MIJLOACE ŞI MATERIALE DIDACTICE

Procesul de învăţământ ca un act de comunicare, devine mai receptat, mai atractiv, mai
de substanţă şi mai eficient dacă foloseşte mijloace de comunicare, denumite mijloace
didactice( mijloace de învăţământ).
I. Conceptul de mijloace de învăţământ
În pedagogie se folosesc conceptele de materiale didactice şi de mijloace didactice( de
învăţământ).
a) Materiale didactice
Materialele didactice reprezintă ansamblul de obiecte, produse documente şi
instrumente naturale şi de substituţie folosite în actul predării-învăţării, pentru
îndeplinirea unor obiective instructiv- formativ-educative.
Exemple de materiale didactice: roci, plante, animale, piese, dispozitive, unelte,
maşini-unelte, instalaţii tehnice, reprezentări grafice, reprezentări audio-vizuale,
instrumente logico-matematice şi informatice.
b) Mijloacele de învăţământ -reprezintă ansamblul de aparate, sisteme
tehnice, ,audio-vizuale , informatice, virtuale care mijlocesc conţinuturilor în
scopuri instructiv-educative.
În practică, folosirea mijloacelor didactice se face prin îmbinarea mijloacelor
intuitive cu instrumentul logico-matematic şi acţiunea. În contextul acestui
demers didactic, ele au calitatea de a evidenţia date şi informaţii variate şi
specifice, privind aspectele fizice şi ideatice, structura, funcţionalitatea obiectelor,
fenomenelor şi proceselor studiate, uşurând în acelaşi timp, înţelegerea, asimilarea
şi aplicarea cunoştinţelor.
c) Unele considerente privind conceptele de materiale şi mijloace de
învăţământ.
In activitatea didactică tradiţională s-a operat mult timp( se mai operează şi azi)
cu conceptul de material didactic. Conceptul se referă la materiale didactice,
intuitiv, care alcătuiesc, în principal, ceea ce se numeşte bază didactică tehnico-
materială, obiectuală.. Pe lângă materialele didactice intuitive, el cuprinde şi
 elemente acţionale, experimental-aplicative, precum şi instrumentul logico-
matematic, de media şi cel informatic.

II. Fundamentarea psihopedagogică a mijloacelor de învăţământ

Mijloacele de învăţământ integrează în ele un valoros potenţial informaţional,
acţional şi psihopedagogic. În acest context, se pot evidenţia unele direcţii şi unele
funcţii ce le realizează mijloacele de învăţământ.
II.1 Direcţii importante la care îşi aduc contribuţia mijloacele de
învăţământ
Printre direcţiile importante la care îşi aduc contribuţia mijloacele de învăţământ,
menţionăm:
o Perfecţionarea procesului de predare-învăţare prin intermediul ilustrării şi
explicării intuitive şi logico-matematice
o Perfecţionarea metodologiei didactice, prin intermediul implicării bazei materiale,
a instrumentului logico-matematic şi informatic
o Perfecţionarea formelor şi tehnicilor de evaluare, prin intermediul mijloacelor
tehnice( cibernetica) şi a procedeelor folosite( teste diverse) care totodată pot
stimula conexiunea inversă( feedbackul)
o Perfecţionarea ergonomică a predării- învăţării prin raţionalizarea, optimizarea şi
eficientizarea eforturilor profesorilor şi elevilor
o Perfecţionarea acţiunilor de orientare şi selecţie şcolară şi profesională.
II.2 Funcţiile mijloacelor de învăţământ
Mijloacele de învăţământ, în strânsă legătură cu contribuţia lor la realizarea direcţiilor
didactice menţionate, îndeplinesc şi o serie de funcţii psihopedagogice, printre care
menţionăm:
 Funcţia cognitiv-formativă- mijloacele de învăţământ oferă date, informaţii
asupra realităţii studiate şi ajută, în acelaşi timp, la uşurarea actului de cunoaştere,
ca urmare a îmbinării realităţii şi imaginii acesteia cu cuvântul, a scrisului cu
acţiunea, după caz, sau cu alte cuvinte, a îmbinării cunoaşterii senzoriale cu
cunoaşterea noţiunilor şi cu practica, ajutându-i pe tineri să evidenţieze şi să
 înţeleagă aspectele fizice şi cele ideatice, să le aplice rapid, mai uşor şi mai
temeinic.
 Funcţia de legare a procesului de învăţământ cu realitatea socio-profesională
Mijloacele de învăţământ, îndeosebi cele audio-vizuale( filmele didactice şi
transmisiunile directe), dar şi mijloacele practic-aplicative creează trăiri complexe
de natură cognitivă, estetică, profesională, afectivă şi comportamentală şi după
caz, managerială, contribuind la dezvoltarea interesului, dragostei şi
ataşamentului pentru profesie, pentru activitatea social-utilă de înaltă
productivitate, competenţă,creativitate şi responsabilitate socio-profesională şi
morală.
 Funcţia de dezvoltare multidimensională şi integrală a personalităţii
Mass-media, în general, cea dedicată culturii, ştiinţei, învăţământului, educaţiei
moral-civice trebuie să reprezinte un mijloc de influenţare în direcţia dezvoltării
multidimensionale şi integrale a personalităţii. Ele nu vor putea înlocui profesorul
şi nici nu-i vor putea diminua rolul său de conducător în procesul de învăţământ.
Ele capătă valoare şi eficienţă deosebite prin spiritul de creaţie şi măiestrie al
profesorului care le dă viaţă şi forţă instructiv-educativă. În condiţiile societăţii şi
tehnologiei informaţionale, comunicarea şi informare prin intermediul
calculatorului, împreună cu CD Rom-urile conectate la Internet dezvoltă o nouă
„socializare” bazată pe relaţii dintre real( activitatea de acasă, din laborator,
întreprinderi) şi virtual, făcând pe mulţi oameni( şi tineri studioşi) tot mai
dependenţi de Internet.
III. Clasificarea mijloacelor de învăţământ
Aceasta are un caracter relativ convenţional. Desigur că poate fi determinată de
anumite criterii, cum ar fi: caracterul lor natural( sau de substituţie) şi caracterul lor
obiectual( fizic), imagistic, practic sau ideal. În lumina acestor criterii, se pot distinge
următoarele categorii de mijloace de învăţământ.
 Mijloace de învăţământ naturale- ele pot fi de două
tipuri:
a) Natural propriu-zise – colecţii de roci şi minerale, colecţii de plante, ierbare, colecţii
de insecte( insectarele), colecţii de schelete de animale, stative de substanţe chimice
naturale.
b) Naturale, confecţionate pentru nevoile activităţii social-utile – obiecte, piese,
dispozitive, mecanisme, aparate, unelte, utilaje, instalaţii, sisteme tehnice, sisteme
informatice( calculatorul)
Mijloace de învăţământ de substituţie- aceste mijloace sunt
confecţionate la o scară redusă, evidenţiind datele şi notele
caracteristice obiectelor, proceselor, fenomenelor reale pe care
le reprezintă. Printre acestea se pot evidenţia următoarele tipuri
de mijloace de învăţământ:
A)obiectuale(fizice): mulajele, corpurile geometrice, modelele
sau machetele fixe, secţionate sau funcţionale specifice
diverselor domenii, cum ar fi: biologice, mecanice, chimice,
energetice, electronice, nucleare, simulatoarele şi altele
 B) iconice sau figurative( imagistice) grecescul eikon-
imagine sau figură, iconic. Ele pot fi clasificate în două
subgrupe: reprezentări imagistice( grafice): fotografii,
desene didactice, care pot cuprinde întreaga gamă de
elemente ale desenului tehnic: schiţe, scheme, diagrame şi
simboluri intuitive, precum şi reprezentări grafice
complexe: planşe, hărţi, globul pământesc, panouri, tabele
tematice, stass-uri;
 C) reprezentări audio-vizuale. Ele sunt de mai multe
tipuri, astfel: reprezentări audio- înregistrări pe discuri,
pe benzi magnetice, emisiuni şcolare de radio-amplificare,
emisiuni şcolare de radio la nivel naţional sau local;
reprezentări video ce se pot proiecta pe ecran- foliile
transparente, imaginile şi desenele din cărţi pentru
retroproiecţii, diapozitivele, diafilmele, filmele fără sonor,
video-benzile, imaginile stereoscopice, imaginile transmise
 de calculatoare pe display; reprezentări audio-vizuale ce
se pot proiecta pe ecran-filmele didactice transmise cu
aparatele de filmare, emisiunile didactice directe de
televiziune, înregistrările pe video-casete, videofoanele,
videodiscurile, videoconferinţele, televiziunea prin cablu,
multimedia.
 Mijloacele de învăţământ logico-matematice( ideale)-
Având în vedere necesitatea unităţii dintre senzorial şi
raţional, procesul de predare- învăţare foloseşte şi
mijloacele logico-matematice( modele ideale), printre care
evidenţiem: conceptele, judecăţile şi raţionamentele- ca
forme ale cunoaşterii, împreună cu operaţiile logice:
analiza, sinteza, comparaţia, abstractizarea şi generalizarea;
formulele şi simbolurile matematice diverse; algoritmi
speciali de recunoaştere, de rezolvare, optimali.
 Mijloace de învăţământ acţionale- Ele servesc aplicării
cunoştinţelor, formării priceperilor şi deprinderilor
intelectuale şi profesionale. Printre acestea se pot
menţiona: modele experimentale( experienţe) didactice: în
clasă, cabinete, laboratoare, ateliere sau producţie; modele
acţionale realizate prin folosirea simulatoarelor; modele
acţionale informatice, efectuate cu ajutorul calculatorului,
cum ar fi în sistemul învăţării sau proiectării asistate de
calculator.
 Mijloace de învăţământ mixte-Pentru studiul individual la
diferite categorii de vârstă se elaborează mijloace de
învăţământ mixte, care, concomitent cu conţinuturile de
specialitate, integrează şi mijloace imagistice( fotografii),
reprezentări grafice, logico-matematice. Din această
categorie de mijloace de învăţământ se pot menţiona:
 cărţile( manualele, cursurile şi tratatele; îndrumarele,
culegerile de probleme, exerciţii şi texte.
 Mijloace de învăţământ informatice- Calculatoarele de
învăţare, în contextul învăţământului asistat de calculator,
au început şi vor constitui în viitor mijloacele de bază
pentru instruire. În condiţiile societăţii informaţionale,
învăţământul, ca act de informare şi comunicare
informaţională, poate deveni mai valoros, mai de calitate,
mai inteligibil, activ, atractiv şi creativ, mai eficient dacă se
folosesc tehnologiile informaţionale moderne, în primul
rând calculatoarele, CD Rom-urile, conectate la Internet.
 Mijloace de învăţământ de evaluare a cunoştinţelor-
Printre acestea se pot enumera: modele de evaluare orală,
modele de evaluare scrisă( extemporale, probe de control,
teze, teste-grile docimologice); modele de evaluare
practică; modele şi mijloace de evaluare imformatice
integrate în sistemul învăţământului asistat de calculator,
care au la bază dispozitive electronice, limbaje şi programe
informatice adaptate scopului evaluării.
IV Sistemul materialelor didactice utilizate în lecţia de chimie şi funcţiile lor
pedagogice
După funcţiile pedagogice dominante pe care le îndeplinesc în cadrul activităţii de
predare şi învăţare, materialele didactice se pot grupa după cum urmează:
 Materiale informative-demonstrative având această funcţie pedagogică
informativă şi demonstrativă; în această categorie se includ: a) Materiale
intuitive naturale: colecţii de minerale, aparate; b) Obiecte elaborate sau
construite special având scop didactic; c) Materiale sau reprezentări
figurative-ele îndeplinesc şi o funcţie de motivare a învăţării, alături de cea
intuitivă, ilustrativă şi demonstrativă; d) Reprezentări simbolice-rolul lor este
de a facilita trecerea de la concret la abstract
 Materiale pentru formarea şi exersarea deprinderilor
  Materiale destinate raţionalizării timpului în cadrul lecţiilor
 Materiale de evaluare a rezultatelor învăţării:fişe, teste
După opiniile unor cercetători, gradul de solicitare psihică( potenţialul de activizare) al
fiecărei categorii de materiale didactice creşte pe măsură ce coborâm pe scara
următoare( cunoscută sub denumirea de scara lui Dale) şi scade pe măsură ce urcăm pe
ea.
XII. Simboluri verbale( orale sau scrise)
XI. Simboluri figurate(imagini, scheme, figuri stilizate)
X. Înregistrări sonore
IX. Imagini fixe ( diafilme, diapozitive, fotografii)
VIII. Imagini mobile( filmul)
VII. Imagini TV
VI. Imagini statice( expoziţii, muzee)
V. Observaţii intenţionate( excursii de studiu)
IV. Observaţii bazate pe observaţii ştiinţifice
III. Scene dramatizate
II. Experimente inventate( simulări, machete)
I. Experienţă semnificativă directă( activitatea reală, proprie a elevului)
V. Condiţiile generale privind realizarea strategiei mijloacelor de învăţământ
Ridicarea calităţii, valorii şi eficienţei procesului de învăţământ necesită şi respectarea
unor condiţii privind alegerea şi folosirea mijloacelor de învăţământ. Printre acestea pot fi
evidenţiate următoarele:
 Dotarea corespunzătoare a unităţilor de învăţământ, a disciplinelor şi activităţilor
acestora cu o bogată, variată, perfecţionată şi adecvată gamă de mijloace de
învăţământ
 Folosirea mijloacelor de învăţământ atât în activitatea frontală şi în echipă, cât şi
în activitatea de învăţare independentă, individualizată.
 Mijloacele de învăţământ pot şi trebuie folosite în întregul proces de predare-
învăţare, îndeplinindu-şi astfel rolurile variate: ilustrativ, demonstrativ, aplicativ
şi chiar evaluativ.
 Mijloacele de învăţământ să fie folosite atât pentru obţinerea unor performanţe
cognitiv-formativ-aplicative în pregătirea tinerilor, cât şi pentru asigurarea
accesibilităţii şi eficienţei actului de predare-învăţare.
 Strategia mijloacelor de învăţământ, pentru a duce la rezultate valoroase şi
eficiente trebuie să se bazeze pe corelaţia acestora cu toate componentele
procesului didactic: obiective, conţinuturi, principii, metode, forme de activitate,
dar şi pe o relaţie adecvată profesor-elev.
 Pentru realizarea unei strategii adecvate şi eficiente a mijloacelor de învăţământ,
trebuie să se ia în seamă datele oferite de principiile didactice- îndeosebi pe
intuiţie, pe legarea teoriei de practică şi metodele de învăţământ- mai ales pe
demonstraţia intuitivă, modelarea, simularea, cât şi pe algoritmizarea, atât în
situaţia învăţământului bilateral, cât şi a învăţământului asistat de calculator.
 Desigur, inteligenţa şi spiritul de creativitate ale profesorului şi ale celui care
învaţă, în strânsă corelaţie cu concreteţea actului didactic, cu particularităţile de
vârstă şi individuale, cu gradul şi profilul şcolii, specificul disciplinelor de
învăţământ şi al activităţilor didactice, constituie condiţii importante ale sporirii şi
eficienţei folosirii mijloacelor de învăţământ.
Bibliografie selectivă:
1. Bontaş Ioan, Tratat de Pedagogie, Editura All, Bucureşti, 2007
2. Fătu Sanda, Didactica Chimiei, Editura Corint, Bucureşti, 2007