Pedagogie II

Lector dr. Svetlana Vrgovici

(C4) Baza didactico- materială.Mijloace de învăţământ.Mijloace didactice.

Baza didactico-materiala a invatamantului include urmatoarele tipuri de resurse pedagogice

valorificabile la nivelul activitatii pedagogice, in general, a actiunii didactice, de predare-invatare-
evaluare, in mod special:
1. Mijloacele de invatamant;
2. Spatiul scolar;
3. Arhitectura scolara.

1. Mijloacele de învătămînt
Mijloacele de învăţământ reprezintă totalitatea materialelor, dispozitivelor şi aparatelor cu ajutorul
cărora se realizează transmiterea şi asimilarea informaţiei didactice, înregistrarea şi evaluarea
rezultatelor obţinute.
Nu trebuie să se confunde mijloacele de învătămînt cu mijloacele didactice.De aceea, unii
autori fac deosebirea între materiale didactice şi mijloace tehnice de învăţământ. E. Joiţa (2003) face
următoarele nuanţări terminologice:
- mijloacele de învăţământ aparţin lumii tehnice (de la cretă, carte până la computer),
- mijloacele didactice în sens funcţional aparţin tehnologiei didactice, având valoare formativă şi
deservind procesul instructiv-educativ.
Mijloacele de învățămînt se folosesc diferentiat în functie de specificul colectivului de elevi, specificul
disciplinelor si de obiectivele operationale urmarite în cadrul lectiei.
Un învăţământ modern nu poate face abstracţie de utilizarea mijloacelor de învăţământ, atât clasice, cât
şi moderne.
Clasificarea mijloacelor de învăţământ poate fi determinată de anumite criterii:
 caracterul lor natural sau de substituţie
 caracterul lor obiectual (fizic) , imagistic, practic sau ideal
Importanţa mijloacelor de învăţământ este dată de funcţiile acestora:
Nr. Functiile mijl. de înv. Rolul funcției
crt.
1 informativă / cognitivă se pot transmite mai multe informaţii, în acelaşi interval de timp
2 formativ - educativă creşte gradul de organizare a informaţiei transmise şi, în
consecinţă se dezvoltă capacităţile intelectuale ale educabililor
3 evaluare a randamentului şcolar constă în posibilitatea mijloacelor de învăţământ de a
diagnostica şi aprecia progresele înregistrate de către cursanţi
4 ergonomică / de raţionalizare a reduce efortul intelectual şi fizic depus de profesor şi student
efortului depus de educator şi în procesul de predare - învăţare;
educabil
5 stimulativă constă în. provocarea şi dezvoltarea motivaţiei pentru
problemele studiate
6 de şcolarizare substitutivă / de rezolvă unele probleme ale sistemului de învăţământ cum ar fi
realizare a învăţământului la criza acută de cadre didactice în zone geografice speciale,
distanţă imposibilitatea frecventării cursurilor a unor persoane cu cerinţe
educaţionale speciale.

Pentru clasificarea acestor mijloace s-au adoptat diferite criterii cum ar fi:
a). Mijloace informativ-demonstrative
• mijloace logico – intuitive (aparate, instrumente, dispozitive, instalaţii, colecţii de plante, roci, substanţe);
• obiecte confecţionate special (machete, şabloane);
• substituienţi imagistici sau reprezentări figurative (ilustraţii, schiţe, scheme, planşe, STAS-uri, desene
explicative la tablă, icoane, portrete);
1
• mijloace logico - raţionale şi simboluri (scheme electronice, formule fizice, chimice, dispozitive electronice);
În cadrul mijloacelor informativ – demonstrative o categorie aparte o reprezintă mijloacele
audio-vizuale care lărgesc posibilitatea educatorului şi a educatului de desfăşurare a procesului
didactic. Mijloacele audio – vizuale (AV) pot fi:
• statice - proiecţiile de diapozitive şi diafilme, retroproiecţiile, aspectomatul, radiodifuziunea,
înregistrarea sonoră;
• dinamice – filmul didactic, documentar - artistice emisiunile TV cu caracter didactic, înregistrările pe
casetele video, TV cu circuit închis, imagini transmise cu ajutorul calculatorului.
b). Mijloace de investigare, exersare şi formare a deprinderilor acestea ajută la formarea
priceperilor şi deprinderilor intelectuale şi profesionale ale educabilului.
• aparatură de experimentare cu truse şi instalaţii de laborator;
• aparate de măsură, instrumente, accesorii, materiale consumabile;
• echipamente tehnice, aparate de proiecţie de filamt, retroproiector, surse de încălzire, răcire;
• dispozitive şi echipamente de instruire asistată de calculator.
c). Mijloace de învăţământ mixte cuprind mijloacele imagistice (reprezentări grafice,
fotografice) şi servesc pentru studiul individual al educabilului.
• manualele, cursurile şi tratatele, enciclopediile, instrucţiuni, regulamente;
• îndrumătoarele de laborator, proiect;
• culegere de probleme şi exerciţii;
• lucrări ştiinţifice apărute în reviste de specialitate.
d)). Mijloace de învăţământ de evaluare a cunoştinţelor
• modele de evaluare orală;
• modele de evaluare scrisă (probe de control, teste, grile, baterii de teste, chestionare docimologice);
• modele de evaluare practică prin lucrări de laborator (dispozitive de verificare a deprinderilor);
• mijloace de evaluare informatice integrate în sistemul învăţământului asistat de calculator
(calculatorul de tip personal).

Etape ale procesului de învăţământ când utilizăm mijloacele de învăţământ:

Etape ale lectiei Mijloace didactice
Transmiterea noilor cunoştinţe mijloace audio-vizuale, mulaje,planşe, modele, atlase
Formarea abilităţilor/deprinderilor microscoape, truse, aparatură audio-video
practice
Fixarea şi sistematizarea tabele, scheme, planşe, slide-uri
cunoştinţelor
Aplicaţii practice material viu şi conservat, aparatură de laborator
Evaluarea cunoştinţelor calculator, teste docimologice, planşe, mulaje, preparate, modele

Cum îşi alege profesorul mijloacele de învăţământ?

-dotarea materială -obiectivele didactice
-conţinutul abordat -resursele procedurale
-particularităţile clasei -nivelul clasei
-personalitatea şi disponibilitatea profesorului
Utilizarea unor mijloace didactice
Calculatorul prezentarea materiei intr-o structurare logică, sistematică și particulară a acesteia.
Fotografiile foarte clare, color, nu foarte mari.
Manualul organizarea activității independente și individuale; rezolvare de exerciții și probleme;
demonstrații cu ajutorul schemelor, tabelelor, figurilor și a ilustrațiilor
Mijloacele se verifică înainte de oră; profesorul caută și selectează cele mai sugestive și mai interactive
audio-vizuale filme didactice.
Mulajele reproduc mărit și în spațiu diferite sisteme, se pot utiliza în fața întregii clase.
Pe cele decompozabile pot exersa și elevii.
Planșele fac posibilă cunoașterea sistemelor, proceselor, fenomenelor,legilor;
seturile de planșe vacumate se distribuie elevilor individual sau în grupuri de 2.
2
 Reguli cu privire la folosirea mijloacelor didactice:
- se utilizează atât în asimilare cât și în fixare-verificarea cunoștiințelor;
- profesorul trebuie să coreleze mijlocul de învățământ cu situația de învățare;
- când se lucrează frontal mijlocul de învățământ trebuie să fie vizibil pentru toți elevii;
- profesorul va coordona activitatea de observație;
- la mijloacele didactice de dimensiuni mici se lucrează pe grupe;
- unele mijloace nu sunt activizante - ele induc recepționarea pasivă a informației;
- unele reprezentări pot să nu fie veridice sau reale.
Materialele didactice – sunt o categorie de materiale intuitive cu ajutorul cărora se pot realize
cerintele principiului intuiției în condițiile perceperii. Materialele didactice sunt realizate de
profesorul însuși sau de educabili pentru a fi folosite în scopul individualizării și diferențierii
învățării.
Materialele didactice sunt asistentii de încredere ai profesorului fară de care educabilii nu ar
avea un parcurs atat legat în acumularea noilor informatii didactice. Sunt foarte multe materiale
didactice de care un profesor are nevoie la orele de clasa. Aceste unelte transforma procesul de
invatare într-un mecanism mai simplu si mai atrăgător.
Materialele didactice pot fi elaborate pentru orice disciplina sub forma de:
a)material didactic natural,
b)material didactic desenat,
c)material didactic fotografiat,
d)material didactic imprimat,
e)material didactic video.
a)Materialele naturale devin didactice numai dupa o ”prelucrare pedagogica” cind pot indeplini
anumite funcții specifice de sursă de informare didactică. Prelucrarea poate consta:
- în etichetarea (operație prin care se pun în evidentă aspecte care formeză obiective ale educației în
cadrul lecției),
- esentializarea fenomenului (schematizarea fenomenului, de exemplu pe o coală de hirtie, pe un
dispozitiv),
- prescrierea căilor de acces către obiectul cunoasterii ( deci indicarea metodologiei de lucru).
b)Materialul didactic desenat pe hirtie desenat pe hirtie virtuală formează ceea ce, în mod obisnuit, se
numește o planșă. Însă un astfel de material didactic trebuie sa satisfacă o serie de cerințe, dintre care
reținem:
- să folosească culori, cit ma apropiate de cele naturale; plansele monocolore nu servesc funcțiile
didactice.Folosirea culorilor să respecte normele cromatice stabilite în pictură sau desenul tehnic;
- să esențializeze fenomenul;
- detaliile să fie nominalizate, terminologia introdusă sa fie la nivelul de studii al clasei și să n u
estompeze fenomenul desenat;
- atit desenul , cît și terminologia sa fie vizibile de la distanță( media distantei dintr-o clasă).
c) Materialul didactic fotografiat – fotografia poate fi folosită numai daca este prelucrata pedagogic.
Fotografiile didactice sunt inseriate dupa logica cunoasterii fenomenului, iar acesta trebuie prezentat
schematic. Prezentarea fotografiilor se face de regula sub forma de panouri sau sub forma de albume.
d) Material didactic imprimat pe pelicula( film, diafilm) , pe folie transparenta necesita un grad ridicat
de prelucrare tehnica specifica. Problemele care se ridica in acest caz privesc mai curînd modul de
folosire a acestor materiale didactice la lectie.
Eficienta materialului didactic este dată de urmatoarele caracteristici:
- suplimentează explicațiile verbale;
- familiarizarea educabilului cu o realitate greu accesibilă pe cale directă;
- oferă suport vizibil intuitiv;
- consolidează cunoștințe didactice si abilități;
- timpul de instruire devine mai eficient.

3
 Materialele didactice împreună cu auxiliarele didactice trebuie sa fie bogate, actualizate pentru
fiecare nivel de clasă, la aproape toate disciplinele de învățământ.
Cerinte cu privire la folosirea materialului didactic.
- materialul didactic se foloseste la fiecare lectie, el este pregatit la începutul zilei în care este
planificată lectia, ordonîndu-l în raport cu ergonomia procesului didactic;
- după lectie materialul didactic se depune în sala de pastrare, materialul didactic nu se abandoneaza in
alte locuri ( cancelarie, sali de clasa, culoare).
- operatiunile de pregatire a materialului didactic, mai ales cele de transport, dus-intors sunt efectuate
de laborant. În lipsa acestuia, profesorul poate apela la serviciile unei echipe de 1-2 elevi, întodeauna
aceeasi la o clasa dată, echipa bine instruita si motivata. Folosirea elevilor la întimplare pt transportul
materialelor didactice nu este recomandata, deoarece poate produce dezordine si iresponsabilitate.
Mijloace tehnice auxiliare – servesc pt accesarea informatiei didactice sau constituie structuri
materiale pe baza carora se formeaza deprinderile practice necesare exercitarii unei meserii/
specializari tehnice. Mijloacele tehnice auxiliare pot fi:
a)Mijloace tehnice de accesare a informatiei didactice
- servesc pt. cunoasterea fenomenelor microscopice, pt punerea in evidenta a imaginilor
( microscoape, lupe, truse pt analize chimice, trese pt analize organoleptice).
- asigura accesul la mesaje audio, video, audio- video ( diapozitive, filme).
In practica didactica acestea se folosesc dupa un instructaj în prealabil cu privire la respectarea
regulilor de protectie a muncii.
b) Mijloace de instruire practica tehnica – sunt mijloacele de productie destinate aplicarii diverselor
tehnologii ( instalatii, masini, unelte si alte utilaje).Fiecare utilaj tb. sa indeplinesc doua categorii de
cerinte:
- sa corespunda tuturor criteriilor de exploatare ergonomica a echipamentului;
- sa asigure folosirea echipamentelor de catre educabili în deplina securitate;
- sa fie suficiente astfel încat fiecare educabil sa poata exersa un timp optim, în vederea
formarii unui posibil automatis necesar unei meserii.

2.) Spatiul scolar reprezinta mediul care valorifica resursele pedagogice existente la niveluri
de functionalitate optima, pentru stimularea activitatii, mobilitatii si securitatii "actorilor educatiei".
Calitatea spatiului scolar reflecta progresele inregistrate în gindirea pedagogica, în politica
investitiilor în educatie, în tehnologiile aplicate în domeniul arthitecturii si al ergonomiei.
Institutia scolara moderna vizeaza delimitarea unui spatiu adecvat pentru valorificarea proiectelor si a
strategiilor pedagogice angajate la nivel de sistem si de proces, în stransa legatura cu oportunitatile si
constrangerile dependente de raporturile existente cu comunitatea educativa locala.
O asemenea institutie moderna devine functionala prin relatiile stabilite intre urmatoarele spatii
scolare:
- clase scolare, care asigura realizarea activitatii didactice de baza (lectia):
Acestea sunt dotate conform standardelor și normelor în vigoare, necesare unei bune funcționări pentru
fiecare grupă de vârstă.
- cabinete scolare, care asigura realizarea unor activitati didactice pe baza de documentare;
- laboratoare scolare, care asigura realizarea unor activitati pe baza de experiment;
- ateliere, loturi scolare, care asigura realizarea activitatii pe baza unor actiuni practice;
- terenuri didactice - sunt instrumente de învățămînt indispensabil atit pt. educatia tehnologica, ed.
fizica si sport cit si pentru specializarea topografie.
- platforma tehnica didactică - amplasata în cadrul liceelor tehnice sau scolilor de arta si meserii, ajuta
educabilii sa isi formeze anumite deprinderi si priceperi pe o anumita specializare.
- sala de sport scolara, bazin de inot scolar, care asigura realizarea in conditii optime a activitatilor de
educatie fizica si sport
- locuri de recreere, care asigura petrecerea corespunzatoare a timpului liber al elevilor si al
profesorilor, in perioada programului scolar.

4
- cabinete metodice pentru profesori, care asigura informarea complexa a acestora, in termenii unor
cerinte de perfectionare si de cercetare pedagogica:
- biblioteca scolara, mediateca scolara la dispozitia tuturor "actorilor eduatiei", cu valorificarea
tehnologiilor informatizate, in mod individual si in conditii de retea;
- spatii scolare speciale pentru realizarea serviciilor de management, gestiune, contabilitate,
administratie, secretariat etc;
- spatii scolare speciale pentru organizarea unor activitati festive, spectacole, intalniri cu parintii, cu
alti factori educationali etc.
- spatii scolare speciale pentru functionarea internatului scolar si a cantinei scolare.
- cabinete medicale si psihopedagogice
- grupuri sanitare pe fiecare nivel, inclusiv pentru persoane cu nevoi speciale, la parterul școlii.

3) Arhitectura scolara - reprezinta "o valoare de folosire pedagogica" – rezultată din constructie, stil,
estetica - semnificativă pentru educabili, profesori, administratori, reprezentanti ai comunitatii
educative, integrală a modelului de proiectare pedagogică a spatiului școlar.
Acest concept operational evidentiaza raporturile dintre mijloacele de invatamant existente si
spatiul școlar care asigură valorificarea efectivă a acestora, în cadrul unei dinamici pedagogice
specifice, realizabilă la nivel de:

Dinamica Caracteristica privind dinamica pedagogica pe cele 3 niveluri

pedagogica la
nivel
adaptabilitatate o constructie scolara care permite finisari, inlocuiri, deplasari, anexe, schimbari
calitative si cantitative la nivelul mijloacelor de învatamant, la nivelul gestiunii
resurselor etc;
flexibilitate o constructie scolara care permite schimbari la nivelul orarului, efectivelor de elevi si
profesori, indicelui de scolarizare si de frecventa
comunitate o constructie scolara aflata in centrul comunitatii educative, care permite stabilirea
unor corelatii functionale cu serviciile culturale, sportive, manageriale,
administrative, politice, economice ale comunitatii locale.

Functionalitatea bazei didactico-materiale a școlii presupune afirmarea principiilor ergonomice

la conditiile specifice activitatii pedagogice, de formare-dezvoltare permanentă a personalității umane:
- principiul optimizarii mijloacelor de invatamant in functie de contributia acestora la realizarea
obiectivelor actiunii didactice, de predare-invatare-evaluare la niveluri de performanță si de
competenta superioare;
- principiul adaptarii spațiului si a mobilierului scolar la cerintele și posibilitatile psihologice și sociale
ale "actorilor educatiei";
- principiul valorificarii arhitecturii școlare la nivelul organizarii mediului ambiental și al climatului
psihosocial în care este realizată corelatia dintre subiectul educatiei si obiectul educatiei.