Automutilarea la adolesceni

http://www.psihoterapie-copil.ro/2015/09/21/automutilarea-laadolescenti/
Tentativele
de
suicid i comportamentele
de
automutilare sunt dou comportamente distincte, cu toate c
prezint multe asemnri de natur psihopatologic. n timp ce
tentativele
de
suicid
sunt
considerate
a
reprezenta
comportamente autodistructive nsoite de intenia de a-i lua
viaa, comportamentele de automutilare sunt caracterizate de o
repetiie cronic i risc letal sczut, nefiind nsoite de ideaie
suicidar. Totui, autorii DellOsso i alii (2013) afirm c exist o
comorbiditate ridicat (55-85%) ntre cele dou tipuri de
comportamente. De asemenea, acetia amintesc i de existena
unuicluster de trsturi de personalitate cu caracter
ereditar ce se afl n strns legtur cu automutilarea:
tulburarea de personalitate borderline, trsturile obsesionale,
trsturile nevrotice i anxioase, introversia i comportamentul
antisocial. Ali autori includ aici i ali factori, precum strategiile
de coping ineficiente, istoricul de bulimie sau anorexie, un control
al impulsurilor sczut, istoricul de abuz de alcool sau droguri,
tulburrile adaptative, tulburarea de identitate disociativ etc.
Automutilarea patologic poate fi clasificat n trei mari
categorii i anume: major, stereotip i moderat sau
superficial. Automutilarea major reprezint lezarea sever a
esuturilor pielii, precum excizia globului ocular, castrarea,
amputarea unui membru i poate aprea n psihoze sau n
intoxicaii acute. Automutilarea stereotip se refer la
comportamentele repetitive, monotone i ritmice ntlnite n cazul
persoanelor cu autism, sindromul Tourette sau retardare mental.
Cea mai frecvent n rndul adolescenilor este automutilarea
moderat sau superficial i include comportamente precum
arderea, zgrierea i tierea pielii, smulgerea prului sau a pielii,
inserarea anumitor obiecte sub piele, frecarea excesiv a pielii
etc. i aceasta poate fi clasificat individual n trei categorii, fiind

de tip compulsiv, episodic sau repetitiv. Automutilarea

compulsiv apare de mai multe ori pe zi i include simptome mai
blnde precum tragerea de pr, scrpinarea i zgrierea pielii.
Cea episodic include tierea, arderea, scrijelirea pielii i este
asociat cu o serie de tulburri mentale, precum depresia,
anxietatea,
tulburarea
de
personalitate
borderline. Automutilarea repetitiv este similar cu cea
episodic, doar c ajunge s aib o frecven foarte ridicat.
Comportamentele precum tatuarea pielii, body piercingurile, ritualurile religioase, roaderea unghiilor nu sunt
incluse n aceste categorii.
Cele mai comune zone ale corpului supuse mutilrii sunt
braele, gambele, ncheieturile i gleznele, ns pot fi agresate i
zone mai intime, precum abdomenul, zona axilar, coapsele i
organele genitale.
Cauzele automutilrii pot fi reprezentate de: sentimente
depresive (lips de speran, dezamgire n via, stres, tristee,
vin, ruine, sentimente de singurtate), relaii cu membrii
familiei (conflicte ntre copii i prini, insuficient iubire i atenie
din partea prinilor, probleme intrafamiliale), relaii cu prietenii,
dificulti la coal, abuz sexual sau fizic, istoric de boli cronice
nsoite de spitalizare sau abuz de alcool n rndul prinilor.
De asemenea, un lucru greu de neles pentru prini sau
ngrijitori este motivul pentru care adolescenii aleg s i
provoace singuri suferin. Acetia ajung s se rneasc pentru a
se elibera de un anumit sentiment negativ sau de o stare mental
(tensiune, anxietate, autoreprouri, ruminaie), pentru a-i rezolva
o anumit dificultate interpersonal sau pentru a-i induce o stare
emoional pozitiv, demonstrndu-i c sunt capabili s resimt
suferina. Comportamentul este considerat de cel ce l practic o
autopedepsire meritat.
n urma unui episod de automutilare, doar 3-10% dintre fete i
biei caut tratament medical. Procentul celor ce aleg s cear

ajutor este redus din cauza lipsei de ncredere n alte persoane, a

negrii nevoii de ajutor i a dorinei de a-i rezolva siguri
problemele.
n cea de-a cincea ediie a Manualului de Diagnostic i Statistic a
Tulburrilor Mentale (DSM 5), comportamentele de automutilare i
autornire fr intenie suicidar sunt clasificate ca reprezentnd
o tulburare independent i nu doar un simptom al altor
tulburri (precum tulburarea de personalitate borderline) aa cum
fuseser considerate n trecut.
Acest comportament poate reprezenta, n unele dintre cazuri, o
modalitate extrem de a cere indirect atenie i ajutor pentru
problemele emoionale crora adolescentul nu reuete s le mai
fac fa, ns poate aprea i ca o modalitate de exprimare a
furiei.
Pentru a reui s prevenim manifestarea lor n rndul
adolescenilor, este util s ne centrm pe: dezvoltarea
mecanismelor de coping ale adolescentului, ncurajarea relaiilor
pozitive, facilitarea strategiilor de luare a deciziilor i cultivarea i
mbuntirea stimei de sine. Atunci cnd decidem ct de repede
cerem ajutor de specialitate pentru copilul nostru, este necesar s
tim c exist riscul instalrii unei dependene de repetare a
comportamentului i c, n anumite cazuri, automutilarea poate
precede tentativele de suicid.

Aida Marina Sraru

Psiholog
Center

clinician,

consilier

psihologic,

Minnie

Psychological

Care sunt cele mai frecvente simptome care ar

putea evidenia o tulburare?

Putei cere ajutor specializat n situaia n care copilul:

dei are vrsta corespunztoare, nu nelege ceea ce-i spunei, nu

vorbete deloc / nu are un limbaj funcional (nu folosete cuvintele cu scopul
de a comunica) / vorbete foarte puin, nu v privete i nu v rspunde
atunci cnd l strigai, nu v privete atunci cnd l vorbii, prefera jocul solitar
i evit interaciunea social, pare absent sau n lumea lui, se joac
inadecvat (de ex. analizeaz sau nvrte roile unei mainue), i lipsete jocul
simbolic (nu se poate preface c un obiect este altceva dect este n realitate,
nu se poate juca de-a) etc. Pentru mai multe detalii accesai seciunea
Tulburrile de dezvoltare

este neatent (neatent la detalii, greete din neglijen, pare c nu

ascult, are dificulti n meninerea ateniei un timp ndelungat, prezint
dificulti n ceea ce privete organizarea activitilor, uit sau pierde obiecte
etc.), este hiperactiv (este n continu micare, are dificulti n a rmne
aezat n situaiile care presupun acest lucru, se agit i se foiete pe scaun,
alearg i se car excesiv), este impulsiv (vorbete nentrebat, rspunde la
ntrebri nainte ca acestea s fie complet formulate, are dificulti n a-i
atepta rndul, i ntrerupe frecvent pe ceilali). Pentru mai multe detalii
acesati seciunea ADHD

are dificulti n ceea ce privete nsuirea scris-cititului i a abilitilor de

calcul. Pentru mai multe detalii accesai seciunea Tulburrile de nvare

are dificulti n ceea ce privete nsuirea controlul sfincterian, sau a

pierdut aceast abilitate. Pentru mai multe detalii accesai seciunea
Tulburrile de eliminare

manifest diferite micri involuntare la nivelul feei (grimase) sau la

nivelul altor pri ale corpului; pare c nu are control n a-i stopa emiterea
anumitor sunete sau cuvinte. Pentru mai multe detalii accesai seciunea
Ticurile i Tulburarea Tourette

v sfideaz i refuz s se conformeze regulilor pe care dumneavoastr

sau cadrele didactice le stabilii, se enerveaz foarte uor i i enerveaz
deliberat pe alii, se ceart cu adulii n mod frecvent etc. Pentru mai multe
detalii accesai seciunea Opoziionismul provocator

manifest un comportament agresiv accentuat (amenin, intimideaz i

lovete ali copii sau animalele, distruge n mod deliberat
bunurile/proprietile altora, fur obiecte de valoare din case / maini, fuge de
acas sau lipsete noaptea n ciuda interdiciilor, chiulete de la coal. Pentru
mai multe detalii accesai seciunea Tulburarea de conduit

prezint tulburri n ceea ce privete comportamentul alimentar i o

team accentuat de a lua n greutate; din aceast cauz fie se nfometeaz
sau face exerciii fizice n exces pentru a-i menine greutatea corporal mult
sub greutatea recomandat, fie, dup un episod de mncat compulsiv (i
pierde controlul i ingereaz o cantitate mare de mncare), recurge la diferite
modaliti inadecvate de control al greuti (vrsturi autoprovocate, abuzul
de laxative sau diuretice, nfometare sau exerciii fizice n exces). Pentru mai
multe detalii accesai seciunea Tulburrile de alimentaie

prezint deteriorri n dezvoltarea limbajului receptiv i/sau expresiv, dei

dezvoltarea intelectual general este normal; are dificulti n emiterea i
utilizarea anumitor sunete; repet, prelungeste anumite sunete sau prezint
un spasm sau un blocaj la emiterea unor sunete. Pentru mai multe detalii
accesai seciunea Tulburrile de comunicare

prezint temeri excesive fa de obiecte sau situaii specifice (de ex. fobie
de obiecte ascuite, de a folosi liftul, de a vorbi sau a mnca n public etc.),
team excesiv la anticiparea sau separarea de dumneavoastr, comaruri,
recrearea situaiei traumatice prin joc repetitiv sau desen. Pentru mai multe
detalii accesai seciunea Tulburrile anxioase

Care sunt modalitile de realizare a evalurii?

Evaluarea copilului se realizeaz initial de ctre psihologul clinician, urmnd ca
acesta s decid dac este nevoie i de o evaluare psihiatric sau neurologic.
n cadrul evalurii, sunt utilizate metode i tehnici variate, precum interviul
clinic cu copilul, cu prinii i chiar cu un cadrul didactic, chestionare i testele
psihologice utilizate pentru evaluarea cognitiv (inteligen i memorie),
emoional i comportamental, observaia sistematic pe tot parcursului
procesului psihoterapeutic, etc. O descriere mai ampl a modalitilor de
realizare a evalurii pentru fiecare tulburare specific este prezentat n
seciunea Protocol de diagnostic.

Psihodiagnostic clinic
TULBURARILE PERVAZIVE DE DEZVOLTARE
(Tulburarea autista, Sindromul Asperger, Tulburarea Rett)
1.

Psihodiagnostic

interviul clinic cu parintii

ASRS Autism Spectrum Rating Scale

PEP-3 Profilul Psihoeducational: Evaluarea individualizata

psihoeducationala TEACH

DDTS II Denver Developmental Screening Test

testarea intelientei (WISC IV/ Kohs / )

observatia sistematica

2.

Evaluare neurologica

3.

Evaluare psihiatrica

ADHD
1.

Psihodiagnostic

interviul clinic cu parintii

interviul clinic cu cadrele didactice

interviu clinic cu copilul

Scalele Conners 3 (Conners Rating Scale Revised)

o

Scala pentru parinti (Conners 3 P)

Scala pentru profesori (Conners 3 T)

Scala pentru copil Autoevaluare (Conners 3 SR)

BVRT (Benton Visual Retension Test) pentru masurarea perceptiei

vizuale, a memoriei vizuale si a aptitudinilor de constructie vizuala)

WISC IV / Testul Kohs pentru testarea inteligentei si a aptitudinilor

cognitive

BASC (daca este cazul)

CDI

observatia sistematica (pe parcursul evaluarii, la scoala, in timpul orelor

de terapie)

2.

Evaluare neurologica

3.

Evaluare psihiatrica

TULBURARILE DE INVATARE
(Dislexia, Disgrafia, Discalculia)
1.

Psihodiagnostic

interviul clinic cu parintii

interviul clinic cu cadrele didactice

analiza documentelor scolare

interviul clinic cu copilul

testarea copilului
Testarea cognitiva

Testarea inteligentei: WISC IV / Testul Kohs

Testarea memoriei: BML (Bateria memoriei de lucru)

Testarea perceptiv-motorie: BVRT (Benton Visual Retension Test)
pentru masurarea perceptiei vizuale, a memoriei vizuale si a aptitudinilor de
constructie vizuala)

Testarea emotionala: teste proiective

Evaluarea stimei de sine

observatia sistematica

2.

Evaluare neurologica

3.

Evaluare psihiatrica

TULBURARILE DE COMUNICARE
(Tulburarea de limbaj expresiv, Tulburarea mixta de limbaj receptive si
expresiv, Tulburarea fonologica, Balbismul)
1.

Psihodiagnostic

interviul clinic cu parintii

testarea copilului
o

PEP-3 (Profilul Psihoeducational: Evaluarea individualizata

psihoeducationala TEACH)

DDTS II

Testul Kohs testarea aptitudinilor cognitive nonverbale

observatia sistematica

2.

Evaluare neurologica

3.

Evaluare psihiatrica

TICURILE SI TULBURAREA TOURETTE

1.

Psihodiagnostic

interviul clinic cu parintii

testarea copilului

Teste proiective

CDI (Child Depression Inventory) evalueaza prezenta si

severitatea simptomelor depresive la copii si adolescenti cu varste cuprinse
intre 7- 19 ani

MASC (Multidimensional Anxiety Scale for Children) scala de

anxietate multidimensionala pentru copii si adolescent cu varste cuprinse
intre 8 si 19 ani (anxietatea generalizata, fobia sociala, mutismul selectiv,
anxietate de separare)

observatia sistematica

2.

Evaluare neurologica

3.

Evaluare psihiatrica

TULBURARILE DE ELIMINARE
(Enurezisul si encoprezisul)
1.

Psihodiagnostic

interviul clinic cu parintii

interviul clinic cu profesorii

interviul clinic cu copilul

evaluarea comorbiditatii cu alte tulburari:

o

anxietate MASC (Multidimensional Anxiety Scale for Children)

autism ASRS (Autism Spectrum Rating Scale) pentru masurarea

comportamentelor associate Tulburarilor din Spectrul Autist

ADHD Conners 3

opozitionism BASC -2 Opozitionism encoprezis

Testarea emotionala

Teste proiective

CDI (Child Depression Inventory)

MASC (Multidimensional Anxiety Scale for Children)

2.

Examen somatic (recomandare)

3.

Evaluare neurologica

4.

Evaluare psihiatrica

TULBURARILE DISRUPTIVE
(Opozitionismul provocator, Tulburarea de conduita)
1.

Psihodiagnostic

interviul clinic cu parintii

interviul clinic cu cadrele didactice

informatii de la colegi

interviul clinic cu copilul / adolescentul

testarea copilului / adolescentului

BASC-2 (Behavior Assessment System for Children -2) pentru

evaluarea comportamentului copiilor si tinerilor (2-25 ani)

Scala de evaluare pentru parinti (PRS Parent Rating Scale)

Scala de evaluare pentru profesori (TRS Teacher Rating

Scale)
Scala de autoevaluare a personalitatii (SRP Self-Report of

Personality)

Grila de observatie in timpul orelor de curs (SOS Student

Observation System)
Interviu structurat referitor a istoricul dezvoltarii

Scalele Conners 3 (pentru parinti, profesori si autoevaluare)

BML (Bateria memoriei de lucru)

Evaluarea stimei de sine

MASC

CDI (Child Depression Inventory) evalueaza prezenta si

severitatea simptomelor depresive la copii si adolescenti cu varste cuprinse
intre 7- 19 ani
Testarea inteligentei: WISC IV / Kohs

2.

Evaluare neurologica

3.

Evaluare psihiatrica

TULBURRILE ANXIOASE
1.

Psihodiagnostic clinic:

Interviu clinic cu prinii

Interviu clinic cu copilul sau adolescentul

Interviu cu cadrul didactic

Testarea copilului testare emoional: .

Scala de Anxietate Multidimensionala Pentru Copii (MASC

Multidimensional Anxiety Scale for Children) evalueaz multiplele dimensiuni
ale anxietii la copii i adolesceni: tulburarea de anxietate generalizat,
fobia social, mutismul selectiv, anxietatea de separare;

Child Depression Inventory (CDI) evalueaz prezena i severitatea

simptomelor depresive la copii i adolesceni;

Behavior Assessment System for Children 2 (BASC-2) evalueaz

comportamentul i percepia de sine la copii i adolesceni

Teste proiective

Observaie sistematic pe tot parcursul evalurii

2.

Evaluare psihiatric

TULBURRI DE IDENTITATE SEXUAL LA ADOLESCENI

1.

Psihodiagnostic clinic:

Interviu clinic cu prinii

Interviu clinic cu copilul sau adolescentul

Interviu cu cadrul didactic

Testarea copilului testare emoional: .

Scala de Anxietate Multidimensionala Pentru Copii (MASC

Multidimensional Anxiety Scale for Children) evalueaz multiplele dimensiuni
ale anxietii la copii i adolesceni: tulburarea de anxietate generalizat,
fobia social, mutismul selectiv, anxietatea de separare;

Child Depression Inventory (CDI) evalueaz prezena i severitatea

simptomelor depresive la copii i adolesceni;

Behavior Assessment System for Children 2 (BASC-2) evalueaz

comportamentul i percepia de sine la copii i adolesceni

Teste proiective

Observaie sistematic pe tot parcursul evalurii

2.

Evaluare psihiatric

TULBURRILE DE ALIMENTAIE LA COPIL I ADOLESCENT: ANOREXIA

NERVOAS, BULIMIA NERVOAS

1.

Psihodiagnostic clinic:

Interviu clinic cu prinii

Interviu clinic cu copilul sau adolescentul

Interviu cu cadrul didactic

Testarea copilului testare emoional: .

Scala de Anxietate Multidimensionala Pentru Copii (MASC

Multidimensional Anxiety Scale for Children) evalueaz multiplele dimensiuni
ale anxietii la copii i adolesceni: tulburarea de anxietate generalizat,
fobia social, mutismul selectiv, anxietatea de separare;
Child Depression Inventory (CDI) evalueaz prezena i severitatea

simptomelor depresive la copii i adolesceni;

Behavior Assessment System for Children 2 (BASC-2) evalueaz

comportamentul i percepia de sine la copii i adolesceni

Testarea personalitatii (teste proiective)

Observaie sistematic pe tot parcursul evalurii

2.

Evaluare psihiatric

EVALUARE MATURITII COLARE

Psihodiagnostic clinic:

Interviu clinic cu prinii

Interviu cu cadrul didactic

Testarea copilului testare cognitiv: inteligent: Wechsler Intelligence

Scale for

Children (WISC IV)

Testul KOHS al cuburilor

memorie: Bateria memoriei de lucru (BML)

teste piagetiene

testare perceptiv-motorie: Benton Visual Retention Test (BVRT)

evalueaz percepia vizual, memoria vizual i aptitudinile de

construcie vizual la copii, adolesceni i aduli

testare emoional: teste proiective

Observaie sistematic pe tot parcursul evalurii

Cum se utilizeaza:
- se completeaza campurile cu datele corespunzatoare,
- se apasa "genereaza contract",
- contractul va fi generat in format .pdf,
- contractul se printeaza si se semneaza de catre beneficiar,
- la dorinta si pe cheltuiala beneficiarului se remite prestatorului un
exemplar (acest lucru nu este obligatoriu, prestatorul detine contractele in format electronic).

CONTRACT
1. PARTILE CONTRACTANTE
Asociatia pentru Informatizare Pragmatica cu sediul social in Arad, p-ta
Mihai Viteazul, nr. 9, bl M8, et. 2, ap. 3, jud Arad, C.I.F. 28116324,
reprezentata de Toma Victor cu functia de presedinte in calitate
de PRESTATOR
si
cabinet individual/cabinete asociate/societate civila profesionala de
psihologie
str.

cu sediul profesional in
, nr.

fiscal nr.
Psihologilor
practica
de BENEFICIAR

, bl.

, ap.

, cod

, cod de inregistrare la Colegiul

, reprezentat prin psiholog cu drept de libera
, codul personal

in calitate

a intervenit prezentul contract de confidentialitate, cu scopul pastrarii

confidentialitatii si sigurantei datelor, informatiilor si documentelor.
2. OBIECTUL CONTRACTULUI
Art. 1. Obiectul contractului de confidentialitate si siguranta datelor il
reprezinta informatiile pe care le obtine prestatorul ca efect al utilizarii de
catre beneficiar a aplicatiei informatice MECP (Manager Electronic al
Cabinetului Psihologic) aflata la adresa www.mecp.ro.
Sunt confidentiale urmatoarele informatii:
- date financiare,
- denumirea clentilor si numarul de clienti ai beneficiarului,
- datele personale ale clientilor inregistrati de beneficiar prin intermediul
acestei aplicatii,
- serviciile perestate de beneficiar,
- alte documente care reprezinta pozitia pe piata a beneficiarului.
3. DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR
Art. 1. Prestatorul se obliga sa nu utilizeze informatiile obtinute de la
beneficiar in alt scop decat cel legat de functionalitatea aplicatiei informatice
MECP.
Art. 2. Prestatorul se obliga sa nu distruga datele oferite de catre beneficiar
decat la solicitarea acestuia.
Art. 3. Prestatorul se obliga sa nu comercializeze sub nici o forma
informatiile furnizate de catre beneficiar si sa nu le distribuie unor terte
parti.
Art. 4. Beneficiarul isi asuma responsabilitatea pentru informatiile introduse
in aplicatia informatica mentionata si raspunde pentru acestea in
conformitate cu prevederile legale in vigoare.
4. DURATA ANGAJAMENTULUI
Prezentul contract se incheie pe termen nedeterminat.
5. RASPUNDEREA CONTRACTUALA
Partea care incalca prevederile prezentului contract este raspunzatoare
conform . Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date,
modificata si completata si ale Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor
cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor
electronice.
Urmatoarele situatii exonereaza de raspundere partea care le invoca:
- informatiile erau cunoscute inainte de a fi obtinute de la beneficiar
- informatia provine dintr-o sursa neconfidentiala
- informatia era publica la data dezvaluirii ei

- prestatorul a fost obligat in mod legal sa dezvaluie informatia.

6. DISPOZITII FINALE
Oprice litigiu decurgand din executarea prezentului contract va fi solutionat
pe cale amiabila, iar in caz contrar, partile se vor adresa instantelor
judecatoresti competente.
Prezentul contract contine 2 (doua) pagini.
Prezentul contract a fost redactat in doua exemplare, cate unul pentru fiecare
parte contractanta.

Copyright 2010 - 2014 Asociatia pentru Informatizare Pragmatica. Toate drepturile rezervate.
Certificat inregistrare ORDA: seria B 5001535 nr. 04698

In

ce

consta

confidentialitatea?

Consilierea psihologica si confidentialitatea sunt strans legate una de alta. Ceea ce spui
intr-o sedinta de consiliere psihologica nu poate fi divulgat catre o a treia parte. Daca nu
li s-ar garanta confidentialitatea, probabilitatea ca oamenii sa apeleze la consiliere
psihologica ar fi mica. Esenta consilierii psihologice comunicarea sincera, autentica,
dintre cel aflat in suferinta si cel care sprijina nu ar mai fi posibila. In cadrul interviului
initial cu un client, este atins si acest punct al confidentialitatii si al exceptiilor sale.
Aceste informatii eu le ofer clientului sub forma unui contract de confidentialitate.
Cine

are

dreptul

la

confidentialitate?

Toate persoanele majore si responsabile au dreptul la confidentialitate, in sensul cel mai

general. In cazul minorilor si al celor care, din motive de sanatate mintala, se afla sub
tutela, acestia au dreptul la o confidentialitate partiala. Adica, niciuna din informatiile
privitoare la acestia, capatate in timpul consilierii psihologice, nu poate fi dezvaluita unei
a treia parti, cu exceptia parintilor sau tutorilor, decat cu acordul scris al acestora din
urma.
Care

sunt

informatiile

supuse

confidentialitatii?

Codul etic al Colegiului Psihologilor, precizeaza ca sunt supuse confidentialitatii toate

informatiile care devin cunoscute psihologului ca urmare a relatiei terapeutice. Inclusiv
numele celui care apeleaza la serviciile unui psiholog este confidential.
Modalitati

de

pastrare

confidentialitatii

Pastrarea confidentialitatii prespune mai mult decat abtinere de la divulgarea

intentionata a unor informatii, in scris sau oral. Sunt considerate incalcari ale dreptului la
confidentialitate nu numai acele situatii in care psihologul, in mod activ, prin vointa sa, a
furnizat informatii, ci si acelea in care psihologul, in mod pasiv, prin neglijenta sau
neatentie, a permis transferul unor asemenea informatii catre terte parti. De exemplu,
un psiholog poate fi acuzat de neglijenta in pastrarea confidentialitatii unui client daca
informatiile referitoare la acestea au putut fi cu usurinta accesate si obtinute din
calculatorul personal al psihologului de catre o a treia parte. Asadar, una din obligatiile
psihologului ce decurge din principiul confidentialitatii este aceea de a asigura ca datele
referitoare la clienti, indiferent de modul in care sunt stocate si pastrate raman doar la
dispozitia lui.
Exceptii

de

la

regula

confidentialitatii

Exista cateva situatii in care informatiile privind clientul sau pacientul unui psiholog pot fi
divulgate catre o a treia parte. Cea mai frecventa situatie este aceea in care psihologul
cere permisiunea clientului pentru a face acest lucru, in interesul direct al clientului, ca
de exemplu, in cazul cererii de informatii venite din partea medicului curant al clientului.
Exista insa si situatii in care consimtamantul clientului nu este necesar pentru
divulgarea unor informatii. Care sunt aceste exceptii? Codul etic al profesiei de psiholog
precizeaza ca fac exceptie de la regula confidentialitatii acele situatii in care incalcarea
confidentialitatii
este necesara :
1.

pentru punerea in pericol a vietii clientului, a psihologului sau a unei terte

persoane
2.
pentru protectia sanatatii publice,
3.
pentru prevenirea unui pericol iminent,
4.
pentru prevenirea savrsirii unei fapte penale
Prezentarea cazului tau intr-un for stiintific se va face numai si numai avand grija ca
elementele de identificare sa fie trecute sub tacere pastrandu-se in acest fel
confidentialitatea discutiilor purtate in cabinet.

4. Confidentialitate
Protejarea confidentialitatii
Art. VI.2. Psihologii vor proteja confidentialitatea tuturor informatiilor adunate n timpul
activitatilor lor profesionale si se vor abtine de la dezvaluirea informatiilor pe care le detin
despre colegi, clientii colegilor, studenti si membrii organizatiilor, exceptie facnd situatiile:
pentru protectia sanatatii publice, pentru prevenirea unui pericol iminent, pentru prevenirea
savrsirii unei fapte penale sau pentru mpiedicarea producerii rezultatului unei asemenea fapte
ori pentru nlaturarea urmarilor prejudiciabile ale unei asemenea fapte. Divulgarea, de catre
psihologi, a unor date care le-au fost ncredintate sau de care au luat cunostinta n virtutea
profesiei, daca aceasta este de natura a ncalca clauza de confidentialitate, este interzisa.
Limitele confidentialitatii
Art. VI.3. Psihologii clarifica ce masuri se vor lua pentru protejarea confidentialitatii si ce
responsabilitati familiale, de grup ori comunitare au pentru protejarea confidentialitatii, atunci

cnd desfasoara activitati de cercetare sau ofera servicii. nainte de primirea consimtamntului
psihologul va informa clientul cu privire la limitele confidentialitatii si conditiile n care acesta
poate fi ncalcat, precum si asupra utilizarii posibile a informatiilor rezultate n urma activitatii
sale.
Dezvaluirea de informatii
Art. VI.4. Psihologii pot mpartasi informatiile confidentiale cu altii numai cu consimtamntul
celor vizati ori de o asa maniera nct cei vizati sa nu poata fi identificati, exceptie facnd
situatiile justificate de lege sau n circumstante de iminenta sau posibila vatamare fizica sau
crima.