Mijloacele de învăţământ în studiul geografiei

Mijloacele de învăţământ reprezintă totalitatea obiectelor, instrumentelor, suporturilor

materiale care înlesnesc transmiterea informaţiilor, a cunoştinţelor, formarea unor
competenţe, realizarea unor aplicaţii practice în procesul didactic.
„Mijloacele de învăţământ sunt utilizate în predarea – învăţarea geografiei pentru a
facilita perceperea, înţelegerea, fixarea şi consolidarea cunoştinţelor şi abilităţilor practice”
(Niculescu M., 2002). Ele sunt mijloace pe care elevii le pot folosi, îndrumaţi de profesori,
pentru a-şi îmbunătăţi propriul proces de învăţare. Astfel, profesorul nu mai este resursa
fiecărei informaţii ce poate fi obţinută de către elevi, el devenind cel ce facilitează învăţarea,
încorporând un set de strategii pentru a-i ghida pe elevi în procesul de învăţare.
După Niculescu M. şi Nicoară V., principalele funcţii ale mijloacelor de învăţământ
sunt următoarele:
a) Funcţia de comunicare care asigură o cale economică, rapidă şi eficientă de comunicare şi
însuşire a cunoştinţelor.
b) Funcţia substitutivă care asigură înlocuirea realităţii, reconstituirea unor fenomene trecute
şi vizualizarea unor procese şi fenomene îndepărtate sau inaccesibile.
c) Funcţia de motivare a învăţării prin stimularea curiozităţii, interesului şi concentrarea
atenţiei şi a efortului de învăţare ale elevilor.
d) Funcţia formativă deoarece mijloacele de învăţământ contribuie la dezvoltarea capacităţilor
de operare a proceselor gândirii logice, prin apelarea la comparare, analiză, sinteză.
e) Funcţia estetică deoarece dezvoltă capacităţile de percepere, înţelegere.
f) Funcţia ergonomică prin oferirea un volum mare de informaţii, în timp scurt şi cu maximă
eficienţă.
g) Funcţia de evaluare se remarcă prin posibilitatea măsurării rezultatelor activităţii didactice
şi aprecierii progresului şcolar.
Clasificarea mijloacelor de învăţământ:
În cazul disciplinei geografie, clasificarea mijloacelor de învăţământ are la bază două
criterii principale:
1) după funcţia pedagogică:
a) Mijoace informativ – demonstrative ce cuprind materiale intuitive naturale precum
ierbarele, insectarele, colecţia de minerale, roci, metale. Obiectele construite în scop didactic
precum mulajele, machete, globurile geografice dar şi reprezentările figurative precum
ilustraţiile, fotografiile, tablourile, albumele, desenele, hărţile, atlasele au de asemenea un
puternic impact pentru demonstrarea unor adevăruri ştiinţifice.
 O ultimă categorie, ce face parte din mijloacele informativ – demonstrative, este
formată de reprezentările simbolice precum diagramele, cartogramele, cronograme,
cartodiagrame ce pot fi realizate fie manual, fie prin utilizarea tehnologiilor moderne.
b) Mijloacele de exersare şi formare a deprinderilor cuprind aparate şi instrumente de măsură
meteorologice, hidrologice, geologice, pedologice ce contribuie, în mod esenţial, la realizarea
experimentelor şi obţinerea, calculul şi demonstrarea unor informaţii statistice despre o
anumită regiune sau despre un anumit fenomen.
c) Mijloacele de raţionalizare a timpului didactic, în geografie, sunt reprezentate de hărţile
contur, şabloane, desene schematice ce sunt multiplicate prin fotocopiere.
d) Mijloacele de evaluare a rezultatelor învăţării sunt formate de bateriile de teste grilă şi de
aparatura specială, specifică domeniului evaluat.
2) după natura mijloacelor de învăţământ există:
a) Mijloace de învăţământ obiectuale precum tabla, tabla magnetică, colecţii de minerale, roci,
soluri, ierbare, insectare etc.
b) Mijloace de învăţământ scrise şi grafice precum texte, cărţi, manuale, planşe, hărţi, atlase,
albume, dicţionare, tablouri etc.
c) Mijloace de învăţământ audio – vizuale precum videocasetofon, televizor, camera video,
calculatorul, retroproiectorul, epidiascopul, videoproiector etc.
Geografia este o disciplină care utilizează foarte multe tipuri de mijloace de
învăţământ, datorită conţinuturilor foarte variate care sunt abordate în cadrul orelor de curs.
Abundenţa acestor mijloace este importantă, însă nu garantează lecţii de succes de unele
singure. Măiestria şi discernământul cu care cadrele didactice utilizează acest echipament dau
eficienţă şi creează premisa unor lecţii de succes în cadrul orelor de geografie. O problemă
generală legată de mijloacele de învăţământ, constă în dificultatea achiziţionării acestora
datorită costurilor uneori ridicate. De asemenea, multe din mijloacele geografice de
învăţământ, prezente în instituţiile de învăţământ, au o vechime mare şi sunt deseori într-o
stare precară. Reprezentările cartografice, alături de mijloacele tradiţionale precum tabla,
creta, caietul de notiţe şi manualul, predomină şi în prezent, în majoritatea instituţiilor de
învăţământ preuniversitare din România, în ciuda progresului tehnologic înregistrat pe plan
mondial.
Principalele materiale didactice şi surse de informare:
1) Cabinetul geografic, destul de rar întâlnit în şcolile din România, este foarte important
deoarece ora de geografie necesită folosirea unei săli proprii ca urmare a nevoii de spaţiu
pentru materialele vaste de afişaj precum hărţile geografice, pentru uşurinţa de deplasare a
profesorilor şi a elevilor în cadrul realizării de lucrări practice. De asemenea instalarea
aparatelor necesită o sală proprie, deoarece este dificilă mutarea acestora dintr-o sală în alta de
către profesorul de geografie. Elevii trebuie să utilzeze, în cadrul lucrărilor practice de
geografie şi a activităţilor de grup, numeroase mijloace de învăţământ precum instrumente de
măsurat, eşantioane de roci, modele geografice etc. ceea ce necesită un spaţiu propriu pentru
desfăşurarea eficientă a activităţilor din cadrul orelor de geografie.
Cerinţele esenţiale ale cabinetului de geografie impun ca, în funcţie de posibilităţi,
acesta să aibă dimensiuni suficient de mari, pentru a putea integra în acelaşi spaţiu
materialele didactice şi colectivul de elevi, să conţină un mobilier modular, să ofere o
suprafaţă vastă de afişaj şi de proiecţie, de tablă care să nu se suprapună peste suprafaţa de
afişaj. De asemenea, acesta trebuie să dispună şi de un spaţiu destinat lucrărilor practice, de
un depozit cu materiale didactice şi de un calculator cu conexiune la internet.
Puncte tari Puncte slabe
- spaţiu dedicat materiei de studiu; - greu de organizat în şcolile aglomerate;
- o mai mare uşurinţă pentru profesorul de - mari costuri materiale cu constituirea şi
geografie; întreţinerea acestuia;
- uşurinţă în deplasare pentru elevi; - necesitatea unor achiziţii de mijloace de
- uşurinţă pentru profesori şi elevi în învăţământ (hărţi, aparate etc).
organizarea modului de lucru;
- permite efectuarea lucrărilor practice şi a
experimentelor.
Oportunităţi Ameninţări
- accesarea de fonduri europene pentru - lipsa de spaţiu în unele şcoli cu efective
realizarea cabinetelor de geografie în şcoli. mari de elevi.

2) Mijloacele grafice
Mijloacele grafice reprezentate de hărţi, diagrame, profile, grafice geografice sunt
esenţiale în predarea-învăţarea geografiei deoarece „permit vizualizarea adecvată a obiectelor,
fenomenelor şi proceselor geografice, surprind distribuţia lor spaţială, prezintă corelaţiile
dintre fenomene, dinamica lor, direcţia de evoluţie etc.” (Niculescu M., 2002).
a) Harta este reprezentarea grafică în plan, micşorată la scară a suprafeţei terestre şi are un rol
determinant în învăţământul geografiei, deoarece prezintă sinteze cartografice, conţinând
semne conveţionale şi redau ansamblul fenomenelor la nivelul planetei, continentului sau
regiunii.
 Cuprinde câteva elemente esenţiale precum titlul hărţii, scara hărţii şi legenda hărţii.
Scara hărţii arată de câte ori este micşorată suprafaţa reală a Terrei pentru a fi reprezentată pe
o hartă şi poate fi numerică sau grafică iar legenda hărţii explică semnele convenţionale,
simbolurile, desenate pe hartă. De asemenea, hărţile pot fi în primul rând, fizice sau politice
dar există şi alte varietăţi în funcţie de conţinutul care se doreşte a fi studiat, cum ar fi hărţile
faunistice, hărţile geologice, hărţile pedologice, hărţile economice etc.
Hărţile fizice redau, în primul rând, cadrul natural al suprafeţei reprezentate,
evidenţiind formele de relief şi apele folosind o gamă de culori convenţionale pentru fiecare
din elemente reprezentate iar hărţile politice redau, mai ales, statele şi oraşele de pe glob sau
continente cu graniţele lor bine individualizate.
b) Diagramele sunt „modele grafice figurale şi convenţionale care transpun informaţiile
statistice în desene geografice foarte variate” (Niculescu M., 2002). Acestea se regăsesc în
cadrul manualelor şcolare, sau pot fi realizate de către elevi pe foi milimetrice, cu scopul de a
observa, descrie, analiza, compara, explica un fenomen geografic sau pentru a stabili originea,
evoluţia şi funcţionalitatea diferitelor obiecte şi fenomene geografice.
După modul de reprezentare grafică se disting patru categorii principale de diagrame:
a) liniare (histograme) ce se construiesc în urma unirii punctelor prin linii continue sau
întrerupte înscrise pe reţeaua rectangulară a graficului folosind scările marginale.
b) areale (areograme) care se reprezintă prin folosirea unor figuri geometrice diverse precum
pătratele, dreptunghiurile, cercurile etc.
c) volumetrice (blocdiagrame, stereograme) se realizează prin proiecţia tridimensională a unor
corpuri geometrice precum cubul, paralelipipedul, piramida, conul etc.
d) figuri artistice realizate prin desene picturale, semne naturale schematice sau semne
simbolice.
c) Profilele sunt „reprezentări grafice alcătuite din profile topografice pe care se marchează
diferite elemente geografice” (Niculescu M., 2002). Profilele pot fi simple, când reprezintă
doar una dintre componentele geografice, sau complexe, când reprezintă un ansamblu de
elemente geografice. Utilizarea didactică a profilelor este de mare eficienţă în analiza fizico –
geografică sau economico – geografică, ori în analiza unor componente aparte.
Puncte tari Puncte slabe
- permit prelucrarea statistică a datelor; - nu permit vizualizarea concretă a
- uşurinţa în prelucrare cu ajutorul fenomenelor geografice;
calculatorului; - volum mare de date concentrate într-un
- mijloace de bază în învăţământul românesc
pentru disciplina geografie; spaţiu mic.
- costuri relativ reduse.
Oportunităţi Ameninţări
- realizarea de către elevi a unor postere cu - uzura mare fizică şi morală a mijloacelor
diverse grafice; grafice din şcoli.
- atragerea de fonduri pentru achiziţionarea
unor hărţi noi, actualizate.

3) Globul geografic este reprezentarea reală şi exactă a suprafeţei Pământului, micşorată cu

ajutorul scării de proiecţie. Globul geografic se remarcă prin faptul că nu deformează planeta
noastră, ceea ce îl face mijlocul didactic cel mai indicat pentru predarea formelor şi
distanţelor, pentru explicarea diferenţei de fus orar şi de anotimpuri, pentru înţelegerea
efectului de lumină, a alternanţei zi – noapte, a procesului de încălzire a Terrei, a eclipselor
etc.
Reprezentarea pe glob este o imagine concretă a Pământului, pe când reprezentarea în
plan (mapamond) este o reprezentare abstractă. Prin proiecţia cartografică în plan, reţeaua de
meridiane şi paralele, formează un planiglob.
Puncte tari Puncte slabe
- este cea mai realistă reprezentare a planetei; - nu ţine cont de turtirea la poli a Terrei;
- arată influenţa formei planetei asupra - globurile geografice mari sunt dificil de
diverselor elemente geografice; mânuit.
- stârnirea curiozităţii elevilor;
Oportunităţi Ameninţări
- atragerea de fonduri pentru achiziţionarea - uzura mare fizică şi morală a globurilor
unor globuri geografice noi, actualizate. geografice din şcoli.

4) Instrumentele şi aparatele de măsură sunt utilizate în predarea-învăţarea geografiei

deoarece asigură efectuarea experimentelor şi lucrărilor de laborator, a operaţiilor practice,
tehnice şi presupune exersarea gândirii şi imaginaţiei din partea elevilor. Există numeroase
instrumente şi aparate de măsură folosite pentru observaţii şi măsurători astronomice precum
gnomonul, cadranul solar, eclimetrul, busola, a măsurătorilor meteorologice precum
termometrul, barometrul, higrometrul, anemometrul, heliograful, pluviometrul, sau a
măsurătorilor hidrologice precum mira hidrometrică, limnigraful, sonda de mână, flotori, rigla
nivometrică etc.
Foarte eficient, pentru lucrările de poziţionare, este G.P.S.-ul care se poate găsi atât ca
instrument separat sau direct încorporat în telefoanele inteligente. G.P.S. (Global Positioning
System) este un sistem satelitar utilizat în navigaţie şi care îţi determină poziţia geografică 24
ore pe zi, în orice loc pe glob şi în orice condiţii de vreme.
După Niculescu M., G.P.S.-ul cuprinde un grup de 24 sateliţi cu orbită circumterestră
şi cu baleiere de semnale radio, continuu, asupra suprafeţei terestre. Un receptor G.P.S. este
un aparat electronic mic sau telefonul de nouă generaţie ce recepţionează semnale radio de la
sateliţi pentru a determina poziţia geografică a locului. Cu ajutorul acestui instrument putem
obţine datele de latitudine, longitudine, altitudine, temperatură şi timp oficial ale locului de
utilizare. Coroborat cu o hartă topografică, receptorul G.P.S. poate fi programat să orienteze
parcurgerea unui traseu pe o anumită direcţie. Această tehnologie de localizare este cea mai
perfecţionată şi cu exactitatea cea mai ridicată. În funcţie de formele de relief ale terenului se
realizează o poziţionare cu erori cuprinse între câţiva metri şi câţiva zeci de metri.
G.P.S.-ul este foarte util pentru stabilirea coordonatelor geografice ale unui loc şi a
altitudinii înregistrate în locaţia respectivă, de aceea poate fi întrebuinţat în diverse activităţi
didactice şi extradidactice cum ar fi lecţiile de cartografie, în aplicaţiile practice, în excursii şi
expediţii etc.
Puncte tari Puncte slabe
- esenţiale pentru realizarea experimentelor; - specializare înaltă pentru utilizarea
- interes ridicat din partea elevilor; instrumentelor;
- formarea unor deprinderi şi competenţe - costuri materiale foarte mari;
practice la elevi; - necesitatea existenţei unui spaţiu specific.
- cooperare între elevi pentru realizarea
aplicaţiilor practice
- o strânsă colaborare profesor-elevi;
- pondere mai mică de cunoştinţe livreşti
Oportunităţi Ameninţări
- facilitarea lecţiilor despre coordonatele - lipsa de internet in scoala nu permite tuturor
geografice elevilor sa se conecteze la internet pentru a
utiliza G.P.S.
5) Aparate audiovizuale şi informatice
a) Videoproiectorul permite proiectarea pe un ecran a unei imagini mărite, a unei secvenţe
video folosind un ecran cu cristale lichide (lcd) conectat la calculator. În geografie, un avantaj
deosebit este acela că se pot prezenta fenomene sau locuri care nu pot fi accesibile altfel. Se
pot face prezentări powerpoint sau viziona materiale video de pe diverse platforme
educaţionale sau reţele sociale.
b) Diapozitive şi fotografii sunt documente folosite mai rar în prezent datorită trecerii acestor
materiale pe suporturi digitale. Importanţa fotografiilor este foarte mare, deoarece ele permit
cadrelor didactice să dispună, practic de un substitut al terenului. Se recomandă în didactica
geografică, ca imaginea să fie punctul de plecare al analizei, în scopul de a stimula interesul,
şi de a determina elevii să facă observaţii personale şi să emită ipoteze asupra problemei
abordate. Analiza unei fotografii trebuie să fie pregătită de profesor, fiind necesar ca el să
prevadă momentul din lecţie în care va recurge la acest document.
c) Televiziunea este extrem de atractivă, deoarece se află în sfera de interes al celor mai mulţi
elevi. Pot fi prezentate documentare de pe posturi specifice care pot îmbunătăţi calitatea
informaţiilor obţinute de elevi, în lecţiile obişnuite desfăşurate înainte. Este greu de utilizat
însă la orele de curs datorită dificultăţilor legate de instalarea echipamentelor necesare şi a
constrângerilor de orar.
d) Compactul discul (C.D.) are rolul de a stoca şi exploata imaginilor fixe sau animate şi a
sunetelor, fiind citit de cd-writter, o componentă laser a P.C-ului, ceea ce-i asigură o mare
durată de folosire. Conform Niculescu M., el permite elevilor să se autodocumenteze şi să
creeze noi montaje video, texte, prezentări iar profesorului să integreze în lecţie, într-un timp
scurt, imagini, texte şi sunet cu posibilitatea derulării înainte-înapoi, oprirea asuprei unei
imagini, înlănţuirii de secvenţe sau programarea derulării lor. În prezent C.D-ul este în mare
parte înlocuit cu stick-ul usb de memorie care permite o memorizare mai mare şi o mai uşoară
gestionare a fişierelor stocate pe acesta.
e) Calculatorul a devenit în prezent un instrument în serviciul instruirii didactice. Niculescu
M. stabileşte că pentru elevi, „calculatorul facilitează o mai mare autonomie a învăţării şi o
mai bună adaptare la sistemul propriu de învăţare, fiind un mijloc care permite simularea şi
sondarea experimentală şi care dezvoltă un demers participativ”. Pentru profesor, calculatorul
permite crearea unor relaţii diferite cu elevii, profesorul nefiind doar persoana care transmite
nişte cunoştinţe ci şi cel care ajută să se construiască aceste cunoştinţe, sporind astfel interesul
pentru lecţie şi facilitând prelucrarea rapidă a datelor şi transformarea lor în hărţi sau grafice
de calitate.
Puncte tari Puncte slabe
- completează explicaţiile verbale; - necesită o anumită specializare pentru
- permite vizualizarea unor locaţii, fenomene utilizarea aparatelor;
altfel foarte greu accesibile; - se pot produce denaturări ale fenomenelor;
- eficientizarea timpului; - costuri materiale mari;
- consolidarea cunoştinţelor şi abilităţilor; - uneori predispun la o receptare pasivă.
- flexibilitate mare;
- motivează elevii pentru găsirea de
informaţii suplimentare;
- pondere mai mică de cunoştinţe livreşti.
Oportunităţi Ameninţări
- pot fi atrase fonduri europene sau interne - lipsa personalului specializat;
pentru dotarea şcolilor cu aparate - lipsa fondurilor pentru achiziţia sau
audiovizuale şi informatice. repararea echipamentelor.

6) Mijloacele de învăţământ tradiţionale:

a) Manualul „este un mijloc de învăţământ vechi, cu o utilitate verificată” (Mândruţ O., 2014).
El cuprinde, în principiu, elementele esenţiale destinate învăţării şi este un auxiliar important
prin documentaţia oferită, prin prezentarea sintetică a unei probleme, prin exerciţiile propuse
şi prin posibilitatea pe care o oferă elevilor de a citi sau reciti acasă această prezentare.
b) Caietul de notiţe şi de activităţi practice este foarte util deoarece prezintă succint ideile
principale ale lecţiilor de la clasă. În el se regăsesc planurile de idei scrise pe tablă de către
profesor, termenii noi explicaţi, aplicaţiile şi exerciţiile practice efectuate în clasă.
c) Atlasul este un mijloc de învăţare indispensabil pentru lecţia de geografie, deoarece permite
elevilor să identifice şi să localizeze locurile şi fenomenele studiate, să restabilească
dimensiunile spaţiale ale fenomenelor, să găsească relaţii între acestea şi să-şi verifice
cunoştinţele.

Puncte tari Puncte slabe

- conform programei; - nu permit vizualizarea concretă a realităţii;
- adaptate la nivelul elevilor; - datele conţinute necesită uneori explicaţii
- permit identificarea locurilor, fenomenelor suplimentare;
studiate; - uneori nu sporesc capacităţile şi
- bogate în documente (fotografii, hărţi, competenţele practice ale elevilor.
grafice, texte);
- costuri materiale relativ mici.
Oportunităţi Ameninţări
- combinate cu alte mijloace de învăţământ - tendinţa unor cadre didactice de a utiliza
pot căpăta şi o dimensiune practică. doar aceste mijloace de învăţământ, prin
utilizarea unor metode tradiţionale de
instruire.

Concluzie
Mijloacele de învăţământ reprezintă o componentă esenţială în desfăşurarea procesului
instructiv-educativ cu specific geografic, deoarece prin funcţiile pe care le îndeplinesc acestea
permit transmiterea de cunoştinţe şi formarea de competenţe la elevi, îndeplinind astfel
obiectivele propuse în programa şcolară.
Mijloacele de învăţământ trebuie selectate şi utilizate în funcţie de contextul pedagogic
concret de la clasă, şi trebuie utilizate împreună, deoarece utilizarea unui singur mijloc de
învăţământ nu poate atinge o eficienţă maximă a actului didactic, indiferent cât de bine acest
mijloc este conceput. În alegerea corectă a mijloacelor de învăţământ utilizate la ora de
geografie este necesară o analiză a conţinuturilor ce urmează a fi abordate, a tipului de lecţie
şi a strategiei didactice abordate, precum şi a metodei didactice folosite în respectiva lecţie.
Un mijloc de învăţământ nu este eficient în sine, ci numai ca parte componentă al unui sistem
de mijloace de învăţământ, care conclucrează şi se completează între ele şi se integrează într-
un demers didactic coerent. Eficienţa mijloacelor tehnice de instruire depinde şi de pregătirea
profesorului, de nivelul la care el stăpâneşte materialul ce urmează a fi utilizat, de măsura în
care el este familiarizat cu aparatele, în acelaşi timp fiind necesară şi pregătirea elevilor pentru
a utiliza în activitatea lor, mijloacele de învăţământ.
 Bibliografie
- Niculescu M., Nicoară V., Didactica geografiei (elemente de formare iniţială şi continuă a
cadrelor didactice), Ed. Muntenia & Leda Leda, Constanţa, 2002
- Mândruţ O., Dan Steluţa – Didactica geografiei, o abordare actuală, Ed. Corint Educational,
Bucureşti, 2014;
- www.examentitularizare.ro – Pedagogie şi elemente de psihologie şcolară – pentru
Definitivare în învăţământ;