INSTRUMENTE DE EVALUARE

Evaluarea didactică este o componentă esențială a procesului de învățământ, alături de predare şi

învățare şi furnizează informații despre calitatea şi funcționalitatea acestora.

FUNCȚIILE EVALUARII:
Funcțiile evaluării: Constatativă
Pentru profesor: Indicator de bază al gradului de optimizare a predării și învățării
Pentru elev: Aprecierea nivelului de pregătire atins și raportarea cerințelor profesorului

Funcțiile evaluării: Diagnostică

Pentru profesor: Evidenţierea și interpretarea lacunelor existente în pregătirea elevilor;
identificarea cauzelor
Pentru elev: Interpretarea rezultatelor în termenii capacităților proprii și optimizarea
autoevaluarii.

Funcțiile evaluării: Prognostică

Pentru profesor: Anticiparea progresiei elevilor; reconsiderarea strategiilor didactice.
Pentru elev: Evaluarea şanselor și optimizarea stilului de muncă, dozarea efortului.

Funcțiile evaluării: Motivațională

Pentru profesor: Organizarea în funcție de performanţele elevilor.
Pentru elev: Stimularea sau diminuarea efortului în funcție de dinamica rezultatelor.

Modalități de evaluare:

Fişe de evaluare;
Jocuri didactice;
Completare de chestionare şi rebusuri tematice;
Referatul;
Portofoliul;
Expoziţie de desene;
Activitate independentă, în grup sau în perechi;
Compunere de texte cu diferite teme- eseul de 10 minute;
Ciorchinele
Chestionare orala.
Macheta
Concursuri cu tema data, trasee aplicative, realizarea unui album cu activităţile realizate.
CHESTIONARUL este un instrument de autoevaluare din sfera domeniului cognitiv, dar și
afectiv. Există mai multe tipuri și scări de clasificare.

INVESTIGAȚIA reprezintă o metodă de evaluare cu puternice valențe de învățare pentru elev.

Îi permite acestuia să să rezolve o sarcină de lucru în mod creativ, în situații de învățare noi,
demonstrând în practică un întreg complex de cunoștințe și de capacități. Urmărește formarea
unor tehnici de lucru în grup și individual, stabilește sarcini precise de lucru, are caracter
sumativ, angrenând cunoștințe, priceperi, deprinderi, abilități și atitudini dobândite într-o
perioadă mai îndelungată de învățare.

CIORCHINELE-este o metodă grafică de organizare și integrare a informației pe parcursul

învățării. Această metodă solicită elevilor o analiză precisă a conținuturilor și le permite
completarea informațiilor pe care le dețin. Este o metodă brainstorming neliniară, care
stimulează găsirea conexiunilor dintre idei.

JOCUL DIDACTIC este o metodă care reprezintă o activitate fizică sau mentală, fără finalitate
practică. Are o importanță hotărâtoare pentru dezvoltarea psihică a copilului. Reprezintă una din
modalitățile esențiale prin care omul se raportează la realitatea înconjurătoare., un mod de
explorare a universului, a realității. Prin joc, elevul se regăsește în situația de actor și este un
mijloc de formare și dezvoltare a personalității copilului.

REBUSUL poate fi, de asemenea, un joc didactic interdisciplinar, dacă în construcția lor vom
apela la cunoștințele acumulate de elevi la diferite discipline de învățământ.

REFERATUL
Referatul poate îmbrăca mai multe forme:
sinteză tematică din mai multe lucrări (referat sintetic)
analiza unei lucrări (referat analitic)
prezentarea unei investigaţii stiințifice independente.

Etapele elaborării unui referat sunt:

1. delimitarea temei;
2. documentarea (selectarea surselor de informaţie, parcurgerea materialelor,
3. prelucrarea informaţiilor);
4. formularea titlului;
5. conceperea planului lucrării;
6. redactarea referatului;
7. prezentarea şi valorificarea acestuia.
Dimensiunea referatului variază în funcție de complexitatea temei abordate (7-8 pagini).
Elevii îşi însuşesc informații şi îşi exersează o multitudine de abilități intelectuale: analiză,
sinteză, argumentare şi interpretare etc.

PROIECTUL
Lucrare cu caracter teoretic şi/sau aplicativ, pe baza unei teme date;
Activitate amplă, de durată, care implică muncă şi efort intelectual;
Există proiecte disciplinare sau pluridisciplinare care completează activitatea din timpul orelor
şi proiecte socioculturale (minipatrula de circulație, realizarea de expoziții, de spectacole).

Etape de elaborare:
delimitarea temei de interes;
formularea de întrebări despre temă;
stabilirea unor obiective de informare;
identificarea şi consultarea surselor de informare;
realizarea unui plan al investigației;
colectarea datelor;
analiza şi prelucrarea informaţiilor;
elaborarea produsului final.

Produsul final poate fi:

elaborarea de referate sau articole;
construirea unei machete sau a unui mulaj;
alcătuirea unui mini-album;

Profesorul planifică, organizează şi monitorizează activitatea din cadrul proiectelor pentru a

identifica progresele în abordarea temei, dificultățile întâmpinate, de a inventaria alternative de
soluționare, de a-i motiva pe elevi să continue munca în cadrul proiectelor.
Proiectele sunt evaluate de către profesor, dar şi de către elevi (interevaluarea şi
autoevaluarea) pe baza unor indicatori: cercetarea înansamblu, modul de lucru, calitatea
produselor, maniera de prezentare etc.
Metoda proiectului prezintă avantajul că dezvoltă deprinderile de documentare stiințifică,
capacitatea de a structura şi sistematiza materialul, încurajează asumarea responsabilității.

MACHETA poate fi considerată un proiect comun, ca metodă de evaluare, de întindere mare ca

timp, pe echipe, care încununează totalitatea cunoștințelor și deprinderilor dobândite de către
elevi de-a lungul unui curs. În cadrul acestui proiect sunt exersate capacitățile de lucru individual
și în echipă, colaborarea, cooperarea, respectarea spațiului de lucru, mânuirea diferitelor
materiale, cu texturi și din materiale diferite, problematizarea, luarea deciziilor, asumarea,
autoevaluarea, sistematizarea și punerea în practică a cunoștințelor teoretice.

PORTOFOLIUL
Instrument complex de evaluare a rezultatelor elevului obținute pe durata unui program de
studiu (semestru, an şcolar sau chiar ciclu de învățământ).
Permite urmărirea progreselor înregistrate de elevi în achiziția cunostințelor pe parcursul unui
program de instruire, reflectă capacitatea de sistematizare şi ordonare a conținuturilor,
capacitatea de creație, stilul de lucru al elevilor.
Portofoliul este întotdeauna personalizat şi particular!
Cuprinde: mostre din probele de evaluare (lucrări de control, teste de evaluare, probe practice
etc), teme pentru acasă, răspunsuri la chestionare, comentariile profesorului asupra rezolvării
temelor, proiecte sau investigaţii individuale sau de grup, concluzii desprinse în urma vizitelor,
excursiilor, mostre ale activității elevilor (eseuri, postere, organizatori grafici, cvintete), fişe de
autoevaluare, referate etc.

Cerințe de elaborare a portofoliului:

tema propusă sau domeniul din care îşi pot alege subiectul;
modalitatea de prezentare (dosar, CD, dischetă, casetă audio, video etc);
mărimea portofoliului (limitele minime şi maxime de pagini, numărul de produse);
structura cerută: obiective, motivația întocmirii, cuprins, tipuri de produse (recenzii, referate,
interviuri, copii după documente,
studii de caz, chestionare, concluzii, bibliografie;
ordonarea materialelor şi indicarea provenienței documentelor

În evaluarea portofoliilor este util ca profesorul să nu se limiteze la acordarea unei note, ci să

includă în aprecieri, comentarii care să reflecte atât punctele forte ale activităţii elevului, cât şi
aspectele care necesită îmbunătățiri.