CLASIFICAREA DEFICIENTELOR

DEFICIENTE MINTALE
 Etiologia deficientelor mintale
• Etiologia handicapului mintal constă în aceste stări
de deficienţă şi/sau incapacitate
mintală, care determină scăderea randamentului
intelectual şi adaptiv în cauză sub nivelul
cerinţelor minime ale contextului social dat.
• Din studiile existente rezultă că factorii mai des
incriminati în etiopatogenia deficientei mintale pot fi
clasificati în: 1. Factori ereditari-genetici (endogeni);
2. Factori extrinseci (exogeni); 3. Factori psihogeni
(psiho-sociali).
• Diversele taxonomii ale deficiențelor s-au
realizat pe baza îmbinării unor criterii
medicale, psihologice, pedagogice şi
sociale.
 Clasificare după coeficientul de inteligență:

• Deficienţă mintală profundă: Q.I. 0 - 20/25

• Deficienţă mintală severă Q.I. 20/25 - 35
• Deficienţă mintală moderată Q.I. 35 – 50/55
• Deficienţă mintală uşoară Q.I. 50/55 – 70/75
• Întelect de limită Q.I. 70/75- 85
 Codificarea OMS

• -IQ- 50-70 intarziere mintala usoara, debilitate mintala

(aproximativ 85% din segmentul populational care
prezinta DM);
• -IQ- 35-49 intarziere mintala medie (aproximativ 10%
din intreaga populatie cu DM)
• -IQ- 20-34 intarziere mintala grava (aproximativ 1-2%
din nr. pers.cu DM)
• -IQ sub 20 intarziere mintala profunda (aproximativ 1-
2% din nr. pers.cu DM)
 După criteriul mixt medico-educational-social putem identifica:

a)codificare dupa OMS si J.Lang:

• -DM educabili (IQ 55-70, VM =10 ani, VC= 14
ani);
• -deficienti semieducabili sau partial
recuperabili (IQ 50-55, VM =9 ani, VC= 14 ani);
• -DM irecuperabili (IQ 35-50, VM= 5 ani, VC=
14 ani).
b. codificarea clinico-psihometrica dupa OMS:
• -intelect de limita IQ 68-85;
• -DM usoara IQ 52-67, nivel mintal 9,5 ani, varsta
sociala de aproximativ 19 ani;
• -DM moderata IQ 36-51;
• -DM severa IQ 21-35, nivel mintal 3 ani, varsta
sociala 3,5-9,5 ani;
• -DM profunda IQ sub 20, nivel mintal 2 ani, varsta
sociala 0-3,5 ani.
 Intelectul de limita IQ 70/75 -85
• marchează granița dintre normalitate si
handicap.
• decalaj intre vârsta mentala si vârsta cronologica
de cca.2 ani ½  la varsta de 1o ani
• decalajul creste  treptat pana la 5 ani la varsta de
15 ani
• plafonare psiho-intelectuala in planul dezvoltarii
proceselor cognitive superioare , iar in jurul
varstei de 10-12 ani.
 Intelectul de limita -semne definitorii observate la elevi:

• intampina dificulati de insusire a scris-cititului si a calculului

• prezinta o hiperactiviate motorie dar sunt timizi, emotivi si  inhibati;
• Perceptia superficială, reprezentari lacunare
• Memorie e scurta durata, fragmentara
• Motivatie extrinseca, slaba , vointa deficitara
• Atentia fluctuanta, de scurta durata
• au baraje ale gandirii sau lapsusuri,chiar momente de
vid,incetineala in gandire;
• Psihomotricitate: dificultati de OTS si in schema corporala proprie
• prezinta dificultati de relationare cu ceilalti,
• imaturitate social –afectiva.
 Prognostic al IL
• stimulare adecvata+ metodologie recuperativa
speciala dezvoltarea lor psihica
se poate apropie de nivelul colegilor lor
• acesti copii pot fi integrati in invatamantul de
masa.
 Deficienta mintala  de gradul 1
(debilitatea mintală) QI intre 50/55-85

- Un deficit al dezvoltarii inteligentei

- Individul are posibilitatea de a ajunge la
autonomie sociala, fara insa a- si putea asuma
total responsabilitatea conduitelor sale.
Caracteristici ale proceselor psihice in DMU

• Perceptia. Imaginile reflectate prin contact nemijlocit cu

obiectele si fenomenele sunt foarte putine ceea ce face ca
perceptiile lor sa fie insuficient de specifice persistand
caracterul lor fragmentar si lacunar cu prezenta confuziilor.
• Deprind mai usor elementele  periferice sau cele
delimitate prin contur sau culoare decat greutatea, forma si
materialul din care este confectionat obiectul.
• campul perceptiv este ingust (intr-un timp limitat ei percep
un numar mai mic de elemente decat normalii) ducand la o
dificila orientare in spatiu si la reduse capacitati intuitive de
a stabili relatia dintre obiecte.
 Gandirea, limbajul, memoria

• Gandirea acestor subiecti fiind mai mult reproductiva decat

creativa.
• stabileste mai usor deosebirile decat asemanarile, trasatura
ce se mentine pana la o varsta mai mare;
• limbajul se dezvolta in general cu intarziere sub toate
aspectele sale. Vocabularul limitat, sarac in cuvinte si
notiuni, numarul de verbe este mai mic, intampina dificulati
in folosirea metaforelor, epitetelor si comparatiilor.
• Memoria este deficitara insa exista cazuri de hipermenzi.
Memorare mecanica, fixare nestructurata, reproducere
dificila si incompleta
Psihomotricitatea
• cu cat gradul deficientei este mai mare cu atat
nivelul motricitatii ramane mai scazut, fiind
vizibil mai ales sub urmatoarele aspecte: viteza
miscarilor, precizia miscarilor (mai ales cele
fine), imitarea miscarilor.
• lateralitatea manuala stanga sau ambidextria
este observata mult mai frecvent la debilii
mintali decat la ce normali.
• Vointa:
• Activitatea voluntara prezinta deficiente in toate
momentele desfasurarii sale:
• scopurile pe care si le fixeaza debilul sunt
generate de trebuintele si interesele momentane,
daca intampina dificultati se abate de la scopul
fixat executand o alta sarcina mai usoar.
• Dificultatile intampinate apar din cauza faptului
ca acorda prea putina atentie instructiunilor date.
Comportamentul:
• imaturitate (un copil debil mintal de varsta scolara are
manifestari proprii  prescolarilor sub aspectul emotiilor si
sentimentelor).
Afectivitatea: labilitate , instabilitate afectiva
• manifestarile emotive sunt foarte des exagerat de puternice
in raport cu cauza care le-a produs:crize de furie insotite de
reactii agresive fata de cei din jur, distrugerea obiectelor,
autoagresivitate
• veselia se poate transforma in crize de ras nestapanit si
necontrolat. 
 Forme clinice ale DMU
  Debilul armonic
• ·in acesta forma deficitul intelectual constituie
elementul ce predomina personalitatea
•  retardul intelectual se manifesta prin intarzierea in
plan școlar, dificultați in activitatea de achizitie a unor
cunostinte, dar sansele de reusita ale acestor persoane
sunt bune daca depun efort continuu si sunt sustinuti
afectiv de cei din jur
•   debilul armonic este muncitor, ascultator, capabil de a
invata o meserie si de a o exercita in conditii normale
 Debilul dizarmonic
• tulburarile intelectuale sunt asociate cu cele
afective  cu preponderenta tulburarilor
afective si de comportament
• 3 tipuri de debil dizarmonic: instabil, excitat si
emotiv, dupa formele mde manifestare
( dupa Th. Simon si G. Vermeylen)
 Debilul dizarmonic instabil
•  este incapabil de a se concentra
•   nu poate fi atent
•  este curios
• este permanent agitat
•  este mitoman
• are dificultati de adaptare
 Debilul dizarmonic excitat
   
•  prezinta, pe langa tulburarile caracteristice
celui instabil, o gravitate sporita, manifestari
legate de o agitatie motrica permanenta si
stari de euforie
• vorbeste neincetat si este lipsit de interes
 Debilul dizarmonic emotiv
•       fata de cel instabil, are reactii afective
exagerate, dar beneficiaza de un intelect
superior
•  cauta aprobarea si acceptarea celor din jur si
poate fi chiar sensibil la critica
 Prognostic DMU
• Comunicarea poate fi stimulata spre o evolutie
pozitiva in conditiile unor influente
educationale adecvate , sugerandu-se
aplicarea unor programe personalizate de
interventie pentru dezvoltarea comunicarii la
copiii cu deficiente mintale.
• este  educabil si capabil de achizitii scolare
corespunzatoare varstei sale mintale ce variaza
in functie de gravitatea deficientei;
 DMU
• scoala ajutatoare uneori chiar scoala de masa
unde isi insusesc scris-cititul si calculul
elementar la nivelul a 4, 5 clase din scoala
generala.
• Poate fi incadrat in munca
 Deficiența mentală moderată DMM
QI 35 – 50/55
• Percepția fragmentară, lacunara
• Reprezentari sărăcăcioase,
• ajung sa-si insuseasca limbajul dar vocabularul este
restrâns la cuvinte uzuale
• vorbirea conține multe agramatisme
• frecvente tulburari de articulatie
• inteligibilitatea le este redusă
• nu reusesc sa-si insuseasca scris-cititul, iar dacă ajung
la aceasta performanta deprinderea este mecanica;
 DMM
• gandirea este concretă, situațională,
• rezolvari de tip mecanic,
• nu pot intelege relatiile spatiale dintre
obiecte;
• nivelul maxim la sfarsitul dezvoltarii lor nu
poate depăși modurile de operare mintala
specifice unui copil normal ajuns la varsa de 7
ani;
 DMM
• atentia : grad crescut de instabilitate,
• memoria, de regula, este diminuata, insa, uneori, poate aparea
hipermnezia („idiotii-savanti”);
• -d.p.v.afectiv - grad accentuat de imaturitate si labilitate manifestate
prin crize de plans, negativism fata de anturaj, indiferenta, izolare,
• atasament exagerat fata de persoanele care se ocupa de ei,
puerilism, ostilitate;
• au o mare nevoie de securitate, iar in situatii de abandon din partea
parintilor prezinta conduite reactive  pe fondul carora se pot dezvolta
obsesii, fobii sau ipohondrii, deliruri de revendicare sau de
persecutie, depresii anxioase care pot culmina cu actiuni
autoagresive sau heteroagresive, devenind un pericol social;
 Prognostic DMM
• volum minim de cunostinte, dar insuficiente
pentru o școlarizare corespunzatoare
• sunt instruibili pana la un anumit punct fara a
atringe un anumit grad de automatizare;
• sunt partial dependenti de unele servicii si au o
minima capacitate de autoprotectie impotriva
unor pericole obisnuite
• intr-un cadru social adecvat este posibilă o
adaptare socială relativă; 
 Deficiența mintală severă
QI sub 20/25 -35
• -in perioada primilor ani de viata achizitioneaza putine
abilitati de comunicare verbala;
• -daca sunt inclusi in programe educationale, pot
achizitiona, pana la o anumita limita, abilitati de
comunicare verbala, pot recunoaste numere si pot fi
antrenati in dezvoltarea unor abilitati elementare de
autoingrijire;
• -in perioada adulta pot realiza o serie de sarcini
simple, sub supraveghere in unitati/institutii sau
servicii specializate.
Forme de DM severa clinice atipice

• Arierația autistă- deficit intelectual pronunțat, absența

comunicării, posibilitatii reduse de educare si instruire, copiii in
cauza fiind capabili doar de achizitia unor automatisme sau
conduite condiționate;
• Deficienții mintal prodigioși
• – prezența hipermneziilor mecanice : pot să realizeze mintal
operatii aritmetice rapide cu numere formate din mai multe cifre,
sa recite dupa o singura lectura sute de versuri sau fragmente cu
o structura complicata, sa reproduca desene sau fragmente
muzicale comparabile cu originalul sau discrimineze cu usurinta
diverse mirosuri.
 Principalele forme de recuperare sunt a
deficientilor mintal sunt realizate prin:

•                    . invatare - realizata cu metode si procedee diferite, adaptate in functie

de forma invatarii;
•                    . recuperare prin psihoterapie - la deficienta mintala usoara si medie,
care contribuie la refacerea psihica si psihosociala. Rezultate mai bune se obtin
prin psihoterapia sugestiva si de relaxare, data fiind capacitatea sugestiva a
acestora si faptul ca sunt usor influentabili si dependenti de cei din jur;
•                    . recuperare prin terapie ocupationala - reprezinta baza si poate fi
aplicata cu succes in toate formele de handicap (ludoterapie, meloterapie,
artterapie, prin dans, ergoterapie).
•           In recuperare se urmareste: valoarea maxima a posibilitatilor individuale,
antrenarea functiilor psihice nealterate astfel incat sa poata prelua activitatea
functiilor afectate, in vederea formarii unor abilitati si comportamente care sa-I
permita integrarea optima in viata profesionala si sociala, pregatirea psihologica
pentru a-si crea o stare afectiv - emotionala corespunzatoare.
•         
  

Reusita recuperarii depinde de:

•  cunoasterea particularitatilor psiho -

intelectuale ale copilului;
• stabilirea diagnosticului si a prognozei;
•   utilizarea unei metodologii adecvate.
• educarea trasaturilor morale