PSIHOPEDAGOGIA COPIILOR CU

DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE

FACTORII SOCIO-AFECTIVI IMPLICAŢI

ÎN DIFICULTĂŢILE DE ÎNVĂŢARE
Funcţia reglatoare a sistemului afectiv se
manifestă în trei momente ale activităţii
1. momentul iniţial, de orientare, pregătire şi declanşare
2. momentul desfăşurării, al execuţiei
- evaluarea efectului adaptativ al operaţiilor şi
rezultatelor secvenţiale (parţiale)
- prin susţinerea energetică a “mişcării” spre
atingerea obiectivului final
3. momentul final, al încheierii
- acceptarea şi integrarea rezultatului obţinut
- respingerea lui şi reorientarea subiectului spre o
altă acţiune
Legătura afectivităţii cu celelalte subsisteme psihice (schema
adaptata dupa M. Golu,1975)
 Ciclul inadaptării (după P. Vayer şi Ch. Roncin, “Psychologie
actuelle et développement de l’enfant”, 1988)
Factori diverşi Dificultăţi generale Manifestări
Constituţie particulare
Accidente Dificultăţi de cunoaştere Dislexie
Disgrafie
Tulburări Dificultăţi de sine Disortografie
Dificultăţi sen-
zoriale generale
Probleme afective
Eu
şi relaţionale Sinele Dificultăţi în Agitaţie
corporal relaţia cu alţii Instabilitate
Necoordonare

Carenţe Agresivitate
Refuz
Autism
 Instabilitatea psihomotorie şi emoţională

• Este una dintre tulburările mai grave ale funcţionalităţii şi

organizării psihomotricităţii, care poate determina forma cea
mai “banală” a inadaptării şcolare.
• Simptome ale instabilităţii:
- excitabilitatea mărită,
- turbulenţa,
- incapacitatea de concentrare,
- dezechilibrul,
- tendinţele colerice,
- impulsivitatea etc.
Manifestările psihopatologice asociate instabilităţii
psihomotorii:
- dificultăţi şcolare
- enurezis
- tulburări ale somnului
- susceptibilitate mare
- comportamente agresive cu reacţii de “prestanţă”
- uneori tendinţa de destructivitate
• Caracteristici comportamentale neadaptate:
 O frică (o teamă) generală în raport cu sarcina de învăţare (faţă de
învăţare)
 O toleranţă la frustrare extrem de joasă (de redusă)
 Rezistenţă la învăţare manifestată prin pattern-uri comportamentale pasiv
agresive.
 Comportamente care se apropie de pattern-ul caracteristic tulburărilor de
comportament.
 Dificultăţile de învăţare şi neadaptarea social-emoţională

Dificultăţi de învăţare

Disponibilitate limitată Eşec în învăţarea teoretică şi pierderea

învăţarea teoretică ulterioară a întăririi/aprecierii sociale

Dezvoltarea comportamentului
neadaptativ care perturbă, împiedică
redobândirea întăririi sociale (din
partea profesorilor, a parinţilor etc.)

Scăderea motivaţiei având ca efect refuzul,

distanţarea de asimilarea informaţiilor teoretice
Pattern-uri (modele) comportamentale:

1. O inabilitate de a învăţa, care nu poate fi explicată adecvat cu

ajutorul factorilor intelectuali, senzoriali, neurofiziologici şi
de sănătate.

2. O inabilitate de a stabili sau de a menţine relaţii interpersonale

satisfăcătoare cu semenii şi profesorii.

3. Tipuri de comportamente neadecvate sau imature.

4. O pătrundere generală a stării de nefericire sau de frustrare.

5. O tendinţă de a dezvolta simptome fizice cum ar fi probleme de

vorbire, dureri sau anxietăţi asociate cu probleme personale
sau probleme şcolare.
Perturbare emoţională - este definit ca fiind o condiţie care prezintă
una sau mai multe din caracteristicile următoare o lungă perioadă de
timp şi într-un grad accentuat şi care afectează performanţele
educaţionale.
• O inabilitate de a învăţa care nu poate fi explicată prin factori
intelectuali, senzoriali şi de sănătate

• O inabilitate de a stabili sau de a menţine relaţii interpersonale

satisfăcătoare cu semenii şi profesorii

• Tipuri de comportamente neadecvate sau imature

• O pătrundere generală a stării de nefericire sau depresie

• O tendinţă de a dezvolta simptome fizice cum ar fi probleme de

vorbire, dureri sau teamă asociate cu probleme personale sau
şcolare.
 Probleme emoţionale care cauzează dificultăţile
de citire:

• Refuzul conştient de a învăţa

• Ostilitate evidentă
• Condiţionarea negativă a citirii
• Rezistenţa la presiune
• Descurajare rapidă
• Distractibilitarea extremă sau starea de
nelinişte.
 Anxietatea
Se referă la teama sau îngrijorarea nerealistă/nonnecesară din partea unui copil,
manifestată într-un interval de trei sau mai multe luni, în orice combinaţie a
următoarelor caracteristici (Hoghughi, 1992):
• tensiune sau incapacitate de relaxare
• nelinişte
• hiperactivitate
• îngrijorare
• indecizie
• nevoia de încurajare constantă
• iritabilitate
• ticuri, tremoruri
• sentimente ale unui dezastru iminent
• tulburări de somn
• palpitaţii sau paloare
• transpiraţie excesivă
• greaţă sau alte stări de disconfort corporal/durere
• constipaţie/enurezis nocturn
“Inhibiţia şcolară”, adică blocarea inteligenţei şcolare, este o
reacţie inadaptată a elevului, generată de nesiguranţă afectivă.

• Elevul anticipează de regulă o nesiguranţă, un

pericol, o frustrare posibilă, deci o emoţie negativă.

• Tensiunea emoţională în sine, exprimată în nivelul de

activare a organismului, nu este nici pozitivă, nici
negativă.

• Asocierea emoţiei cu factori de experienţă individuală

frica.