Şcoala Gimnazială „Ionel Perlea”

Ograda, jud. Ialomiţa

REFERAT
VALENŢELE EDUCATIVE ALE JOCULUI DIDACTIC

„Jocul este activitatea ce-i permite copilului să treacă pe nesimţite la munca

serioasă… Condiţia principală a jocului este de a-i face pe participanţi să-şi
dea seama că se află într-o situaţie de învăţare, că primează aspectul
cognitiv şi, ca atare acesta trebuie desfăşurat cu toată seriozitatea.”
(Ioan Cerghit)

1. Consideraţii teoretice
Actul educaţional este un act complex în care interaţionează în principal doi factori umani:
elevul şi învăţătorul/profesorul. O serie de metode, mai vechi sau mai noi, pot face din elev un
participant activ la actul propriei formări, dar folosirea jocului didactic, ȋn special latura sa
interactivă, le depăşeşte prin atracţia irezistibilă a elevilor spre acesta.
Dacă celelalte metode sunt întâmpinate uneori cu rezerve sau apatie, folosirea jocului
didactic în lecţii e primită mereu cu nerăbdare de toţi elevii.
Jocul poate crea un spaţiu colaborativ real, o relaţie ideală profesor-elev şi/sau elev-elev, dar
şi posibilitatea intervenţiei directe a elevului, conform propriului stil, propriei viteze de lucru, în
parcurgerea unei secvenţe educaţionale.
Virtual, există de asemenea o serie de programe care permit jocul didactic, interacţiunea
directă a profesorului cu elevii, dar şi a elevilor ȋntre ei. Ȋn plus, calculatorul a ajuns sa fie perceput
de către copii ca “dascălul” de la care ȋnvaţă cu o plăcere nedisimulată, puţini dascăli reali putȃnd
concura cu acesta.
2. Caracterul jocului didactic
2.1 Caracterul informativ al jocului didactic constă ȋn:
 activizează copiii din punct de vedere cognitiv, operaţional şi afectiv, sporind gradul de
înţelegere şi participare activă a elevului la actul de învăţare;
 evidenţiază modul de acţiune în diverse situaţii de învăţare;
 contribuie la formarea conduitelor operatorii şi a achiziţiilor cognitive ale copiilor.
2.2 Caracterul formativ al jocului didactic constă ȋn:
 exersarea şi perfecţionarea senzaţiilor şi a percepţiilor;
 antrenarea memoriei;
 dezvoltarea gîndirii cu operaţiile ei: analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea;
 exersarea limbajului;
 exersarea atenţiei şi a spiritului de observaţie;
 dezvoltarea imaginaţiei;
 dezvoltarea voinţei;
 influenţează comportamentul copiilor
 formarea conduitei civilizate;
 formarea deprinderilor de autocontrol şi de interacţiune în cadrul grupului,
 socializarea copiilor.

1
 3. Funcţiile jocului didactic sunt:
 funcţia cognitivă, informativă (acumulare de informaţii, cunoştinţe)
 funcţie formativă (formează algoritmi, deprinderi de lucru)
 funcţie intelectuală (dezvoltă memoria, gandirea, intelectul)
 funcţie afectiv-emoţională (dezvoltă relaţii, produce emoţii)
 funcţie voliţională (ȋntăreşte voinţa, formează caracterul);
 funcţia de comunicare (dezvoltă limbajul)
 funcţia formativ-educativă (dezvoltă aptitudini, deprinderi, conduite)
 funcţia socială (permite socializarea copiilor ȋn grup, ȋn colectiv)
 funcţia de echilibrare-tonifiere (descarcă şi reîncarcă potenţialităţile)
 funcţia terapeutică (generează energie, produce vindecare)
 funcţia katharctică (de curăţire, purificare, relaxare)
 funcţie de adaptare (adaptarea la activitatea de învăţare, la reguli);
 funcţie de dezvoltare psiho-motrică (stimulează componenta motorie)
 funcţie de satisfacere a trebuinţelor de activitate.
4. Structura jocului didactic.
 Conţinutul jocului: reprezintă cunoştinţele, în marea lor majoritate asimilate anterior, în grade
diferite, în funcţie de care jocul are menirea de a le consolida şi de a le verifica. Există însă şi
jocuri care au ca sarcină achiziţionarea de noi cunoştinţe.
 Sarcina didactică: este problema intelectuală centrală pe care copiii trebuie să o rezolve. Ea
declanşează operaţii intelectuale precum: recunoaşterea, descrierea, reconstituirea, comparaţia,
etc.
 Regulile de joc: arată cum trebuie rezolvată o problemă, căile de organizare ale acţiunii ludice;
prin ele se exprimă cerinţele care dirijează acţiunile copiilor, indică acţiunile de joc şi
succesiunea lor, reglementează distribuirea rolurilor şi relaţiile dintre copii, stimulează
manifestările comportamentale ale participanţilor la joc.
 Acţiunile de joc: (elementele sau procedeele de joc) sunt mijloacele prin care jocul devine o
acţiune plăcută,distractivă şi relaxantă. Ele antrenează copiii la o activitate intelectuală care nu se
conştientizează ca efort, ele dinamizează participarea şi favorizează realizarea performanţelor.
5. Organizarea şi desfăşurarea jocului didactic
Pentru atingerea scopului şi realizarea obiectivelor, jocul didactic trebuie organizat, condus şi
finalizat printr-o evaluare. Aceste condiţii impun :
• alegerea jocului: se realizează conform particularităţilor de vȃrstă, pregătire;
• pregătirea locului ȋn care se desfăşoară jocul (sala de clasă, sala de sport, diferite spaţii
deschise etc.);
• pregătirea elementelor distinctive pentru echipe (eşarfe, panglici etc.);
• formarea echipelor – trebuie să fie echilibrate pe cȃt posibil;
• alegerea conducătorilor echipelor – ȋn general se aleg de coordonatorul jocului, uneori chiar
de componenţii fiecărei echipe;
• explicarea regulilor de joc – tebuie să fie scurtă, precisă, clară;
• desfăşurarea jocului – presupune respectarea regulilor, păstrarea disciplinei, fără a stăvili ȋnsă
buna dispoziţie şi a inhiba exteriorizarea stărilor emoţionale;
• asigurarea arbitrajului – se realizează de obicei de către organizatorul jocului;
• ȋncheierea jocului (după finalizarea sarcinilor de joc sau la ȋncheierea timpului alocat);
• stabilirea şi comunicarea rezultatelor;
• analiza jocului de către organizator.

2
 6. Aplicaţii
Jocuri didactice: clasa pregătitoare:

,,Săculeţul fermecat’’
Durata: 10-15 minute
Resurse didactice
Mere ,pere, nuci, prune, struguri, gutui, portocale, banane, mandarine, kiwi, lămâi,săculeţ, o basma
sau un fular.
Descrierea activităţii
Propunătorul va arăta elevilor fructele pe care le va pune în săculeţ. El va lega la ochi câte un elev şi
îi va cere să ia în mână câte un fruct, să-l pipăie, să-l denumească şi apoi să-l scoată afară din săculeţ
pentru a putea fi verificat de clasă dacă a denumit corect fructul. Dacă nu a ghicit denumirea
fructului, va fi dezlegat de la ochi şi este eliminat din joc. După ce toti elevii au fost legati la ochi şi
puşi să denumească fructele,elevii care au fost eliminaţi din joc vor primi pedepse hazlii.
Jocul se poate organiza şi sub formă de concurs, pe grupe. La fiecare răspuns corect, grupa primeşte
un punct, la fiecare răspuns incorect i se scade câte un punct.
Câştigă grupa care totalizează mai multe puncte.

,,Dacă spun …’’

Durata: 5 minute
Descrierea activităţii
Jucătorii sunt aşezaţi la mese în cerc. Fiecare jucător are pe masă un cerc. În mijlocul sălii se
desenează un cerc mare. Regulile/îndrumările sunt adaptate în felul următor:
,,Dacă spun….:
o ,,cercul mic’’: elevii pun degetul în cercul propriu;
o ,,cercul din dreapta’’: elevii pun degetul în cercul vecinului din dreapta;
o ,,cercul stâng’’: elevii pun degetul în cercul vecinului din stânga;
o ,,cercul mare’’: elevii se ridică şi se aşază în cercul din mijlocul sălii.
Jucătorii îşi folosesc degetul arătător al mâinii drepte pentru a indica cercul solicitat de conducătorul
jocului. Aceste îndrumări trebuie urmate doar atunci când conducătorul jocului spune înainte o nouă
regulă. Dacă el nu spune nimic, jucătorii trebuie să urmeze aceeaşi regulă de la ultima instrucţiune
rostită. Conducătorul jocului vrea, bineînţeles, să-i determine pe jucători să facă cât mai multe
greşeli: le zice regula foarte repede, îi induce în eroare prin simularea unor mişcări asociate unor
reguli diferite, etc. Jucătorul care este surprins că a greşit, poate deveni el conducătorul jocului până
când va surprinde un alt jucător care a făcut greşeli sau poate fi eliminat şi jocul continuă fără el.
Variantă:
Jucătorii sunt aşezaţi la mese, în cerc sau frontal. Cel care conduce jocul le dă jucătorilor câteva
îndrumări/reguli. Exemple de îndrumări/reguli:,,Dacă spun…’’
o ,,morse’’: jucătorii lovesc cu degetul arătător pe masă;
o ,,laba ursului’’: jucătorii lovesc cu toate degetele răsfirate odată;
o ,,pumn’’: jucătorii îşi pun pumnul pe masă;
o ,,amândoi pumnii’’: jucătorii îşi pun amândoi pumnii pe masă.

,,Spune mai departe !”

Durata: 15 minute
Descrierea activităţii
Jocul se desfăşoară în lanţ, având scopul de a identifica sunetul final al cuvântului pronunţat şi
găsirea altui cuvânt, care are ca sunet iniţial, sunetul final al cuvântului precedent.
3
Invatatorul spune alfabetul în gând. Un copil îl opreşte la un moment dat. Cu sunetul identificat
copilul spune un cuvânt, al doilea copil identifică sunetul final al cuvântului pronunţat şi spune şi el
la rândul lui un cuvânt, care începe cu sunetul final al cuvântului precedent, ş.a.m.d. Fiecare sunet
identificat şi cuvânt pronunţat corect e un punct, pentru copilul respectiv. Copiii nu vor repeta
cuvintele pronunţate de colegii lor. La sfârşitul jocului se totalizează punctele acumulate de fiecare
copil şi se desemnează câştigătorul.

,,Cu silabe ne jucăm”

Durata: 10 minute.
Descrierea activității
Vom așeza elevii în cerc: pe covor (clasa pregătitoare), în funcție de spațiul de care dispunem sau
pot sta pe scăunelele așezate în formă de cerc. Un elev va merge în mijlocul cercului, iar scaunul său
va fi scos din cerc. El va porni în cerc și se oprește în fața unui coleg (la cine dorește el) și va spune
cu glas tare și clar un cuvânt. Toți elevii vor repeata cuvântul, îl despart în silabe prin bătăi din
palme, pentru fiecare silabă rostită. Colegul în fața căruia s-a oprit numește numărul de silabe, apoi
spune un cuvânt care să înceapă cu ultima silabă a cuvântului anterior. Apoi cei doi își schimbă
locul. La fel ca la primul cuvânt, și acesta este repetat, despărțit în silabe prin bătăi din palme, iar
apoi colegul în fața căruia s-a oprit numește numărul de silabe, apoi spune un cuvânt care să înceapă
cu ultima silabă a cuvântului. Această activitate poate avea mai multe variante (fiecare învățător este
liber să schimbe regulile). În perioada preabecedară se pot numi prenumele colegilor pentru a se
cunoaște mai repede. În perioada în care se învață sunetele și literele noi, putem cere elevilor
exemple de cuvinte care să conțină sunetul nou învățat sau cuvinte din noile lecții.

,,Bomboane sociabile”
Durata: 15 minute
Descrierea activităţii
Turnaţi bomboanele multicolore într-un vas. Rugaţi participanţii să-şi aleagă şi să-şi ia bomboana
având culoarea preferată, dar să nu o consume imediat. Fiecare participant poate alege o bomboană.
Asiguraţi-vă că nimeni nu-şi mănâncă bomboana.
Regulile jocului : pentru fiecare bomboană luată, participanţii vor răspunde la oîntrebare sau vor
rezolva o anumită sarcină.
 Bomboana verde : Ce personaj ai vrea să fii la carnaval ?
 Bomboana galbenă : Arată-ne prin mimă ce ţi-ai dori să fii când vei fi mare !
 Bomboana roşie : Descrie jucăria preferată!
 Bomboana portocalie : Împărtăşeşte-ne un eveniment memorabil – foarte fericit sau
foarte stânjenitor – din viaţa ta!
Moderatorul anunţă câte o culoare. Pe rând, participanţii care au bomboana de culoarea respectivă
vor răspunde la întrebarea corespunzătoare culorii. După ce a îndeplinit sarcina, participantul poate
să-şi mănânce bomboana binemeritată!
Variantă:
Alegeţi orice întrebare care credeţi că se potriveşte grupului dumneavoastră. Schimbaţi bomboanele
cu bucăţi de fructe sau de legume, cu flori pecare le putem mirosi. Se poate jongla cu sarcinile
fiecărei culori în funcţie de tema activităţii (ex.pentru matematică- cifra şi numărul 7 : roz – Adu-mi
7 obiecte de acelaşi fel!, verde –Găseşte jetonul pe care este scris 7 !, galben – Scrie câţi pitici erau
în poveste!, portocaliu- Modelează tot atâtea mingi cât îţi arată cifra etc.
Folosiţi jocul în orice etapă a zilei.

4
 ,,Cine ştie, câştigă !”
Durata : 10 minute
Descrierea activității
Elevii se împart în grupe . Se desemnează liderii echipelor. Fiecare elev din grupă primeşte câte un
jeton cu numere de la 0 la 10. Se anunţă titlul jocului şi scopul, se precizează regulile şi se face un
joc de probă. Jocul propriu-zis începe cu prima grupă. Elevii vor ieşi în faţa clasei, fiecare afişând
jetonul primit. Învăţătorul sau elevii din clasă vor formula comenzi pentru grupă:
 Aşezaţi-vă în ordinea crescătoare a numerelor !
 Numerele cu soţ, un pas în faţă !
 Numere mai mari decât 3, un pas înainte !
 Vecinii numărului 7, mâna sus !
 Grupaţi-vă pentru a forma numărul 10 !
Pentru fiecare comandă se acordă câte 10 secunde pentru a fi executată. Când comanda a fost
efectuată corect, se va acorda un punct. La fel se procedează şi cu celelalte grupe. În final, se
calculează punctajul fiecărei grupe. Grupa cu cel mai mare număr de puncte este recompensată, iar
grupa cu cel mai mic număr de puncte este penalizată.

,,Baba-Oarba”
Durata: 10-15 min.
Descrierea activităţii
Copiii stau în cerc pe scaune.Fiecare copil primeşte câte o jucărie (obiect). Unul dintre ei este ales
Baba-Oarba, este legat la ochi şi este aşezat în mijlocul colegilor. Copiii rostesc versurile: Baba-
Oarba intră-n joc/Scoate nasul din cojoc,/Şi-alege o jucărie(un obiect)/ Ce să fie? Spune-mi mie!
Copilul legat la ochi se îndreaptă spre un coleg, pipăie obiectul, denumeşte şi spune cu ce sunet
începe, iar colegul care ţine în mână obiectul, spune o propoziţie despre obiectul avut în mână.
Ex: Baba-oarba........urs.....cuvântul începe cu sunetul U.
Copilul cu obiectul în mână spune o propoziţie: Ursul este un animal sălbatic.
Copilul care a formulat corect propoziţia va fi Baba-Oarba.

,,Zboară pasărea la cuib! ”

Descrierea activității
Clasa se împarte în două grupe după cântecelul: ,,1,2 ,1,2!/ Numărăm în pas vioi/ Braţele le ridicăm/
Mâinile le fluturăm/ Stânga, dreapta 1,2/ Fă și tu la fel ca noi!”
Elevii din grupa cu cifra 1 vor așeza căsuţele păsărelelor în ordine crescătoare de la 0 la 10, iar elevii
din grupa cu cifra 2, la comanda: ,,Zboară pasărea la cuib! ”, vor ataşa numărul de păsărele la cifra
corespunzătoare. Toată clasa va număra în ordine crescătoare și descrescătoare, se citesc de pe
căsuţe cifrele cu pereche (respectiv păsărelele care zboară) și cifrele fără pereche, (respectiv
păsărelele care stau).
În încheierea activităţii se cântă cântecul: ,,Șade rața pe butoi”

,,Jocul numelor”
Materiale necesare: o păpuşă, un animal de pluş sau orice alt obiect (minge, cub de burete)
Descrierea activităţii
Învăţătorul începe prin a-şi spune numele şi cu păpuşa-n mână numeşte un alt cuvânt-nume de
obiect, fiinţă, fenomen al naturii, noţiuni abstracte etc., care încep cu acelaşi sunet.
De exemplu: Constanţa, catedră, creion, carton, cuier, candelă.
Sau: cal, capră, crocodil, cameleon.
Sau: compunere, compoziţie, comparative.
Sau: Liviu: liniar, lighean, linguriţă, lumânare
5
Sau: lup, leu, lighioană, liliac,
Sau: linie, literatură, limbă, liturghie.
Reguli: şcolarul din dreapta învaţătorului preia păpuşa, îşi spune numele şi găseşte un cuvânt- nume
– care să înceapă cu acelaşi sunet. Apoi, predă păpuşa următorului şcolar. În acest fel, păpuşa trece
pe la toţi copiii motivându-i să participe activ la joc. În funcţie de timp, păpuşa mai poate trece încă
o dată pe la toţi copiii.
Variante: se pot cere nume pereche, doar nume de obiecte sau doar de animale. Se poate cere ca
numele asociat să înceapă cu aceeaşi silabă ca şi numele propriu.

,,Cutiuţa cu poveşti”
Durata : 15 minute
Descrierea activităţii
Materiale : planşe, reprezentând poveştile, imagini pentru fiecare echipă,
Jucătorii sunt grupaţi în echipe . Învăţătoarea citeşte o strofă care reprezintă o poveste. Copiii
ascultă, apoi fiecare echipă alege de pe măsuţă o imagine care ilustrează povestea .Pentru un răspuns
corect, echipa primeşte o bulină roşie, iar pentru un răspuns greşit o bulină verde. Jocul presupune
selectarea imaginii potrivite doar pentru 3 poveşti din cele cinci ilustrate. Fiecare echipă are imagini
diferite pentru o poveste.
Este câştigătoare echipa care are toate 3 bulinele de culoare roşie.
Versuri reprezentative pentru poveşti:
Casa bunicii e-n pădure
Şi merg acolo deseori,
În coşuleţ n-am fragi şi mure
Ci cozonac şi-n mână flori.

Ursul lacom şi flămând,

A venit la uşa mea
Şi rugându-mă cerea
Peşte după pofta sa.

Trăiesc în căsuţa din munţi

La cei şapte pitici cărunţi.
Din vraja maşterei haine
M-a salvat - ştiţi bine cine!

7. Bibliografie:
1. „Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la
şcolarii mici” -Program de formare continuă de tip “blended learning” pentru cadrele didactice
din învăţământul primar, Suport de curs, 2013, Universitatea Bucureşti - Facultatea de
Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei Departamentul pentru formarea profesorilor
2. „Activităţi transdisciplinare pentru grădiniţă şi ciclul primar“, Alexandrina Dumitru, Viorel-
George Dumitru, Piteşti, Editura Paralela 45, 2005
3. http://www.academia.edu/7551061/JOCUL_DIDACTIC_teorie_%C5%9Fi_aplica%C5%A3ii_-
Syllabus_ID
4. http://www.scribd.com/doc/88767914/structura-%C5%9Fi-func%C5%A3iile-jocului-did#scribd