito xic e ş i antiane m ic e .
p is t r u i - se c ură ţă te nul c u s uc sau infuzie de pătrunje l, . c atapl as m e - se fac fo lo sindu-se ori frunze
c o n t u z ii - s e fa c c a ta pla s m e c u frunze de pă trunje l pro aspe te zdro bite , ori infuzie de frunze .
zdro b ite . S unt bune p e ntru c ură ţa re a te nului.
a s te n ie ş c o n v a l e s c e n ţ ă - s e f a c e o c u ră c u p s trc ri e . . pul b er e - s e m acine 3 -4 lin g u ri cu
ve rd e . se m inţe în râşm ţa e le c tric ă . Se ia c â te
Vi linguriţă de do uă o ri pe z i pe ntru
ATENŢIE! Sucul de pătrunjel se va consuma doar
tratare a a rte rite i, cardio patie i ische m ic e
amestecat cu alte sucuri de legume sau diluat cu
si a re um atism ului.
auţfiă apă.
femeia de a zi

tâ M nă , frunzele, s e m ite
EfflEES S S S EI apriiiiHuiK» ’pn -i u lie 'iv i t w s t , s e p t e m b r i e M ă (Li J L l± I k l»
 ciclopeclia plantelor medicinale

Pe dic ută
Dosi e ste o plantă medicinală mai puţin cunoscuta, pedicuţa CUM SE ADMINISTREAZĂ
a juta o rganism ul să e lim ine rapid to xine le şi le o fe ră u r . in f u z ie - o linguriţă c u pla ntă usc ată se
re a l sprijin c e lo r c are s ufe ră de alc o o lism sau c are vo r o pă re ş te în tr-o c ana c u apa c lo c o tită .
să s e lase de fum a t. Se lasă la infuza t ze c e minute , după care
se s tre c o a ră şi se be a.
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ .. c a t a p l a s m e - se fa c fo lo s indu-s e infuzia
a f e c ţ iu n i h e p a t ic e , c ir o z ă s a u c a n c e r - se beau în fie c are de plantă.
zi c â te do uă c ăni c u infuzie b ăi l o c al e - se prepară o infuzie de plantă,
g a s t r it ă şi f l a t u l e n ţ ă - se tra te a ză cu irf u z ic de c are s e to a rr ă în apa c u c are s e fa c băi
p la n t ă . lo c ale . Es te un pro c e de u b ine -ve nit
b o u a l e o r g a n e l o r g e n it a l e pe ntru tra ta re a a fe c ţiunilo r ge nita le
a s t m b r o n ş ic - c e a iul de pe dic ută c alm e ază c rize le de sau a he m o ro izilo r.
tus e c o nvuls ivă. . t in c t u r ă - s e m ac e re ază 2 -3 linguri
d ia b e t z a h a r a t c u pla ntă în tr-u n b o rc an c u a lc o o l 15
INFECŢIE URINARĂ zile , după c are s e filtre a ză şi se pun în
c o n s t ip a ţ ie c r o n ic ă ş i h e m o r o iz i - se be au c â te do uă re c ipie nte mai mici. Se ia c â te o linguriţă
cam c u infuzie zilnic . de tre i o ri po zi, c u 15 m inute înam to de
c r a m p e m u s c u l ar e - se aplic ă pe zo na afe c t ată de cârce i masă. Este un tratament.recomandat, mai
c a ta pla s m e c u ce ai de pe dic ută. ale s o e ntru d e pe nde nţa de alc o o lism .
z g â r ie t u r i ş i r ă n i a l e p ie l ii . pud r ă o e p o l e n - s e s trâ nge po le nul
l it ia z ă u r in a r ă plantei înflo rite . Este fo arte bun în tratare a
p a r a z it o z e d ig e s t iv e rănilo r de sc hise .

a t e n ţ ie i Pe rs o a n e le c a re s ufe ră d e d ia re e nu tre b u ie
s ă c o n s u m e p re p a ra te p e b a ză d e p e d ic u ţă .

' K - i i i l §§?a a e r ia r iă
1 5
C WO S R EC 01.TEAZA w f ie - s e D t e m b r i e
 Enciclopedia plantelor medicinal

Princ ipiile am are ale ac e ste i p la rtc fac din e a unuld 'ntre CIJM SE ADMINISTREAZĂ
c c ic mai m p o rta nte he p a to p ro te c to ure naturale . . in f u z ie - se pune la h f uza t în tr-o c ană
c u apă c lo c o tită o lingure c u o la ntă . Se
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ c o nsum ă c ând s o ră c e şte .
■ INDIGESTIE, GAZE INTESTINALE - SC ia >2lin g u ră CU tin rf Jf ă . pul b er e - se o b ţine pr n m ăc inare a c u
îna inte de masă. râşrvţa e le c tr b ă a p la nte i us c a te . Se ia
■ AFECŢIUNI HEPATICE, HEPATITĂ Şl CIROZĂ - SG 3 C S te O c â te i i linguriţă de tre i o ri pe zi. mai ale s
linguriţă c u pulb e re de tre i o ri pe z , îna inte cie m asă. pe ntru favo rizare a d ige stie i.
Es te un e xc e ie nt to nic he patic . . t in c t u r ă - se macină 2 -3 mâini de pe lin,
■ g a s t r it â , in d ig e s t ie - tra ta m e ntul c u pe lin sl.inru.c ază c are s e pun la m a c e ra t înt r-un o o rc a n
a c tivita te a s to m a c a lă . Se iau c â te bC de pic aturi de cu ţuic ă . Se lasă în tr-u n lo c c ă ld uţ c am
fa c tu ră îna inte d c masă. do uă să p tă m â n, apo i se filtre a ză . Se ia
■ G U TĂ c â te o linguriţă diluată An puţină apă, de
■ a f e c ţ iu n i s il ia r e - se o e au c â te 2 -3 c âni cu infuzie la tre i uri ye zi, p e ntru fe o ră , c o n s tip a ţle
ne vo ie sau îna inte c e masă. sau a no re xie .
■ ANOREXIE . v in - sc pune o mână de plantă la macerat
■ D UR ER I D E C A P în tr-o ju m ă ta te de litru de vin ro şu. Se ia
■ p a r a z iţ i in t e s t in a l i - se -a c e d is rrâ c u infuzie de p e lh c â te o lingură îna inte de masă.
dim ine aţa, . b ăi l o c al e - se fa c fo lo sindu-se ne infuzie
■ c a n d id o z ă v a g im a l ă - se fa c în ne c are se ară băi de şezui, din pelin, fie 1 5-20 de pic âtur1de tinc tură,
c u infuzie d c pe lin. c are se to a rnă în apa de baie.
■ a n e x it ă -C A T A p l a s m e - s c fe c e o infuzie c u
c are se p re gă te s c c a ta p la s m d e . S unt
ATEN TE! Fe m e ile îns ă rc in a te s a u c a re a .d p tc a ză ru au
o une p e ntru tra ta re a furunc ule lo r sau
vo ie s ă fa c ă tra ta m e n t c u p ro d u s e p e b a ză d e pe lin.
abc e se lo r.

u EE \
CĂN D S £ R EC O LT6 W A (Li
 .T'“

Pe p e ne -ga ib e n
Are un c o nţinut b o ga t în b e ta c a ro te n. la fe l ca şi acte CUM SE ADMINISTREAZĂ
le gum e sau fru c te po rto c a lii (m o rc o vul, c aisa e tc .), dar _ s uc - pulpa din pe pe ne s e s to a rc e cu
şi în vita m ina C sau po ta s iu. a juto rul s to rc ă to m lui e le c tric până se
o b ţine un suc. Se beau mai m ulte pahare
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ pe zi r c adrul cure i cu pe pe nc -ve rde . Se
a n e m ie şi c o n v a l e s c e n ţ ă - o cură de c â te va zile e s te un o o a te c o nsum a şi în a m e s te c c u a lte
e xc e le nt m ijlo c d e re vigo ra re şi re vita m niza re . suc uri de fruc te .
c o n s t ip a ţ ie - p e p e ne le -ga lb e n are pro pne tă ţi laxntive , _ m as c ă - se sto arc e pe pe ne le -galb e n sau
fiind re c o m a nda t în c a zul p e rs o ane lo r c are sufe ră de se ta ie în fe lii fo a rte subţiri şi se aplic ă
c o ns tipa ţie . apoi pe faţă. Se lasă să acţio ne ze c âte va

E
HEMOROIZI m inute , după c a re s e înd e p ă rte a ză c u
LITAZIĂ URINARA puţină apă.
G UTĂ Şl REUMATISM

t e n u s c a t şi c u p r o b l e m e - s c pre pară o m asc ă din

pe pe ne -gaibe n pasat. Este fo a rte bună pe ntru hidratarea
te nului şi re ge ne rare a ac e stuia.
l ip s a p o f t e i d e m â n c a r e -s e c o nsum ă o fe lie de pe pe ne
îna inte de masă.
d ia b e t - b e g a t-n vta m ne şi o ligo e le m e nte , p e ue ne le -ga lb e n
p ro te je a z ă o rg a n is m u l îm p o triva d ive rs e lo r c o m p lic a ţii
p ro d u s e d e d ia b e t.

Ş TIAi? Dure rile p ro d u s e o e a rs urile d e p ie le

p o t fi c a lm a te c u a ju to ru l u n o r c a ta p la s m e
c u p a p e n e -g a lb e n .
JJ-4
115
 Enciclopedia plantelor medicinal

Pe p e ne -ro ş u
Cura de vară c j pe pe ne -ro ş u n j num ai c ă ne ajută să CUM SE ADMINISTREAZĂ
pie rde m c â te va kilo gram e ine s te tic e , ci şi să hidratăm „ c a at ar e - de 2 -3 o ri pe zi, dac ă vre i s ă -ţi
şi să re m ine ralizăm o rganism ul. întă re ş ti s ă nă ta te a c u lic o pe n, po tasiu
şi c e le la lte vita m ine şi m ine rale pe c are
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ ie c o nţine .
■ pr o b l e m e d e ve d e r e - prin c o nţinutul c re sc ut de vitamina A, .. Pe ntru e fe c te le lui te ra p e utic e sau de
tre i p o lii de pepene consumate zilnic scad considerabil riscul de to xificare . apele ază la o c u r  c u pepen e

de s lă b re a ve de rii c a urm are a înaintării în vârstă. de 2 -3 săptăm âni: se po ate co nsum a pe

■ a f e c ţ iu n i r e n a l e - să nu uităm că p e pe ne le -ro ş u o re un stom acul go l, în lo cul unei mese prindpale ,
c o nţinut de apă mai c re s c ut d e c â t o ric e a lt fru c t (c irc a sau de c â t mai m ulte o ri pe parc ursul
9 0 %); de ac e e a, c ură ţă e fic ie n t rinic hii dac ă ţii o c ură de zilei, eliminând din meniu pe to a tă durata f i®
do uă săptăm âni c u pe pe ne . c ure i sare a şi grâsim Ic.
■ a c n e e - prin e fe c tul de e lim inare a to xine lo r şi de re gla re . PUDRĂ DIN SEMINŢE DE PEPENE - USUCă

a a c tivită ţii ho rm o nale , pe pe ne le -ro ş u e s te un a lia t de se m inţe le de pe pe ne şi dă-le pnn râşniţă.

năde jde c o ntra ac ne e i. a s tfe l înc â t să o b ţii o pudră.
■ c a l c u l i b il ia r i - co nsum ă dim ne a ţa c â te o lingură c u
pudră din s e m inţe a e pe pe ne -ro ş u. Ze c e zile pe lună,
tim p de tre i luni.
■ a p a t ie - b o ga t în vitam ine de tip B, pe pe ne le -ro şu e s te o
re sursă im po rtantă de e ne rgie o e rtr j "ntre gul o rganism.
■ h ip e r t e n s iu n e - s ub s ta nţe le pe c are ie c o nţine ajută la
no rm alizare a te nsiunii sangvine .
■ c o n s t ip a ţ ie - se co nsum ă o po rţie de pe pe ne dim ine aţa,
pe s to m a c ul go l, fără s co nsum a nim ic a ltc e va tim p de
2 -3 ore .
femeia de a i i
iLLtUi'X'r-Jpfrr iCtlll
- a c p t t f lt m c
 ciclopedia plantelor medicinale

'J

Tâ? vV
y V jV
y&Zr 1| Ă. • J.
^ ^ •« , 'Vr’ y
*
y >

Pe rvinc ă (sasc hiu)

Es te o pla ntă re c o m a nda tă mai ale s p e ntru b o lile CUM SE ADMINISTREAZĂ
c ardio vasc ulare , d a rş i c e lo r c are fa c re c upe rare în urm a . in f u z ie - s e pune o m ână de pla ntă la
unui a c c id e nt c e re b ral. infuza tîn do uă căni cu apă c lo c o tită . Se
,a s s la n e rt ze c e m inute . Se c o nsum ă
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ după c e se ră c e şte .
AMtGDAUTÂ, f a r in g it ă şi l a r in g it  - s e be au d o u ă căni c u . d e c o c t - se pun la fie rt în Vz litru de apă
infuzie din pla ntă în fie c are zi. Are pro prie tăţi astringe nte , tre i linguri c u pla ntă usc ată. Se lasă să
c alm ând dure rile şi re duc ând e fe c tu l intlum aţie i. de a într-un c lo c o t şi, după pa tru m inute ,
d ia s e t z a h a r a t - se iau c â te 30 de pic ă turi de tinc tură se dă la o parte de pe fo c . Se be au două
de tre i o ri pe zi. cam pe zi.
h ip e r m e n o r e e în s o ţ it ă d e d u r e r i a b d o m in a l e - s e iau . t in c t u r ă - în tr-u n b o rc a n de 8 0 0 g
c â te c inc i pic ă turi de tirc tu ră de tre i o ri pe zi. a lc o o l s c pune la m a c e ra t o m ână de
c o n s t ip a ţ ie pe rv nc fi. Se lasă do ua săptăm âni îrtr-
r e t e n ţ ie d e l ic h id e - tra ta m e n tu l c u in fu zie d e p la n tă un lo c îns o rit, după c are s e titre a ză şi
e lim in ă a p a a fla tă în e xc e s în ţe s u tu ri. s e fo lo s e ş te p e ntru tra ta m e nt.
h e m o ra g ie - s e p re p a ră c a ta p la s m e d in fru n ze p ro a s p e te , . c at ap l as m e - se fo lo s e s c p e ntru a c e s t
c a re s e a p lic ă pe ra nă . pro ce de u te rape utic frunze ve rzi. Opre sc
h ip e r t e n s iu n e - pla nta are pro p rie tă ţi vas o dila ta to a re . he m o ragiile .
Ajută la o xige nare a c re ie rului.
im p o t e n ţ ă - se iau c â te 30 de pic ături de tin c iu ră , de
tre i ori pe zi.

ŞTIAI? Pe ntru cance r de pro stata, se prepară un ceai

din pe rvincă, urzic ă-m o artă-albă. trais to -c io banului şi

116
tuia. Se beau do uă căni zilnic.
117
 Enciclopedia plantelor medicinal
mm

Pie rsic
Deşi s e fo lo s e s c în sc o p te ra p e utic a tâ t frunze le , c â t CUM SE ADMINISTREAZĂ
şi flo rile , to t fru c te le s unt c e l mai im p o rta nt pro dus al .s u c d e f r u c t e - se dau p ie rs ic ile prin
a c e s tui pom . s to rc ă to r. Se be au 2 -3 pahare c u suc
în fie c a re zi.
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ . f r uc t e pr o as pete - c ine po a te e bine să
l it ia z ă u r in a r ă - s e c o nsum ă c â t mai m ulte fru c te co nsum e do ar pie rsic i minim um tre i zile .
p ro a s p e te sau s uc pre pa ra t prin s to a rc e re a '.or. Cura ajuta la c e to xific a re a o rganism ului
a n e m ie -pie rsic ile auc o nţinutm are de fie r. Refac hemoglobina, şi la e lim inare a c a lc ulilo r biliari. în plus,
fiind ind ic a te mai ale s c o piilo r c u d e fic ie nte de c re şte re . e s te m inunată p e ntru pie rde re a
n e vr o z ă - c o nf'nutul de fo sfo r al ac e sto r fruc te pro te je ază c â to rva kilo gram e la pe rs o ane le c are
c e luia ne rvo asa. au ne vo ie .
im u n it a t e s c ă z u t ă - s e fa c e o c ura de c â te va zile cu suc . in f u z ie d e f l o r i - se to a rnă o c ană cu
sau pie rsic i pro aspe te . Sunt b o ga te în vitam ine le A şi B2. apă c lo c o tită p e s te 4 -5 flo ri pro aspe te .
t e n u s c a t - m asca pre parată din pulpă de pie rsic ă ajută Se lasă ze c e minute la infuza:, duoă care
la hidratare a te nului c u pro ble m e . s e filtre a ză şi se c o nsum ă. Se be au 2 -3
OBOSEALĂ Şl S TĂRI DEPRESIVE căni pe zi.
c o n s t ip a t ie - s e pre pară o infuzie din flo ri de pie rsic din . in f u z ie d e f r u n z e - se pre para ca şi c e a
c are se be au do uă c ăni pe zi. d n flo ri şi se be au do uă câni pe zi pe ntru
p a r a z iţ i in t e s t in a l i - se be au zilnic 2 -3 c ăni c u infuzie vie rm işo ri.
din frunze de pie rsic . . m as c ă - se pre pară din pulpă de piersica,
o bez i t at e - c o n s u m u l d e p ie r sici e s t e r e c o m a n d a t în e ve ntua l a m e s te c ată c u puţină lămâie.
c a d r u l d ie te lo r d e slă b it. Hră ne ş te te nul în pro funzim e .

ŞTIAI? Pe ntru a be ne ficia de minunata aro mă a piersicitoi;

ac e s te a tre buie c o ns um ate ia te m p e ra tra came re i
f emeia de a i i

f-fm i'r "'T ÎW I fcrie.Ue O.K J JL Si LJ

 Pin
Din a c e le sale se e xtra g ule iuri vo la tile c are s unt fo a rte CUM SE ADMINISTREAZĂ
oune a tâ t pentru masaj, c â t şi pentru ameliorarea d Ve rs e kr _ i n f u z i e d e m u g u r i -s e pune o m ână de j

a fe c ţiuni, în s p e c ia l re spirato rii. m uguri de pin la infuza t în 2 -3 c ăni cu

apă fia rtă . Se lasă ze c e m inute şi se j
CE AFECŢIUNI TRAI tAZ Ă c o nsum ă c ând se ră c e ş te . Es te buna i
■ a f e c ţ iu n i p u l mo n a r e - se iau zilnic 3 -4 linguri c u s'ro p de p e ntru bro nşită.
pin. Este bun pe ntru de sc o nge stio nare a c ăilo r re spirato rii _ s ir o p d e m u g u r i - se pune la fie rt
şi e lim inare a m uc o zita ţilo r e xc e sive . o jum ă ta te de kilo gram d c m uguri
■ tu s e c o n v u ls iv ă - s e fa c e g a rg a ră c u a p ă c ă ld u ţă îri c a re (a m e s te c a ţi c u un kilo gram de zahăr]
s -a u t u rra t c â te va p ic ă tu ri c e ule i d e pin. în doi lit'i de apă. Sc lasă să fiarbă până se
■ IN F E R TILITA TE M A S C U L IN Ă Ş l P R O B LEM E O E P O T E N T Ă - S e ia u transfo rm ă într-un sirop gro s. Se filtre ază
în fie c a re zi c â te va linguri c u siro p de pin. şi se pune în s tic le m ai mici.
■ im u n it a t e s c ă z u t a - s e fa c e o c ură de ze c e zile , vre m e _ s ir o p d e a c e - se adună c â te va mâini
în c are se iau do uă linguri c u siro p de o in de 2 -3 on oe do a c e d e pin şi s e p u r în tr-u n b o rc an j
zi. Pre vine răc e ala. de un litru în c are se to a rnă m ie re până
■ r e u mat is m - s e m ase ază zo na dure ro asă cu ungue nt de la um ple re . Se lasă la m a c e ra t do uă
pin sau c u c â te va pic ă turi de ule i diluate în apă. săptăm âni, după c are e s te bun de
■ c is t it â - se iau c â te ze c e pic ături de tinc tură , d ilua te c o nsum .
în tr-u n pahar c u apă, de 2 -3 o ri pe zi. Cura tre b uie să _ b a ie - se te am ă în apa de baie mai m ulte
dure ze minim um o săptăm ână. ac e de pin sau c â te va pic ă turi de ule i ;
de pin.
_ t in c t u r â - pe ste o mâne de sc e proaspete ;
ŞTIA ? Ce: ns s c iţiîn perioadele 19-29 februar e
Locale mărunt, se toarnă o cană cu rachiu, i
şi 24 august-2 septembrie suntîn zodia pinjlui-
Se lasă la mace rat două săptămâni, după
Trăsătura dominantă este eleganţa.
c are s e filtre a ză .

n fio ^S iîa f ele . rilş »M

m m - iT ig a 'jJ M 'a a 'i j L G
 Enciclopedia plantelor medicinali

Piăm ânăric ă
Cre ş te prin păduri şi Locuri um bro ase , a tâ t la şe s, c â t ş iîn CUM SE ADMINISTREAZĂ
zo na m o ntană. Are a c ţiune e m o lie ntă, antiinflam ato are , . in f u z i e - se p u n în tr-o cană sau do uă cu
antidia re ic ă şi e xp e c to ra ntă . apă fia rtă 2 -3 linguri c u piămânărică. Se
lasă ze c e m inute, după c are se co nsumă
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ înd ulc ită c u puţină m ie re .
a f e c ţ iu n i re s p ira to rii - bronşita, tuse convulsivă, răguşea lâ; . c at apl as m e - se fa c fo lo s indu-s e infuzia
se be au în fie c a re zi 2 -3 căni cu ce ai de piăm ânărică. Are de pla ntă. Au p ro p rie tă ţi e m o lie nte şi
p ro p rie tă ţi e xp e c to ra nte . c ic a trizante , fiind re c o m and ate în c a zul
a f e c ţ iu n i g a s t r ic e - ulc e r ga s tro d uo d e na l ga s trită rănilo r pro duse d e arsuri sau zgâ rie turi,
hipe rnc ida, ind ige s tie . Se be a infuzie de pla ntă. Es te un d a r şi al de ge ra turilo r. în plus. c alm e ază
bun c ic a triza nt. dure rile p ro vo c a te de re um atism .
d ia r e e - s e be au 2 -3 c ăni c u infuzie în fie c a re zi,
d e o a re c e frunze le de piăm ânăric ă au c o ntinut ridic a t
tie ta ninuri.
c o l ic ă r e n a l ă - s e pre pară o infuzie ain parte a ae riană a
p la nte i şi s e be a la înc e p utul c rize i o cană. c u înghiţituri
m ic i.
o e g e r ât u r i ş i ar s u r i - se aplică pe zona a fe ra tă caLaplasme
c u infuzie de piăm ânăric ă. Are p ro p rie tă ţi e m o lie nte .
r e u m a t is m - se aplic ă pe zo na dure ro asă c o m pre se
c ă ld uţe c u infuzie de plantă.

ŞTIAI? în m e d ic ina p o p ula ră , p iă m â nă ric ă e s te num ită

şi m ie re a -u rs u lui, c u s c riş o rs a u s ud o a re .

'■i.T-.T - T V '
C AN O S E R EC O LTEAZ Ă L â j i ± j
 opedia plantelor medicinale

Plop -n eg ru
Pre parate le din p lo p-ne gru au ac ţiune antiinflam ac o are . CUM SE ADMINISTREAZĂ
e m o lie ntă şi uşo r analge zic ă. _ TINCTURĂ DE MUGURI - Se pun d ()Uă mâirii
d e m uguri la m a c e ra tîn tr-u n b o rc a n plin
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ c u alc o o l. Se la s ă în :r-u n lo c îns o rit do uă
■ AFECŢIUNI RENALE, CiSTITĂ, INFECŢIE RENALĂ - Se iau în săptămâni, după c are s e filtre ază. Câte va
fie c a re zi 5 0 -6 0 de pic ături de tinc tură de plo p. d ilua te zile , s e Iau c â te 4 0 -5 0 d e p ic ă turi p e zi,
în puţină apă. p e ntru tra ta re a a fe c ţiunilo r e n um e ra te
■ g u t ă şi r e u m a t is m - se iau în fie c a re zi 3 0 -4 0 de pic ături m ai sus.
d c tinc tură . Ajută la e lim inare a ape i din ţe s uturi. Cura ..m ac e r at l a re c e - s e p un la m a c e ra t
tre b uie urm ată până la re m e die re a pro o le m e i. în tr-u n litru c u a p ă re c e 2 -3 m â ini d e
■ ul c er g a s t r ic - s e ia de tre i o ri pe zi c â te o lingură c u m uguri, tim p d e o p t o re . A d o u a zi, s e
P pulb e re de m uguri. s tre c o a ră ş i s e be a lic hid u l d e -a lun gul
■ h e m o r o iz i - se fa c bai lo c a le c u infuzie din pulb e re de între gii zile .
m uguri. _ u n g uen t - s e p u n e la to p it un p a c h e t
■ g r ip ă - s e tra te a ză c u tin c tu ă de m uguri. d e ur.t şi s e s p um uie ş te la ne vo ie . Se
■ o ia r e e - s e iau c â te 4 0 de pic ă turi de tinc tură de tre i p re s ară 2 0 -3 0 g d e m ugu ri s fă râ m a ţi.
o ri pe zi. S e las ă s ă d e a în c â te va c lo c o te . Câ nd
■ AFECŢIUNI ALE CĂILOR RESPIRATORII - SC bC3 U 2 -3 Câni în s e mai ră c e ş te p uţin, s e s tre c o a ră ş i s e
fie c a re zi c u m a c e ra t din m uguri de plo p to a rnă lic hidul în re c ip ie nte mai mici.
■ r ă n i - s e urige zo na a fe c ta tă c u ungue nt din m uguri ..b ăi l o c al e - s e to a rnă în a pa c u c a re
de plo p. s e fa c s p ăla turi infuzie d e m ugu ri s au
■ s t ă r i f e b r il e - se tra te a ză c u tinc tură de m uguri m a c e ra t la re c e .
. in f u z ie d e m u g u r i - s e pun la infuza t 2 0 g
ŞTIAI? în tradiţia populară, mugurii de plo p erau
d e m uguri în d o uă c ăni c u a pă fia rta . Se
folosiţi pe ntru alungarea fricii.
c o n s um ă înd ulc ită c u p u ţină m ie re .
121 ............................................................................................

r " i j :TrnTT=i
 Enciclopedia plantelor m edicinal®*

Po d b al
Se folosesc: frunze le ace ste i plante me dicinale, nu si flo rile . CUM SE ADMINISTREAZĂ
Frunze le au pro p rie tă ţi e m o lie nte şi e xpe c to ra nte . As ta . in f u z ie - se pun la infuzat în do ua căni cu
fa c e din e le un tra ta m e nt fo a rte bun mai ale s pe ntru apă do uă linguri c u frunze de po dbal. Se
a fe c ţiunile c ă ilo r re spirato rii. be a apo i lic hidul fra c ţio na t, d e -a lungul
une i z le.
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ . s ir o p - se um ple un b o rc an mai m are
PROBLEME ALE APARATULUI RESPIRATOR - b ro nş ită aClitâ , c u frunze de po dbal, iar în tre s tra turi se
larm gită, tuse , astm bro nşic ; se iau 2 -3 linguriţe c u siro p to a rnă zahăr. Bo rc anul se le agă la gură
de po dbaiîn fie c are zi. în cazul bro nşite i sau al insuficie nţe i şi s e lasă do uă tuniîntr-un lo c um b ro s şi
re spirato rii, e s te indic at să se fa c ă (la ne vo ie ) inhalaţii cu răcoros, după care se scoate, ia rc o nţirutui
infuzie din pla ntă. Pe ntru a fe c ţiunile mai se rio ase , c um bo rc anului se pune la fie rt. La fina l ■>■
e s te tub e rc ulo za, se pun pe pie pt c atapla sm e cu infuzie filtre a ză şi se pune în s tic le mici.
de p o d b a l sau frunze ve rzi de planta. . c at apl as m e - tra te a ză dive rse afe c ţiuni
g r ip ă - pre ve ntiv, mai ale s în se zo nul re c e , se iau c â te ale pielii şi se fac fo lo sindu-se infuzia sau
2 -3 linguriţe c u siro p de p o d b a iîn fie c a re zi. frunze le p ro a s o e te de po dbal.
a f e c ţ iu n i h e p a t o b il ia r e - se trate ază c u im uzie din frunze . b ăi l o c al e - s e pre pară o infuzie din
de po dbal. frunze c are s e to a rnă în apa c u c a re se
p ic io a r e u m f l a t e - s e fa c băi în apa c ăro ra s -a turn a t şi fa c băi lo c ale .
infuzie de po dbal. . in h a l a ţ ii - se fac to t cu infuzie . Sunt bune
e r iz ip e l - s e pun c a ta p la s m e c u frunze de po db al ve rzi pe ntru a fe c ţiunile re spirato rii.
pe zo ne le dure ro ase .

ATFNŢIF! Specialiştii nu recomandă folosirea

te rape utic ă a florilor de podbal. Se spune că
sunt cancerigene.

*•- ~ -■ , 11
VHCBMfe Y+ W Pîys
 Po r t o ca
Chiar dac ă s e c ultivă d o a r în ta rile c u un c lim a t c ald CUM SE ADMINISTREAZĂ
şi m e diLe rane e an, c u puţin no ro c , p o rto c a lul p o a te fi .. in f u z ie d e f r u n z e s a u f l o r i - se o re pară
a c lim a tiza t şi în Ro m ânia, c a şi fra te le său mai re zisLe nt, c a o ric e a lta infuzie . Se be a o c ană sau
lăm âiul. do uă pe zi, fiind re c o m andată pe ntru
c alm are a siste m ului ne rvo s, pe ntru
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ inso m nie , dar şi p e ntru m igre nă.
a n o r e x ie - s e be au 2 -3 pahare c u s uc o e p o rto c a le în . s uc o e po r t o c al e - s e s to rc mai nrulte
fie c a re a. fru c te şi s e be au 2 -3 pahare c u s uc pe
a s t e n ie f iz ic ă ş i in t e l e c t u a l ă - se c onsumă c ât mai zi. Es te fo a rte b u r p e ntru pre ve nire a
multe po rto c ale , într-o cură care tre buie să dureze gripe i sau a b o iilo r m fe c ţio ase , pe ntru
c âte va zile. întă rire a im unităţii o rganism ului, pe ntru
g r ip a În s o ţ i t ă d e s t ă r i f e b r il e - se pre pară o infuzie din re vita m iriza re a şi d e to xific a re a lui.
c o ji d e po rto c a lă , c a re are p ro o rie tă ţi fe b rifuge . d e c o c t d in c o a j ă - s e pun la fie rt c o jile
in t o x i c a ţ i i ş i p r o b l e m e al e p ie l ii - p o rto c a la e s te un de la o po rto c a lă în do uă căni cu apă. Se
de pura tiv e xc e ie nt, c are ajută la e lim inare a e fic ie ntă a lasă să de a în c lo c o t şi se co nsum ă după
to xine lo r din o rganism . c e s -a răc it, înd ulc it c u puţină m ie re .
c o n s t ip a ţ ie - se t-a te a ză c u d e c c c t din co ji de po rto c ală, . m a s c ă d in p o r t o c a l e - se curăţă fruc tul,
înd u lc it c u puţină m ie re . se zdro be sc puţin fe liile şi se aplic ă apoi
te n o f ilit - se prepară o mască din puic ă de po rto c ală. Se pe fa ţa .
lasă să a c ţio ne ze c am 2 0 a e m inute . To nific ă pie le a. _ l o ţ iu n e t o n ic ă - e s te bună pe ntru
in s o m n ie - se ara, îna inte de c ulc are , s e be a o c ană c u c urăţare a te nului şiîm pro spătare a lui. Se
infuzie din flo ri s a t 'ru n ze de p o rto c a l. pre pară din irfu z e de flo ri şi frunze .

ŞTIAI? Po rto calul e s te originar din înde părtata Asie

122 de Est şi Suc -Es t Se nativă şi în scopuri ornamentale.
123
— C T 3 Z S H F-rite frunzele. ,
IJ T H V. T. T n n u j N l R t i n ă m a -1 » iLi LZ J L J
 Enciclopedia plantelor medicinal

Po rum b
Oc upă lo c ul a l tre ile a ca şi im po rtanţă în rândul ce re ale lo r, CUM SE ADMINISTREAZĂ
după grâu şi o re z. . in f u z ie d in m ă t a s e - s c pune la infuza t
o n a n ă de m ă tas e de po rum b usc ata
O AFECŢIUNI TRATEAZĂ în o o uă căni c u apă fie rb inte . Se be au
re te n ţie de a p ă ( p ic io a r e u m f l a t e ) - se be a în fie c a re c â t mai m ulte căni, în fie c a re zi, pe ntru
zi c â te un litru de c e ai din m ă tas e de po rum b. Es te un tra ta re a a fe c ţiunilo r re nale .
m inunat d e purativ. . ul ei de po r um b - se o b ţine do ar printr-un
in f e c ţ ii r e n a l e - se fa c e o c u ră de do uă s ă p tă m â n i c u pro c e de u te hno lo gic c o m p le x.
infuzie din m ătase de po rum b. . MĂMĂLIGĂ, FIERTURĂ DE MĂLAI - pe lângă
l it ia z ă r e n a l ă - se be au la 2 -3 o re 1 -2 linguri c u ce ai fa p tul că re pre zintă una dintre c o m o rile
de m ătase . gas tro no m ie i ro m â re ş ti, m ăm ăliga are
a f e c ţ iu n i c a r d ia c e pro prie tăţi te rape utic e . Se aplică pe piept,
a f e c ţ iu n i b il ia r e - tra ta m e ntul cu ce ai din m ă tas e de sub fo rm ă de c atapla sm e , în c a zul uno r
po rum b m ă re ş te s e c re ţia biliară şi a jută la c alm are a a fe c ţiuni re spirato rii.
c rize lo r p ro vo c a te de infla m a re a c o le c is tului.
c o l e s t e r o l - se iau în fie c a re zi, pe s to m a c ul go l, do uă
linguri c u ule i de po rum b.
INCONTINENŢĂ URINARĂ

a l o p e c ie - se m ase ază bine p e ie a c apului c u ule : de

po rum b, după c are s e lasă c â te va m inute să ac ţio ne ze .
Se spală c u şam po n şi s e c lă te ş te de pre fe ra t cu infuzie
d e urzic ă.

Ş TIAI? Ule iu l d e p o ru m b e s te in d ic a t m ai a le s

în a lim e nta ţia d ia b e tic ilo r.

f V* j Iflfr li Ia il /
ta itt k J JL
 nciclopeclia plantelor medicinale

Po rum b ar
Flo rile a c e stui a rb us t spino s au pro p rie tă ţi s e d a tive CUM SE ADMINISTREAZĂ
şi la xa tive , în vre m e c e fruc te le s unt antid ia re ic e şi . INFUZIE DE FLORI S AU FRUNZE - Se pun la
a s tringe nte . in fuza t do uă linguri c u flo ri de po rum bar
în do uă căni c u apă fia rtă . Se lasă
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ ze c e m inute şi se c o nsum ă c â nd se
c o n s t ip a ţ ie - infuzia din flo ri de po rum bar are pro o rio tâţl ră c e şte .
la xa tive şi d iure tic e . Se be au 2 -3 c ă niîri fie c a re zi. . d e c o c t de f lo r i ş i f r u c t e - se pun la fie rt
TUS E C O N V ULS IVĂ două mâini cu fruc te şi flo ri de po rum bar
B R O N Ş ITĂ c r o n i c ă în tr-u n litru d e apă. Se lasă să de a în
HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ Ş l CARDIOPATIE ISCHEMICĂ - S 6 c lo c o t, ia r după 15 m inute , s e dau la o

13
b e a u d o u a c ă n i c u in fu zie d e flo ri în fie c a re zi. parte. Se consumă când s-a răcit, eventual
d ia r e e - c o n s u m a te c ru d e , fru c te le a u p ro p rie tă ţi înd ulc it c u puţină m ie re .
a s trin g e n te . . f r uc te pr o as pete - se co nsum ă ca atare
o b e z it a t e - po rum barul e s te una dintre c e le mai e fic ie nte sau sub fo rm ă de suc .
p la nte în lup ta c u gre uta te a .
5 CÂDEREA CAPACITĂŢII DE APĂRARE A ORGANISMULUI - s e ia u

în fie c a re zi c â te 2 -3 linguriţe c u e xt'a c t de m uguri de

po rum bar. Se gă s e ş te la m agazine le naturiste .
ANOREXIE Şl TULBURĂRI DE CREŞTERE

i n s o m n ie - se be au do uă c ăni c u infuzie din fio r- de

po rum b ar în fie c a re zi.

ATENŢIEI Pe to ată perioada sarcinii şi a alăptării,

tratamentul cu produse pe bază de porumbar trebuie

124 făcut la indicaţiile medicului.

125

K t O T t f l c . n d w r . L v «.•
 Enciclopedia plantelor medicinal t s

Nu e s te do ar o le gum ă apre c iată în gastro no m ie , c i şi un CUM SE ADMINIS'I REAZĂ

d e c la ra t duşm an al diab e tului. . c r u d - în sa la te , e s te fo a rte bun
d a to rita p ro p rie tă ţilo r sale a ntis e ptic e .
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ f ie r t u r ă - se fie rbe prazul până se o bţine
ANEMIE o pa s tă , c a re se c o nsum ă după c e s -a
CONSTIPAŢIE pus în e a o lingură c u mie re .
l a r in g it ă , f a r in g it ă s a u b r o n ş it ă - se taie c âte va f re de . c at ap l as m e - se lasă c â te va frunze de
pra z ro nde le şi s e pun la fie rt până se o b ţine o pastă. Se pra z la m ac e rat în p uţin o ţe t 24 de o re .
sto arc e bine şi apoi s e am e ste c ă cu o lingură sau două cu Se pun pe b ătături şi se lasă să acţio ne ze
miere. în fie c are zi, se iau vre o tre i linguri cu a c e st pre parat. o no a pte între a gă .
g u t ă şi r e u m a t is m - se fa c e o c ură c u s uc de praz . s uc - s e dă prin s to rc ă to rul e le c tric
o b ţinut prin s to a rc e re a c u s to rc ă to rul e le c tric a fire lo r mai m ult praz până s e o b ţine un suc
de praz. Se be au 2 -3 pahare din a c e st pre parat, e ve ntual Se c o nsum ă în a m e s te c c u a lte suc uri
a m e s te c a t c u s uc de m o rc o v sau ţe lina. Are un pute rnic pre pa ra te din le gum e .
e fe c t, de purativ. . v in - se ta ie un fir mai gro s de pra z şi
in s u f ic ie n ţ ă r e n a l a - se fa c e o c ură c u s jc de praz care s e lasă la m a c e ra t într-un litru de vin
sa dure ze c am o lună. o s ăptăm ână şi jum ă ta te . La fina l, se
d ia b e t - se be a c â te un pahar c u vin de p ra zîn fie c a re zi. filtre ază. Se bea c â te un paharîn fie c are
p a r a z iţ i in t e s t in a l i - s e pise ază c â te va rădăc ini de praz dim ine aţă.
bine s p ă la te şi se a m e ste c ă c u la pte . Se be a dim ine aţa
c â te un pahar.
f u r u n c u l e - se pun pe zona afe c tată cataplasme cu frunze.

ATENŢIE! Sucul do praz ru trebuie Ţnut mai mult.

de 48 de ore în frigider fiindcă devine toxic.
h m t h de v i
 nciclopedia plantelor medicinale

Prun
ALâl. prune le usc ate , c â t şi c e le p ro a s o e te au c o ns tituit CUM SE ADMINISTREAZĂ
subiectul m ulto r studi' de special Is te dato rită pro prie tăţilor . f ru c te pr o as pe t e - se co nsum ă c a t mai
a ntio xid a nte cie c are au o aL c o vadă. m ulte d e -a lungul pe r o a d e lo ' de cură
.s u c - s c dau prune le p m a s pe te prin
CE AFECŢIUNI TRATEAZA s to rc ă to rul e le c tric . Pasta o b ţinută se
ANEMIE consumă ame ste cată c j suc de po rto cale
a s te n ie , o b o s e al ă şi s u r m e n aj - s e fa c e o c ură o u p ru n e sau me re. Es :c fo a rte bun pe ntru cure le
c are să dure ze m m inum ze c e zile . de de zint o xic are .
g u t ă şi r e u m a t is m - p'une le au pro prie tăţi diure tc e fo arte . pr un e us c ate - se puri fruc te le la uscau
pute rnic e . Elim ină apa a la tă în e xc e s îr ţe s uturi. şi se co nsum ă pe tim pul ie rn i, e ve rtu a l

13
h ip e r t e n s iu n e - se fac e o cură c u p ro re . Tm p de tre i zile , pe ntru tra ta re a uno ra dintre a fe c ţiunile
nu s e m ănânc ă a itc e va d e c â t prune . e num e rate ante nc r.
o b e z it a t e . in f u z ie - se pune o m âna dc frunze la
in t o x ic a ţ ie a l im e n t a r ă - se m ănânc ă de a lungul a tre i infuza t în do uă c ăni c u apă fie rb inte . Se
zile fo am e m ulte prune . lasă ze c e m inute , iar după c e s e mai
c o l ic ă / d is c h in e z ie b il ia r ă - s e fa c e o c ură de tre i zile ră c e şte , se s tre c o a ră ş se co nsum ă.
pe ntru re glare a fu n c ţ’e he pa tic e şi biliare . . c o m po t - se pune la fic -t V4 kilo gram
c o n s t ip a ţ ie - s e pun la înm uiatîn apă ze c e prune uscate , de prune în 2 -3 Uit o e apă şi c u puţin
duo n c are se co nsum ă. zahăr. Când fru c te le au fe ri., se dă la
p a r a z iţ i in t e s t in a l i - se be au 2 -3 căni pe zi cu ino izie o pame.
din frunze de orun.
af e c ţ iun i al e apar at u l u i d ig e s tiv - se bea c o rrc o t de p rune .

ATLN1 IL! Prune le nu s s a flă ae lista fru c te lo r

re c o m a n d a te Ti d ie ta d ia b e tic ilo r
126
127
ssie te . fe in za fc
C AN D S E R EC O LTEAZ Ă «stacsSais
 Enciclopedia plantelor medicina!

Rădăcinile ac e ste i pla nte m e dic inale o riginare din China, CUM SE ADMINISTREAZĂ
dar c are s g c ultivă şi în Ro mânia a u pro prie tă ţi la xative . . in f u z ie - s e pun Io infuza t 2 -3 Unguri cu
p urga tive şi to nic e . ră c ăc iri şi rizomi Tiărunţite în două căni cu
apă fie 'b m te . Se iasă ze c e m inute , după
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ c ârc se stre c o ară. So oe au do uă câni pe
a n e m ie - s e ia c â te Vz .inguriţa c u p ulb e re d c p:.antă zi (e s te u r bun s tim ule nt al dige s tie i).
vre m e c e 1 5 zile . . m ac er at - se lasă “ri tre i căni cu apă (c a ri
.a n o r e x ie - s e tra te a ză to : c u p u b e re . o p t o re ) o m ană de rizo m i şi rădăcini
c o n s t ip a ţ ie - s e b e a c â te o c a ră c u :n fu zie n fie c a re m ă ruo ţite . Se bo a între a ga c a ntita te
s e a ră s a u s e ia c â te o lingură c u s iro o c in plantă. d e -a lungu. une i zile .
p a ra z it? in t e s t in a li - s e p re p ară o p a s tă din p u b e re d e . pul ber e - se macină rădăcina şi rizomii de
p la ntă , a m e s te c a tă c u niş te mie re , şi s e a c â te o lingura re ve nt cu ajuto rul râşniţe i e le c tric e . Se ie i
în fie c a re se ară. c â te Vz lingur ţă c in pulb e re a o b ţinută .
a f e c ţ iu n i h e p a t ic e . t in c t u r ă - sc pun la m ace ratîn 2 C0 mi de
d ia r e e - o la r.ta a re p ro p 'ic tă ţi a n tp u trid o d a c ă se a la » . 3 -4 linguri c u rădăc ina de plantă.
a d m iris L's a ză s ub fo rm ă d e m a c e ra t. Se lasă Lb zile în tr-u n lo c c ă ld uţ, după
a f e c ţ iu n i 9 UCOFARIN6IENE - tra ta m e n tu l c u re ve n t are c are s e filtre a ză .
a d u n e a ntiinfla m a to a re .

ATF.NŢIF! Cc p iii şi p o s o a rc lc c a re s ufe ră d c a fe c ţiuni

rs ro le nu c u vo ie s ă fa c ă tra ta m e n t c u re ve n t
f emeia de axi
 nciclopeclia plantelor medicinale

Ricin
Es te bine de ş tiu t c ă tra ta m e ntul c u ule i de ric in le e s te CUM SE ADMINISTREAZĂ
inte rzis fe m e ilo rîns ă rc ina te sau c e lo r c are ală pte a ză şi . u l e i d e r ic in - se o b ţine d o ar pe c ale
c o piilo c Supra dc za jui po a te duc e c hia ' la de c e s. Aşadar, industrială şi s e pro c ură din m agazine le
se im pune m axim ă a te nţie la adm inis trare a a c e stuia . na turis te sau de ia farm ac ie .

CE AFECŢIUNI TRATEAZA
p a r a z iţ i in t e s t in a l i - s e ia o lingură c u ule i de ricin
pe s to m a c ul g o l în fie c a re dim ine aţă, vre m e de o
săptăm ână.
c o n s t ipaţ ie - se ia c âte c lingjră cu uie iîr fie c are dimineaţă,
pe sto m acul go t Cura tre buie să dureze o săptămână. După
înc he ie re a pe rio ade i, s e fa c e o pauză de o săptăm ână,
duo ă c are se re ia.
a l o p e c ie - se fre ac ă piele a capului cu ulei de ricin în fie c are
zi. Tra ta m e ntul tre b uie să dure ze c e l puţin 3 0 d e zile .
n e g i - s e m ase ază zo na a fe c ta tă cu ule i d e r c in c am un
s fe rt de o ră. Pro c e dura se fa c e de do uă o ri pe zi, tim p
de o lună.
h e m o r o iz i - s e m ase ază d e lic a t zo na c u ule i de ric n.

ŞTIAI? Mas ajul c u ule i d e ric in e s te b in e -ve n it

128 ţ i p e n tru a în m u ia b ă tă tu rile şi p ie le a îng ro ş a tă .

129
 Enciclopedia plantelor medicinal

Ridic he -ne a gră

Medicina po o ulară fo lo se a ridic he a-ne agre pe ntru a trata CUM SE ADMINISTREAZĂ
a c c e s e le de tus e , n a ' ale s .a co pii. C j to a te aste a, c a _c a at ar e - se c urăţă c e co ajă, se spală şi
«re m ul. n a i m ulte c a liră ţ te ra pe utic e . s e Laie fe lii sub ţiri. Se săre ază şi se lasă
un pic In o dihnit. Ap a o e c are o lasă se
CE A ftC JUNI TRATEAZĂ sc urge îna inte de co nsum .
b r o n ş i t ă c r o n i c a şi a s t m - 'jdic he a-ne agrâ are un c c n ţn u t _ in s a l a t e - se cre oată cu o ţe t, ule i şi sare.
bo gat în s ub s ta rţe ac tive sulf jra te , care ajuta la fluidzaro a După ce se sărează, se lesă la odihnit, apoi
se c re ţiilo r b ro nşic e . se scurge apa strânsă, c are po a te cauza
a f ec ţ i u n i h e pa t i c e - are proprietăţi dcpuretlve şi energizante. pro b le m e în pro c e s ul d ige stie i,
Ajută la e lim inare a ra xine .o r fic a tului. s uc - se s to rc mai m ulte ridic hi-ne gre cu
a le r g ii ş i ec z eme - s e c o n s u m ă r id ich e - n e a g r ă su b f o r m ă cjuto ru; sto re ate rdu; e lectric. Se consumă
de s a la te sau suc. s im p lj sac. pe ntru a e vita o r'c e oroblemâ
lip s a po p t e i d e mâ n c a r e de o rdin dige stiv, în a m e s te c c u s uc de
c o l i c ă bil i ar ă - s e be a n fie c a re zi c .rc a o cană cu suc m o rc o v sau ţe lină. Es te fo a rte b o ga t
de rid ic he -ne a gră înd ulc it c u puţină n ic rc . în vitam ina C. Calm e ază tuş e a şi e s te
i n d i g est i e - c ine s ufe ră de d ige s tie dific ilă p o a te lua un e xc e le nt fo rtifia n t în c a zul c o piilo r
îna inte de masă o lingură c u s uc de ridic he . c u pro b le m e d o c re ş te re sau c a re s unt
LI T I A Z Ă B I L I A RĂ o b o s iţi m e re u. O a ltă re ţe tă e s te c e a
ECZ EM E pe ntru tuse . Se sco be şte o rid che -ne agră
R E U M A T I S M CR O N I C şi se pe ne în ea m ie re de albine . Se be a
g u tă - r i c c h e a a r e p r o p r i e t ă ţ i d e p u r a t iv e , f a v o r izâ n d s uc ul c are se fo rm e a ză .
e lim in a r e a a p e i d in ţ e su t u r i.

Ş . IA'? Rid ic he s -n e e gră e ra fo lo s ită înc ă din An tu n ita te

pc -nti j p ro p rie tă ţile s a le te ra p e u tic e .

 hciclopedia plantelor medicinale

Ro inită 7

Vi po po r e s te c uno sc ută şi s tb num e le de me lisă. Este un CUM SE ADMINISTREAZĂ

e xc e le nt c alm ant ne rvo s, fiind re c o m andată şiîm po tr iva . in f u z ie - se to arnă o cană cu apa fie rb inte
d ure nlo rd e c a p . pe s te o lingură de ro iniţă usc ată. Se lasă
la infuza t ze c e m inute , după c are se
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ c o nsum ă înd ulc ită cu mie re.
c a r d io p a t ie is c h e m ic a - se iau c âte ze ce picătun de tinc tură . t in c t u r ă - 2 -3 m â irî de ro iniţă uscată se
d e tre i o ri pe zi. Are a c ţiune s e d a tivâ şi c alm antă. lasă la m a c e ra t în do uă căni c u alc o o l,
a g it a ţ ie n e r v o a s ă vre m e de do uă săptăm âni. La e xpirare a
a f e c ţ iu n i s t o m a c a l e - are acţiune antispasmodică, ducând timpului, se strecoară şise puneîn stic le mai
'.a c alm are a so asrrie lo r sto m ac ale 51fte s tin a ie . Se be au mici. Se iau c âte ze ce picături de tre i ori pe
do uă c ăni c u infuzie în fie c a re zi. zi pentru tratare a afe c ţiunilo r enume rate.

m DEREGLĂRI ALE CICLULUI MENSTRUAL - C â te Z e c e p ic ă tu ri

de tinc tură de tre i o ri pe zi ajută la re glare a c ic lului şi la

c alm are a dure rilo r a p ă rute în a c e a s tă pe rio adă.
r r e u m a t is m - v'e m e de 2 -3 săptăm âni, se be a în fie c a re
. v in - se pun la m a c e ra t în tr-u n litru de
vin alb 2 -3 mâini de ro iniţă. Se lasă în tr-
un b c mai c ă lduţ ze c e zile , după c are se
titre a ză . Se iau zi.nlc c â te 2 -3 linguri din
zi c â te un litru d e infuzie de ro iniţă. a c e st pre parat, înainte de fie c a re masă.
a f e c ţ iu n i h e p a t o b il ia r e - infuzia de ro iniţă a jută ve zic a Este fo arte bun pentru stimularea digestiei
biliară să func ţio ne ze la între a ga sa c a pa c ita te . şi pre vine co lic ile .
m ig r e n ă - se m ase ază frunte a c u ule i de ro inţă . . ulei - pe ste 2 -3 lingur' c j roiniţă, se toarnă
r ă n i - s e fa c băi lo c a le sau se aplic ă pe zo ne le a fe c ta te o cană cu ue i de flo area-soarelui. Se iasă la
c a ta pla s m e c u infuzie de plantă. mace rat două săptămâni, apoi se filtre ază.
Es te bun pe ntru tra tare a re um atism ului
ATENŢIE! Fe m e ile c a re ş tiu c ă s ufe ră d e tulb ură ri a le
sau a ne vralgiilo r.
gla n d e i tiro id e vo r tre b u i s ă e vite a d m nis tra 'e a d e
. c at apl as m e - s c fa c fo lo s indu-s c infuzia
130 p ro d us e p e b a ză d e ro iniţă.
de plantă.
131
H22E333 •.Aeriană
C ÂN D S E R K O l
 Enciclopedia plantelor medicinal

S e fo lo s e ş te în c ă c in An t'c o ta te p e n tru a m e lio ra re a s a u CUM SE ADMINISTREAZĂ

c h ia r tra ta re a a fe c ţiu n ilo r h e p a to b ilia re . in f u z ie - se pre pară din frunze de
ro s to pa sc ă. Sc be au c â te 2 -3 c ăni în
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ fie c a re zi.
■ a f e c ţiu n i h e p a tic e - s e b e a u 2 -3 c ăni c u in fu zie d e p la ntă . pul ber e - se lasă ia usc at oar te a aeriană
în fie c a re z i.în tr-o c ură c a re tre b u ie s ă d ure ze m inim um o a plante i, duc ă c are se macină în râşniţa
lună. Pe n :ru he p a tită , s e iau c â :e ze c e p ic ă turi d e tin c tu ră de c afe a. 5 e ia c â te un vâ rf c e c u ţit de
d e tre i o ri p e zi. 2 -3 ori pe zi, fiind fo a rte e fic ie ntă pe ntru
■ a f e c ţ iu n i b il ia r e - p la n ta c re ş te s e c re ţia b ilia ră şi a ju tă tra ta re a a fe c ţiunilo r he pa tic e şi biliare ,
la e lim in a re a e i rru lt m a i uş o r. d a r şi pe ntru tum o ri.
■ g a s t w t ă - s e tra te a z ă c u tin c tu ră d e p la n ta . _ c at ap l as m e - s e fa c fo lo s indu se o ri
■ h e m o ro iz i - s o b e a u 2 -3 c ă n i c u in fu zie în fie c a re zi, c a r fru rze le o ro a s p e te d c pla ntă zd ro b ite
s e fe e şi o ă i c e ş e zu i, c u a c e s t p re c a re i în a n te c e a fi a plic a te , fe infuzia de
■ t u mo r i - t'a ta m e n tu lc u p ro d u s e p e b a ză d e ro s tu p a s c ă plantă.
o p re ş te d e z vo lta re a tu m o rilo r. . s uc p r o a s p ă t - se dau mai m ulte frunze
• c a t a r a c t ă - s e s to a rc e o "'runză d c ro s to p a s c a , ia r s u c u l arin s to rc ă to rul e le c tr c , c uo â c are se
o b ţh u Ls e a p lic ă p e p .e o a p a b o lna va . aplic ă pe zo na a fe c ta tă . Are e fe c l:
■ c o n s tip a ţie - tra ta m e n tu l c u p u lb e re d e re s to p a s c ă c ic a tnzo r.t şi antib a c te rian.
a ju tă în p ro c e s u l d ig e s tie i, n a ; a le s a s o c ia i c u p ro d u s e _ t in c t u r ă - se m acină o mână de pla ntă
din p la n te .a xa tive . usc ata şi se pune la m ac e rat ‘n tr-u r
■ COLESTEROL CRESCUT b o rc a r c u alc o o l do uă săptăm âni. La
fra i. s e filtre a ză şi s c pune în re c ipie nte
ATENŢIE! “ a ta m e rtul cu produse pe baza de
mai mic i. Se iau c â te 2 0 -3 0 de pic ă turi
ro sto pasca tre buie făcut în do ze.e recomandate.
pe zi.
Adm inistrată în c antită ţi na ri, de vine to xică.
 nciclopedia plantelor medicinale

Nu e s te d o a r un c o ndim e nt de e xc e p ţie p e ntru c arne a CUM SE ADMINISTREAZĂ

de mie l, ci şi o pla nta m e dic inala fo a rte im po rta ntă . Se . in f u z ie - se infuze a ză ze c e m inute , în
spune d e s p re e l că a c tive a ză c irc ulaţia sânge lui. două căni c u apă fie rb inte , do uă căni cu
ro zm arin uscat. 5 e be a îndulc it cu mie re
CE AFECŢIUNI TRATEAZA . v in - s e ta ie m ă runt o le gă tură de
c a r d io p a t ie is c h e m ic ă - s e be au do uă căni c u infuzie de ro zm arin şi se pun în tr-o s tic lă c u un
pla ntă în fie c a re zi. s fe rt de lil.ru d e vin. Se la să la m a c e ra t
HIPOTENSIUNE ARTERIALĂ - Se I3 U Zilnic do uă linguriţe CU do uă săptăm âni, după c are se filtre a ză .
pulb e re de ro zm arin. Cura tre b uie să dure ze minim um Se ia c â te o lingură de 2 -3 o ri pe zi. Es te
d o uă săptăm âni. bun îm p o triva paralizie i fac iale .
a s te n ie şi o b o s eal ă p s ihic ă - planta are u r e fe c t re confortant, . pul b er e - s e pune la us c a t ro zm arinul,
c are induc e o sta re de e ne rgie şi re v:go -a -e . dups c aro s c macină cu ajuto rul râşniţe i
pr o b l eme d e m e m o rie - cura cu rozmarin e ste re comandată e le c tric e . Se ia c â te un vâ rf de c u ţit
mai ale s în pe rio ade le de e xam e ne . de d o tă o ri pe zi, mai ale s în c a zul
m ig re n ă - se a dm inistre ază inte rn c â te 3 0 de pic ături a ste nie i.
d e tinc tură d e ro zm arin. în plus, s e m ase ază tâ m ple le şi . t in c t u r ă - o mână de ro zm arin se lasă ta
frunte a c u ac e la şi pro dus pe bază de ro zm arin m ac e rat două săptăm âni într-un bo rcan
TEN RIDAT Ş l LIPSIT OE PROSPEŢIME - S e aplic ă p e te n de 800 g cu alco ol. La final, se filtre ază. Se
c a ta pla s m e c u infuzie din ro zm arin. iau c a te ze c e pic ă turi de 2 -3 o ri pe zi
AFECŢIUNI GASTRICE ÎNSOŢITE DE ARSURI - SO b e a u ddUă . m as aj - se fa c e fo lo sm du-s e tinc tură din
căm de infuzie . în s pe c ia l după masă. pla ntă pe ntru tra ta re a m igre ne lo r.
. b ăi - s e to a rnă în apa de bale do uă c ăni
ATENŢIE! Femeile însărc inate tre buie să e vite
c u infuzie de ro zm arin sau 3 0 -4 0 de
tratam e ntul cu produse din rozmarin, c are po t
pic ături de tinc tură. Au e fe c t e ne rgizant
132
provoc a c o ntrac ţii ale uterului.
si to nifia nt.

SBuSfcj'ili
133
.© W H
C ÂN O s e r e c o l t e a z ă
 Enciclopedia plantelor medicinal
Rus c ută -d e -p rim ă va ră
Chiar d a c ă e s te bună p e ntru a fe c ţiu n le c ardio vas c ulare ,
tre b uie a c o rd a tă m a xim ă a te n ţie s d m irîs trâ r" ac e s te ia,
c e o a re c e p o a te a ve a e fe c te s e c und a re fo a rte gra ve .
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ
af ec ţ i u n i c ar d i ac e - s c iau 1 0 -1 5 pic ături d e t rc tu ră d e
ruş c uţă d e 2 -3 o ri o e zi c u o ju m ă ta te d o o ră îna inte a
m e s e lo r p r'nc ip ale . Re gle a ză b ă tăi.e inimii şi m ă re ş te
pre s iune a arte rială .
m ig re n ă - s e ;au c â Le ze c e o c ă tu ri d e tinc tură d e tre i o ri
p e zi. Es te re c o rn a nc a tă mai a le s c e lo r c a re au dure ri
de c s d p ro vo c a te d e s c ă d e re a re fire a s c ă a te ns iunii
arte ria le .
n e v r a l g ie s e înm o aie c â te va fio ri d e ruş c uţă în puţină
apă mai c a ld ă şi s e apucă pe z e ra dure ro asă sub fe rm a
de c ataplasm e .
re umatism - s e p re gă te ş te un d e c o c t d ir rizo mi c j c are se
fa c băi lo c ale . îr fie c a re zi, pâ nă la în c e ta re a dure rilo r.
GUTĂ-a d m in s tra tă sub fo rm ă de tinc tură, în do za c e mai
s us ruş c uţă a jută la e .im inare a a pe ; din ţe s uturi.
ATENŢIF! Ruşcuţă e ste Toarte o trăvito are .
Se adm inisre o ză numai U s fiitul me dicului
fe .tao nk
. «o rt», a c rie iTMrtJtz»r* e
CUM SE ADMINISTREAZĂ
. t in c t u r ă - se pun ia m ace ratîr. două căni
cu a lc o o l do ua tn g u 'l c u flo ri de ruşc uţă
usc ată şi se lasă fitr-u n lo c îns o rit c a n
do uă săptăm âni, in a c e a s tă vre m e , se
agită din c â nd în c ând re c p ie nlul pe ntru
o m o ge nizare . La e xpire re a pe rio ac e i, se
filtre a ză şi se pune în s tic le mai mici care
se păstre ază în frigid e -,
.. i n f u zi e - s e lasă la in fu za t zc c c m iu te
în 2 -3 căni cu apă fia rtă o m ână d c flo ri.
Se fo lo s e ş te pe ntru băile .o c ale m e nite
să tra te ze re um atis m ul.
_d ec o c t d e r i zo mi - se pun 2 -3 linguri
de rizo m i :.a fie rtîn tr-u n litru da apă. Sc
lasă o e fo c 2 0 de m inute , după c are se
dă re c ip ie ntul la o p a itc . So fo lo s e ş te
o e ntru oăi lo c ale .
femela d e j n j
 nciclopeclia plantelor medicinale

Salc âm
Flo rile a tâ t de o lă c ut o a rfum a te ale a c e s tu: arbo re au CUM SE ADMINISTREAZĂ
pro p rie tă ţi c a lm a nte şi e xp e c to ra n te în c a zul tuse i. . in f u z ie - se pun la infuzat în două căni cu
apă fiartă 2 -3 linguri cu flo ri de salcâm. Se
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ lasă ze c e minute, după care se stre co ară.
mi g r en ă - s e be au c â te do uă că n i c u infuzie în fie c a re zi, Sunt bune şi p e ntru tra ta re a inso m nie i
îndulcită, dacă se poate , cu rrie re de salcâm. Se face o cură dac ă s e be a c â te o c ană se ara. îna inte
de o lună. Salc âm ul e s te fo a rte bun şi pe ntru înlă turare a de c ulc are .
s tă rilo r de gre a ţă c are îns o ţe s c c rize le de m igre nă. . t in c t u r ă - o m ână de flo ri s e lasă la
t u s e - se be au zilnic 2 -3 c âni c u infuzie c ă ld uţă din flo ri m ace rat într-o jum ătate de litru de rachiu
de salc âm înd ulc ită c u m ie re . Ac e a s ta din urm ă are şi cam do uă săptăm âni. Se a gită din când
p ro p rie tă ţi e m o lic nto . în când. La e xpirare a b iro ului, se filtre ază
af ec ţ i u n i g ast r i c e - s e ia c â te o linguriţă c u pulb e re de şi s e pune în s tic le mai mici.
flo ri de salc âm us c a te d e 2 -3 o ri pe zi, mai ale s îna inte . b ăi - s e fo lo s e s c p e ntru a c e s te b ă i fie
de masă. Cura tre b uie să dure ze minim um o lună infuzia de flo ri, fie tinc ture .
c o n st i paţ i e - se fa c e o pasta din m ie re şi flo ri de salcâm, . pul b er e - f.o rile de salc âm us c a te se
din c are se :a în fie c a re dim ine aţă c â te o linguriţă. dau prin râşniţa e le c tric ă .
AFECŢI UNI GENI TALE, VAGI NI TĂ Şl CANDI DOZĂ - SG f a c b ăi . c o mpr es e - se fac fo lo sindu-se infuzia din
de ş e zut c u apă c ă ld uţă în c are s -a u turn a t 2 0 -3 0 de pla ntă sau tinc tură şi s unt bune pe ntru
p.c ături de tinc tură de salc âm . tra ta re a m igre ne i sau a ne vra lgic i.
n e v r a l g ie - se tam po ne ază g irig a cu o b uc ăţic ă d e vata
înm uia tă în tinc tură de salc âm .

ATENŢIE! Există pe rsoane ale rgice la salcâm. Lste

nevoie de pre c auţie la administrarea Tratam e ntulu'

134 cu ac e s te fio r .
135
K . '. l i L '-T'. î , !
r m -n u u j mL IL i iAi. w -V .
 Enciclopedia plantelor medicinal

Salc ie
i se mai spune asp'rina naturală, d e o are c e are CUM SE ADMINISTREAZĂ
a p ro xim a tiv ac e le aşi pro p rie tă ţi te ra p e utic e c a şi ac idul . in f u z ie d e s c o a r ţ ă - se to a rnă o c ană
ac e tilsalic iiic . cu apă fie rb inte p e s te do uă linguriţe cu
scoarţă de salcie uscată. Se lasă la infuzat
CE AFECŢIUNI TRATEAZA zec e minute, după care se stre co ară si se
s t ă r i f e b r il e - se p re p a ră un d e c o c t d in s c o a rţă d e s a lc ie c o nsum ă în c u ld tă c u puţină m ie re .
şi s e b e a u d o u ă c ă n i p e zl p e n tru re g la re a te m p e ra tu rii . t in c t u r ă - s c pune Is m a c e ra tîn 3 0 0 rrl
c o rpo ra le de a.coo l ro fna t de 40° o mâna de scoarţă
a l c o o l is m a c u t - s e pre pară o infuzie de pla ntă c are de salc ie . Se iasă re c ip ie ntulîn tr-u n lo c
se b e a după c e a fo s t diluată în puţin lapte . Calm e ază mai c a ld do uă săptăm âni, după c are se
stare a d e a gita ţie pro vo c a tă d c a b s tine nţă . filtre ază şi se tre c e în re cipie nte mai mici
c o l ic ă b il ia r ă - s e iau c â te 2 0 -3 0 de pic ături de tinc tură Es te bună pe ntru tra ta re a de re glă rilo r
de s a lc e de l.re o ri p e z p e rl.ru c alm are a dure rilo r. de c ic lu m e nstrual, p e ntru h s o n rîe ,
in s o m n ie - se b e a o c a nă cu rifuzie de salc ie seara, înainte a nxie ta te , gripă sau rinită. Se iau c â te
de c ulc are , după c e a fo s t înd ulc ită c u m ie re de te i. 2 0 -3 0 de p ic ă turi de tre i o ri pe zi.
h e m o r o iz i - salc ia are e fe c t c ic a triza nt. Se fa c băi b c a le . d e c o c t - se pun ia fie rt în tr-u n litru de
c u infuzie de plantă. apă do uă mâini de sc o a rţă de salc ie . Se
DiSMENOREE - p e n tru re g la re a c ic lu lu i m e n s tru a l, s e iau lasă pe fo c 2 0 -3 0 de m inute , după c are
ze c e p ic ă tu ri d e tin c tu ră d e 5 -6 o ri p e zi. se dă ia o p a rte re c ipie ntul. Se cc nsum ă
re c e , d e -a lungul une i zile .
. b ăi - se fo lo se sc pe ntru bai fie infuzia de
s alc ie , fie d e c o c tul, fie c âte va pic ă turi
ŞTIAI? Salcia e ste un bun f e brifug. de o are ce co nţine
tu rn a te în apa de baie.
safo ină. Ace asta e m e tabo lizată de organism în acid
salic ilic, c o m po ne nt de bază al aspirinei.
f emeia de a zi

i i± .
nciclopedia plantelor medicinale

Saivie
Orginară din ţă rile a fla te în b azinul Mării Me dite rane , CUM SE ADMINISTREAZĂ
satvia e s te fo lo s ită înc ă din tim puri s trăve c hi d a to rită . in f u z ie - se lasă ze c e m inute la infuzat, în
p ro p rie tă ţilo r m e dic inale pe c a re le are. 1 -2 căni cu apă fiartă, o lingură c u frunze
de salvie. Se consumă după ce se răceşte.
O i AFECŢIUNI TRATEAZĂ mai ale s pe ntru sc ăde re fe b re i.
PROBLEME GASTROINTES TINALE, BALONĂRI - Se b e a u 2 -3 _ pud r ă t o t a l ă - s e m acină c â te va mâini
c ăni c u infuzie în fie c a re zi. de salvie . Se ia c â te un vâ rf de c u ţit de
AFECŢIUNI RESPIRATORII, BRONŞITĂ, ASTM SAU TUBERCULOZĂ pulb e re d e 3 -4 o ri pe zi, pe ntru s tă ri de
- se ia c â te un vâ rf de c u ţit de linguriţă c u pulb e re de ne rvo zitate şi o bună circulaţie a sângelui,
sa lvie de 3 -4 o ri pe zi vre m e de p a tru săptăm âni. îm pie dic ă fo rm are a ga ze lo rîn inte s tin şi
o is m e n o r e e - ra ta m e ntLl cu s a lv e reg.ează c ic lul menstrual alungă m iro sul ne plă c ut al gurii.
şi p o to le ş te d ure rile pro duse de a c e sta. . t in c t u r ă - s e pun la m a c e ra t 2 -3 linguri
d ia b e t z a h a r a t - se b e a în fie c a re zi c â te o c ană cu c u pulb e re de s a lvie în 2 0 0 m l d e alc o o l
d e c o c t de salvie . Se lasă două săptămâni într-un lo c călduţ,
OBOS EALĂ după c are se filtre ază. Se iau c â te 2 0 -3 0
a f e c ţ iu n i HEPATOB iLiAR E-tra ta m e ntul c u salvie m ăre şte de picături de tre i ori pe zi, dilua te în puţină
s e c re ţia de bilă. apă, pentru tratare a afecţiunilor vasculare,
a f e c ţ iu n i g e n it a l e - se fa c băi de ş e zut c u infuzie de pe ntru riflam aţiile ga s tro nte s tm a le sau
salvie . stă rile de ne rvo zita te .
a b c e s e d e n t a r e ş i g in g iv it e - se fa c e garga ră c u infuzie _ b ăi l o c al e - se fa c fo lo s ind u-s e infuzia
de pla ntă de do uă o ri pe zi, dim ine aţa şi se ara. de sa lvie sau de c o c tul.
.. d e c o c t - se pun la fie rt într-un litru de apă
ŞTIAI? Pe ntru calmarea m ârc ărim ilo r produse
do uă mâini de frunze . So lasă pe fo c 2 0
de înţe păturile c e inse cte , se ap'.ică frunze
o e m inute , după c are se dă re c ipie ntul
pro aspe te de salvie.
de o parte .

JL » £ J
 Enciclopedia plantelor medicinal

S c a i-vâ nă t
Are p ro p rie tă ţi e xo e c to re rrte (fluidific ă s e c re ţiile re sp rato rii) CUM SF ADM INISIREAZA
şi a rtib a c te rie n e . Ca lm e a z ă tu ş e a . . d e c c c t - p u re la fie rt în 2 -3 c ăn' c u apa
c lingură c u pia ntă usc ată. Lasă pe fo c
CE AFECŢIUNI IR AIEAZ A ze c e m inute să c lo c o Le asc ă bine , după
■ b ro n ş ită , a s tm BRONşic - p a n ta are pro prie tăţi e xo e c to ra nte , c are dă rc c ip'e ntul d e o pa rte . Co ns ună
fiu d ific â n d s e c re ţiile c ă ilo r re s p ira to rii. pre pa ra tul după c e s e ră c e şte , înd ulc it
■ TUS E CONVULS IVĂ c u n ie re .
■ DURERI DE DINŢI, PAKADONTOZE Şl CAR II- fS ga rg a ră CU i'ifu zie . săi - to arnă în apa de o aie câte va căni cu
d c -s c a i-vâ n ă t d e d o u ă o ri p e zi. d im in e a ţa şi s e a ra , s a u infuzie sau d e c o c t de s c a i-vâ nă t.
ta m p o n e a z ă g in g ie c u d e c o c t d e p la n ta . . f r ic ţ io n ă r i - m ase ază bine pie le a
■ re te n ţie u rin a ră - p la n ta e s te un 'o s rte b u n d iu re tic , capu.u cu o e c o c t oin pa ntă . Are a c ţiun e '
e lim in â n d a p a d in ţe s u tu ri. antim ic ro b iană.
■ a r t r it ă - fă bă' în c are ai LurnaL 3 -4 c a rii c u irfu z 'e din
s c a i-vâ nă t.

ŞTIAI? Decoctul dir scai-vânăt este foarte bun şiîn

tra’area infe qiile r apărute pe scalp.
f nm t ia da a zi
 Sc hind uf
Co nţine s ub stanţe minerale , fo sfo r, fie r, calciu, magneziu, CUM SE ADMINISTREAZĂ
sapo nine şi m uc ila gii. Are pro p rie tă ţi e xp e c to ra rite şi in f u z ie - s c m acină o lingură c u se m inţe
hipo c o le s te ro le m ia nte . prin râsnţa ele ctrică, iar pulberea obţinută
s e pune la infuza t în tr-o cană c u apă
fie rb inte . Se lasă ze c e m inute , după
■ t u l b u r ă r i d e m e n o p a u z ă - s e be a c â te o cană c u infuzie c are s e s tre c o a ră şi s e c o nsum ă c u o
de sc hinduf în fie c a re zi, vre m e de o lună. Am e lio re ază o jum ă tate de ora înainte de masă. Pe ntru
p a rte din sim pto m e le ne plă c ute ale m e no pauze i. Ajută re zulta te e fic ie nte , s e be au 2 -3 c ăni cu
la m e nţine re a to nus ului m usc ular şi a l ţe s uturilo r şi la a c e s t p re p a ra tîn fie c a re zi.
re gla re a a c tivită ţii e ndo c rine . p u l b e r e - s e o b ţine prin m ăc inare a
■ s t e r il it a t e m a s c u lin ă ş i fe m in in ă - tim p d c mai m ulte s e m inţe lo r de sc hinduf.
luni, am bii pa rte ne ri vo r lua în fie c a re zi 5 -6 linguriţe cu t in c t u r ă - s e pun la m a c e ra t do ua
pulb e re de sc hinduf. Se p o a te c o nsum a în a so c ie re cu lingun c u se m inţe în 4 0 0 m l de a lc o o l si
b 'â nc a -urs ului. se lasă cam do uă săptăm âni intr-un lo c
■ d ia b e t z a h a r a t -s e beau zilnic 2 -3 căni cu infuzie din plantă. în s o rit Se a gilă din c ând în c âna, iar la
Tratam e ntul e s te de lungă durată (12 luni). Normalize ază tre c e re a tim pului, s e filtre a ză şi se pune
nive lul de gluc o za din sânge . în re c ipie nte mai mici.
■ c o l e s t e r o l - se ia c â te o linguriţă c u pulb e re de sc hinduf c a t a p l a s m e - se m ac ină do uă linguri
de 2 -3 o ri pe zi. c u se m inţe , iar din pulb e re a o b ţinută
■ u l c e r v a r ic o s - se aplic ă pe zo na a fe c ta tă c a ta pla s m e se pre pară o pastă c a re se aplic a sub
c u s e m inţe de pla ntă. fo rm ă d e c a ta pla s m e pe pie le .

ATENŢIE! Schinduful nu se vo administra

fe m e ilo rînsărc inate . de o are ce po ate declanşa
c o ntrac ţiile ute rine .
 Enciclopedia plantelor medicinal

Sc hine l
Este un bun de zinfe ctant, antibio tic şi depurativ. Stimulează CUM SE ADMINISTREAZĂ
p o fta de m ânc are şi ajută la sc ăde re a fe b re i. . in f u z ie - s e lasă la infuza t ze c e m inute
în tr-o c ană c u apă c lo c o tită o lingură cu
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ planta nărunţită. La expirarea timpului, se
a f e c ţ iu n i a l e a p a r a t u l u i d ig e s t iv - se b e a c â te o ce aşc ă filtre a ză şi se co nsum ă de re gulă înainte
de infuzie c u o jum ă ta te de o ră îna inte de fie c a re masă. de masă.
Calm e ază tulb ură rile d ige s tive şi s tim ule a ză s e c re ţiile . t in c t u r ă - se pun 2 0 g de pla ntă uscată
ga s tric e . la infuzat în 100 ml.de alc o o l. Se lasă într-
a f e c ţ iu n i h e p a t ic e -tratam o ntulc u infuzie de schinel măreşte un io c mai c ald 1 0 -1 5 zile , a gitâ nd u-s e
se c re ţia de bilă şi e lim ină to xine le din o rganism . din c ând în c â nd re c ipie ntul. La fina l, se
AFECŢIUNI ALE CĂILOR RESPIRATORII filtre a ză şi se pune în s tic le mal mici. Se
CONSTIPAŢIE iau c â te 4 0 -5 0 dc pic aturi cu o jum ătate
PARAZIŢI INTESTINAU de o ră îna inte de masă.
o b o s e a l ă g e n e r a l ă - s c fa c e un tra ta m e nt cu infuzie de . c at apl as m e - s e p re gă te s c c u infuzie şi
p la ntă p e ntru re dare a t o nusului psihic . sunt bune pe ntru tra tare a de ge raturilo r,
a r s u r i, d e g e r a t u r i ş i e c z e m e -s e pun cataplasme cu infuzie a a rs urilo r şi a rănilo r de to t fe lul.
pe lo c ul a fe c ta t. Au ro l d e zinfe c ta nt şi c ic a triza nt. . d e c o c t d in v in - se pun la fie rt în tr-u n
STĂRI FEBRILE litru d e vm vre o pa tru linguri c u pla ntă
ULCER VARICOS m ărunţită. După 20 de m inute, se dă ta o
ZONA ZOSTER parte de pe fo c . Se be au 2 -3 păhăruţe în
fie c a re zi pe ntru a fe c ţiunile d ige s tive

ŞTIAI? în popr, schine lul e s te c uno sc ut şi sub

denumirea de sc ai-b ine cuvântat
,ncidopedia plantelor medicinale

Silur
Pro p rie tă ţile c ura tive a le ac e ste : p la nte s unt rra i puţin CUM SE ADMINISTREAZĂ j
c uno sc ute ş apre c ate . Cu to a te aste a, siluru!sLimu.ează in f u z ie - se to a rnă p e s te o lingură cu
s e c re t a de bilă ş : ara ro i he pa le p re le c to r do ve dit. plantă uscată o cană c u apă fie rbinte . Se
lesă la rfu z a t ze c e m inute, după care se
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ s tre c o a ră . Se be a înd ulc ită c u mie re .
■ AFECŢIUNI HEPATOBIUARE (INSUFICIENŢĂ HEPATICĂ, HEPATITĂ, t n c t u r ă - s e pun 2 5 0 m l de a ic o o l de
d is c h in e z ie b il ia r ă } - e s te re c o m a nda t sub f o rm ă de 4 0 “ p e s te 2 -3 linguri c u s iLr us c a t. Se
infuzie , de o are ce stim ulează pro ducţia de bilă şi re fac e re a lasă la m ac e rat 1 0 -1 5 zile , după c are se
c e lule i he patic e . filtre a ză şi s c p u re în s tic iuţe înc his e la
■ in d ig e s t ie - s e ia un v â r d c c u ţit c u pulb e re de planta culoare. Se iau 1ane vo ie 2 0 -3 0 de picături
după ira s ă (înainte d c a o înghiţi, s e ţine c â te va m inute pe zi. Se po ate folosi şi e xte rn, după ce se
sub lim bă, apo i s e be a c u un o ahe r de apă). dilue ază în puţină apă. Se fa c ta rrp c nă ri
INFLAM AŢII OCULARE, CONJUNCTIVITĂ, BLEFARfTĂ - S6 p u n n jurul o c hilo r.
c o m pre s e pe ple o a pe şi s c iasă să a c ţio ne ze 1 0 -2 0 o e p u l b e r e -s e macină câte va linguri cu silur
m inute . uscat, iar pulbe re a o b ţinută se fo lo s e ş te
■ LIPSA POFTEI DE MÂNCARE o e ntru stim ula re a p o fte i de m ânc are .
■ c ă d e r e a p ă r u l u i - se lim pe ze ş te părui cu infuzie de silur c o m p r e s e - se fa c fo lo s m du-s c nfuzia
•a fie c a re s păla re . de pla niâ .
■ LIPSA CAPACITĂŢII DE CONCENTRARE, PROBLEME DE MEMORIE

- se be au 2 -3 c a rii c u infuzie de silur în tre m e se le

princ ipale .
 Enciclopedia plantelor medicinal

Sm o c hin
Es te un a rb us t c are iub e ş te c ăldura. Cu to a te aste a, de CUM SE ADMINISTREAZĂ
m ulţi ani, se c ultiva ş ih Ro m ânia,în s p e c ia lh zo ne le rna' . f r uct e c a a t a r e - se c o nsum ă fie
călduroase din Sudu; ţarii. Fructe le sale sunt re comanda l e p 'o a s p c te , fie usc ate .
m ai ale s s o o rlivilo ţ de o a re c e au p ro p rie tă ţi to nifia nte . . d e c o c t - s c pun la fie rt vre o 1 0 -1 5

sm o c hine în tr-u n litru d e apa. Se lasă

CE AFECŢIUNI fRATEAZĂ 2 0 -3 0 de m inute pe fo c, după care s e dă
AS TENIE FIZICĂ Şl NERVOASĂ la o parte . Se filtre a ză şi se o e a lic hidul
CONSTIPAŢIE o b ţinut
AFECŢIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR - Cu ra CU S m OCm re . c at a pl a s me -s e fie rb c âte va scmo chine,
ajjtă la eiioerarea căilo r respiratorii de sec re ţii. Adm iristrace se pase ază şi se aplică pe zona a fe c tată
sub fo rm ă de sirop, ajută la ameliorare a laringite i, l.raheitei a pielii.
sau a guturaiului. . d e c o c t o e r ă m u r e l e - s e pun le fie rt
INFLAMAŢII URINARE c â te va ră m urd e . Se be a pre paratul
in f l a m a ţ ii al e g u r ii - s e fa c ga rga re d e do uă c ri o e zi c u pe ntru e fe c te le s a le la xa tve .
d e c o c t d e s m o c hine . . in f u z ie d e f r u n z e - se p ji"•ls infuzat câteva
ABCESE frunze în c o uă c ă rî c u apă fiartă. Se be a
FU R U N C U LE c upă c e se ră c e ş te .
pl ăg i - p e n t r u t o a t e a c e s t e a f e c ţ iu n i a le pielii, s e p r e p ar a . s uc d e r ă m u r e l e - s e fo lo s e ş te în uzul
c a t a p l a s m e d in s m o c h in e f ie r t e . e xte rn se va 'â m ure le lo r tine re .
n eg i şi băt ăt u r i - se t a m p o n e a z ă zo r ia cu s u c u l a lb id o s
c a r e s c sc u r g e d in t r - o r ă r r u r ic ă r u p t e .
ULCER Şl GA5 TRITĂ

a n e m ie şi o b o s e a l ă - s m o c hine le s unt e n e rg iza rte

naturale .
iciclopedia plantelor medicinale

Pre pa ra te le din flo ri sau fru c te de s o c au pro prie tă ţi CUM SE ADMINISTREAZĂ

la xative şi d u re tc e . fiind re c o m a rc a te mai ale s în c a d 'ul . in f u z ie - s c pur. la infuza t în tr-o c ană
c ure lo r de slăbire . c u apă dc uă flo ri us c a te de so c . Se iasă
ze c e m inute , după c are se titre a ză şi se
C.E AFECŢIUNI TRATEAZĂ c o n s u n ă îrd u lc ită c u m e rc .
AFECŢIUNI ALE CĂILOR RESPIRATORII, GRIPĂ, RĂCEALĂ BRONŞITĂ- . riNCTURÂ - o m ână d c flo ri us c a te d c
se beau două câni cu infuzie cie fie ri de so c. A-e p 'o p rie lâ ţi s o c s e pune îrit'-u n b o rc an de 8 0 0 g.
ant,sudo ri fic e şi de fluid ific a re a s e c re ţiilo r o rurişic e . Se te a m ă de asupra a c o o l şi s e lasă ia
c o n s t ip a ţ ie - s e tra te a ză c u irfu z 'e din flo ri. m a c e ra t c o uă săptăm âni. La e xpirare a
o b e z it a t e - tin c tu a de s o c e s te un re m e diu fo a d e bun tim pului, se filtre a ză şi s e pune în s tid e
îm p o fr'va p ro b le m e lo r le ga te de gre uta te . 5 e iau 3C mai mici.
dD de pic ături d c tre i o ri pe zi. după c e au fo sL diluate . pul b er ea - rrud.e fe de s o c us c a te se
în p uţină apă. m acină c u a juto rul râ ş niţe i e le c tric e
pr o b l e m e l a a l ă p t a t - tra ta m e ntul c u t nc tură de s o c până s c cbţm c c pulbe re firă . Sc iau c âte
m ă re ş te c a ntita te a de la p te la fe m e ile .ăuze . 2 -3 linguriţe ne zi p e ntru v ’ta rniriiza re a
h e m o r o iz i - s e fa c ta rripo nă ri z iHc e c u tinc tură de so c o rga nis m ului
diluată în apă. . ş o c at ă -în tr-u n b o rc an de ze c e litri, se
d eg er Ă t u r i , a r s u r i Şl RÂNi - s e p u r c a ta o la s n e c j tin c tu ră pun c â te va m â iri c e flo ri pro a s pe te . Se
de apă dTuatâ. aceugâ 5 6 litri ce apă şi nişte lămâi, cu to t
r e u m a t is m ş i g u t ă cu coajă, tăiate f e l La fir,ti, se pune zahăr.
FUR UN C ULO Z Ă Ac e s t lichic se lasă la m ac e rat patm zile.
am e stc c ându-s c în c l d'n c â rd în când. La
ATENŢIF) Da c a s u n t in g o ra te n d o ze pre a man.
f naiul ace ste i c e rio ac e .s e to arnă îr s tic e
fru c te le d e s o c p o t a ve a e fe c te ne p lă c ute , d e la ars ur.
şi se ţirie la frigide r. Ajută la c o m bate re a
la s to m a c p â nă le vo m s şi d ific u ltă ţi d e re s p raţie .
c o rs t'p a tie i, dar si a re te ritie i de apa

J L 'i ă i 't î â S J
 Enciclopedia plantelor medicina!

Fru n z e le a c e s te i le g u m e c o n ţin s ă ru ri m in e ra le , vb a m in e , GJM SE ADMINISTREAZĂ

g lu c id e ş i lip id e . Au e f e c t h ip o te n s iv , re m in e ra liz a n t şi în s a l a t ă - se spală bine frunze le
h ip o g lic e m ia n t p ro a s pe te şi s e ta ie ca p e n t'u sala tă.
Se adaugă ule i de m ăsline ş i ze am ă de
CE AFECT ILNIVRAVEAZĂ lăm âie după gus t.
■ a n e m ie - s e a d m in is tre a z ă m a i a le s c o p iilo r, s u b f o rm ă p iu r e - se fie rb frunze le de spanac ş : se
d e p iu re s a u s u c , în a in te d e fie c a re m a s a . pase ază. Se adaugă p uţină s are şi ule i
■ RAHITISM, PROBLEME DE CREŞTERE LA COPIII - SC COn SUm ă d c m ăslir.o dac ă e ste - ne vo ie ,
c ru d . în s o la Le. s uc - se dau frunze le c e spanac prin
■ c o n v a l e s c e n ţ ă - s e b e a în f ie c a re z i c â te u n p a h a r c u s to rc ă to rul e le c tric , până se o b ţine un
suc d e spanac. suc verde. Fe ntru a fi to le ra t mai bine , sc
• d e p r e s ie n e r v o a s ă - s c b e a u n p a h a r d c s u c ziln ic . c o nsum ă în a m e ste c c u s uc de m o rc o vi
■ in s u f ic ie n ţ ă p a n c r e a t ic ă sau s uc de (.elina.
■ AS TM BRQNŞIC c at ap l as m e - se fie rt) frunze le , se pasează
■ DIABET ZAHAR AT şi s e a m e s te c ă apo i c u puţin uie i de
■ CARDIOPATIE ISCHEMICA Ş i HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ - m ăsline . Se aplic ă pe pie le a a fe c ta tă
s p a n a c u l e s te u n p u te rn ic d e p u ra liv c a re e lim in ă a p a de arsuri sau răni.
a f la tă în e xc e s în o rg a n is m , c o n s u m a t s u b f o 'm ă d e s u c

s a u în s a la te .
■ a r s u r i, r ă n i - s e f ie rb c â te v a f ru n z e d e s p a n a c ş i s e

a m e s te c ă a p o i c u p u ţin u le i d e m ă s lin e . S e a p lic ă s u b

f o rm ă d c c a ta p la s m â p e z o n a a f e c ta tă .

AIUM j IE! Sp a na c ul nu e s te re c o m a nd a !, c e la r c a re

s ufe ră d e re u m a tis m d ia re e s a u a fe c ţiu ni he p a tic e .

fe m e fa de a i i
m

Enciclopedia plantelor medicinale

SpLinuţă
Co nfo rm studi'lo r, principala pro prie ta te a ac e ste i plante CUM SE ADMINISTREAZĂ
m e dic inale e s te c e a diure tic ă. in f u z ie - se pune o lingură cu flo ri usc ate i
la infuza t h 2 5 0 m l d e apă c lo c o tită . Se i
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ lasă ze c e m inute , după c are se filtre a ză . ;
■ AFECŢIUNI RENALE, INFECŢII Ş; DISCHINEZIE - S e p re p a ră O Se b e au 3 -4 c ăni ou a c e s t p re p a ra t în i

infuzie din pla ntă şi s e b e a t 3 -4 c ăni d e -a lungul une i fie c a re zi pe ntru îm b ună tă ţire a s tă rii 1
zile , c u în ghiţituri rric i a fe c tive .
■ AFECŢIUNI INTESTINALE, ENTERITÂ - Sp llOUţa d (S a CţilTie in f u z i e c o m b in a t ă - e s te un tra ta m e nt :
îM iirfla m a to a re şi a ntis e ptic ă . fo a rte bun p e ntru a fe c ţiunile re nale şi i
■ STĂRI EM OŢIONALE, DEPRESIE Şl DEREGLARE PSIHICĂ - Ce a iu l se prepară d inlr-un am e ste c de splinuţă.
de s pliriuţă b ă ut c u re gula riza te are o influe nţă po zitivă sânzie ne şi urzic ă -m o a rtă -ga lb e o â . Se i
asupra vie ţii afe c tive . Se be au tre i câni c u ceai de splinuţă be au 3 -4 c ăni în fie c a re zi.
t in c t u r ă - se lasă la m a c e ra t în tr-u n i
bo rc an o e 2 5 0 m l c u a lc o o l 2 -3 linguri
c u splinuţă. După do uă săptăm âni, se
■ A S C IT Ă filtre a ză şi se p u re în s tic le mai mic i. Se
■ e c z e m e şi uRTiCARii - se aplică f>e zo na a fe c ta tă c o m pre se h i. ze c e p ic ă turi p e zi.
pre pa ra te din apă re c e şi c â te va pic ături de tinc tură de
s p liriuţă . Se la să să a c ţio ne ze 2 -3 o re , după c are se
sc him bă.
■ DiscHiNEziE b il ia r ă - pre vine şi fo rm a re a c alc ulilo r.

Ş l IAl? în c io po r, s p linuţă e s te c u n o s c u tă şi s ub
d e n um ire a d e flc o re -b o -e re a s c a , flo a re -b u ia c â ,
va rg ă -d e - a ur s au s m e o a ic ă .
 Enciclopedia plantelor medicinal

Ste ja r
Es te unul dintre ce i n a i răspândiţi arb o ri pe te rito riul CUM SE ADMINISTREAZĂ
Ro m ânie i. Ajuns Io m a turita te , un ste jar p o a te abso rb i d ec o c t - se p u re la fie rt în lr-u n rit-u c e
din pă m â nt a o ro ape 5 0 0 1de apă pe zi. apă o mâna de sco arţa de stejar. Se fierbe
1 0 -1 5 minute, după care se dă la o parte .
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ Se be au m axim um do uă c ăni o e z;.
d i ar ee - s e p re p a re u n d e c o c t d in c o a jă d e s te ja r g a r g a r ă - s o fa c e c u d o c o c t din c o ajă
b e a u d o u ă c ă n i p e zi. sau frunze p e ntru tra ta re a a fe c ţiunilo r
s u r m e n a j f iz ic şl INTELECTUAL - s e tra te a z ă c u e xtra c t d in gingiva le .
m u g u ri r'e s te ja r, c c p o a te f a c ^ iz 'ţio n a t d c la m a g a z in e le băi l o c a l e - în apa de oaie , s e to a rnă şi
c u p ro f il n a tu ris t. d e c o c t din s c o a rţă de ste jar.
ASTENIE DE PRIMĂVARĂ, DEPRESIE EXTRACT DE MUGURI - SE p rOCUră d e 10
ASTENIE S EXUALĂ, FRIGIDITATE Şl IMPOTENŢĂ m agazine re c u o ro fil n a t u r ist .
TULBURĂRI DE MENSTRUAŢIE
pso r i azi s - se fa c o ă ' fre c ve nte , în a c ăro r ao ă se to a rnă
d e c o c t c o nc e ntra ;, de s c o a rţa şi frunze de ste jar.
BOLI DE PIELE, ULCERAŢII Şl ECZEME

h e m o r o iz i - s e f a c b ă i o e ş e z u t c u d e c o c t d in s c o a rţă

■ g in g iv it e - s e f a c e g a rg a ra c u d e c o c t d e s c o a rţă .

■ t r a n s p ir a ţ ie - p e n tru a c a lm a tra n s p ira ţia a b u rd e n tă i

p ic io a re lo r, s e f a c b ă l c u d e c o c t c e s c o a rţă ş i fru n z e .

ATF.NŢF! Ku se consumă meii mult de două căni cu

deco ct din scoarţă de stejar pe zi. centre a evito
eventualele probleme sLomacale.

rttTi*c«.civTt
KJ lUk 2 M L± J
 hciclopedia plantelor medicinale

S trus ure
Ac e s te fru c te pa rfum a te şi dulc i au p ro prie tă ţi CUM SE ADMINISTREAZĂ
re mineralizante. antito xic e , stim ule nte şi de co nge stio nante . st r u g u r i pr o as peţ i - se ta c e o c ură de
he pa tic e . c â te va s ăptăm âni în c are s e m ănânc ă
re gula t până la 2 kg de s truguri zilnic
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ . suc pr o as păt - se sto rc struguri, se tre c e
an emi e ş i c o n v a le s c e n ţă - s e fa c e o c u ră d e c â te va zile prin stre c ură to a re lic hidul şi se be a de -a
c u s tru g u ri p ro a s p e ţi. lungul une i zile cam un lif.ru de suc E bine
s u r m e n aj , p ie r d e r e a e n e r g ie i - s tru g u rii c o n s u m a ţi c a a c e a s tă c ură să înc e a pă pro gre siv,
c u re g u la rita te v re m e d e c â te va s ă p tă m â n i a ju tă la m ărind în fie c a re zi do za a dm inistrată.
re c ă p ă ta re a e n e rg ie i p ie rd u te . . mu s t - s e o b ţine prin s to a rc e re a şi
■ i n t o xi c aţ i i - se b e a u ziln ic t r e , p a h a r e c u s u c d e st r u g u r i. fe rm e nta re a c â te va zile a s trugurilo r.
Elim in ă t o x in e le d in o r g a n ism şi a j u t ă la b u n a f u n cţ io n a r e Es te fo a rte bun pe ntru surm e naj şi
a f ic a t u lu i şi a b ilei. re vitam inizare .
r eu mat i sm, g u t ă şi l i t i aze r en al e - cu ra a r e e f e c t d iu r et ic. . v in - fo lo s it m o de rat, e s te fo a rte b unîn
H im ir iă r a p id a p a d in ţ e su t u r i. stim ula re a dige stie i, pe nl.ru e vac uare a
h i per t en si u n e to xine lo r din fic a t,în b o lile re spirato rii şi
ATEROSCLEROZĂ c ardiac e . Un păhăruţ de vin e c hilibre ază
COLESTEROL MARE te nsiune a arte rială.
INFECŢII INTESTINALE
ec zeme, f u r u n c u l o ză - se p u n p e zo n a a f e c t a t ă co m p r e se
c u s u c d e st r u g u r i.

ŞTIAI? Pe ntru a te bucura de to a te ac e s te calităţi

c ura:ive ale lor. strugurii tre buie co nsum aţi cu to t

146 cu coajă.
147
p Aftti K k o s ra tru c te le
r — v , ---------- - - ?
 Enciclopedia plantelor medicinal

Strugurii-urs uiui
Ac e s t a rb us t c re ş te d e re gulă în zo na m o ntană. îna inte
de to a te , tre b uie ş tiut c ă nu se adm inistre ază pre parate
din f r u n z e d e s trugurii ursului c o piilo r mai m ic i de 12 ani.
în c a z de suo rado zaj, p o a te apăre a c hiar de c e sul.
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ
CI STI TĂ, I NFLAMAŢI I ALE APARATULUI URI NAR - s e ia C'Qte UN
vâ rf de c u ţit c u pulb e re de pla ntă de do uă o ri pe zi.
INFECŢII I NTESTI NALE, ENETROCOUTĂ
in f e c ţ ii u r in a r e - s e pre pară un m a c e ra t din frunze de
strugurii-urs ului din c are s e be au apo i c â te 2 -3 c ăni în
fie c a re zi
h i per men o r ee - se au c â te 15 pic ături, c e tre i o ri p e zi, o e
tinc tură pre parată d n frunze şi fruc te de s trugurikrs ului.
Tra ta m e ntul tre b uie să aibă lo c în tim p ul m e ns trua ţie '
CUM SE ADMINISTREAZĂ
. i n f u zi e - se pune o lingură c u frunze ia
infuza t în tr-o c ană c u apă c lo c o tită . Se
lasă ze c e m inute , după c are se filtre ază
Se be au 2 -3 căni în fie c a re zt
. pu l ber e - se macină 2 -3 linguri cu frunze
us c a te de s trugurii-urs ulu. prin râşmţa
e le c tric ă. Se ia apo i c â te un vâ rf de c uţit
c u pudră de 2 -3 o ri pe zi.
. f r u c t e pr o as pe t e - se p o t c o nsum a c a
a ta re p e ntru ac ţiune a a s tnnge nta pe
c are o au.
. t in c t u r ă - se lasă ;a m a c e ra t în tr-u n
borcan cu alco ol alim e ntar cam 2 -3 tnguri
c u frunze . După do uă săptăm âni, se
filtre a ză lic hidul şi s e tre c e în s tic lu ţe

ATENŢIE! Fsm e ilsînsărcinate nu au vo ie

să co nsum e pre parate din strugurii-ursului. Po t
provoc a sânge rări ute rinc.
fomniu dm azi

H Z 5 -H 3
 inciclopedia plantelor medicinale

Sulfină
De şi flo rile sale , c are se fo lo s e s c în s c o p te ra p e utic , au CUM SE ADMINISTREAZĂ
un m iro s plă c ut, aro m at, g u s tu l e s te d e s tul de amărui. . in f u z ie - s e lasă la infuza t ze c e m inute
Preparatele din sulfină au proprietă Liemoliente, expecto rante în tr-o c ană c u apă fie rb inte o lingură cu
si antia a c te rie ne . sulfină uscata. Se titre a ză şi se consumă
după c e s -a răc it.
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ . g ar g ar ă - se fa c e fo lo sm du-se infuzia.
AFECŢIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR (TUS E, GUTURAI, . b ă i d e ş e z u t -ln t r -u n lig h e a n , se p u n e
b r o n ş it ă , a s t m b r o n ş i c } - s e b e a u d o u ă c ă n i c u in fu z ie apă c a ldă şi se to a rnă apo i in f u z ie mai
în f ie c a re zi. c o nc e ntra tă de sulfină.
AFECŢIUNI ALE STOMACULUI (CRAMPE, COLICI, TULBURĂRI . t in c t u r ă - se pun la m ac e ra: do uă linguri
g a s t r o in t e s t in a l e ) c u sulfină în 1 0 0 m l de a lc o o l. Se lasă
pr o b l e m e l e g a t e d e t e n s iu n e - tra ta m e n tu l c u s u lfin ă do uă săptăm âni în tr-u n lo c mai c ăld uţ,
re g le a z ă te n s iu n e a a rte ria lă . după c are se filtre a ză . Se ă u c â te c inc i
a f e c ţ iu n i h e p a t ic e - p la n ta a ju ta la re g e n e ra re a c e lu le i pic ături d e tre i o ri pe zi
h e p a tic e a f e c ta te d e h e p a tită s a u c iro ză .

m e n o p a u z ă - s e ia u c â te c in c i p ic ă tu ri d e tin c tu ră d e

tre i o ri p e zi.

AFECŢIUNI RENALE
a f e c ţ iu n i g e n it a l e ( l e u c o r e e ş i v a g in it ă ) - s e fa c b ă i c e

ş e z u t c u in fu z ie d e s u lfin ă .
a f e c ţ iu n i b u c a l e - se f a c e g a rg a ră c u in fu z ie d in
p la n tă .

ŞTIAI? Co nfo rm ultim e lo r studii, se pare că sulfină

148 acţio ne ază şiîm po triva cance rului.

149
 Enciclopedia plantelor medicinal

Sună to a re
Ac e a s tă im p o rta ntă pla ntă m e dic inală are a c ţiune CUM SE ADMINISTREAZĂ
antiinflam ato are , o stringe ntă, cic atrizantâ, vaso dilatato are i n f u z ie - se infuze ază o lingură cu plantă
şi h ip o te n s ivă . într-o cană c lo c o tită Se bea când s-a răcit,
înd ulc ită c u m ie re . Es te buna m ai ale s
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ p e ntru c e i c are s ufe ră c e fie re le ne şă.
PROBLEME NERVOASE, NEVROZĂ, ASTENIE - S6 iau Câ te 1 0 -1 5 - u l e i -s e pun în 200 m ld e u ic i 2 3 linguri
pic ă turi de tinc tură în fie c a re zi c u sunăto are . Se lasă la m a c e ra t c am
INSOMNIE, DEPRESIE, ANXIETATE ze c e zile într-un lo c mai călduţ, după care
d is m e n o r e e - s e b e a u d o u ă c âni c u m ac e rat în fie c a re zi. s e filtre a ză şi s e pune în s tic le mai mici.
g a s t r it ă , u l c e r - s e ia c â te o lingu ră c u ulei d e s u n ă to a re Se fo lo s e ş te pe ntru masaj, dar şi pe ntru
dim ine aţa şi se ara. tra ta m e ntul inte rn.
d e r e g l ă r i a l e c ic l u l u i m e n s t r u a l - tratam e ntul cu infuzie t in c t u r ă - se lasă la m ac e rat ze c e zile în
de sunăto are ajută la buna funcţionare a organelor genitale. 100 ml de rachiu două linguri cu sunătoare.
a f e c ţ iu n i h e p a t ic e - tra tam e ntul cu sunăto are stim ule ază La e xo ira re a tim pului, s e filtre a ză şi se
fu n c ţile ne patic e . pun n s tic le mai mic i. Se fo lo s e ş te a tâ t
in c o n t in e n ţ ă u r in a r ă pe ntru tra ta m e ntul inte rn, câ şi pe ntru
c o l it e c e l e xte rn.
HIPOTENSIUNE c at apl as m e - s e fa c fo lo sindu-se infuzia
r ă n i, a r s u r i s o l a r e - s e m ase ază zo na a fe c ta tă c u ule i sau tinc tură .
de sună to are . Re ge ne re ază rapid ţe s utul rănit. g ar g ar ă - se fac e cu infuzie sau mace rat
D1SCHINEZIE BILIARA la re c e . de do uă o ri pe zi.
GINGIVITE, ABCESE DENTARE

ATENŢIE! Cine fa c e t'a 'a m e n t c u sunăto are tre buie să e rte

e xpune re a la so are , c e o s re c e p ut apăre a re ac ţii ne plăc ute

f emeia de a zi
 Lciclopedia plantelor medicinale

So vâ rv
Este un bun e xpe c to rant şi se dativ at tuse i. De zinfe cte ază CUM SE ADMINISTREAZĂ
căite re spira to rii şi e s te s e d a tiv a! siste m ului ne rvo s . in f u z ie - s e pun la infuza t în do uă c ăni
c e ntra l. de apă c âte va linguriţe cu plantă uscată.
Se lasă ze c e m inute , s e s tre c o a ră şi se
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ c o nsum ă înd ulc ită c u p uţina m ie re . Se
b al o n ar e , g a z e INTESTINALE - s e b c -au 2 -3 c â n i c u c e a i be au 2 -3 c ăni pe zi.
d o s o vâ rv în fie c a re zi. Prin c ip iile a m a re şi ta n in u rile . g ar g ar ă - e s te un pro c e de u c are s c
d in c o m p o z iţie îm p ie d ic ă fo rm a re a g a z e lo r şi a p a riţia fo lo s e ş te pe ntru tra ta re a a fe c ţiunilo r
fla tu le n ţe i. gurii sau ale gâ tului. Se pre pară pe ntru
d ia r e e - s e b e a u d o u ă c ă n i c u in fu zie în fie c a re zi. ga-gară o in fuzie de so vârv şi se fo lo se şte
f a r in g it ă - s e b e a u în fie c a re zi d o u ă c â n i c u in fu zie în c ând înc ă e s te c ă ld uţă ,
c a ro s -a p u s c â te o lin g u riţă d e m ie re şi z e a m a d e la o . in h a l a ţ ii - se pre pară o infuzie din so vârv
ju m ă ta te d e lă m â ie . şi se to a rnă în tr-u n lighe a n c â t e s te
s t o m a t it ă - s c f a c ta m p o n ă ri c u c e a i d e s o vâ rv s a u înc ă fie rb inte . Se ţine c a pul de asupra
s e c lă te ş te g u ra d e d o u ă o ri p e zi c u a c e la ş i p re p a ra t, lighe anului şi se inspiră vapo rii c alzi.
d im ine aţa şi se ara. Ule iurile vo latile din c o m p o ziţie c o ntrib uie Inhalaţiile s unt fo a rte e fic ie nte pe ntru
la vin d e c a re a ra p id ă a b ă ş ic u ţe lo r d u re ro a s e c a re a p a r tra ta re a tuse i.
p e lim b ă .
t u s e şi d ur e r i d e g â t - s e f a c e g a rg a ră c u in fu zie d in
p la n tă .
d u r e r i d e d in ţ i Şi i n f l a m a ţ i i a l e g â t u l u i ş i g u r ii

ŞTIAI? S o vâ ivul e s te utiliza t în b u c ă tă ria

m e d rte ra ne e a nă p e p o s t d e c o n d im e n t , m ai a le s

o e n t'u a s e zo na re a salaLe lo r.

S IC
[jm t L ă u t e i
 Enciclopedia plantelor medicinal

Ta lp a -gâ ş te i
Face p a rte , a lă turi de păduc e l, din grup ul de aliaţi de CUM SE ADMINISTREAZĂ
năde jde ai aparatului c ardio vasc ula r. . in f uz ie - se pun la infuzat în do uă căni c u

apă fiartă două linguriţe c u ta lpu-gâ ş te i.

CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ Se lasă 1 0 -1 5 m inute , s e filtre a ză şi se
c a r d io p a t ie is c h e mic ă - s e be a în fie c a re dim ine aţă c â te c o nsum ă o upă c e se ră c e ş te .
o c ană c u infuzie din ta lpa gâşte '-. _ t in c t u r ă - do ua linguri c u p .a nlă s e pun
AFECŢIUNI ALE INIMII DE NATURĂ NERVOAS Ă - Ce aiul din la m ac e rat în 200 m l de alc o o l alim e ntar
ac e as tă pla ntă a jută la re glare a b ă tă ilo r inimii. sau rachiu. Se lasă do uă săptăm âni în tr-
TU L B U R Ă R I P R O V O C A T E D E M E N O P A U Z Ă un io c mai c ă ld uţ, tim p în c are s e a gită
a s t m b r o n ş ic - s e ia c â te o linguriţă c u tinc tură de ta lp a - re c ipie ntul din c ând în c ând. La fina l, se
gâş te i de 3 -4 o ri pe zi. Cura tre b uie să dure ze cam o lună, filtre a ză . Se iau c â te 20 de pic ături de
până la înc e ta re a a c c e s e lo r p ro vo c a te de bo ală. 2 -3 o ri pe zi.
H IP E R TE N S IU N E A R TE R IA L Ă - Se idU Câ te 20 de pic ă turi . c at ap l as m e - s e pre pară fo lo s ind u-s e
de tinc tură de tre i o ri pe zi p e ntru sc ăde re a te nsiunii infuzia din plantă. Se aplică pc răni pe ntru
arte riale . vinde c are a lo r rapidă.
in s o mn ie - tra ta m e nte , c u p re pa ra te din ta ;p a -gâ ş te i
a c ţio ne a ză c a un s e d a tiv asupra siste m ului ne rvo s
c e ntra l.
A G IT A Ţ IE N E R V O A S Ă

IN S U F IC IE N ŢĂ M IO C AR D IC Ă

C O L IT Ă , G A S T R IT Ă

ŞTIAI? Pentru tratare a rănilor, se po t aplica pe zona

afec tată cataplasma cu infuzie din talpa-gâştei
Grăbesc cicatrizarea.
m de a zi

le s a p o ria rtă
| iu n ie , to fie Ta tfg iis t. JL rş U S »1 l± J L i
nciclopedia plantelor medicinale

In România, ta rho nule s te folo sii, n a i ales pc po st de pantă CUM. SE ADMINISTREAZĂ

aro m atic ă în gastro no m ie . Are însă pro prie tă ţi diure tic e , in f u z ie - se fie rb e o cană c u apă şi s c i
c xp c c to ra n te şi c a rirm a tive , c e e a c e -, re c o m andă şi în pre sară apo i în ea o linguriţă c u ta rho n
sc o p Te rape utic . usc at. Sc lasă ia infuza t 1 0 -lb m inute ,
ape i se filtre a ză . Sc c o nsum ă după c e
CE AFECŢIUNI fR A'EAZ A se ră c e şte , moi ale s p e ntru tra ta re a
■ in d ig e s t ie - se b e a c â te o c ană c u c e ai c e to r ho n după a fe c ţu o ilo r inte s tina le şi pe ntru
fie c a re maso. ha ta m e ntul c u ce ai de ta rho n e s te ‘ o a rte c fic u lfa iile c e dige stie .
bun d e o a re c e stim ule ază s e c re ţia de suc uri g a s rc e , v in - s e pun 3 -4 linguri c u ta rho n us c a t
a c e s te a s tim ulâ rd dige stia. într-un litru de vin şi s e lasă la m a c e ra t
■ LIPSA POFTEI DE MÂNCARE cam o săptămână, vre m e în care se a gtă
■ DURERI DE STOMAC re c ip ie ntul din c â rd în c â rd . I a fina l, se
■ GAZE INTESTINALE stre c o ară şi se ia c â te o lingură r fie c are
■ o b o s e a l ă - s e be a c â te o c ană c u c e ai de tarho n înd ulc it zi,în a inte de masă.
c u puţina m .e -e în fie c a re zi, vra n e de o .ură .
■ s u g h it p e r s is t e n t - se m e ste c ă până la o o r:re a s ug'iţu lu i
c â te va frunze de ta rho n.
■ b r o n ş it ă c r o n ic ă - se be au 2 -3 căni în fie c are z cu infuzie
de tarno n, c upă c e a fo s t îndulc ită c u mie re şi s-a u tu rra :
în ea c â te va pic ături de ze sm ă de lămâie.
■ a f e c ţ i u n i a l e g in g iil o r - se me ste că n fe c c rc zi, dimineaţa,
c â te va frunze d c ta rh o r.

ş t ia i? Vnulde ta n o n este un excelent re rns diu

pentru tratare a durerilor reumatice.

nwn* fronzele
iu n ie . ru fe , a u g u s t
ţBEEKSB!
 Enciclopedia plantelor medicinal

Ta ta ne a s a
Es te de re c o m a nd a t c a tra ta m e ntul inte rn c u pro duse CUM SE ADMINISTREAZĂ
din tă tă ne a s ă să se fa c ă do ar la re c o m andare a şi sub . in f u z ie - se p u n e la in f u z a t în t r-o c a n ă
s tric ta o b se rva ţie a m e dic ului. c u apă fia tă o lin g u riţă c u ră d ă c in ă d e
tă tă n e a s ă . Se la s ă zc c c m in u te . G u p ă
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ c a rc s e s tre c o a ră .

a s t m b r o n ş ic - se a p l ic ă p e pie p t c a ta pla s m e cu infuzie . d ec o c t - în 2 -3 căni cu apă, se pun la fie rt

din tă tă ne a s ă îna inte de c ulc are . 2 -3 linguri cu rădăcină usc ată de plantă.
u l c e r s t o m a c a l - se iau c â te 2 -3 linguri c u d e c o c t din Se fie rb e 1 5 -2 0 de m inute , după c are
tătăneasă înainte de fie care rrasâ. Este o planta cicatrizantă. se dă la o p a rte . Se c o nsum ă după c e
c a n d id o z ă b u c a l ă - se fa c e gargară cu d e c o c t diri plantă. se ră c e ş te , dar c u pre c auţie
p s o r ia z is - se fa c e tra ta m e nt c u d e c o c t. . t in c t u r ă -în 2 0 0 m td e rachiu, se lasă la
d u r e r i r e u m a t ic e , a r t r it ă - c a ta pla s m e c u d e c o c t. m ac e rat o lingură cu rădăcină de plantă.
VARICE S AU ULCER VARICOS După 15 zile , pre paratul se filtre a ză şi se
r ă n i, u l c e r a ţ ii, a r s u r i - se unge zona cu alifie din tâtăneasc. pune în re c ip ie nte mai mic i. Se iau c â te
VÂNĂTĂI ze c e pic a turi, de 2 -3 o ri pe zi.
p a r a l iz ii p r o v o c a t e d e s u r m e n a j . a l if ie - s e macină 2 -3 linguri c u rădăcină
f r a c t u r i ş i c o n t u z ii - se pun c ata pla s m e c u d e c o c t. uscată. Se pune la to pitun pache t de unt,
N EVR ALGI E se ia spum a de de asupra şi se pre sare
DURERI DE DINŢI S AU MĂSELE apo i pu.b e re a de tă tă ne a s ă . Se lasă
FURUNCULE Şl ABCESE puţin pe fo c . apo i se dă la o p a rte şi se
COLICĂ ABDOMINALĂ S AU HEPATICĂ filtre a ză .
. c at ap l as m e - s e pre pară fo lo s ind u-s e
ATENŢE! f e m e iie c a re a lă p te a ză s au c o piii m ic i nu a u
d e c o c tul de tă tă ne a s ă .
vo ie s ă "'acă t r s t a r e r t c u p ra p a re te d in tă tă n e a s ă .

Pla nta p o a te fi to xic ă .

■ Z L i i L i • S U ra o a rin a
E E 3 S 3 H 5 1 fri • r* e , iu lie , a u g u s t ’X'iîi eh e j '|±j
 ciclopedia plantelor medicinale
i

Tei
:-Lorîle pa rfum a te ale a c e stui arbo re au e fe c t c a lm a nt şi CUM SE ADMINISTREAZĂ
re laxam . Infuzia din 'lo ri de te : e ste fo a rte bună mai ale s in f u z ie - se pune ze c e m inute o lingură i
pe ntru am e lio rare a s tă rilo r d e n e rvo zita te şi inso m nie . c u fio ri d e Lei la in fijza t îrtr-o c ană c u i
apă fia rtă . Se c o nsum ă în d u lc tă c u j
CE Ath CŢIJNI TRATEAZĂ m ie re şi după c e se m a rna în c a zo am ă I
■ g r ip ă , r ăc e al ă, t u s e - s e be au o o uă căni c u in fu ze din de lăm âie .
f.o riîn fie c are zi,îndulc ită c u o uţină miere. Are pro prie tăţi m a c e r a t l a r e c e - se pun la m a c e ra t

c a .m a nte şi e m o lie nte . îrtr-u n litm de apă do ua linguri c u te i.

■ s t ă r i n e r v o a s e - se fa c bai c e p d o a re cu in fu ze c ir’ fio r' Ss lasă o p t o re , c upă c a re s e filtre a ză ,
d c te i. Au e fe c t calm ant.. şi s e be a d e -a lungul une i zile .
■ in s o mn ie -în fie c a re se ară, s e b e a c e ai d c to i înd ulc it cu c at apl as me - se prepară jna lîntâi o infuzie, ;

m ie re . Are p re p rlc tă ţi s e dative . în c are se înm o a ie un o a nsa m e rit. Sa

■ h ip e r t e n s iu n e a r t e r ia l ă - s c "a* de tre i ori pe zi c â te 30 c e aplic ă pe fa ţă pe ntru re vigo rare a te nului :
pică Iun d c m ac e rat glic e rînat din flo ri c e to i. Pre paratul se o b o sit.
pro c ură de la m agazine le na turis te sau de la farm ac ie . b ăi d e p ic io ar e - au e fe c t c a lm ant moi

■ a m ig d a l it ă - se fa c e gargară c u infuzie de te i. a le s în c a zul s tar ilo r d c n e rvo zita te . Se \

■ f e b r ă - te iu l are p ro p re lă ţi fc ib rfuge . to a rnă în a o a de baie in f uzic a e fio ri.
■ t e n o b o s it ş i t e r n - se pre pare infuz e de te i şi, după t in c t u r ă - se p u" la macera t două linguri ;

c e se ră c e ş te , s e re .o s e ş te pe ntru c o m pre se , c are se c j flo ri în 2 0 0 m l de rachiu. După do uă ;

aplic ă pe fa ţa . săptăm âni, s c titre a ză . Se iau c â te 2 0 j
de pic ă turi de tre i O'i p c zi.

ŞTIAI? c e ntru tulburc rile de menopauză, se bea

m a c e ra t dir. flo ri de ic i p c po st c e apă.
_154
155
^■ ZH îEîEZuI faxte
EAM D S EH EC Oi rL »2 A
 Enciclopedia plantelor medicinal

Tra is ta -c io b a nului
Chiar dac ă m ult o co nside ră o buruană o are care , tra is ta - CUM SE ADMINISTREAZĂ
c io b a rului e s te plină de virtu ţi te ra pe utic e . . in f u z ie - s c fie rb 5 0 0 m l de apă şi se
presară de asupra do uă Ihguri cu Lraista-
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ do ban jlu i. Se lasă la infuzat ze c e minute,
v a r ia ţ ii d e t e n s iu n e - se bea în fiecare d ir ineeţă c âte o cană d jp ă care se stre coară. Se consumă după
c u infuzie din pia ntă . Re gle ază c irc ulaţia sânge lui. c e se ră c e şte .
h e m o r a g ie s t o m a c a l ă s a u n a z a l ă - se iau c â te tre i linguri . b ăi d e ş e zu t - s unt fo am e bune pe ntru
pe zi c u d e c o c t din tra is ta -c io b a nului. tre ta re a he m o ro izilo r. 5 e pre gă te s c
in f e c ţ ie u r in a r ă - se adm inistre ază infuzie . turn â n c u-s e în tr-u n lighe an infuzie de
m e n o p a u z ă - pe ntru ate nuare a pro ble m e lo r c a uza te de p a n tă c ă lc uţă diiua ta în apă.
'ns ta la re a m e no pauze i, se iau c â te ze c e p ic ă iur', de tre i . t in c t u r ă -în tr-u n o o rc an de 5 0 0 ml plin,
o ri pe zi, de tirc îu ră de plantă. l.rei s fe rturi c u alc o o ., se lasă la m ac e rat
d is m e n o r e e - se be auîn fie c are zi c â te două căni ou infuzie 2 -3 linguri c u tre is ta -c io b a nuiui. După
c u o s ăptăm ână ‘ nainte de ve nire a c ic lului m e nstrual; două săptăm âni, s e f Itre ază !ich,dul şl se
h e m o r o iz i - s e fa c băi de ş e zut c u hfu zie . tre c e în s tic luţe . Sc ia c â te o Ingur'ţă o e
a f e c ţ iu n i m u s c u l a r e - se m ase ază zo na dure ro asă cu 3 -4 on pe zi pe ntru tra ta m e ntul a rigirie i
tinc tură de tra is ta -c io b a nului. p e c to ra le , al in s u f c ie nţe i c a rdia c e sau
DI AREE al flu c tu a ţiilo r de te nsiune .
s â n i d u r er o şi - s e p r e p a r ă c o m p r e s e c u in f u zie , c a r e
s e aplic ă o e sâni.

Ş—IA!? Despre :ra is ta -c io o a n u .u i s e s p u re c ă e s te

un tra ta m e n t e fic ie n t p e n lm p ro n ls m e le le ga re
d e ve d e re .

p ă r ţ i f o io s n r cea ariana
 nciclopedia plantelor medicinale

Tre i-fra ţi-p ă ta ţi

Flo rile ac e ste i pla nte seamănă fo a rte m ult cu panseluţe le . CUM SE ADMINISTREAZĂ
Au c a lită ţi de pura tive , e m o lie nte , e xp e c to ra nte şi . in f u z i e - se fie rbe o caria cu apă în care se
a rtiinfla m a to e re . lasă la infuzat o linguriţă cu plantă. După
ze c e m inute , se filtre a ză şi se c o nsum ă
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ c ând e re ce .
r in it â a l e r g ic ă - s e fa c e o c ură c u infuzie de t re i-fra ţi- . b ăi l o c al e - se pre pară infuzia , c a re se
pătaţi care ar tre bui să o ure ze c âte va săptămâni. Se beau to a rnă apo i în apa p e ntru baie .
c â te 2 -3 c ăni c u c e ai pe zi p e ntru a alunga s e nza ţia de . d ec o c t - se pun la fie rt 2 3 linguri cu tre i-
s ufo c a re , m ânc ărim e a nasului şi a pie lii sau strănutul. fra ţi-p ă ta ţi în tre i căm c u apă. După ze c e
AS TM BRONŞIC m n u :e , re c ipie ntul s e ia de pe fo c . Se
e c z e m e s a u f u r u n c u l o z ă - pla nta are e fe c te de purative iau c â te 2 -3 linguri pe zi pe ntru tra tare a
pute rnic e , c o ntrib uind la d e to xific a re a o rganism ului. astm ului b ro nşic .
a c n e e - s c fa c e o cură de o lună, tim p în c are se co nsum ă
zilnic c â te un litru de c e ai de tre i-fra ţi-p ă ta ţi
PSORIAZIS

l e u c o r e e - s e pre pară o infuzie din pla ntă c e se to arnă

în apa c u c are s e fac spăla turi vagina le în fie c are zi, două
săptăm âni.
d e r m a t o z e - se aplic ă pe zo na rr'e c ta tă c o m pre se cu
infuzie din tre i-fra ţi-p ă ta ţi.

ATFNŢIE! Co n s um a tă în d o ze fo a rte mari, infuzia

d e tre i-fra ti-p ă ta ţi p o ate - p ro vo c a vo m ă .

c ua e ro nl
c a m » « a u t e a z a rTW r. u r i » , t u f e ,
 Enciclopedia plantelor medicinal

Tro s c o t
Co nţine taninuri. ac izi o rganic i, fla vo no izi, vitam ina C şi CUM SE ADMINISTREAZĂ
săruri minerale. Este bun dato rită pro prie tăţilo r antidiareice . in f u z ie - se pune o cană cu apă c lo c o tită
şi a s tringe nte . pe ste o lingură cu plantă uscată. Se lasă
la infuza t ze c e m inute , după c are se
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ s tre c o a ră şi s c b e a
h ip e r t e n s iu n e ARTERIALĂ- pla nta e s te un bun hipo te nsiv . c o m pr es e - s e pre pară m a iîhtâ i infuzia,
dac ă s e c o nsum ă sub fo rm ă de infuzie , c â te do uă c ăni după c are s e înm o aie în e a o b a tistă .
pe zi. . c at ap l as m e - s e o p ă re ş te p la nta , se
E N T E R IT Ă , D IAR E E Ş l D IZ EN TER IE te rc iuie şte , după c a 'e s e aplic ă pe zo na
g u t ă , r e u m a t is m şi a r t r it ă - tro s c o tu l are p ro prie tă ţi cu probleme. Se lasă să acţio ne ze câte va
d e pura tive şi diure tic e . m inute .
a f e c ţ iu n i in f l a m a t o a r e a r e t r a c t u l u i RESPIRATOR Şl . b ăi d e ş e z u t - pe ntru pre gă tire a lor,
U R IN A R se fo lo s e ş te infuzie sau d e c o c t. Sunt
an e mie ş i c o n val e s c e n ţ ă - se Cace o cură de remine ralizare b u re p e ntru a fe c ţiunile zc ne i ge nita le
d e c â te va zile , tim p în c a re se be au 2 -3 c ăni c u infuzie fe m inine .
de tro s c o t zilnic .
v a r ic e - se pun co m pre se cu infuzie de t'o s c o t pe gam be ,
d o a r după c e pre pa ra tul s -a răc it
h e m o r o iz i -în fie c are se ară, se fac băi de ş e zut c u infuzie
d e plantă.
R Ă N I Ş l E C H IM O Z E

Al b'NŢIE! N l li s e a d m inis tre a ză p re p a ra te p e

b a ză d e tro s c o t p e ro a n e lo r c a ro fa c tra ta m e n t

c u m e d ic a m e n te a o tic o a gula n te .

« i m i g r a r e a a e ria n a
K Cm fEA Z A iu n ie iu lie , a u g u s t
 Turită -m a re
Is e rnai spune turic io ară sau le uşte a nul-m unte lui. Flo rile CUM SE ADMINISTREAZĂ
sale au p ro p rie tă ţi a s tringc nto . c o le rc tic e şi c o la go ge , _ in f u z ie - s e to a rnă o c ana c u apa fia rtă
fa vo rizâ nd s e c re ţia de bilă p e s te o linguriţă c u turiţă -m a re şi se
stre co ară duoă ze ce minute. S e c o ns jm â
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ do uă c ă ri pe zi.
d ia r e e şi a f e c ţ iu n i g a s t r o in t e s t in a l e - se be au 2 -3 c ăn .. g a r g a r ă - se pre pară mai întâ i infuzia,
c u c e ai din tu riţă -m a re în fie c a re zi. după c are se pune în prac tic ă pro ce dura
d u r e r i d e g â t , a f e c ţ iu n i r e s p ir a t o r ii - se fa c e de două de do uă o ri pe zi.
o ri p c zi gargară c u infuzie de turiţă -m a re . t in c t u r ă - se to arnă o c e aşc ă de rac hiu
a f e c ţ iu n i h e p a t ic e - un vâ rf d c c uţit de pulbe re dc tu riţă - pe s te do ua linguriţe c u turiţă m are şi se
m are dre ne ază fic a tul şi a jută la re ge ne rare a sa. lasă la m a c e ra t do uă săptăm âni. Sc iau
a f e c ţ iu n i a l e s il e i - tra tam e ntul cu infuzie de turiţă-m are c â te 10 -1 5 pic ături de tinc tură în fie c are
s tim ule a ză pro duc e re a suc ului g a s tric şi a bile i. zi sau s e fo lo s e ş te diluată în apă pe ntru
a n e m ie gargară.
c a l c u u r e n a l i şi b iu a r i - se iau c â te ze c e pic ături de . b ăi - se pune în apa de baie fie infuzie de
tinc tură de turiţă -m a re din oră în oră, până la e lim inare a plantă, fie c â te va pic ă turi de tinc tură .
c aic ulilo r. _ a l if ie - se pune la to p it un pac he t de unt
u r t ic a r ie - se b e a infuzie de turiţă -m a re . şi s c pre sară de asupra do uă linguri cu
INCONTINENŢĂ URINARĂ - S6 b e OU zilnic C â te d OUrl Căni pulb e re de turiţă -m a re . îna inte de a se
c u infuzie . so lidific a, se to a rnă lic hidulîn re c ipie nte
a f e c ţ iu n i b u c a l e - s c fa c e garga ră c u infuzie de plantă. mai mic i. E bună pe ntru masaj.

ŞTIAI? Băile d e ş e zu t e u infuzie d e tu riţc -rn a ra s u n t

158 o u r.e p e n tru Tra ta re a a fe c ţiu n ilo r gine c o lo gic e .

159
^ ^ EO Q SSB i aen an â
P . '.' T X IT '.T m ţ rjn ig , iu lie , "a u s u s t
 Enciclopedia plantelor medicinal

IUUI d
5 e spune de spre e a că ar fi un bun e fro c iza c . Pro prie tăţile CUM SE ADMINISTREAZĂ
sale te ra p e utic e s unt îns ă m ult mai num e ro ase şi _ d e c o c t o e f r u n z e - s e pune la fie rt o
im p o rta nte . mână d e frunze în % litru de apă, vre m e
de ze c e minute . Se co nsumă, după c e se
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ ră c e şte , c â te o c ană sau do uă pe zi.
CICLU MENSTRUAL ÎNSOŢIT DE DURERI PUTERNICE Şl NEREGULAT _ suc p r o a s p ă t - se dau do i jă rădăcini mai
- se be a c â t mai m ult suc de ţe lină în fie c a re zi. e ve ntual m ari de ţe lină prin s to rc ă to rul e le c tric ,
a m e s te c a t c u s uc de m o rc o vi sau roşii. iar s uc ul o b ţinut s e be a sim plu, d ilua t
d ia b e t - se c o nsum ă a c e a s tă -M ă c ino a s ă in s a la te sau cu puţină apă sau în c o m b ina ţie c u a lte
sub fo rm ă de suc . Ajută la sc ăde re a nive lului de zahăr suc uri de fru c te sau le gum e .
din sânge . _ s a l a t ă - s e pre pară salată d e c rud ită ţi
s t e r il it a t e - s e be a dim ine aţa c â te un pahar cu suc. din ţe lină şi m o rc o vi, se c o no m e rte a ză
im p o t e n t ă - se co nsum ă c â t mai m ultă ţa in ă pro aspătă. şi s e c o nsum ă c u re gula rita te .

il
Are e fe c t e xc ita nt. . c o mpr es e -s e aplică suc de ţe lină zdrobită
d ig e s t ie g r e o a ie - s e pre pară un d e c o c t din frunze c are pc zo na a fe c ta tă de răni.
se be a im e c ia t după na ş ă .
a s t e n ie p s ih ic ă s a u f iz ic ă

r e u m a t is m şi g u t ă ■ c ura c u s uc d e ţe lină a jută la

e lim inare a ape i e xc e s ive din ţe s uturi şi ia d e to xific a re a
o rganism ului.
AFECŢIUNI PULMONARE Şl HEPATICE

ShAi? Ţelina este un fo arte bun cicatrizam dacă se

aplică sub formă de compresă pe răni/ ulceraţii.
femeia de a zi
rM n r o t o s i r t Ht u r u e t e . r d c & i

C ÂN D S E R EC O LTEAZ Ă ] m a H D c t n m b / re x a a H rit F f n rn f t f lc »
 nciclopedia plantelor medicinale

Tinta ură
Ac e a s ta p la n ta m o n ta n ă e s te u n u l d in tre c e le m a i b u n e CUM SE ADMINISTREAZĂ
d c to xin a n te ale o rganis m ului, rra i ale s în c a zul unui c o ns um in f u z ie - se m ac e re ază c â te va o re
m a re d o b ă u tu ri a lc o o lic e pla nta îr do uă c a ri cu apă, crupă c a re
se Titre a ză ş : se infuze a ză în alte - do uă
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ c e ri cu apă fierbinte. IXie n ze ce minute, se
■ a n e m ie - tra ta m e ntul c u o ro dus e pe o ază de ţinta ură am e ste c ă ac e st pre parat cu apa fo .o sita
aviză o rganism ul s ă -ş i 'e vn ă după o bo ală gre a sau să la m ac e rare .
s e re m ine ralize ze . p u l b e r e - se dă p ri'i râ ş riţn e le c tric ă o
■ c msc hine zie b ilia ră - s e ia în a n : e de m a s ă c â te o .n g jriţă c u mână de plantă uscată. Se ie c âte un vârf
tin c tu ră d e o ,a ntă . Cu ra tre o u ie s ă d u re ze tre i s ă p tă m â n i de c u ţit c u pre o a rat de t'e i o ri pe zi.
ş i a juLâ la e lim ira rc a n o rm a .ă şi u ş o a ră a b ile i. v in - s e pun la m a c e ra t 2 -3 mâini de
■ c o n s tip a tie - s e ia u d e tre i o ri p e zi, d u p ă m a s ă , c â te ţin ta u 'ă us c a tă în tr-u r lf.ru de vin şi
d o u ă Ungur c u vin d e ţin ta u ră . se adaugă puţină m e re . După do uă
■ b al o n ar e , f l atul en ţ â - tra ta m e n tu l c u t n c tu ră d e săptăm âni, se fi.tre a ză . Se iau do uă
ţin ta u ră îm p ie d ic ă fo rm a re a g a z e lo rîr in te s tin . linguri îna inte d s masă.
■ o b e z ita te - s e ia în a in te d e m a s ă c â te o lin g u riţă c u b ă i - s e t.o amă în apa de baie in'uzie
p u lb e re s a u tin c tu ră d e p la n tă . Cu ra tre b u ie s a d u re ze de plantă.
c â te va luni ş; s a fie a s o c ia tă c u re g im şi e f o rf iz e . t in c t u r ă - se macerează 100 g de plantă
■ a f e c ţiu n i a le p ie lii - s e fac: băi re p e ta te , în a p a c ă ro ra oouă săptămâni, în două câni cu alco ol. La
s e to a rn ă in fu zie d e tin ta u ră . final, se f Itre ază şi s c tre c e în re c ipie nte
mai m ic .

ATENŢIE! Pla nta d ă c c n ira c ţî e te rn e , fiind

j 60 c o ntra in d ic a ta fe m e ilo r îns ă rc ina te .

161 .. ___________________
- PĂ R Ţ I EO L O St T E

CA M O V 4 S f 'f i M T t A / A Imai, funie, iutie, august,

 Enciclopedia plantelor medicinal

Urzic ă
Re mne ralizantc, revigo re ntă şi to nică, jrzic a este ura dintre CUM SE ADMINISTREAZĂ
c e le m e i c uno s c ute şi a p re c ia te pla nte m e dic inale . . suc - se dau crin maşina dc to c a t sau pnn
s to rc ă to rul e le c tric c âte va kilo gram e dc
CE ARECŢIUNI TRATEAZĂ urzic pmaspete. înainte de s fi c o ns una t,
an e m ie - s e dau pnn rra ş ina de to c a t 2 -3 kio gra m e de s c a m e s te c ă s uc ul c u puţină apă.
urzic i s pălate , apo i s c am e ste c ă suc ul o b ţinut c u puţină . t in c t u r ă - s c taie m ărunt do uă mâini de

a pă şi se be au tre i pahare p c zi. Es te un re rnne 'a liza nt ădDcini de u'zic ă şi se punîntr un borcan.
d e e xc e p ţie . Se to a n a până te um ple re c u rac hiu şi
a f e c ţ iu n i r e n a l e - tra ta m e ntul c u s uc de u rze i are se lasă la m ac e rat 1 3 -1 5 zile . La fin a l se
p ro p rie tă ţi d iure tic e . Tre buie urm ată o c ură c u s uc de filtre ază pro dusul şi se pune în re c ipie nte
pla ntă 3 -4 săptăm âni. mici. Se ia apoi c âte o linguriţă cu tinctură
d ia b e t - infuzia are ro .ul de a sc ăde a valo rile za hă ruui de 3- 4 o ri pe zi, vre m e d e o luriă.
c in sânge . . s ir o p - s e to a c ă f n mai m ulte frunze
C O L E S TER O L pro a s pe te şi s c pun în tr-u n bo rc an. Se
e p u iz ar e - s c m ănânc ă piure de urzic i sau se be au 3 -4 um ple go lul răm as c u trie re dc alb ine şi (
pahare c u suc zilnic . se lasă la m ac e rat o lună. Ia e xpirare a
VIR O Z E Şl IN FEC ŢII R ES P IR ATO R II - 5 6 b e a C â t e O C U n ă CU C S O i tim pului, s o filtre a ză p re pa ra tul şi se
do urze un fie c are zi, de a lungulîntre gului an. Pro te je ază ia din e l c â te o lingură pe zi pe ntru
îm p o triva m ic ro b'lo r. re m ine ralizare .
c Ao e r e a p ă r u l u i - se lim pe ze şte părul cu infuzie dc urzici. . p iu r e - se fie rbe 1 kg de urzici, se pasează
a f e c ţ iu n i h e p a t ic e şi s e a m e s te c ă apo i c u puţin ule i, sare
si usturo i o isat.
Ş TIAIVÎn re o c in a p o p ula re , c e i c u c rc u la ţie p e rife ric ă

fo a rte s lab ă s e urzic a u in te n ţio n a t c u fru n ze c e urzic ă

p e n tru s o s tim ula.

CAND SE RECOI-TEAZA I m t r t i t . a a
 hciclopedia plantelor medicinale

Urzic ă -m o a rtă
Se înrud e ş te c u urzic a, d a rîn c a zul ei se fo lo s e s c în sc o p CUM SE ADMINISTREAZĂ
te ra p e utic d o a r flo rile , c are au e fe c te c xp e c to ra nte , . in f u z ie - se pune la infuza t o lingură cu
d e pura tive şi diure tic e . pla ntă în tr-o cană c u apă fie rb inte . Se
be au d o tă c ăni în fie c a re zi.
CE AFECŢIUNI TRATEAZA . t in c t u r ă - s e pun la us c a t 2 -3 mâini cu
PROBLEME GENITALE, TULBURĂRI MEN5 TRUALE - SO b e a u flo ri de urzic ă-m o artă. După c e se usucă,
d o u a c ă n i c u in fu zie în f ie c a re zi. se iasă ia m a c e ra t în 5 0 0 m i de rac hiu,
m e n o pauză - c â te va pic ături d e tinc tură luate zilnic c alm e ază vre m e de doua săptăm âni, după c are se
s tă rile n e rv o a s e c a u z a te d e in s ta la re a m e n o p a u z e i. filtre a ză şi s e pune lic hidul în re c ipie nte
INSOMNIE ÎNS OŢITĂ OE AG ITAŢIE NERVOAS Ă - SC- b e a u d o u ă mai mic i. So iau ze c e pic ă turi p c zi.
c a m c u in f u z ie ziln ic . . pul b er e - se m acină fin flo rile usc ate ,
ie u c o r e e - s e fa c s p ă lă to ri lo c a le şi s e b e a u 2 -3 c ă ni după c are s e iau îna inte de masă două
p e zi c u in fu zie . vârfuri de c u ţit de pre parat.
a f e c ţiu n i re s p ira t o rii - urzic a -m o a rtă a re p ro p rie tă ţi . c at apl as m e - se o păre sc puţin fto rilo de
e m o lie nte . Ad m inistrată sub f o rm ă de infuzie şi g a rg a ră , urzic ă pro a s pe te şi s e aplic ă pe zo ne le
c alm e ază tuş e a . a fe c ta te d e va ric e .
g u t ă şi r e u m a t is m - s e p re p a ră c o m p re s e c u f ru n z e . b ăi l o c al e - pe ntru afe c ţiuni ge nitale , se
zd ro b ite s a u in f u z ie şi se a p lic ă p e z o n a d u re ro a s ă . fa c băl c u infuzie de urzic ă -m o a rtă .
v a r îc e - s e p u n c o m p re s e p e z o n a c u p ro b le m e .
t u l b u r ă r i g a s t r o in t e s t in a l e - în c a z u l d ia re e i, p la n ta
a re p ro p rie tă ţi a s trin g e n te .

ŞTIAI? Urzic a -m o a rtă -g a lb e n ă e şi e a b ună p e ntru

162
vanc e , re te n ţie d e a p ă şi a fe c ţiu ni urinare

00
163

in iii > iiiiii Ii i B ii W M M n illŢ t n iT iL i'iii i i ~i ' i ' E j ia !

 En ciclop ed ia p la n telor m ed icin al

Us turo i
Es te u r e xc e le nt h p o glic e m ia n i c are nu ar t-e b u i să CUM SC ADMINISTREAZĂ
lipse asc ă din c ic ta rfc i u re i pe rso ane c u c o le s te ro l sau . t in c t u r ă - c âţiva c ă ţe de usturo i se pun

te ns iune rr.are . la m ac e rai. în 2 0 0 m l de alc o o l. După

do uă săptăm âni, se filtre a ză pre paratul
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ şi s e o une în s tic luţe . Se iau c â te 2 0 de
C O L E S TER O L Ş ! TR IG LIC ER ID E M ĂR ITE p ic ă tu'i c e do uă o ri pe zi.
TU L B U R Ă R I A L E C IR C U L AŢIE I S A N G V IN E . v in - s c pisează 3 -4 c ăţe i mari de usturo i

a f e c ţ i u n i r e s p ir a t o r ii - s c :au c â te 2 0 de pic ă turi de şi se pun în :A litru d c vin alb. Se lasă la

tinc tură c e usturo i c e do uă ori pe zi. mace rat o săptămână, Pe ntru afe c ţiunile
D IAR EE Ş l D IZ EN TER IE e num e rate mai sus, se ia c â te o lingură
A S T E N IE , S LĂ B IC IU N E Ş l O B O S E A L Ă pe zi
h i per t en si u n e a r t e r ia iă - se iau 2 0 d c p ică t u r i c e t in ct u r ă . c r u d - pe ntru hipe rte nsiune s e înghitre
d e d o u ă o r i p e zi p e n t r u a d ila t a v a s e le sa n g v in e . c â te un c ă ţe l dim ine aţa, pe sto m a c ul
r e u m a t is m şi g u tă - e lim in ă a p a d in ţ e su t u r i. go t.
in s o m n ie - se p u r 2 -3 c ă ţ e i d e u st u r o i ze r o b ţ i în o u ţ i r _ suc - s c zdro be sc c in c c ă ţe i de usturo i,
la p t e c a ld şi s c t e a p r e p a r a t u lîn a in t e d e c u lc a r e . se coamă o cană c u acă şi două l nguri cu
p a r a z iţ i in t e s t in a li - s e c o n s u m ă c â t r r a i m u t : u siu r o ' za hă r şi s e dă to tu lîn tr-u n c io c o i
cr u d . _ u l e i - 3 -4 c ă ţe i de us turo i o is aţi s e lasă
în ţ e p ă t u r i d e in s e c t e - se fre a c ă zo na a fe c ta tă c u un c â te va z ile îrtr-u n b o rc ă ne lc u ule i de
c ă ţe l o e us turo i tă ia t. măsline. Pre paratul po ate fi fo lo sit pe rtru
N E V R A L G IE R E U M A TIS M A L Ă rra s a jîm p o triva re um atism ului.

Ş TIAI? în c a z d e ind ig e s tie s e Te a c ă to t c o rp ul c j o ţe t

a m e s te c a t c u us turo i pisat.
femeia de a zi

■ i/ c j 'D iîr iâ 'L t i

Inciclopeclia plantelor medicinale

Vale riană
Cea r a impo rtantă pro o rie tate a ace stei plante medicinale CUM SE ADMINISTREAZĂ
e s te c e a s e d a tivă şl c a lrra rtă . Este to a rte bună pe ntru .. i n f u z i e - s c to a rnă c c ană c u apă fia rtă
inso m niaci. p e s te do ua linguriţe c u rădăc ină de
vale riană us c a tă ?• se infuze a ză zc c c
CE AFEL] IUN! TRATEAZĂ m irute . după c are se filtre a ză . Se be a
COLfCI STOMACALE DE NATURĂ NERVOASĂ - O linguriţă CU o cană în fie c a re se ară. înd ulc ită c u
tinc tură de pla ntă re dă linişte a. m ie re .
RITM NEREGULAT AL INIMII , VfN - se to a rnă un s fe rt de litru de vin
in s o m n ie - s e la în a in te de c u lc a re o .in g u rilă c u tn c tu ră alb p e s te do ua iingun c u vale riană şi se
d e p ia n tă . lasă la m a c e ra t do uă săptăm âni. Când
ANXIETATE Şl ANGOASĂ e ste gata. se bea c âte un păhăruţînahte
SPASME MUSCULARE de c ulc are .
s t ar e d e v o m ă -1 5 p ic ă tu ri d e Lirc tu ră d c tre i o ri p e zi. . t in c t u r ă - se pur:- la m a c e ra t în tr un
MIGRENE bo rc anclc u rachiu doua linguri c j rădăcină
u r t ic a r iî - se trate ază Lo t c u tinc tură, c â te ze c e pic aturi, de vale riană tim p de 1 4 zile . La fina l, se
de tre i on pe zi filtre ază şi se pune pre paratulîn recipiente
HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ mai mici. Se adm inistre ază c â te 2C do
CARDIOPATIE ISCHEMICĂ pic ături de do uă on' pe zi.
a n g in ă p e c t o r al ă - se pre pară un m a c e ra t la re c e din _ m ac er at l a r ec e - se macină o jum ă tate
rădăcină de valeriană ş; se bea dim ine aţa o cană cu ac e st de rădăcină şi se pune la m a c e ra tîntr-o
pre parat. Se po a te tra ta şi c u pulb e re de vale riană, c ac ă cană c u apă re c e vre m e de o p t o rc . Se
se ia c â te un vâ rf a e c u ţit c u pre pa ra t d e tre i o ri o e zi. be a a do ua zi. dim ine aţa.

ŞTIAI? Ira ta m e n tu lc u tin c tu ră c e va le riană c a lm e a ză

a rs urile s to m a c a le şi o o re ş te re g urg ita re a .

 Enciclopedia plantelor medicinal

Varză
Pro p rie tă ţile s a le g a s tro n o m ic e s u n t in c o n te s ta b ile , ia r CUM SE ADMINISTREAZĂ
c e le tă m ă d u ito a re s u n t a tâ t d e m ulte -, în c â t c u g re u p o t _ pr o as păt ă - se co nsum ă pro aspătă, sub
f i e n u m e ra te . fo rm ă do s alată, a s e zo na tă c u o ţe t de
m e re , ule i şi sare .
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ _ s uc - s e s to re frunze le de la o varză c u
■ AFECŢIUNI GASTRICE Şl INTESTINALE - Se COnSum ă va rză a juto rul unui m ixe r. Se c o nsum ă num ai
fia rtă p â n ă la vin d e c a re . pro aspăt, îna inte de a o xida şi a de ve ni
■ lit ia z ă re n a la - s e b e a u ziln ic d o u ă p a h a re c u s u c d e to xic
va rză . _ c atapl as m e - se de sfac frunze le de varză
» c o n t u z ii, r ă n i, EC2 EME, e d e m e - s e a p lic ă p e zo n a a fe c ta tă şi se aplică pe zo ne le c u probleme. Se po t
fru n z e p ro a s p e te d e va rză , c a re s e s c h im b ă d in c â n d fo lo si şi zdro bite puf-nînainte . Din c ândîn
în c ând. c ând, s e sc him bă c u a lte le pro a s pe te .
■ a f e c ţiu n i h e p a tic e - s e p u n fru n z e z o ro b ite d e va rză . . b a ie d e a b u r i - se rade fin puţină varză şi
p e a b d o m e n. se pune într-un lighe an c u apă c lo c o tită ,
■ a c n e e - s c s to rc m a i m u lte fru n z e d e va rză , ia r c u s u c u l apo i s e ţine c apul d e asupra p e ntru c a
o b ţin u t s e c u ră ţă te n u l. Es te un a rtim ic ro b a n fo a rte aburii să ac ţio ne ze asupra te nului. Fs te
e fic ie n t. o pro c e dură bună pe ntru ac ne e .
■ p a ra z iţi in te s tin a li - s e b e a 3 -4 zile la râ nd c â te un p a ha r
c u s u c d e va rz ă d im in e a ţa .
■ in s o m n ie ş i m ig re n ă - s e a p lic ă p e f ru n te c â te o fru n z ă
d e va rză . D a c ă e n e vo ie , s e s c h im b ă d u p ă tre i o re .

ATENŢIE! Pe ntru a e vita p ro b le m e ie inte s tina le d e c a re

e fă c u tă vin o va tă va rza , a c e a s ta nu s e va c o ns um a

în c o m b in a ţie c u c a rne
femeia 6 c azi
P Ă R ţ i F O L t f S I Tţ I r .f V * f f lY 7 [g g |

C Â N U S f if f C O C lEA / ^ rru ________________ 1

nciclopedia plantelor medicinale

Pe nl.ru a e vita o ric e fe l d e e fe c te a d ve rs e , s e re c o m a n d ă CUM SE ADMINISTREAZĂ

a c fii/ ţiu rfa re a p re p a ra te lo r p e b a ză d e v â s c d o a r d e la m a c e r a t - se pun 3 -4 b -g u rle c u fr unze
rra g a z ire le d e s p e c ia lita te . de vâ s c la m ace rat, n tre i c â rî c u apă,
vre m e de o p t o re . La fina l, se s tre c o a re
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ şi se o e a întrc -aga c a ntita te de - a lungul
■ ACCESE DE ISTERIE Şl STĂRI DE ANXIETATE - 3 e COnSUlTlă O une i zile .
c a n ă s a u d o u ă c u m a c e ra t d e vâ s c . b ă i l o c a l e - s unt b e ne pe ntru tra ta re a
• TULBURĂRI o e METABOLISM d ure rilo r re um a tic e şi a c e k r pre duse
■ t u lb u r ă r i c ir c u la t o r ii - s e b e a u 2 -3 c ă n i c u m a c e ra t c o sc ia tic ă . Sc fo lo s e ş te fie infuzia
în fie c a re zi. c o n c e rtra tă d c fiunze , fie m a c e ra tul
■ h ip e r t e n s iu n e a r t e r ia l ă . - tra ta m e n tu l c u p re pa rate din vâsc c o m binai, c u ao a de baie.
s c a d e te n s iu n e a ia h io e rte rs ivi şi o c re ş te la h ip o te rs ivi. d e c o c t - s e fie rb e o lingura c u frunze
■ c o n g e s tie c e re b ra lă , a m e ţe a lă - s o c o n s u m ă ziln ic tre i m ă runţite fe do ua c ăni cu apă c am 1 0 -
c ă n i c u m a c e ra t d e p la n ta . : 5 minute . Se c o ns ună pe ntr u re glare a
■ t u lb u r ă r i a le rit m u lu i c a rd ia c - tre i c ă n i c u m a c e ra t te ris ln ii a rte riale .
c o n s u m a te în fie c a re zi fb rt fic ă a c tivita te a c a rc la c ă .
■ s t e r il it a t e l a f e m e i

• t u l b u r ă r i r e n a l e

■ a s tm b ro n ş ic - s e f a c e o c u ră c u m a c e ra t.

■ TULB UR ĂR I h o r m o n a l e

■ DEREGLĂRI MENSTRUALE

ATFNŢ P \S s u i c are u e ş te V :uop, salcie, tei, ruc .

frasin, salc âm sau paltin e s te fo arte to xie si n j se
fo lo s e ş te ca tratame nt.
 Enciclopedia plantelor medicinalHj

JB y

Ira M E t x * /%

W V rp » jL J
. r ^ 2

Ve ntrilic ă
Se mai num e ş te ve ntric e a sau ve ro nic ă şi e s te bună CUM SE ADMINISTREAZĂ
mai ale s pe ntru c o m b a te re a ne rvo zită ţii p ro vo c a te d c _ in f u z ie - se o păre şte o linguriţă cu plantă
e puizare a psihică. în tr-o c ană c u apă c lo c o tită . Se la să la
m fijzat zece minute, după care se filtrează.
CE AFECŢIUNI TRATEAZĂ Se be au do uă căni pe zi c u infiuzrc. după
c o l est er o l mar e - se beau două căni cu infuzie în fie c are zi. c e a fo s tîn o u c itâ c u puţină m ie re .
t u l bu r ăr i i n t est i n al e - c e a iul de ve ntrilic ă s tim ule ază , suc p r o as păt - se cule g flo rile de ventrilică,
dige stia şiînde părte ază se c re ţiile inte stinale abunde nte , se spală şi se dau prin maşina dc to c at sau
vinde c ând în ac e la şi tim p hipe rac iditate a. prin sto rc ăto rul e le ctric. Din sucul o bţinut,
n er v o z i t at e - s e be a se ara, îna inte de c ulc are , o cartă se iau do uă linguriţe în fie c a re zi.
c u infuzie . _ c o m pr es e - s unt fo a rte bune pe ntru
t u l b u r ă r i d e m e m o r ie - tratam e ntul cu infuzie de ve ntrilic ă vinde c are a rănilo r mai ve c hi şi s e fa c
îm b ună tă ţe ş te a c tivita te a inte le c tuală. fo lo s indu-s e infuzia din pla ntă. Se iasă
r e u m a t is m , d u r e r i AR TIC U LAR E - s e be au do uă c âni c u să a c ţio ne ze pe s te no a pte .
c e a 'în fie c a re zi. _ t in c t u r ă - se pun 2 -3 linguri de pla ntă
af ec ţ i u n i h epat i c e s a u a l e spl i n ei m ă runţită la m a c e ra t în c o uă c ăni cu
ec z eme - se iau zilnic 2 -3 linguriţe c u suc alc o o l. Dupe doua săptămâni de s ta t în tr-
ULCER GASTRIC Şl DUODENAL un lo c mai călduţ, se filtre a ză pre paratul
LITIAZĂ RENALĂ şi se pune In s tic luţe . Se iau 15 pic ă turi
r ăn i c a r e s e v i n d ec ă mai g r eu - s e c u r ă ţ ă c u c e ai zo na d o tre i o ri pe zi.
a fe c ta tă .

Ş TIAPln p o p o r, ve ntrilic ă e ra fo lo s ită p e ntru

vin d e c a re a s te rilită ţii la f e re i.

mJS _si * a* teiDEiii...

 opeclia plantelor medicinale

Zm e ur
Pre pa ra te le din frunze sau fru c te de zm e ur au e fe c t CUM SE ADMINISTREAZĂ
a ntid ia re ic şi a s tringe nt. Sc ad a c id ita te a g a s tr c ă şi au . s ir o p d e z m e u r ă - se pun la fe rt l i de litru
pro p rie tă ţi d e zinfe c ta nte . de apă c u Vi c ană c u zahăr. Când dă în
c lo c o t lic hidul, s c adaugă c â te va linguri
C t A f rC ] IUNI f R AI LAZ A cu zm e ură pro a s pă tă şi se mai le să pe
c o n s t ip a ţ ie - se rriăriânc ă zm e ură pro aspătă, c are are to c şaoce m inute . La fina l, s e stre c o a ră
şi e fe c t laxao v. şi s e tre c e în s tic lă . Se iau c â te va linguri
r e u m a t is m şi g u t a - s e c o n s u m ă frur: le le p ro a s p e te s a u îri fie c a re zi.
sub f o rm ă de s ue . . in f u z ie - p e s te c â te +runze de zm e ur, se
s t ă r i f e b r il e - se be a s uc de zm e ură. to a rnă o c ană cu apa c lo c o tită . Se lasă
i n f l amaţ i e u r i n ar ă - s e iau c â te va linguri c u siro p de c â te va m inute , după c a re s e f Itre aza.
zm e ură în fie c a re zi. Sc be au do uă c ăni pe zi.
d i ar ee - se o e a infuzie din frunze de zm e u r , c are are . g ar g ar ă - pe nt/ u a c e a s ta pro c e dură,
pro p rie tă ţi a s tringe nte şi d e zinfe c ta nte . se fo lo s e ş te infuzie c â .d uţă din frunze
g a s t r i t ă h i per ac i d ă - s e fa c e tra ta m e nt c u infuzie din de zm e ur.
-r unze d e zm e ur. Se b e au c â te 2 -3 căni "n fie c a re zi . f r uc t e pr o as pe te

CARDIOPATIE ISCHEMICĂ

AFECŢIUNI ALE TRACTULUI GASTROINTESTINAL - S6 i3 U 2~3

linguri cu s iro p de zm e ura în fie c a re zi.
f ar i n g i t ă şi STOMATiTĂ - se f a c e g a r g a r ă do do uă o ' i p c
zi c u infuzie din frunze .

ŞTIAI? Se p a re c ă c e a U d in fru nza c e z m e u '

fa c ilite a ză na ş te re a , re d u c â nd d ure rile tra va liulu .

I AND SE RECOLTEAZĂ U R M E
 cum se p re p a ră : se spală merele, se dau pe răzăto are a mare LA CE E BUNA;
şi se p unîntr un va s p o trivit s a uîntr-un bo rc an. La 4 kg de _ LIPSĂ DE POTASIU
me re rase, se pun 5 Id e apă, iar pe ntru fie c are litru de apă se -S TER ILITATE PRIMARĂ
adaugă 140 g de miere. Se ţine bo rc anul la lo c întune c o s, la -S IN UZ ITĂ
te m pe ratura camerei, le gal, la gură cu un tifo n. Se ame ste că -DEGENERESCENTĂ
de d o uă -tre i ori pe z i c j o lo păţic ă de le m n, tim p de 1 0 -1 2 -AR TR ITĂ
zile, după care se stre co ară printr-un tifo n dublu şi se pun din —CIST1TÂ
nou înti'-un borcan. Se mai adaugă c âte 50 g de miere pe ntru -NEVR OZĂ
fie c a re litru de suc . Se lo agă b o rc anul c u tifo n şise lasă la -ATEROSCLEROZĂ
căldură. După 4 0 -6 0 de zile. o ţe tul e ste gata. După limpezire, _ HIPERCOLESTEROLEMIE
se trage cu furtunulîn sticle , se astupă şi se păstrează la rece. _ INSOMNIE
c u m s e ia : îri fie c are dimine aţă, pe sto m ac ul go l, se iau două _ OBOSEALĂ CRONICĂ
linguriţe c u o ţe t de m e re în tr-u n p a f iar cu apă. Lic hidul se _ MIGRENE
b e a înc e L, înghiţitură c u înghiţitură . „ HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ
c â t d u r e az ă : 1 -2 luni; s e p o a te re lua după o între rupe re _ ZONA ZOSTER
de o lună. _ DURERI MUSCULARE Şl ARTICULARE

CONTRAINDICAŢII' litiază re nală, g u tă . ins ufic ie nţă tiro id ia nâ si p aratiro idiană, a c id ita te ga s tric ă ,

g a s trită hip e ra b d ă , ulc e r ga s tro d u o d o na l, hip o te ns iu ne a rte ria lă

LA CE E BUNA.
_ ENTERITE
_ COLITE ACUTE Şl CRONICE
-S TEATOZ Ă HEPATICĂ
-COlECIS TITE CRONICE
.. HEPATITĂ, CIROZE
_ BOU VIROTICE ALE STOMACULUI
. IN STIMULAREA SECREŢIEI BILIARE

Propolis
c um s e pr epar ă : p ro p o lis ul p ro p riu-zis s e g ă s e ş te în farm a c ii

Se pun la m a c e ra t, tim p de c in c i zile , 2 0 -3 0 g c ie p ro p o lis

îr. 1 00 ml de alc o o l. Se a g ită s tic la p.
c u m s e ia : 3 0 -4 0 d e p ic ă tu ri n e d ilu e te , p u s e p e o fe lie d e
c o n t r a in d ic a ţ ii.
p â in e s a u c u m ie re , p e s to m a c u l g o l.
a le rg ie la p ro p o lis
c â t d u r e az ă : până la dispariţia bo lii
fmtioia de a zi
 V ——

OBEZrrATE

BOU DE PIELE

LIPSĂ DE CALCIU Şl MAGN;

LITIAZĂ BILIARĂ

AVITAMINOZE
CONSTIPAŢIE
PACE DIGESTIA MAI UŞ OAf

COLITELOR

Târâte CAPACITATE REDUSĂ LA EH

EPUIZARE
c u m se pr epa r ă : s e a m e s t e c ă t ă r â ţ e c u a p ă şi m ie r e (o BOLI NERVOASE

p a r t e t ă r â ţ e la o p a r t e a p ă şi % m ier e) . ADJUVANT ÎN CANCER

c u m s e ia : s e b e a m a i în tâ i a p a . a p o i s e m ă n â n c ă tă râ ţe le .
CONTRAINDICAT,I: n u ,
c u c e l puţin o o ră îna inte de m ic ul de jun.
c â t d u re a z ă : n u a r e o p e r io a d ă - lim it ă .

ARTRITĂ
PROBLEME HEPATICE
ANEMIE

BOU DE PIELE

IMUNITATE SCĂZUTĂ
AFECŢIUNI RESPIRATORII
I MPOTENŢĂ
STERILITATE

Grâuîncoltit >
DURERI MENSTRUALE

PILOZITATE EXCES IVĂ LA FEMEI

■ c um s e pr epar ă : se p un la înc o lţit într-un vas cu apă 2 -3 mâini

cu grâu. Din când în când, se schimba apa. Când c o lţul a atins
c irc a 2 mm, se sc urge apa, fără să se m işte se m inţe le .
CONTRAINDICAŢII: hormo
■ c um s e ia : se a m e ste c ă o po rţie d c grâu cu mie re.
e sl.ro ge niîn e xc e s
■ c â t d u r e a z ă : tre i luni.

LAC EE
. ASTENII
. INSOMNII
. ÎN STĂRILE DE NERVOZITATE

.AR TR OZE
. PROS TATĂ
. TULBURĂRI DIGESTIVE DE ORICE
. CONSTIPAŢIILE Şi DIAREILE CROt

SUNT AMELIORATE S AU CHIAR

Polen VINDECATE COMPLET

. AFECŢIUNI HEPAT0 8 ILIARE

■ c u m s e p r e p a r ă : se pro c urii din m agazm e le dc spe c ialitate . . BOLI ENDOCRINE

■ c um s e ia A im pde o ptziie , o linguriţă rasâde pcien, cu o înghiţitire .B O U CARDIOVASCULARE

de apă. în următo are le şapte zile , se ia c â te o linguriţă cu vârf

de pole n. în cea de -a tre ia săptămâna, din nou c â te o lingură
CONTRAINDICAŢII:
rasă. Din a 2 1 -a zi până la te rm inare a curei, o lingură cu vâ ri
a le rge la p o ie n
170 ■ c â t d ur e ază : două tuni. Cure le se pot re pe ta de 2 -3 ori pe an.