UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
EXTENSIA SIBIU

ROLUL STRATEGIILOR DIDACTICE ÎN ASIGURAREA

CALITĂŢII PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV
LA CLASA A III-A
 
 
 Coordonator ştiinţific,
Conf. univ. dr. Ramona Răduţ-Taciu
Candidat,
Stan (Florea) Claudia
Motto:
“Fericit este copilul care găseşte în fiecare etapă a
drumului, pe educatorul capabil să insufle treptat
forţa şi elenul necesare împlinirii destinului său ca
om.” Maurice Debesse
 Prin această lucrare am încercat să prezint câteva strategii didactice specifice
creşterii eficienţei activităţii didactice desfăşurate cu elevii clasei a III-a.
Am ales aceasta temă deoarece strategiile didactice au un rol important în asigurarea
unei învăţări eficiente.
Prezenta lucrare este structurată în cinci capitole.
 În primul capitol intitulat „Strategii didactice specifice activităţilor didactice
desfăşurate cu elevii“ am definit conceptele metodologice referitoare la strategiile didactice, la
rolul şi locul lor în procesul de învăţământ, la direcţiile şi posibilităţile de modernizare a metodelor
tradiţionale de învăţare.
În sens pedagogic strategia didactică se referă la ansamblul de decizii şi tehnici de lucru, procedee
şi operaţii care vizează modernizarea şi perfecţionarea diferitelor componente ale sistemului de
învăţământ în acord cu obiectivele generale ale învăţământului şi ale educaţiei.

Elementele componente ale strategiilor de instruire alcătuiesc un sistem; între ele se stabilesc
conexiuni, interrelaţii şi chiar interdependenţe.

Principalele elemente componente ale strategiilor didactice sunt:

Sistemul metodologic, respectiv

Sistemul formelor de organizare
sistemul metodelor şi al
şi desfăşurare a activităţii
procedeelor didactice;
educaţionale;

Sistemul mijloacelor de
învăţământ;
 Strategiile didactice se clasifică după mai multe criterii :
Activitatea
dominantă în Modul de dirijare al
procesul instruirii învăţării
Natura obiectivelor Tipul de raţionamen
dominante abordat

predare dirijare pas cu pas

cognitive (algoritmice);
inductive;
învăţare
afective semidirijare; deductive;
(semialgoritmice)
evaluare psihomotorii transductive;
în combinaţii nedirijare
variate (creative). analogice;

combinate.
 Tipuri de strategii didactice
Strategii inductive, al căror Strategii deductive, al căror demers
demers didactic este de la didactic este de la general la
particular la general particular, legi sau principii

Strategii analogice-predarea şi
Strategii transductive cum sunt
învăţarea se desfăşoară cu ajutorul
explicaţiile prin metafore
modelelor

Strategii algoritmice: explicativ-

Strategii mixte: inductiv- demonstrative, intuitive, explozive,
deductive şi deductiv-inductive imitative, programate şi algoritmice
propriu-zise

Strategii euristice -de elaborare a cunoştinţelor prin

efort propriu de gândire, folosind problematizarea,
descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze,
dialogul euristic, experimentul de investigare, asaltul
de idei, având ca efect stimularea creativităţii
 Sistemul formelor de organizare şi desfăşurare a
activităţii

activităţi frontale (în care predomină
acţiunea frontală) : lecţii, activităţi în
cabinetul de istorie, activităţi pe teren,
vizite didactice, excursii didactice,
vizionări şi analize de spectacole cu
conţinut istoric;
activităţi grupale (în care predomină acţiunea
grupală): consultaţii şi meditaţii (cu scopul de
recuperare, stimulare, dezvoltare); cercul de
istorie sau literatură-creaţie; vizite în micro-
grupuri; concursuri; serate literare şi muzicale;
redactarea vizitelor şcolare

educaţionale

activităţi individuale ( în care predomină acţiunea

individuală): activităţi independente; studiu individual;
efectuarea temelor pentru acasă; elaborarea de compuneri,
referate şi alte lucrări scrise; efectuarea de lucrări practice;
rezolvări de situaţii-problemă; lectura de completare; lectura
suplimentară; elaborarea de modele, proiecte, materiale
didactice; cercetarea independentă a izvoarelor scrise şi
arheologice; pregătirea pentru concursuri.
 Sistemul metodologic, respectiv sistemul metodelor şi al procedeelor
didactice

activităţi care
au la bază activităţi care
metode de au la bază
comunicare metode de
cercetare

activităţi care activităţi

au la bază care au la
metode bază
experimentale metode
aplicative
 Sistemul mijloacelor de învăţământ

mijloacele de învăţământ
mijloacele de învăţământ ce care facilitează
cuprind mesaj didactic transmiterea mesajelor
didactice

jocuri
didactice
obiecte instrumente
originale mijloace muzicale şi
suporturi simbolico- aparate
grafice şi raţionale sportive
figurative
aparate,
obiecte calculatoare
instrumente şi
substitutive electronice
instalaţii de
mijloace laborator
audiovizuale
 Al doilea capitol, ”Aspecte specifice asigurării creşterii eficienţei
activităţilor didactice desfăşurate cu elevii”, cuprinde noţiuni referitoare la eficienţa
educaţiei, la componentele fundamentale ale unui proces educaţional eficient, metode,
procedee şi mijloace de învăţământ utilizate pentru creşterea eficienţei activităţilor
didactice şi indicatori de evaluare ai metodelor didactice.
Metode şi procedee
Metodele moderne pornesc
de la principiul potrivit căruia
Metodele tradiţionale sau şcoala este făcută pentru copil
clasice fac apel la comunicarea şi nu copilul pentru şcoală
directă
algoritmizarea,
problematizarea,
expunerea, modelarea, metoda
conversaţia studiului de caz, metoda
euristică, jocului, învăţarea pe
observarea, stimulatoare, metoda
demonstraţia, proiectului, instruirea
exerciţiul, lucrul cu programată, metode de
manualul; stimulare a creativităţii;
 stimulează
exersează
implicarea activă în
capacităţile de
asigură dezvoltarea sarcina didactică
analiză ale copiilor
culturii de grup,
cooperarea,
întrajutorarea

încurajează stimulează
autonomia Metodele interactive de grup sunt iniţiativa copiilor;
copilului strategii moderne de stimulare a
învăţării şi dezvoltării personale încă
de la vârstele timpurii, sunt
instrumente didactice care asigură o mai
favorizează interschimbul de idei, de bună punere în
experienţe, de cunoştinţe. practică a
cunoştinţelor,
capacităţilor şi
valorifică şi stimulează priceperilor;
potenţialul creativ,
originalitatea copiilor
asigură un demers
interactiv al actului de creează
predare-învăţare- deprinderi
evaluare
 Cvintet
Mozaicul
Cadranele ul

Cubul
Meto
da Turul
Jurnalul R.A.I galeriei Floarea
cu dublă de
intrare lotus

Explozia Ciorchinele
SINELG stelară
Ştiu
Pălăriile Vreau să
gânditoa ştiu
re Am
învăţat

Metode interactive de grup

 Mijloacele didactice de învăţământ

mijloace didactice audio-

mijloace didactice vizuale vizuale: filme sonore,
imagini, ilustrate, proiecţii completate de tehnicile
mijloace didactice sonore
fixe video şi de folosirea
discuri, radio, casetofon
calculatorului în procesul de
învăţământ.

Clasificările propuse de didactica modernă

Mijloace didactice Mijloace didactice de Mijloace didactice de

informativ- Mijloace didactice de
raţionalizare a evaluare a
demonstrative exersare –formare a
timpului didactic rezultatelor
(instrumente deprinderilor
(harta contur, şabloane (teste docimologice,
informative naturale, (instrumente gen
didactice, ştampile grile de măsurare-
instrumente tehnice, jocuri tehnice,
didactice, tabla apreciere a activităţii;
instrumente elaborate instrumente de
electronică, şabloane pentru
ca substitute ale laborator, cabinet, etc.)
dispozitive automate evaluare, instalaţii de
realităţii ) de instruire) evaluare, etc.)
 i a de
c ţ a f
fun uare lor şc unc
l e su ola ţia
eva manţ bs ri de
per for lare tit za
şco ut re
iv
ă

de

funcţia
formativă
funcţia de

-funcţii-
comunicare

învăţământ
Mijloacele

func
mot ţi demo
ivaţ a nstra
iona
ă l funcţ tivă
ia
 În al treilea capitol intitulat “Cercetare psihopedagogică asupra utilizării
strategiilor didactice în vederea creşterii eficienţei procesului instructiv/educativ
desfăşurat cu elevii clasei a III-a”, am încercat să prezint cu ajutorul metodelor de
cercetare şi plecând de la obiectivele, ipotezele şi variabilele cercetării faptul că
aplicarea la clasă a strategiilor didactice bazate pe metode interactive centrate pe elev
creşte eficienţa învăţării.

Această cercetare pedagogică are ca obiective:

-identificarea strategiilor utilizate în procesul de învăţare al elevilor clasei a III-a;

-cunoaşterea influenţei strategiilor didactice asupra eficienţei procesului instructiv-

educativ desfăşurat cu elevii clasei a III-a ;

-analiza obiectivării eficienţei educaţionale prin folosirea indicatorilor de performanţă

 r i i
er c etă
el e c
te z
Ipo
•I1: Dacă voi utiliza strategii moderne în desfăşurarea
lecţiilor cu elevii clasei a III-a atunci se va asigura
creşterea eficienţei activităţii didactice desfăşurate cu
elevii.

•I2: Cu cât strategiile didactice asigură diferenţierea

educaţiei la nivelul fiecărui elev, cu atât eficienţa
activităţii didactice la nivel individual creşte.
 Eşantionul de subiecţi
Eşantionul
experimental
(cls. a III-a de la
Şcoala gimnazială
Aţel)
Eşantionul experimental, clasa a III-a de la
Şcoala gimnazială Aţel, este format dintr-un număr
de 12 de elevi cu vârste cuprinse între 9-10 ani.
Colectivul clasei a III-a este format din 4 fete şi 8
băieţi.
Elevii provin din familii de naţionalitate
română (8 elevi, dintre care 4 fete şi 4 băieţi) cât şi
rromă ( 4 elevi, dintre care 4 băieţi). Dintre elevii
care provin din familii de naţionalitate rromă, 3
elevi sunt repetenţi (băieţi). Nivelul de performanţă
al clasei este mediu în sensul că în anul precedent 3
elevi (2 fete şi 1 băiat) au obţinut medii de Foarte
bine, 2 elevi (2 băieţi) au obţinut medii de Bine şi 4
elevi (2 fete şi 2 băieţi) au obţinut medii de
Suficient.
Eşantionul de
control
(cls. a III-a de la
Şcoala gimnazială
Buzd)
Eşantionul de control, clasa a III-a de
la Şcoala gimnazială Buzd este format
dintr-un număr de 15 de elevi ( 9 fete şi
6 băieţi) cu vârste cuprinse între 9-10
ani. Elevii provin din familii de
naţionalitate română (5 elevi, dintre
care 4 fete şi 1 băiat) şi naţionalitate
rromă (10 elevi, dintre care 5 fete şi 5
băieţi). Din cei 15 elevi, 3 elevi sunt
repetenţi: 2 elevi de naţionalitate rromă
şi 1 elev de naţionalitate română.
„Toamnă “Bine-ai venit, “Vară, vară,
“Bucuriile
mândră, primăvară !” dulce vară…”
Iernii”
darnică“
 Metodele de cercetare

În conformitate cu obiectivele investigaţiei au fost utilizate următoarele metode psiho-pedagogice:

-metode teoretice (de analiză, comparare şi generalizare a datelor din literatura ştiinţifică la problema în speţă);
-metode empirice (ancheta cu instrumente specifice acesteia- chestionar, teste);
-metode statistice (de analiză calitativă, cantitativă şi comparare a datelor obţinute).
Metoda observaţiei este utilizată pe scară largă pentru investigare şi culegerea datelor experimentale, respectându-se
unele cerinţe: formularea unui scop precis al observării, alcătuirea unui plan de observare, înregistrarea fidelă a
datelor (video, audio sau clasică), clasificarea, compararea, raportarea şi interpretarea datelor. Observaţia a fost
utilizată în perioada premergătoare şi în timpul desfăşurării experimentării. Ea s-a realizat cu scopul de a compara şi
surprinde comportamentul, reacţiile elevilor si mai ales,  condiţiile psihopedagogice în care strategiile didactice
moderne asigură învăţământului o deosebită valoare formativă. Am urmărit, de asemenea, modul în care se
adaptează şi sunt acceptate aceste metode de către elevii cu grade diferite de pregătire.
 Experimentul a reprezentat principala metodă de investigaţie. Scopul experimentului este acela de a confirma sau
infirma ipoteza cercetării şi eventual de a sugera alte întrebări sau ipoteze.
Metoda anchetei este o metodă de cercetare de tip interactiv, care presupune un schimb direct de informaţii între
cercetător şi subiecţii supuşi investigaţiei, în cadrul căruia se culeg date în legătură cu anumite fenomene, situaţii şi
manifestări.
Instrumentul specific utilizat în anchete este chestionarul.
Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică şi un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de
întrebări scrise şi eventual imagini grafice, ordonate logic şi psihologic, care prin administrarea de către operatorii
de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi
înregistrate în scris.
Metoda testelor are un rol important în cercetările pedagogice prin faptul că permite obţinerea de informaţii legate
de nivelul de cunoştinţe al elevilor.
Probele de evaluare au fost folosite pentru a măsura cât mai exact volumul si cunoştinţele înainte, în timpul şi după
efectuarea experimentării.
 Organizarea şi desfăşurarea cercetării

Cercetarea s-a desfăşurat la şcolile din Aţel şi Buzd, la clasa a III-a, în

perioada octombrie 2015- iunie 2016.
Etapa preexperimentală
În etapa preexperimentală Chestionar aplicat în etapa
(pretestul) am stabilit nivelul preexperimentală
existent de cunoştinţe în
momentul iniţierii 1.Care sunt disciplinele tale preferate?
experimentului didactic cât şi
grupa experimentală şi cea de 2.Care sunt disciplinele care îţi plac
control. Modalitatea de lucru pe
care am utilizat-o în această mai puţin?
perioadă a fost chestionarul şi
aplicarea testelor de Evaluare 3.Cum ai vrea să se desfăşoare orele
iniţială la discipline precum
Matematică şi Limba şi disciplinelor care îţi plac mai puţin
literatura română.
pentru a fi mai atractive?

4.Îţi place să lucrezi în echipe? De ce?

5.Care sunt colegii pe care îi preferi în

echipa ta? De ce?
 
 Rezultatele înregistrate în urma aplicării chestionarului
Rezultatele chestionarului în etapa preexperimentală

Grupa Nr. Răspuns Procent Răspuns Procent Răspuns Procent

copii pozitiv combinat negativ
Experi- 12 4 34% 5 41% 3 35%
mentală
De control 15 5 34% 6 40% 4 26%

6
5
4
3
2 Răspuns pozitiv
1
0
Răspuns combinat
Răspuns negativ
 Rezultatele înregistrate în urma aplicării evaluărilor iniţiale
Rezultate etapa preexperimentală-Evaluare iniţială la disciplina Limba şi literatura română

Grupa Nr.copii FB Procent B Procent S Procent I Procent

Experi- 12 1 8,33% 3 25% 5 41,66% 3 25%

mentală

De 15 4 26,66% 5 33,33% 4 26,66% 2 13,33%

control

5
4
3 Foarte bine
2
Bine
1
0 Suficient
Grupa Grupa de Evaluare Insuficient
experimentală control iniţială-Limba
şi literatura
română
 Rezultatele înregistrate în urma aplicării evaluărilor iniţiale
Rezultate etapa preexperimentală-Evaluare iniţială la disciplina Matematică

Grupa Nr.copii FB Procent B Procent S Procent I Procent

Experi- 12 1 8,33% 2 16,66% 6 50% 3 25%

mentală
De 15 3 20% 4 26,66% 6 60% 2 13,33%
control
 Rezultatele înregistrate în urma aplicării evaluărilor sumative
Unitatea tematică “Toamnă mândră, darnică!”

Limba şi literatura română Matematică

Ştiinţe ale naturii Educaţie civică

6
5
4
3 Foarte bine
2
1 Bine
0
Suficient
Insuficient
 Rezultatele înregistrate în urma aplicării evaluărilor sumative
Unitatea tematică “Bucuriile Iernii”

Limba şi literatura română Matematică

5 5
4.5
4 4
3.5
3 3
2 2.5
Foarte bine 2 Foarte bine
1 1.5
Bine 1 Bine
0 0.5
0
Suficient Suficient

Insuficient Insuficient

Ştiinţe ale naturii Educaţie civică

 Rezultatele înregistrate în urma aplicării evaluărilor sumative
Unitatea tematică “Bine-ai venit, primăvară!”
Limba şi literatura română Matematică

5
4.5
4
3.5
3
2.5
2 Foarte bine
1.5
1 Bine
0.5
0 Suficient
Insuficient

Ştiinţe ale naturii Educaţie civică

5
4.5 6
4 5
3.5
3 4
2.5 3
2 Foarte bine
1.5 2 Foarte bine
1 1
0.5 Bne 0 Bine
0
Suficient Suficient
Insuficient Insuficient
 Rezultatele înregistrate în urma aplicării evaluărilor sumative
Unitatea tematică “Vară, vară, dulce vară...”

Limba şi literatura română Matematică

5 6
5
4 4
3 3 Foarte bine
2 Foarte bine 2
1 Bine
1 Bine 0
0
Suficient Suficient
Insuficient Insuficient

Ştiinţe ale naturii Educaţie civică

7
6
5
4
3
2 Foarte bine
1
0 Bine
Suficient
Insuficient
 Etapa postexperiementală
În urma derulării experimentului, am recurs la o probă de psihodiagnoză a eficienţei
actului didactic şi anume chestionarul.
Chestionar aplicat în perioada Grupa Nr.copii Nivel Procent Nivel Procent Nivel Procent
maximal mediu minimal
postexperimentală
Experi- 12 10 83,33% 2 16,66% 0
  mentală
1.Cum vi s-au părut activităţile De 15 7 46,66% 2 13,33% 6 40%
control
desfăşurate în această perioadă?
2.Ce v-a plăcut cel mai mult în
desfăşurarea activităţilor?
3.Ce nu v-a plăcut în
desfăşurarea activităţilor?
4.Ce metode de lucru
consideraţi că ar trebui să utilizăm
la clasă? De ce?
5.Consideraţi că munca în
echipă vă avantajează în
achiziţionarea cunoştinţelor? De
ce?

Elevii din grupul experimental au descris în proporţie de 83% că strategiile moderne aplicate au
crescut eficienţa activităţii didactice, 16% au răspuns că strategiile moderne aplicate au crescut eficienţa
activităţii didactice dar au şi părţi negative.
Elevii din grupul de control au descris în proporţie de 46% că a crescut eficienţa activităţii didactice
prin strategiile moderne după această perioadă.
 Capitolul IV Analiza şi interpretarea datelor

Reprezentarea clasei experimentale înainte de începerea experimentului şi după terminarea

Limba şi literatura română experimentului Matematică

Comparând rezultatele din etapa constatativă, în care am determinat nivelul eficienţei activităţii
didactice desfăşurate cu elevii, cu rezultatele din etapa finală a experimentului, am constatat că aplicarea
strategiilor specifice asigură creşterea eficienţei activităţii desfăşurate cu elevii. Se observă un real
progres realizat de către elevi şi se poate afirma că aplicarea acestor strategii a condus la optimizarea
eficienţei activităţii didactice şi în plus a contribuit la dezvoltarea unei imagini pozitive a grupului.
Analiza, interpretarea şi valorificarea din perspectivă psihopedagogică şi metodică a datelor şi
rezultatelor colectate a dus la concluzia că aplicarea unui set de strategii specifice duce la progresul în
achiziţionarea de competenţe, dezvoltă încrederea în sine, dezvoltă capacitatea de a interacţiona cu alţi
elevi, contribuie la dezvoltarea unei imagini pozitive a grupului, îmbunătăţeşte comportamentele
autonome, permeabilitatea şi stabilitatea grupului contribuind astfel la creşterea eficienţei activităţii
didactice desfăşurate cu elevii.
 Capitolul V
Concluzii

Aplicarea strategiilor didactice specifice asigură creşterea eficienţei activităţii

didactice desfăşurate cu elevii. Elevii devin mai cooperanţi, mai primitori la ideea de a
accepta pe cineva nou în grupul lor, mai sociabili şi interesaţi de actul instructiv-educativ.
Situaţiile de învăţare rezolvate prin metode interactive de grup dezvoltă copiilor
gândirea democratică deoarece ei exersează gândirea critică . Strategiile preventive învaţă
elevii că un comportament întâlnit în viaţa de zi cu zi poate fi criticat pentru a învăţa cum să-l
evităm. Ei aduc argumente, găsesc soluţii, dau sfaturi din care toţi învaţă.
După fiecare strategie didactică aplicată se pot obţine performanţe pe care copiii le
percep şi-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. Elevii înţeleg şi observă
că implicarea lor este diferită, dar încurajaţi îşi vor cultiva dorinţa de a se implica în
rezolvarea sarcinilor de grup. Grupul înţelege prin exerciţiu să nu îşi marginalizeze
partenerii, să aibă răbdare cu ei, exersându-şi toleranţa reciprocă.
Lumea în care trăim se schimbă şi o dată cu ea şi educaţia.
Metodele interactive şi de grup învaţă copiii să rezolve problemele cu care se
confruntă, să ia decizii în grup, să aplaneze conflictele dacă sunt prezentate ca jocuri de
învăţare, de cooperare, distractive. Metodele interactive şi de grup reprezintă un început , o
schimbare, o noutate, reprezintă o perspectivă pe care cu „lupa înţelepciunii”, a dragostei, a
schimbării o vom creiona pas cu pas fiindcă noi, învăţătorii, punem temelia educaţiei, noi
suntem pionieri într-o societate democratică, europeană, fără frontiere.