Sunteți pe pagina 1din 25

1

Tulburarile de personalitate
Tulburarile de personalitate sunt pattern-uri deformate de comportament, care deviaza de la perceptul de normalitate in cultura din care individul face parte, si, in plus, sunt stabile, inflexibile si conduc la multiple dificultati in viata personala si profesionala. Tulburarile de personalitate sunt: A. Tulburari de personalitate din grupa A (bizar-excentrice): 1. Tulburarea de personalitate paranoida 2. Tulburarea de personalitate schizoida 3. Tulburarea de personalitate schizotipala B. Tulburari de personalitate din grupa B (dramatic-emotionale): 1. Tulburarea de personalitate antisociala 2. Tulburarea de personalitate borderline 3. Tulburarea de personalitate histrionica 4. Tulburarea de personalitate narcisistica C. Tulburari de personalitate din grupul B (anxios-tematoare): 1. Tulburarea de personalitate evitanta 2. Tulburarea de personalitate dependenta 3. Tulburarea obsesiv-compulsiva 4. Tulburarea de personalitate fara alta specificatie (tulburarea de personalitate depresiva, pasiv-agresiva, mixta, etc) Istoric Cu mai mult de doua mii de ani in urma, Hippocrate a identificat existenta a patru temperamente : coleric ce corespunde excesului de bila galbena, melancolic, in legatura cu bila neagra, sanguinic, dat de predominenta sangelui si flegmatic, asociat cu flegma . Galen a asociat aceste temperamente astfel : temperamentul coleric cu irascibilitatea, cel melancolic cu tristetea, sanguinicul cu optimismul, flegmaticul cu apatia. Kretschmer (1922) a stabilit o corelatie intre tipul morfologic al individului si predispozitia catre o anumita boala psihica. Astfel, picnicul este susceptibil de a dezvolta psihoza maniaco-depresiva, in timp ce astenicul, leptosomul este predispus sa dezvolte schizofrenie. Psihiatru englez Pritchard in 1935, a accentuat tulburarile din sfera etico-sociala a acestor indivizi si le-a atribuit temenul de "nebunie morala". Freud si-a adus contributia prin teoria asupra dezvoltarii personalitatii si prin descrierea personalitatii histrionice. Kraepelin a creat termenul de psihopatie si a observat legatura dintre tulburarile de personalitate si anumite boli psihice. Scheineider a descris zece tipuri de personalitati patologice, multe dintre ele regasindu-se printre tulburarile de personalitate descrise astazi (depresiva, hipertima, senzitiva, isterica, fanatica, exploziva, labila, fara afectiune, nesigura, anankasta).

In decursul timpului si chiar in zilele noastre se fac numeroase confuzii intre temperament, caracter si personalitate, termeni care pe alocuri au elemente comune, iar unele caracteristici ale lor se completeaza sau se integreaza in cadrul unor caracteristici mai complexe. Temperamentul Temperamentul se refera la caracteristicile umane, in mare parte innascute, de ordin emotional primar si comportamental inconstient, automat. Trasaturile de temperament se definitiveaza in al treilea an de viata si raman relativ stabile pe parcursul vietii. Cu alte cuvinte, temperamentul reprezinta nucleul emotional al personalitatii. Exista patru tipuri de temperament ale caror trasaturi se gasesc in grade diferite la fiecare persoana. Atunci cand la o persoana se gasesc extremele unui anumit tip de comportament si acestea nu sunt completate cu elemente caracteriale corectoare apare tulburarea de personalitate. Evitant, in care sentimentul principal este de teama, se caracterizeaza prin inhibitie sociala, timiditate in relatiile cu semenii, fatigabilitate, anxietate de anticipare a unor situatii neplacute. Acest tip de temperament se coreleaza in plan cerebral, in principal cu modificari biochimice ale GABA si serotoninei. Explorator, avand ca si caracteritica principala, agresivitatea si ca trasaturi aditionale dinamismul, ca raspuns la stimulii ambientali, impulsivitatea si evitarea sistematica a frustrarii. Se asociaza cu modificari ale sistemului dopaminergic. Dependent, caracterizat in primul rand prin atasament, dar si prin sensibilitate, bunatate, sociabilitate. Anomaliile biochimice adiacente apartin sistemului noradrenergic si serotoninergic. Persistent care are ca trasatura principala perfectionismul, dar se remarca si prin harnicie, determinare, ambitie. S-au observat anomalii ale sistemului glutamatergic. Caracterul Caracterul reprezinta trasaturile umane de ordin cognitiv, insusite ca urmare a valorilor sociale si culturale accesibile individului si evenimentelor unice in viata fiecaruia. Exista trei trasaturi de caracter, a caror dezvoltare completa se traduce prin atingerea maturitatii individului. Autodeterminarea consta in responsabilitate, seriozitate, siguranta de sine, motivarea de sine. Cooperativitatea ce include empatia, toleranta, compasiunea, ajutorarea, principialitatea. Transcendentalismul se refera la spiritualitate, modestie, implinire.

Personalitatea

3 Personalitatea reprezinta particularitatile psihice individuale rezultate din interactiunea factorilor constitutionali, temperamentali cu cei ambientali sociali si culturali, rezultand din aceasta un anumit comportament ce permite adaptarea individului la conditiile date. Etiopatogenie Factori genetici Factorii genetici sunt implicati in etiopatogenia acestor tulburari, in masura in care ei sunt responsabili de anumite trasaturi temperamentale ce predispun la formarea unei personalitati deviante. Astfel, dau nastere la unele anomalii biochimice care predispun la expresia unui anumit tip de emotii si comportamente automate. Factori psihodinamici Conceptia psihodinamica a formarii trasaturilor de caracter are la baza mecanismele de aparare ce apar ca reactie inconstienta la anxietatea determinata de conflictul intrapsihic dintre nevoi si conditiile externe. Exista anumite mecanisme de aparare (sublimarea, anticiparea, altruismul, umorul) care duc la formarea trasaturilor de caracter mature (de exemplu, altruismul conduce la cooperativitate, anticiparea la transcedentalism). In schimb, in tulburarile de personalitate, se formeaza trasaturi de caracter imature, consecinta a unei varietati de mecanisme de aparare. Acestea sunt : - Proiectia (tulburarea de personalitate paranoida) consta in atribuirea unei alte persoane a gandurilor si sentimentelor proprii, neacceptabile de propria persoana, si anume a ideilor de neincredere, suspiciune, prejudiciu, inselaciune. - Fantezia (tulburarea de personalitate schizoida) reprezinta crearea unei vieti imaginare in care individul se refugiaza. - Disocierea (tulburarea de personalitate histrionica) implica inlocuirea afectelor negative, neplacute cu cele placute, pozitive. - Negarea (tulburarea de personalitate histrionica) este in relatie cu disocierea, fiind un mecanism prin care evenimentele neplacute sunt eliminate din constiinta. Scindarea (tulburarea de personalitate borderline) se refera la divizarea indivizilor in "buni" si "rai", la fel se intampla si cu propria propria imagine, ceea ce inseamna ca pacientul nu poate experimenta ambivalenta. Acting-out-ul (tulburarea de personalitate antisociala) reprezinta efectuarea unor actiuni menite sa inlature ganduri si sentimente intolerabile pentru pacient. Izolarea (tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva) apare atunci cand o idee sau sentiment neacceptabil de pacient este separat de emotia ce il insoteste.

Teoria psihodinamica de formare a personalitatii

4 In primii ani a dezvoltarii, copilul internalizeaza, in general, concepte pozitive despre sine si lumea inconjuratoare. Mai tarziu, cand iau nastere sentimentele de furie si anxietate, copilul a ajuns la un anumit stadiu de dezvoltare ce ii permite sa elaboreze mecanisme de aparare mature impotriva sentimentelor pe care nu le poate accepta. In cazul existentei unor factori constitutionali - genetici (agresivitate crescuta, slaba toleranta a anxietatii) sau factori traumatici ambientali (pierderea unui parinte, abuz fizic sau mental, neglijare) ce actioneaza devreme in dezvoltare, copilul reactioneaza prin mecanisme de aparare imature (de exemplu, disocierea, scindarea) care vor conduce la tulburarile de personalitate. Asadar, exista un nucleu de trasaturi de personalitate prezent in toate tulburarile de personalitate, fiecare entitate nosologica formandu-si tabloul clinic specific, in functie de factori interni (teama extrema duce la comportamente evitante) sau de factori externi (clasa sociala precara induce comportamente antisociale). Criterii de diagnostic pentru o tulburare de personalitate (DSM IV) : A. Un pattern durabil de experienta interna si de comportament care deviaza considerabil de la expectantiile culturii individului. Acest pattern se manifesta in doua (sau mai multe) din urmatoarele criterii : 1) cunoastere (adica modurile de a percepe si interpreta pe sine, alte persoane si evenimentele) ; 2) afectivitate (adica, gama, intensitatea, labilitatea si adecvarea raspunsului emotional) ; 3) functionarea interpersonala ; 4) controlul impulsului. B. Patternul durabil este inflexibil si pervaziv visavi de o gama larga de situatii personale si sociale. C. Patternul durabil duce la o detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social, profesional sau in alte domenii importante de functionare. D. Patternul este stabil si de lunga durata, iar debutul sau poate fi trasat retrospectiv cel putin pana in adolescenta sau la inceputul perioadei adulte. E. Patternul durabil nu este explicat mai bine ca manifestare sau consecinta a unei tulburari mentale. F. Patternul durabil nu se datoreaza efectelor fiziologice directe al eunei substante (de ex, un drog, medicament) ori ale unei conditii medicale generale (de ex, un traumatism cranian). Principii de tratament Ca urmare a multiplelor fatete clinice ale fiecarei tulburari de personalitate si a afectiunilor comorbide este dificil a se trasa un protocol de tratament specific fiecarei tulburari de personalitate. Se recomanda asocierea tratamentului psihoterapeutic cu cel farmacologic.

Tratament psihoterapeutic

5 Are ca obiectiv optimizarea adaptarii trasaturilor temperamentale extreme la conditiile de mediu, prin maturizarea trasaturilor de caracter. Terapiile psihodinamice se adreseaza lumii interioare a pacientului, a conflictelor intrapsihice care conduc la manifestarile exterioare, observabile. Terapia comportamentala se concentreaza asupra manifestarilor externe si urmareste fie schimbarea comportamentului, fie controlul mai eficient al acestuia. Terapia cognitiva are drept scop indreptarea distorsiunilor cognitive ce stau la baza diferitelor comportamente. Terapiile umaniste urmareasc maturizarea caracteriala. Terapia eclectica promoveaza desfiintarea barierelor ideologice dintre diferitele terapii si utilizarea unei metode sintetice ale tututor acestor tehnici. Tratament farmacologic Se adreseaza trasaturilor de temperament ce traduc modificari neurobiologice ale principalelor sisteme de neurotransmitatori. Este indicat mai ales in scop simptomatic, ca urmare a heterogenitatii simptomelor tulburarilor de personalitate si a asocierii acestora cu alte entitati clinice.

1. Agresivitatea Agresivitatea persoanelelor impulsive provocata de diferite amenintari sau frustari, este cea mai frecventa forma de agresivitate si se coreleaza cu o transmisie serotoninergica deficitara. Raspunde la : Li ; anticonvulsivante (carbamazepina, valproat) ; SSRI ; antipsihotice (tioridazin, haloperidol). Agresivitatea cruda, implicand razbunare violenta si placere in victimizarea altora, ce se intalneste indeosebi in tulburarea de personalitate antisociala si borderline, raspunde la : antipsihotice (tioridazin, haloperidol) ; Li ; blocante. 2. Tulburarile afective Instabilitatea emotionala ce se regaseste in clusterul B de tulburari de personalitate are un raspuns bun la : Li ; anticonvulsivante (carbamazepina, valproat) ; antipsihotice (haloperidol). Depresia, prezenta in numeroase tulburari de personalitate raspunde la : SSRI ; antidepresive ciclice ; antidepresive atipice. Depresia atipica si disforia, des intalnite in tulburarea de personalitate borderline raspund la : SSRI ;

6 antipsihotice (tipice si atipice). Detasarea emotionala, specifica tulburarilor de personalitate schizoida si schizotipala este sanctionata de : antipsihotice serotononin-dopamin antagoniste (risperidona, olanzapina, quetiapina) ; 3. Anxietatea Anxietatea cognitiva (anticipatorie) necesita : SSRI ; benzodiazepine. Anxietatea somatica (cu predilectia simptomelor focalizate asupra reactiilor organismului ) este cupata de : antagonisti adrenergici. Anxietatea severa raspunde numai la : antipsihotice atipice. 4. Distorsiuni cognitiv-perceptuale Acestea sunt reprezentate de tulburari ale gandirii (idei de referinta, suspiciozitate, gandire magica), tulburari perceptuale (iluzii, derealizare, depersonalizare) si sunt caracteristice mai ales tulburarilor de personalitate schizotipala si borderline. Se recomanda : antipsihotice tipice si atipice.

Tulburarea de personalitate paranoida


Tulburarea de personalitate paranoida se caracterizeaza prin suspiciozitate, neincredere, rigiditate si hipervigilenta, ceea ce conduce la sentimente de ostilitate, iritabilitate si la perceperea permanenta a unei exploatari si infidelitati din partea celor din jur. Epidemiologie Prevalenta este de 0,5-2,5% din populatia generala, 10-30% din pacientii psihiatrici internati si 2-10% din pacientii psihiatrici aflati in regim de ambulator. Se intalneste mai frecvent la sexul masculin. Etiologie O prevalenta crescuta a acestei tulburari s-a gasit printre rudele pacientilor cu schizofrenie si tulburare deliranta, forma paranoida. Diagnostic pozitiv Criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate paranoida (DSM IV) : A. O neincredere si suspiciozitate pervaziva fata de altii, incat intentiile acestora sunt interpretate ca rauvoitoare, incepand precoce in perioada adultasi prezente intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele :

7 1) suspecteaza, fara o baza suficienta, ca altii il (o) exploateaza, prejudiciaza sau inseala ; 2) este preocupat(a) de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau asociatilor ; 3) refuza sa aiba incredere in altii din cauza fricii nejustificate ca informatiile vor fi utilizate malitios contra sa; 4) citeste intentii degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente benigne; 5) poarta pica tot timpul, adica este implacabil(a) fata de insulte, injurii sau ofense ; 6) percepe atacuri la persoana sau la reputatia sa, care nu sunt evidente altora si este promt in a actiona coleros sau a contraataca ; are suspiciuni recurente, fara nici o justificare, referitoare la fidelitate sotiei (sotului) ori partenerei (partenerului). B. Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburari afective cu elemente psoihotice ori al altei tulburari psihotice si nu se datoreaza efectelor fizilogice directe ale unei conditii medicale generale. Elemente asociate Sunt "reci" in relatiile cu anturajul si chiar in relatiile intime pot fi lipsiti de tandrete. Pot fi implicati frecvent in diferite litigii penale. Prezinta adesea idei de grandoare despre propria persoana, isi acordeaza ideile si comportamentul persoanelor cu autoritate si blameaza persoanele aflate in grupuri distincte din punct de vedere social sau profesional fata de grupul in care se afla ei. Diagnostic diferential Tulburarea deliranta de tip de persecutie, schizofrenia paranoida, tulburarea afectiva cu elemente psihotice - simptome psihotice persistente. Tulburarea de personalitate schizotipala - aceasta include pe langa trasaturile de suspiciozitate, distantare interpersonala si ideatie paranoida si simptome, cum ar fi, gandirea magica, experiente peceptuale insolite si bizareriile de gandire si limbaj. Tulburarea de personalitate schizoida - nu exista o ideatie paranoida notabila. Tulburarea de personalitate borderline si histrionica - tendinta lor este de a reactiona coleros la stimuli minori, dar nu exista o suspiciozitate marcata si persistenta. Tulburarea de personalitate evitanta - detasarea sociala se datoreaza fricii de reject si nu suspiciozitatii si neincrederii in persoanele din jur. Tulburarea de personalitate antisociala - in aceasta tulburare comportamentul antisocial se manifesta in vederea obtinerii unor avantaje, iar in tulburarea de personalitate paranoida se face in scop de razbunare. Tulburarea de personalitate narcisistica - pot prezenta ocazional suspiciozitate, izolare sociala, dar aceasta deriva in primul rand din fricile de a nu fi relevate deficientele lor. Tulburarea de personalitate datorata unei conditii medicale generale - trasaturile apar din cauza efectelor unei conditii medicale generale asupra sistemului nervos central. Tulburarea de personalitate in legatura cu o anumita substanta - este demonstrat prin diferite examene clinice si de laborator uzul unei substante toxice pentru organism.

8 Trasaturi paranoide asociate cu prezenta unui handicap fizic (deteriorarea auzului) sau cu alte conditii sociale (imigratie) - nu sunt indeplinite criteriile complete pentru tulburarea de personalitate paranoida Evolutie Evolutia este cronica, progresiva. In perioadele de stres, pot apare complicatii psihotice. Pacientii cu aceasta tulburare au un risc crescut de a dezvolta tulburarea depresiva majora, tulburarea obsesiv-compulsiva, abuzul de o anumita substanta, sau tulburarea psihotica scurta. Cele mai fercvente tulburari de personalitate concomitente sunt cea schizotipala, schizoida, narcisistica, evitanta si borderline. Se pot izola social ca urmare a neincrederii in ceilalti, dar si datorita semnalelor negative venite din partea celor cu care se afla in disputa. Tratament Psihoterapie suportiva ; Tratamentul complicatiilor : antipsihotice (decompensari psihotice).

Tulburarea de personalitate schizoida


Tulburarea de personalitate schizoida se caracterizeaza prin incapacitatea de relationare normala, constrictia afectului, apatie caracteristici personale ce au ca rezultat izolarea sociala. Epidemiologie Prevalenta acestei tulburari se estimeaza a fi in jur de 7,5% din populatia generala. Este mai frecventa la sexul masculin.

Etiopatogenie S-a gasit in proportie oarecum semnificativa la rudele bolnavilor cu schizofrenie sau cu tulburare de personalitate schizotipala. Diagnostic pozitiv Criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate schizoida (DSM IV) : Un pattern pervasiv de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de exprimare a emotiilor in situatii interpersonale, incepand precoce in perioada adulta si prezente intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele : 1) nici nu doreste si nici nu se bucura de relatii stranse, inclusiv de faptul de a fi membru al unei familii ; 2) alege aproape intotdeauna activitati solitare ;

9 3) are putin sau nu are nici un interes in avea experiente sexuale cu alta persoana ; 4) ii plac putine ori nu-i plac nici un fel de activitati ; 5) lipsa amicilor sau confidentilor apropiati, altii decat rude de gradul I; 6) pare a fi indiferent(a) la criticile sau laudele altora; 7) prezinta raceala emotionala, detasare sau afectivitate plata. B. Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburari afective cu elemente psihotice, al unei tulburari psihotice ori ale unei tulburari de dezvoltare pervasiva si nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale unei conditii medicale generale. Elemente asociate Par "rupti de realitate" datorita faptului ca nu sunt implicati, angajati in activitati practice, sunt indiferenti chiar si fata de propriile interese. Ca urmare a vietii interioare sarace in sentimente, acesti indivizi, de obicei nu se casatoresc. Prefera lecturile filozofice, psihologice, stiintifice. Functionarea este afectata in masura in care implica relatii interpersonale, activitatile pe care le poate efectua in solitudine sunt indeplinite in mod corespunzator. Au o conduita neconventionala, ca urmare a izolarii si contactului redus cu ceilalti. Diagnostic diferential Tulburarea deliranta de tip de persecutie, schizofrenia paranoida, tulburarea afectiva cu elemente psihotice - simptomele psihotice sunt persistente. Tulburare autista si tulburarea Asperger - interactiunea sociala este mai deteriorata si sunt prezente in mai mare masura comportamentele stereotipe. Tulburarea de personalitate schizotipala - existenta distorsinilor cognitive si de perceptie. Tulburarea de personalitate paranoida nu exista suspiciozitate si ideatie paranoida. Tulburarea de personalitate evitanta - izolarea sociala se datoreaza fricii de a nu fi pus in dificultate si anticiparii excesive a rejectiei. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva - detasarea sociala provine din constiinciozitatea extrema la locul de munca si disconfortul la emotii. Tulburarea de personalitate datorata unei conditii medicale generale - trasaturile apar din cauza efectelor directe ale unei conditii medicale generale asupra sistemului nervos central. Tulburarea de personalitate in legatura cu o anumita substanta - este demonstrat prin diferite examene clinice si de laborator uzul unei substante toxice pentru organism. Singuratatea - aceste trasaturi nu sunt inflexibile si dezadaptative si nu cauzeaza o deteriorare semnificativa . Evolutie Evolutia este cronica, progredienta. Individul se izoleaza de societate.

10 Poate apare ca stare premorbida a altor tulburari psihiatrice: tulburarea deliranta, schizofrenia, sau poate precipita instalarea tulburarii psihotice scurte ca urmare a unui stress. De multe ori se gaseste concomitent cu alte tulburari de personalitate: schizotipala, paranoida, evitanta. Tratament Psihoterapeutic : terapie comportamentala, de grup ; Terapia afectiunilor comorbide : depresie, schizofrenie.

Tulburarea de personalitate schizotipala


Tulburarea de personalitate schizotipala este o combinatie de comportament si limbaj bizar, tulburari cognitive si conceptuale si dificultati de relationare sociala normala. Epidemiologie Prevalenta tulburarii este de circa 3% din populatia generala.

Etiologie Tulburarea de personalitate schizotipala este considerata a face parte din spectrul schizofreniei. Diagnostic pozitiv Criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate schizotipala (DSM IV) : A. Un pattern parvasiv de deficite sociale si interpersonale manifestat prin disconfort acut in relatii si reducerea capacitatii de a stabili relatii intime, precum si prin distorsiuni cognitive si de perceptie, si excentricitati de comportament, incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele : 1) idei de referinta (excluzand ideile delirante de referinta) ; 2) gandire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale (de ex, superstitiozitate, credinta in clarviziune, telepatie ori in cel de al "saselea simt", la copii si adolescenti, fantezii si preocupari bizare) ; 3) experiente perceptuale insolite, incluzand iluzii corporale ; 4) gandire si limbaj bizar (de ex, limbaj vag, circumstantial, metafotic, supraelaborat sau stereotip) ; 5) suspiciozitate sau ideatie paranoida ; 6) afect inadecvat sau coarctat ; 7) comportament sau aspect bizar, excentric sau particular ; 8) lipsa de amici sau confidenti apropriati, altii decat rude de gradul I ; 9) anxietate sociala excesiva care nu diminua odata cu familiarizarea si tinde a fi asociata mai curand cu temeri paranoide decat cu judecati negative despre sine.

11 B. Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburari afective cu elemente psihotice, al altei tulburari tulburari psihotice ori ale unei tulburari de dezvoltare pervasiva. Elemente asociate In raport cu tulburarea de personalitate schizoida, acesti indivizi prezinta un grad usor mai crescut de relationare cu cei din jur si o integrare usor imbunatatita. Diagnostic diferential Tulburarea deliranta, schizofrenie, tulburarea afectiva cu elemente psihotice - se caracterizeaza printr-o perioada de simptome psihotice persistente. Tulburare autista si tulburarea Asperger - interactiunea sociala este mai deteriorata si sunt prezente in mai mare masura comportamentele stereotipe. Tulburarea de limbaj expresiv, tulburarea mixta de limbaj expresiv si receptiv tulburarea de limbaj este primara si este severa, exista eforturi compensatorii ale copilului de a comunica prin alte mijloace si, in plus, exista elemente ale limbajului deteriorat. Tulburarea de personalitate paranoida si schizoida nu exista distorsiuni cognitive si de perceptie, excentricitate sau bizarerie notabila ; Tulburarea de personalitate evitanta - relationarea este restransa din cauza fricii de rejectie. Tulburarea de personalitate narcisistica - detasarea sociala deriva din frica de a nu fi ralevate imperfectiuni sau deficiente. Tulburarea de personalitate borderline - apar simptome psihotice (idei paranoide, iluzii, derealizare, depersonalizare), dar sunt tranzitorii, in legatura cu stresul, spre deosebire de cele din tulburarea de personalitate schizotipala. Tulburarea de personalitate datorata unei conditii medicale generale - trasaturile apar din cauza efectelor directe ale unei conditii medicale generale asupra sistemului nervos central. Tulburarea de personalitate in legatura cu o anumita substanta - este demonstrat prin diferite examene clinice si de laborator uzul unei substante toxice pentru organism. Elementele schizotipale din cursul adolescentei - sunt expresia unei bulversari emotionale tranzitorii. Evolutie Evolutia este continua, progredienta. Tulburarea de personalitate schizotipala se poate complica cu tulburari psihotice cum ar fi tulburarea psihotica scurta, tulburarea schizofreniforma, sau chiar schizofrenia. Tulburarile de personalitate cu care se poate asocia sunt : schizoida, paranoida, evitanta, borderline. Tratament Psihoterapie: suportiva ; Terapie farmcologica : antipsihotice tipice sau atipice (decompensari psihotice) ; antidepresive triciclice, tetraciclice, SSRI (decompensari depresive).

12

Tulburarea de personalitate antisociala


Tulburarea de personalitate antisociala se caracterizeaza printr-o deficienta a responsabilitatii interpersonale, sociale si morale, asa incat se incalca frecvent limitarile conventionale impuse de societate. Epidemiologie Prevalenta tulburarii de personalitate in populatia generala este de 3% la sexul masculin si de 1% la sexul feminin. In randul populatiei cu tulburari psihiatrice, prevalenta se situeaza intre 3-30%. Rate de prevalenta mai mari se gasesc in mediul urban, in familii cu statut socioeconomic scazut. Etiologie Studile genetice au relevat transmiterea acestei afectiuni, asa incat rudele probanzilor de sex masculin prezinta predispozitie pentru tulburarea de personaliatate antisociala si pentru tulburarea in legatura cu o substanta, in timp ce la sexul feminin se transmite predispozitia mai ales, pentru tulburarea de somatizare. Tulburarea de personalitate antisociala are adeseori, un istoric de tulburare de conduita, care in anumite conditii familiale (neglijare din partea parintilor, inexistenta unei autoritati parentale) se transforma in aceasta tulburare de personalitate. Diagnostic pozitiv Criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate antisociala (DSM IV) : A. Exista un pattern pervasiv de desconsiderare si violare a drepturilor altora aparand de la etatea de 15 ani, ca indicat de trei (sau mai multe) din urmatoarele : 1) incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamente legale, indicata de comiterea repetata de acte care constituie motive de arest ; 2) incorectitudine, indicata de mintitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora pentru profit sau placere personala ; 3) impulsivitate sau incapacitate de a planui dinainte ; 4) iritabilitate si agresivitate, indicata de luptele sau atacurile corporale repetate ; 5) neglijenta nesabuita pentru siguranta sa sau a altora ; 6) iresponsabilitate considerabila, indicata prin incapacitatea repetata de a avea un comportament consecvent in munca de a-si onora obligatiile financiare ; 7) lipsa de remuscare, indicata prin a fi indiferent ori a ajustifica de ce a facut sa sufere ori a maltratat sau a furat de la altul. B. Individul are cel putin 18 ani. C. Exista proba unei tulburari de conduita cu debut unainte de 15 ani. D. Comportamentul antisocial nu survine exclusiv in cursul schizofreniei ori al uni episod maniacal.

13

Elemente asociate Sunt frecvent lipsiti de empatie si sunt insensibili si chiar dispretuitori fata de suferintele altora. Sunt aroganti si au o stima de sine exagerata. Pot prezenta un farmec superficial prin volubilitate, expresivitatea limbajului, aspect exterior. Sunt capabili de a initia cu usurinta relatii intime, dar nu au capacitatea de a le mentine. Sunt iresponsabili in toate actiunile pe care le intreprind si de obicei sfarsesc in pauperitate. Diagnostic diferential Tulburarea in legatura cu o substanta - comportamentul antisocial nu este prezent inca din copilarie si continuat in adolescenta. Schizofrenia, tulburarea bipolara (episod maniacal) - exista si alte simptome caracteristice, pe langa comportamentul antisocial. Tulburarea de personalitate narcisistica - chiar daca exista unele elemente comune, cum ar fi comportament manipulativ, reactiile coleroase, totusi, in cazul tulburarii de personalitate narcisistica nu este prezenta impulsivitatea si agresivitatea marcate, comportamentul antisocial si un istoric de actiuni antisociale inca din copilarie. Tulburarea de personalitate histrionica - in ambele tulburari este prezent comportamentul manipulativ, dar in tulburarea de personalitate antisociala acesta se face in scopuri materiale, iar in tulburarea de personalitate histrionica se face pentru captarea atentiei. Tulburarea de personalitate borderline - sunt mai instabili emotional si mai putin agresivi. Tulburarea de personalitate paranoida - comportamentul antisocial, daca exista este datorat dorintei de a se razbuna. Comportamentul infractional - nu este insotit de elementele caracteristice tulburarii de personalitate. Evolutie Tulburarea tinde sa se atenueze dupa varsta de 30 de ani. Se poate complica cu o tulburare de control a impulsului, tulburare in legatura cu o substanta, jocul de sansa patologic, tulburare anxioasa, tulburare de somatizare, tulburarea depresiva majora. Se asociaza deseori cu tulburarea de personalitate narcisistic, histrionica, borderline. Tratament Psihoterapeutic : cognitiv-comportamental, etc ; Terapie psihoterapeutica si farmacologica a bentodiazepine).

complicatiilor

(antidepresive,

14

Tulburarea de personalitate borderline


Tulburarea de personalitate borderline este reprezentata printr-un pattern comportamental caracterizat de instabilitate in plan relational, ce vizeaza ambele extreme, impulsivitate si o tulburare a imaginii de sine. Epidemiologie Prevalenta este de 2% din populatia generala, 20% din pacientii psihiatrici internati, 10% din pacientii aflati in ambulator si reprezinta 30-60% din totalul tulburarilor de personalitate. Este mai frecventa la sexul feminin. Etiologie Pe langa trasaturile constitutionale, un rol major este detinut de traumele psihice din copilarie (abuz sexual, neglijenta parentala, separare de un parinte). Diagnostic pozitiv Criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate borderline (DSM IV) : Un patter pervasiv de instabilitate a relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectelor si impulsivitate marcanta, incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte, ca indicat de trei (sau mai multe) din urmatoarele : 1) eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar ; 2) un pattern de relatii interpersonale intense si instabile caracterizat prin alternare intre extremele de idealizare si devalorizare ; 3) perturbare de identitate : imagine de sine sau constiinta de sine marcant si persistent instabila ; 4) impulsivitate in cel putin doua domenii care sunt potential autoprejudiciante (de ex, cheltuieli, sex, abuz de o substanta, condus imprudent, mancat excesiv) ; 5) comportament, gesturi sau amenintari recurente de suicid ori comportament automutilant ; 6) instabilitate afectiva datorata unei reactivitati marcante a dispozitiei (de ex, disforie episodica itensa, iritabilitate sau anxietate durand de regula cateva ore si numai rareori mai mult de cateva zile) ; 7) sentimentul cronic de vid ; 8) manie intensa, inadecvata, ori dificultate in a acontrola mania (de ex, manifestari frecvente de furie, stare coleroasa permanenta, batai repetate) ; 9) ideatie paranoida sau simptome disociative severe, tranzitorii, in legatura cu stresul. Elemente asociate Pot intrerupe mersul promitator al unei situatii (studii, profesie, relatie) chiar cand aceasta este la apogeu.

15 Prefera compania animalelor sau a lucrurilor inanimate.

Diagnostic diferential Tulburarea de personalitate histrionica - nu este pregnant caracterul de autodistructivitate, nemultumirea fata de imaginea de sine, intreruperea intempestiva a relatiilor cu cei apropiati si preocuparea in legatura cu abandonul. Tulburarea de personalitate paranoida si narcisistica - sunt comune reactiile coleroase, dar nu sunt prezente autodistructivitatea, preocuparea pentru abandon, perturbarea de identitate. Tulburarea de personalitate antisociala - comportamentul manipulativ este in scopul obtinerii unui anumit beneficiu (material, etc), pe cand in tulburarea de personalitate borderline acesta are ca scop obtinerea atentiei. Tulburarea de personalitate dependenta - frica de abandon se manifesta prin sentimente de furie, manie, in cazul tulburarii de personalitate borderline si prin cresterea supunerii si docilitatii in cazul tulburarii de personalitate dependente. Tulburarea de personalitate schizotipala-in ambele tulburari pot fi prezente idei paranoide, iluzii, dar in tulburarea de personalitate schizotipala acestea sunt fixe, stabile neinfluentate de alte stari. Problema de identitate - se caracterizeaza prin preocupari referitoare la identitatea in legatura cu o anumita faza a dezvoltarii, dar nu respecta criteiile pentru tulburarea de personalitate borderline. Tulburarea de personalitate datorata unei conditii medicale generale - trasaturile apar din cauza efectelor unei conditii medicale generale asupra sistemului nervos central. Tulburarea de personalitate in legatura cu o anumita substanta - este demonstrat prin diferite examene clinice si de laborator uzul unei substante toxice pentru organism. Evolutie Tulburarea de personalitate borderline atinge o mai mare stabilitate si o functionare adecvata in decada a patra si a cincea de viata. Deseori sfarsesc datorita tentativelor de suicid sau raman cu anumite dizabilitati fizice ca urmare a comportamentelor de vatamare corporala. Exista un risc crescut de a se complica cu o tulburare depresiva majora, tulburare in legatura cu o substanta, suicid, tulburare de stres postraumatic, tulburare de comportament alimentar (bulimie). Se asociaza cu multiple tulburari de personalitate.

Tratament Farmacologic : - impulsivitatea cu note marcate de agresivitate : SSRI ; - impulsivitate, instabilitate emotionala : Li, carbamazepina, valproat ; - detasarea sociala : antagonisti serotonin-dopaminergici (zyprexa, rispolept) ;

16 - anxietate : buspirona, nefazodona. Psihoterapeutic : psihoterapie umanista, cognitiv-comportamentala, suportiva, etc.

Tulburarea de personalitate histrionica


Tulburarea de personalitate histrionica se caracterizeaza printr-o emotionalitate crescuta, dramatism, cautare permanenta a atentiei, comportament manipulativ. Epidemiologie Prevalenta tulburarii de personalitate este de 2-3% din populatia generala si de 1015% din totalul pacientilor psihiatrici. Este considerata a fi mai frecventa la sexul feminin. Etiologie Exista o intrepatrundere a factorilor genetici cu cei dobanditi. Diagnostic pozitiv Criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate histrionica (DSM IV): Un pattern pervasiv de emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei, incepand precoce in peroada adulta si prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele : 1) este incomodat in situatiile in care nu se afla in centrul atentiei; 2) interactiunea cu altii este caracterizata adesea printr-un comportament seducator sau provocator sexual inadecvat ; 3) prezinta o schmbare rapida si o expresie superficiala a emotiilor ; 4) uzeaza in mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atentia asupra sa ; 5) are un stil de a vorbi extrem de impresionistic si lipsit de detalii ; 6) prezinta autodramatizare, teatralism si o exprimare exagerata a emotiilor ; 7) este sugestionabil, adica, usor de influentat de altii ori de circumstante ; 8) considera relatiile a fi mai intime decat sunt in realitate. Elemente asociate La prima vedere pot impresiona prin deschiderea cu care discuta despre emotiile si sentimentele lor. Sunt extrem de sensibili la dispozitia celor din jur si pot interpreta multe actiuni ale acestora ca fiind rejective in ceea ce priveste propria persoana. Manifesta o incapacitate de mentinere a relatiilor. Prezinta aviditate pentru noutate, schimbare, stimulare intrucat suporta greu obisnuinta, stereotipia. Sunt incapabili de amanare a recompensei. Se entuziasmeaza usor in fata diferitelor proiecte, dar isi pierd usor interesul pentru ele.

17 Au un comportament de manipulare a celor din jur in vederea satisfacerii propriilor interese. Ameninta deseori cu suicidul in scop demonstrativ. Prezinta amnezia traumelor, frustrarilor traite cu dramatism, la putin timp dupa consumarea acestora.

Diagnostic diferential Tulburarea de personalitate borderline - exista elemente comune (cautarea atentiei, comportament manipulativ), dar in plus, exista o tendinta de autodistrugere si o instabilitate a imaginii de sine. Tulburarea de personalitate antisociala - indivizii cu aceasta tulburare manifesta un comportament antisocial, iar gama de exprimare a emotiilor este mai restransa. Tulburarea de personalitate narcisistica - indivizii vor sa polarizeze atentia, dar in sensul ca vor sa le fie cunoscute calitatile in timp ce indivizii cu tulburare de personalitate histrionica, vor sa fie vazuti ca fragili, sensibili. Tulburarea de personalitate dependenta - in aceasta tulburare, dependenta se manifesta prin nevoia de sprijin, coordonare, sustinere, iar indivizii cu tulburare de personalitate histrionica sunt dependenti de latura emotionala a relatiei. Tulburarea de personalitate datorata unei conditii medicale generale - trasaturile apar din cauza efectelor unei conditii medicale generale asupra sistemului nervos central. Tulburarea de personalitate in legatura cu o anumita substanta - este demonstrat prin diferite examene clinice si de laborator uzul unei substante toxice pentru organism. Evolutie Tulburarea de personalitate histrionica se estompeaza cu varsta. Tulburarea de personalitate histrionica poate predispune la dezvoltarea tulburarii depresive majore, tulburarii de somatizare, tulburarii de conversie. Se asociaza frecvent cu tulburarea de personalitate borderline, narcisistica, antisociala, dependenta. Tratament Psihoterapeutic : terapie psihanalitica, cognitiv-comportamentala, suportiva ; Farmacologic : complicatiile depresive, anxioase se trateaza cu SSRI, benzodiazepine, etc.

Tulburarea de personalitate narcisistica

18 Tulburarea de personalitate narcisistica se reflecta intr-un tip de comportamnet egocentric, ce necesita admiratie permanenta din partea anturajului, lipsa de empatie si sensibilitate crescuta la criticism. Epidemiologie Prevalenta tulburarii este de 1% in randul populatiei generale si de 2-16% din totalul pacientilor psihiatrici. Este mai frecventa la persoanele de sex masculin. Etiologie Un element caracteristic este reprezentat de educatia unor parinti narcisistici in ceea ce priveste insuflarea sentimentului de grandiozitate. Poate exista un nucleu de calitati reale, in jurul caruia se organizeaza ideatia de grandoare. Diagnostic pozitiv Criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate narcisistica (DSM IV) : Un pattern pervasiv de grandoare (in fantezie si comportament), necesitatea de admiratie si lipsa de empatie, incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele : 1) are un sentiment grandios de autoimportanta (de ex, isi exagereaza realizarile si talentele, asteapta sa fie recunoscut ca superior fara realizari corespunzatoare) ; 2) este preocupat de fantezii de succes nelimitat, de putere, stralucire, frumusete sau amor ideal ; 3) crede ca este "aparte" si unic si poate fi inteles numai de, ori trebuie sa se asocieze numai cu oameni (sau institutii) speciali ori cu status inalt ; 4) necesita admirati excesiva ; 5) are un sentiment de indreptatire, adica pretentii exagerate de tratament favorabil special ori de supunere automata in dorintele sale ; 6) este exploatator interpersonal, adica profita de altii spre a-si atinge propriile scopuri ; 7) este lipsit de empatie : este incapabil sa cunoasca sau sa se identifice cu sentimentele si necesitatile altora ; 8) este adesea invidios pe altii sau crede ca altii sunt invidiosi pe el; 9) prezinta comportamente si atitudini arogante, sfidatoare. Elemente asociate Sunt foarte sensibili la critica fata de care reactioneaza prin sfidare sau prin furie. Relatiile interpersonale sunt de regula deteriorate din cauza necesitatii permanente de admiratie si a desconsiderarii celor din jur. Activitatea profesionala poate fi compromisa in momentul in care prevede esecul unei actiuni si, ca urmare nu se implica in acea activitate.

19 Diagnostic diferential Tulburarea de personalitate borderline - exista tendinta spre autodistructivitate, preocupari intense in ceea ce priveste abandonul . Tulburarea de personalitate histrionica - nu sunt exprimate cu aceeasi intensitate aroganta, lipsa de empatie. Tulburarea de personalitate antisociala - sunt prezente in mod necesar impulsivitatea, agresivitatea si comportament antisocial. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva - indivizii cu aceasta tulburare tintesc atingerea perfectionismului, pe cand cei cu tulburare obssiv-compulsiva se cred perfecti, Tulburarea de personalitate schizotipala si paranoida - detasarea sociala are loc fie din cauza suspiciozitatii, fie ca o restrangere a gamei afectelor, pe cand in tulburarea de personalitate narcisistica, ea provine din frica de a nu se observa defectele lor. Tulburarea de personalitate datorata unei conditii medicale generale - trasaturile apar din cauza efectelor unei conditii medicale generale asupra sistemului nervos central. Tulburarea de personalitate in legatura cu o anumita substanta - este demonstrat prin diferite examene clinice si de laborator uzul unei substante toxice pentru organism Evolutie Dupa varstra de 40 de ani, stima de sine exagerata se diminueaza, odata cu aparitia sentimentelor de umilinta, rusine si poate apare izolarea sociala. Are un risc crescut de a se complica cu tulburarea depresiva majora, tulburarea distimica sau cu tulburarea in legatura cu o substanta, in cazul confruntarii cu esecul sau critica din partea celorlalti. Poate fi comorbida cu tulburarea de personalitate borderline, histrionica, antisociala, paranoida. Tratament Psihoterapeutic (este greu de realizat datorat orgoliului crescut) : terapie psihanalitica, etc ; Farmacologic : in cazul comorbiditatii cu tulburarea depresiva - tetraciclice, SSRI, duale.

Tulburarea de personalitate evitanta

20 Tulburarea de personalitate evitanta este reprezentata de un comportament caracterizat prin anxietate, inhibitie sociala, respect de sine scazut si sensibilitate la critica, caracteristici ce conduc la retragere sociala. Epidemiologie S-au gasit rate de prevalenta de 0,5-1% la populatia generala si de aproximativ 10% la pacientii psihiatrici nespitalizati. Prevalenta este distribuita in mod egal la sexul masculin si feminin. Etiologie Sunt incriminati factorii genetici care prefigureaza sentimente de frica excesiva si conditiile ambientale ce exacerbeaza aceste sentimente. Diagnostic pozitiv Criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate evitanta (DSM IV) : Un pattern pervasiv de inhibitie sociala, sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluare negativa, incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele : 1) evita activitatile profesionale care implica un contact interpersonal semnificativ, din cauza fricii de critica, dezaprobare sau rejectie ; 2) nu doreste sa se asocieze cu alti oameni decat daca este sigur ca este apreciat ; 3) manifesta retinere in relatiile intime din cauza fricii de a nu se face de ras ori de a nu fi ridiculizat ; 4) este preocupat de faptul de a nu fi criticat sau rejectat in situatii sociale ; 5) este inhibat in situatii interpersonale noi din cauza sentimentelor de inedecvare ; 6) se vede pe sine ca inapt social, inatractiv personal ori inferior altora ; 7) este extrem de ezitant in a-si asuma riscuri personale ori de a se angaja in activitati noi pentru ca acestea pot evidentia punerea in dificultate. Elemente asociate Se afla intr-o permanenta stare de tensiune si manifesta o nevoie crescuta de securizare. Au tendinta de a exagera aspectele negative ale evenimentelor cotidiene. Sunt persoane excesiv de introspecte, psihicul lor fiind dominat de conflictul intre nevoia de afectiune si neincredere. Au putini prieteni, desi isi doresc cu ardoare sa aiba relatii mult mai multe si stranse.

Diagnostic diferential

21 Fobia sociala de tip generalizat - sunt multiple asemanari si cateodata se suprapun in totalitate. Panica cu agorafobie - evitarea in aceasta tulburare incepe de regula dupa debutul atacurilor de panica. Tulburarea de personalitate schizoida si schizotipala - relatiile sunt sarace ca urmare a saraciei sentimentelor, in tulburarea de personalitate evitanta, relatiile restranse reprezinta un motiv de suferinta. Tulburarea de personalitate dependenta - preocuparea de baza este aceea de a fi sub protectia cuiva, in timp ce in tulburarea de personalitate evitanta preocuparea are ca punct central evitarea umilirii si rejectiei. Tulburarea de personalitate paranoida - restrangerea relatiilor sociale se datoreaza neincrederii, suspiciunii, in tulburarea de personalitate evitanta exista teama de a nu face fata solicitarilor. Tulburarea de personalitate datorata unei conditii medicale generale - trasaturile apar din cauza efectelor unei conditii medicale generale asupra sistemului nervos central. Tulburarea de personalitate in legatura cu o anumita substanta - este demonstrat prin diferite examene clinice si de laborator uzul unei substante toxice pentru organism. Evolutie Odata cu inaintarea in varsta, inhibitia si evitarea scad in intensitate. Indivizii cu tulburare de personalitate evitanta au risc crescut de a dezvolta o tulburare afectiva sau o tulburare anxioasa (mai ales fobia sociala generalizata). Se asociaza deseori cu tulburarea de personalitate dependenta, orderline, schizoida, schizotipala, paranoida. Tratament Psihoterapeutic : terapie psihanalitica, cognitiv-comportamentala, suportiva, de grup ; Farmacologic : tratamentul complicatiilor (depresie, anxietate).

Tulburarea de personalitate dependenta

22

Tulburarea de personalitate dependenta se caracterizeaza prin stabilirea unor relatii care sa le furnizeze indivizilor cu aceasta tulburare un sprijin permanent, care sa ia decizii in locul lor, in ciuda faptului ca, pentru a obtine acest lucru, ei sunt nevoiti sa tolereze unele comportamente incorecte. Epidemiologie Tulburarea de personalitate dependenta reprezinta cea mai frecventa tulburare de personalitate. Este distribuita in mod aproximativ egal la sexul masculin si cel feminin. Etiologie O tulburare anxioasa sau o afectiune somatica cronica poate predispune la dezvoltarea acestei tulburari de personalitate. Diagnostic pozitiv Criterii de diagnostic pentru tulburarea de personalitate dependenta (DSM IV) : O necesitate excesiva si pervasiva de a fi supervizat, care duce la un comportament submisiv si adeziv si la frica de separare si care incepe precoce in perioada adulta si este prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci (sau mai multe) din urmatoarele : 1) are dificultati in a lua decizii comune fara o cantitate excesiv de consilii si reasigurari din partea altora ; 2) necesita ca altii sa-si asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vietii lui ; 3) are dificultati in a-si exprima dezacordul fata de altii din cauza fricii de a nu pierde suportul sau aprobarea ; 4) are dificultati in a initia proiecte ori de a face ceva singur (din cauza lipsei de incredere in judecata sau capacitatile sale, mai curand decat din cauza lipsei de motivatie sau de energie) ; 5) merge foarte departe de spre a obtine solicitudine si suport de la altii, pana la punctul de a se oferi voluntar sa faca lucruri care sunt neplacute ; 6) se simte incomodat sau lipsit de ajutor cand ramane singur din cauza fricii exagerate de a nu fi in stare sa aiba grija de sine ; 7) cauta urgent alta relatie drept sursa de supervizare si suport cand o relatie stransa se termina ; 8) este preocupat in mod exagerat de frica de a nu fi lasat sa aiba grija de sine. Elemente asociate Sunt pesimisti si tind sa-si subestimeze calitatile si disponibilitatile. Critica reprezinta pentru ei proba lipsei lor de valoare.

23 Functionarea poate fi deteriorata daca munca lor implica necesitatea de a lua decizii, de a avea initiative, in aceste situatii ei devin anxiosi nu-si mai pot duce la indeplinire sarcina. Relatiile sociale sunt reduse la persoana fata de care manifesta dependenta.

Diagnostic diferential Tulburarile afective, panica cu agorafobia, conditii medicale generale - dependenta care apare in cursul acestor tulburari nu respecta criteriile complete ale tulburarii de personalitate. Tulburarea de personalitate borderline - reactia la abandon consta in sentimente de furie, de revendicare, nu este tacuta, docila ca in tulburarea de personalitate dependenta. Tulburarea de personalitate histrionica - in aceasta tulburare, solicitarea atentiei se face intr-un mod mai zgomotos, mai agresiv. Tulburarea de personalitate evitanta - evitarea relatiilor se datoreaza temerii de a fi respins, pe cand indivizii cu tulburare de personalitate dependenta, cauta cu obstinatie relatiile cu oameni puternici, importanti. Tulburarea de personalitate datorata unei conditii medicale generale - trasaturile apar din cauza efectelor directe ale unei conditii medicale generale asupra sistemului nervos central. Tulburarea de personalitate in legatura cu o anumita substanta - este demonstrat prin diferite examene clinice si de laborator uzul unei substante toxice pentru organism Evolutie Tulburarea de personalitate dependenta are o evolutie cronica. Se complica uneori cu tulburarea depresiva majora, o tulburare anxioasa, tulburarea de adaptare. Tulburarile de personalitate frecvent asociate sunt tulburarea de personalitate borderline, evitanta, histrionica.

Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva


Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva se caracterizeaza prin perfectionism, constiinciozitate, raceala emotionala, rigiditate si manifesta in permanenta tendinta de se simti ca detine controlul situatilor de viata, a celorlalti si a propriei persoane. Epidemiologie Prevalenta acestei tulburari de personalitate in populatia generala este de 1% si de 310% la pacientii psihiatrici din ambulator. Rata de prevalanta la sexul masculin este de doua ori mai mare decat la sexul feminin. Etiologie

24 Obsesiile si compulsiile reprezinta din punct de vedere psihologic mecanisme indreptate impotriva anxietatii si sunt asociate cu modificari ale sistemului serotoninergic. Diagnostic pozitiv Criterii de diagnostic pentru tulburarea obsesiv-compulsiva (DSM IV) : Un patter pervasiv de preocupare pentru ordine, perfectionism si control mental si interpersonal in detrimentul flexibilitatii, deschiderii si eficientei, incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de cel putin patru (sau mai multe) din urmatoarele : 1) este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, oganizare sau planuri in asa masura ca obiectul major al activitatii este pierdut ; 2) prezinta perfectionism care interfereaza cu indeplinirea sarcinilor (de ex, este incapabil sa realizeze un proiect, deoarece nu sunt satisfacute standardele sale extrem de stricte) ; 3) este excesiv de devotat muncii si productivitatii, mergand pana la excluderea activitatilor recreative si a amicitiilor (nejustificata la o necesitate economica evidenta) ; 4) este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de moralitate, etica sau valori (fapt nejustificat prin identificare culturala sau religioasa) ; 5) este incapabil sa se debaraseze de obiect uzuale sau inutile, chiar cand acestea nu au nici o valoare sentimentala ; 6) refuza sa delege sarcini sau sa lucreze cu altii in afara de cazul cand acestia se supun exact modului lui de a face lucrurile ; 7) adopta un stil avar de a cheltui, atat fata de sine, cat si fata de altii ; banii sunt vazuti ca ceva ce trebuie strans pentru eventuale catastrofe ; 8) manifesta rigiditate si obstinatie. Elemente asociate Intampina dificultati in luarea deciziilor ceea ce poate compromite realizarea sarcinilor. Isi exprima afectiunea intr-un mod foarte rezervat si pot fi deranjati de exprimarea mai directa a sentimentelor a persoanelor din preajma lor. Sunt preocupati de latura intelectuala a oricarei situatii. Pot manifesta un respect excesiv fata de autoritate si o rezistenta pentru cei care nu respecta autoritatea. Functionarea profesionala poate fi amenintata atunci cand apar situatii ce reclama flexibilitate, inovatie si compromis. Diagnostic diferential Tulburarea de personalitate schizoida - restrangerea relatiilor sociale in aceasta tulburare se datoreaza saraciei emotionale, pe cand in tulburarea obsesivcompulsiva, aceasta este urmarea limitarii timpului liber datorita activitatii intense si, in plus, dificultatii de exprimare a sentimentelor.

25 Tulburarea de personalitate antisociala se aseamana cu aceasta tulburare in planul cheltuiriirii banilor, dar, spre deosebire de indivizii cu tulburare de personalitate antisociala care nu manifesta generozitate fata de altii, cei cu tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva sunt avari si cu altii, dar si fata de ei insisi. Tulburarea de personalitate narcisistica - acesti indivizi considera ca au atins perfectionismul, in timp ce indivizii cu tulburare ade personalitate obsesivcompulsiva vizeaza atingerea perfectionismului. Tulburarea obsesiv-compulsiva - sunt prezente obsesii si compulsii. Tulburarea de personalitate datorata unei conditii medicale generale - trasaturile apar din cauza efectelor directe ale unei conditii medicale generale asupra sistemului nervos central. Tulburarea de personalitate in legatura cu o anumita substanta - este demonstrat prin diferite examene clinice si de laborator uzul unei substante toxice pentru organism. Evolutie Evolutia este cronica. Se complica uneori cu tulburarea depresiva majora, o tulburare anxioasa, tulburarea de adaptare. Tulburarile de personalitate frecvent asociate sunt tulburarea de personalitate evitanta, histrionica, borderline. Tratament Psihoterapeutic : terapie Rogers, terapie cognitiv-comportamentala : Farmacologic : benzodiazepine, etc.