MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA ,,1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA – IULIA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI
PREȘCOLAR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ID

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

PROF. UNIV. DR. BREAZ VALER DANIEL

LECT. UNIV. DR. POPA LUCIAN IOAN

ABSOLVENT: GLIGOR DENISA (VASIU)

Alba Iulia 2018

1
 MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA ,,1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA – IULIA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE SOCIALE
SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI
PREȘCOLAR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ID

JOCUL DIDACTIC – MIJLOC DE

DEZVOLTARE AL GÂNDIRII ȘI AL
LIMBAJULUI MATEMATIC LA COPIII
PREȘCOLARI

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

PROF. UNIV. DR. BREAZ VALER DANIEL

LECT. UNIV. DR. POPA LUCIAN IOAN

ABSOLVENT: GLIGOR DENISA (VASIU)

Alba Iulia 2018

Cuprins

2
INTRODUCERE………………………………………………………………………………..5

CAPITOLUL I: NOȚIUNI GENERALE DESPRE JOCUL DIDACTIC…………………….7

I.1 Semnificația jocului in viața copilului…………………………………………………9

I.2 Procesele cognitive ale copilului preșcolar……………………………………….…...10

I.3 Jocul-principala metodă instructiv-educativă folosită în grădiniță……………….…...12

I.4 Influența jocului didactic în gândirea și limbajul matematic……………………..…...13

CAPITOLUL II: REPREZENTAREA JOCULUI DIDACTIC SUB FORMA ACTIVITĂȚILOR

MATEMATICE ………………………………………………………………………………....15

II.1 Formarea conceptelor matematice la copiii preșcolari………………………………..15

II.1.1 Mulțimile…………………………………………………………………………16

II.1.2 Numerele naturale………………………………………………………………..17

II.1.3 Elementele de geometrie…………………………………………………………18

II.1.4 Unitățile de măsură………………………………………………………………20

II.2 Importanța jocurilor logico-matematice………………………....................................21

CAPITOLUL III: METODOLOGIA ORGANIZĂRII ȘI DESFĂȘURĂRII JOCULUI

DIDACTIC MATEMATIC

III.1 Organziarea și desfășurarea jocului didactic matematic…………………………..….23

III.2 Strategii didactice utilizate asupra jocului didactic matematic……………………….25

III.3 Modalități de evaluare asupra jocului didactic………………………………………..30

III.4 Tipuri de jocuri și utilizarea acestora în predarea matematicii……………………….31

III.4.1 Poezii cu conținut matematic pentru preșcolari………………………………..31

III.4.2 Ghicitori matematice pentru preșcolari…………………………………..…….34

III.4.3 Jocuri didactice matematice…………………………………………………..36

III.4.3.1 Jocuri utilizate pentru construirea mulțimilor……………………………….39

III.4.3.2 Jocuri utilizate în formarea conceptului de număr natural……………….…43

3
CAPITOLUL IV: EXPERIMENT PSIHOPEDAGOGIC…………………………………….44

IV.1 Organizarea și desfășurarea experimentului………………………………………........44

IV.2 Ipoteza și obiectivele experimentului…………………………………………………..44

IV.3 Scopul cercetării………………………………………………………………………..45

IV.4 Metode de cercetare…………………………………………………………………....45

IV.5 Realizarea experimentului propriu-zis………………………………………………….45

IV.5.1 Etapa inițială………………………………………………………………………..46

IV.5.2 Etapa experimentală………………………………………………………………..49

IV.5.3 Etapa finală………………………………………………………………………...51

IV.6 Rezultatele cercetării…………………………………………………………………...54

CONCLUZII……………………………………………………………………………………56

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………..57

ANEXE………………………………………………………………………………………….58

4
 INTRODUCERE

,,Jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieții. Jocul este singura
atmosferă în care ființa sa psihologică cere să respire și să acționeze.’’ (Ed. Claparede)

Ținând cont de multitudinea de beneficii pe care jocul le poate oferi in mediul

școlar, în detrimentul metodelor clasice de învățare, apartenența și unicitatea acestei
metode constituind un preambul multifuncțional segmentat în diferite tematici.

Așadar, ne putem axa pe caracteristicile generale ale copiilor precum curiozitatea

și înclinația acestora spre joc. Noutatea temei alese constă într-o cercetare în care folosim
atât experimentul ca metodă de cercetare, cât și observația participativă pentru a demostra
faptul că jocul didactic este un mijloc de dezvoltare a gândirii și al limbajului matematic
la copiii preșcolari, aceștia constituind principalul argument al acestei lucrări.

Făcând referire la alte lucrări științifice, similare acestei teme, putem observa date
generale care sporesc punctele de pornire ale cercetării având astfel o bază.

Mihaela Neagu și Georgeta Beraru în lucrarea lor „Activități matematice în

grădiniță’’ ne explică procesul cognitiv al copiilor punând accent pe caracteristici majore
precum „activitatea intelectuală’’, dar și „memoria’’, astfel putem înțelege mult mai ușor
modul prin care tema noastră și anume jocul didactic poate contribui într-un mod benefic
în dezvoltarea gândirii și al limbajului matematic asupra copiilor. Gheorghe Iftimie în
lucrarea sa „Jocuri logice pentru preșcolari și școlari mici” ne evidențiază faptul că
„Vârsta preșcolară constituie doar punctul de plecare” făcând referire strict la ce
înseamnă noțiunile matematicii.

Având aceste referințe științifice care constituie o bază pentru această lucrare, ne
vom axa în principal pe modul în care gândirea și limbajul matematic este dezvoltat și
întreprins de către copiii preșcolari.

5
 Prin urmare, având un set de obiective pe care vom încerca să le atingem
pentru a evidenția capacitatea de înțelegere a copiilor prin jocul didactic, utilizarea
matematicii distractive, favorizând astfel un mediu jovial si relaxat și nu în ultimul rând
vom urmări modul prin care putem capta atenția copiilor. Pornind de la faptul că jocul
didactic matematic reușește să stârnească curiozitatea, lucrarea noastră de cercetare va
certifica sau nu aceasta ipoteză.

Vorbind despre structura acestei lucrări de cercetare, realizând o sinteză, vom

evidenția principalele lucruri pe care ne vom axa. Așadar, în primul copitol care se
intitulează „Noțiuni generale despre jocul didactic” vom preciza caracteristicile de bază,
dar și definiții ale temei alese. Făcând o trecere in capitolul II „Reprezentarea jocului
didactic sub forma activităților matematice”, vom vorbii în amănunt despre procedeul de
implementare ale acestora. În capitolul III numit „Organizarea si desfășurarea jocului
didactic matematic”, vom evidenția modul de desfășurare al jocului didactic, atât
caracteristicile acestuia cât și evaluarea propriu-zisă. Ținând cont de aceste noțiuni
teoretice, în capitolul IV, intitulat „Experiment pedagogic”, vom analiza partea practică a
acestei lucrări, evidențiând modelele și intrumentele de cercetare utilizate.

Având ca întrebare de cercetare „Jocul didactic reușește să stârnească atenția și

capacitatea de înțelegere a copiilor?” prin metodele de cercetare folosite ne dorim să
gasim un răspuns cât mai obiectiv și totodată pe subiectul temei analizate.

Pentru partea practică a acestei lucrări vom folosi atât experimentul ca metodă de
cercetare cât și observația participativă. Ne dorim ca prin utilizarea acestora să verificăm
ipoteza lucrării, dar să și aflăm răspunsul întrebării de cercetare.

Am ales această temă având în vedere importanța dezvoltării gândirii și a

limbajului matematic pentru copiii preșcolari și pentru a descoperii metode și procedee
pentru ai face pe copii să descopere noțiunile de bază ale matematicii prin jocul didactic.

6
 CAPITOLUL I: NOȚIUNI GENERALE DESPRE JOCUL DIDACTIC

Vorbind la modul general, jocul didactic reprezintă o metodă de predare,

aducând atenția și curiozitatea copiilor intr-un punct comun.

Jocul didactic se realizează în grădiniță la toate tipurile de activități

comune (de muzică, de comunicare, matematică, cu conținut științific, desen-pictură-
modelaj) și se utilizează în contextul unor activități cu scop evaluativ. Jocul ține de
natura copiilor și îi sprijină în dezvoltarea personalității. El este concentrat asupra unui
demers didactic explicat de către educatoare, are obiective educaționale bine structurate și
reprezintă forma ideală prin care jocul ca activitate principală, pregătește integrarea
copiilor în școală.

Jocul, specific vârstei copilăriei, are o importanță determinată în

dezvoltarea psihică a copiilor. Prin activitatea de joc, copiii dobândesc mai multe
caracteristici cum ar fi:

❖ Dobândesc acțiuni și atitudini care îl vor ajuta să rezolve problemele din

jurul său;
❖ Își descoperă identitatea personală;
❖ Învață să comunice;
❖ Își dezvoltă abilitățile sociale;
❖ Creează soluții diferite.

„Jocul este forma cea mai naturală de învățare și, în același timp, de
exprimare a conținutului psihic al fiecăruia.”1 La vârsta preșcolară, gândirea este concret
intuitivă, de aceea jocul didactic trebuie susținut cu materiale didactice intuitive. Valoarea
educativă a jocului didactic constă în captarea atenției și în modul de a îi face pe copii să
participe direct la actul instructiv.

O clasificare a jocurilor didactice specifice vârstei preșcolarilor, se poate

realiza în câteva categorii esențiale:

❖ Jocul cu subiect și roluri din viața cotidiană reprezintă un joc de creație,

dar mai degrabă este un joc de imitație. Jocul de rol este cea mai importantă și minunată
etapă din viața copiilor. După cum bine ne amintim, în copilărie, toți ne-am jucat „de-a

1
Curriculumul pentru învățământul preșcolar, București,2009, P.15
7
doctorul”, „de-a polițistul”, „de-a mama” etc., la rândul lor, copiii, imită persoanele
apropiate și acțiunile prezente în viața acestora. Interpretarea de roluri ajută preșcolarii să
participe activ la procesul de învățare.

❖ Jocul cu subiect și roluri din basme/povestiri - jocuri dramatizare

ilustrează tot joc de creație, doar că această creație este mai pronunțată în jocul propriu-
zis decât în dramatizare . În acest joc copiii au libera alegere a subiectelor din basme și
povestiri, de exemplu o eșarfă poate fi pelerină sau un covor zburător. Subiectul poate fi
refăcut de către copii, în funcție de ceea ce i-a impresionat sau de ce le place acestora să
facă în mod special.

❖ Jocul de construcție presupune realizarea unor construcții din cuburi și

lego. În funcție de curiozitatea sau de aspectele care i-au impresionat pe copii, aceste
construcții pot fi propuse de către educatoare sau de către aceștia. Acest joc are o legătură
cu jocul de creație, deoarece copiii pot construi în funcție de imaginația fiecăruia dintre
ei, de exemplu un șantier, un bloc, un tărâm magic, o grădină zoologică etc. Prin jocul de
construcție observăm faptul că preșcolarii își dezvoltă deprinderile manuale și au
posibilitatea de ași dezvolta creativitatea, motricitatea și imaginația.

❖ Jocul de mișcare anunță un aspect legat de specificul vârstei, vârsta

dinamismului și a mișcării. Acest joc va fi păstrat până la maturitate, păstrându-și
motivația interioară. La această vârstă, mișcările reprezintă fragmente din viața reală, în
mod special din viața necuvântătoarelor, de exemplu: „Pisica și vrăbiile”, „Lupul și oile”,
„Broasca și barza” etc., în grădiniță aceste jocuri se reiau sub forma jocurilor de mișcare.
Jocurile fără o tematică anume sunt destul de răspândite, jocuri cu reguli care reprezintă
exersarea unor deprinderi mortice: coarda, elasticul, șotron etc.

❖ Jocurile hazlii sunt destul de apropiate de jocurile de mișcare, dar acestea

nu se pot confunda ușor, deoarece în astfel de jocuri mișcarea poate lipsi cu desăvârșire.
Acest joc anunță punerea în fața celor mici o problemă de rezolvat, iar funcția specifică
este cea de recreație, ceea ce rezultă dezvoltarea atenției, spiritului de observație și
perspicacitatea. Atmosfera jocului generează creația prin cerința de a rezolva o sarcină
surpriză („Ghicește și taci”) sau de a ghici ceva („Cald, rece, fierbinte”), care educa
stpăpânirea de sine și contestația.

8
 Educatoarea are rolul de a crea o atmosferă de joc, pe tot parcursul zilei, prin rezolvarea
unor activități interesante și plăcute, făcând în așa fel încât copiii sa fie implicați activ în
procesul de învățare.

I.1 Semnificația jocului în viața copilului

„Potrivit definiției, jocul reprezintă o activitate fizică sau mentală fără

finalitate practică și căreia i te dedici de bună plăcere.”2

Jocul are un rol deosebit de important în viața copiilor, ajutând astfel la

dezvoltarea psihică. Prin joc aceștia învață să se dezvolte totodată. În psihologie, jocul
este folosit ca mijloc de investigație. „ Copilul schimbă prin joc o realitate imediată,
învață să fie cu ceilalți, învață lucruri noi toate acestea într-o stare de relaxare și
plăceri; totdată prin joc se dezvoltă întreaga ființă, îi conturează personalitatea.”3
Copilul este capabil sa creeze o noua lume sau mai bine zis, o altă realitate, cu ajutorul
jocului, acesta semnificând o explorare a universului.

Prin multitudinea de caracteristici care definesc jocul, inocența și puritatea

specifică vârstei copilăriei, deschid drumul viselor, al basmelor și al tuturor lucrurilor
fantastice realizabile doar de mintea fragedă a unui copil. Așadar, doar în copilărie
bucuria reușește să-și atingă apogeul, neinfluențată de alți factori externi, deoarece copiii
trăiesc momentul la intensitate maximă. Lucrurile mici, mari și chiar cele
nesemnificative, contureaza un consens de imaginație împletită cu creativitatea de a privi
viața dintr-o perspectivă pozitivă.

Totul prinde viată, eroii, prințesele și personajele fantastice, prin joc ni se

alătură pentru a crea o poveste simțită și trăită doar de inima pură a unui copil. Prin joc
putem observa modul copiilor de a se dezvolta, aceștia fiind intr-o continua creativitate,
lăsându-și imaginația să curgă, profitând astfel de cea mai frumoasă perioadă din viață,
copilăria „ Jocul a fost asociat cu copilăria deoarece oferă posibilitatea de manifestare a
vieții psihice a copilului: satisfacerea nevoii de mișcare, de acțiune, introducerea în
unviersul relaților interumane, socializare”.4

2
Floarea S., Jocul didactic: Jocurile exercițiu și rolul lor în dezvoltarea limbajului copiilor preșcolari, ROVIMED
PUBLISHER, Bacău, 2013, P. 31
3
Gheorghe T., Psihopedagogie preșcolară și școlară – definitivat și grad didactic II, București, 2005, P.152
4
Cerasela C., Jocul didactic matematic: Modalitatea de educare și învățare la preșcolari, ROVIMED PUBLISHER,
Bacău, 2017, P. 27
9
 Jocul didactic ca formă de activitate reprezintă cel mai înalt grad de
dezvoltare pshică prin antrenarea psihomotorie, senzorială, intelectuală și afectivă.
Această etapă face trecere de la gândirea intuitivă la gândirea simbolică, pregătind copiii
pentru însușirea cunoștințelor matematice ce se vor preda în clasa I.(Păușescu N.A.
2012). Prin urmare, jocul sădește în mintea copiilor atât la nivel conștient cât și la nivelul
subconștientului o multitudine de îndeleniciri care țin atât de formarea acestora cât și de
socializare și înțelegerea mediului înconjurător.

O ocazie pentru copii de a învăța să cunoască lumea care îi înconjoară, se

datorează jocului. Aceștia pot să învețe să se cunoască pe ei evoluând în ritm propriu.
Copiii trebuie să se joace din plăcere, chiar dacă această plăcere presupune efort. Copiii
sunt împinși de o pulsație fundamentală care este dorința de a descoperi și curiozitatea de
a cunoaște. Procesul de învățare se poate realiza mult mai bine, în cazul în care li se pune
la dispoziție copiilor, mai puțin material, deoarece ei își consumă energia asupra oricărui
lucru pe care îl descoperă. „Copilul este profesorul jocului. A se juca este și trebuie să
rămână înainte de toate o activitate personală și grtuită.”5

I.2 Procesul cognitiv al copilului preșcolar

În primii ani de viață dezvoltarea creierului este intr-o continuă modificare și

pozitiv, și negativ, în funcție de experiențele cu mediul, de aceea copiii au nevoie de
atenție și de o educație bună, pentru a putea păși spre evoluție.

Învățământul preșcolar presupune în primul rând dezvoltarea personalității

și a capacităților de a comunica cu ceilalți. Socializarea are un rol important în viața
copilului fiind un mijloc de dezvoltare al limbajului. La această vârstă este esențial ca
jocul să stea la baza dezvoltării procesului cognitiv. Cum o floare are nevoie de apă și
lumină pentru a supraviețui, din perspectiva mea, așa au nevoie copiii de joc în viața lor,
pentru a-și dezvolta capacitățile psihice.

În opinia psihologului elvețian Jean Piaget, „copiii se nasc mici oameni de

știință”. După naștere, copiii, în primul rând, își folosesc simțurile pentru a explora lumea
înconjurătoare, în așa fel încât mai târziu să-și poată folosi imaginația, memoria, atenția și

5
Laura C., Metodica predării activității instructiv educative în grădinițe, 2010, P.49
10
 gândirea. Tot în viziunea psihologului copiii încearcă să înțeleagă lucrurile din
experiențele proprii.

Făcând o trecere de la opinia psihologului elvețian, preșcolarii sunt un

univers plin de cunoștiințe intuitive, bazate pe jocurile copilăriei de exmplu imitarea
medicului, a polițistului, a educatoarei, a mamei sau a tatălui rezultă dezvoltarea găndirii
preoperaționale care permite copilului sa facă legătura dintre realitate și imaginație.

Procesul cognitiv constă în percepție, memorie, gândire, imaginație și

limbaj. „Procesele cognitive ( percepția, memoria, imaginația, gândirea, limbajul) se
desfășoară în situații concrete și în contextul acțiunilor practice, obiectuale.”6

Din perspectiva copiilor preșcolari percepția se definește ca fiind un mod

de înțelegere a lucrurilor prin intuiție și nu prin logică. Copiii percep mult mai bine
deosebirile unei clasele de obiecte decât asemănarea acestora. Un exemplu bun ar fi
deosebirea dinre un creion și un stilou, automat copilul va descoperi, ca deși acestea
seamană, diferența dintre ele este mult mai observabilă, cum ar fi că stiloul se folosește la
scris, iar creionul se folosește la desen și se și poate sterge ușor cu o gumă de șters.

Memoria se realizează cu mare ușurință la această vârstă preșcolară. Dupa

M. Neagu și G. Beraru, educarea memoriei se poate realiza prin exersarea unor scheme
de acțiune. Preșcolarii absorb ușor informația despre lumea în care trăim, care nu are
neapărat legătură cu un context spațio-temporal, de exemplu nu o să rețină locul și
momentul unde au învățat că șarpele se încadrează la categoria reptilelor.

Imaginația copiilor după cum știm este foarte bogată, capabilă să

dezvolte povestiri fabuloase înțelese doar de ei, aceștia lăsând-o să curgă fără teamă că
cineva i-ar putea critica, ceea ce este și normal la această vârstă. ” Copilul transfigurează
imaginativ obiectele cu care se joacă: bastonul pe care-l călărește se transformă în cal,
scaunul răsturnat devine automobil etc.”(Chateau J., Copilul și jucăria, pag. 56).
Imaginația copilului se îmbogățește prin joc și activitățile obligatorii cum ar fi pictură,
modelaj, desen sau povești, acestea ajutându-l și la dezvoltarea gândirii.

Gândirea preșcolarilor este bazată pe simboluri, cum ar fi cuvintele și pe

limbaj, Piaget numește această etapă „stadiul gândirii simbolice”. La această vârstă copiii
nu diferențiază realitatea de imaginar, crezând că ei sunt centrul universului. Astfel
pentru ei orice obiect are suflet, cum ar fi jucăriile, soarele, cărțile, creioanele etc., toate

6
Mihaela N. și Georgeta B., Activități matematice în grădiniță, POLIROM, Iași, 1997, P.13
11
 acestea considerându-le ființe. Ei fabulează și inventează neștiind să descrie sau să
povestească. Dupa M. Neagu și G. Beraru gândirea este prelogică în acest stadiu, dar
crește capacitatea de intuire și anticipare a unor acțiuni.

„Drumul parcurs de copil în lumea limbajului, cu ajutorul educatoarei,

este un drept incontestabil al etapei sale de dezvoltare, care îi conferă, în etapa
următoare (școlară), șanse egale cu cele ale celorlalți copii, indiferent de mediul sau
unitatea preșcolară din care provin.”7 În dezvoltarea psihică a preșcolarului, limbajul are
un rol important, fiind astfel un mijloc de comunicare și de cunoaștere. La vârsta tânără,
limbajul trebuie implementat cu grijă în mintea copiilor, aceștia culegând foarte ușor
informția. Limbajul se află intr-o strânsă leguătură cu gândirea, mulțumită căreia gândirea
configurează exprimarea și gasește expresia în limbaj.(Floarea S., Jocul didactic, pag. 24)

În grădiniță, educatoarea trebuie sa aleagă cu grijă limbajul pe care îl

folosește, acesta trebuie să fie unul expresiv și corect gramatical, având un rezultat de
perfecționare a vocabularului si un mod corect de exprimare a copiilor.

I.3 Jocul - principala metodă instructiv- educativă utilizată în grădiniță

Copiii preșcolari învață prin joc, fiind cea mai bună metodă instructiv-
educativă. În gădinițe jocul stă la baza învățării, în trecut fiind o metodă nesemnificativă,
în prezent a ajuns cel mai bun mod de a educa preșcolarii și de a le dezvolta capacitățile
psihice. Acest joc reprezintă pentru ei cea mai frumoasă formă de activitate.

În opinia lui Nicolae Păușescu Adriana, copilul preșcolar, se poate

integra în mediul natural și social, și poate să înțeleagă lumea înconjurătoare, cu condiția
ca acesta să aprecieze valoarea activității de joc.

Prin joc, preșcolarii învață să colaboreze cu ceilalți, să se cunoască pe ei

înșiși (autocunoașterea), să-și exprime gândurile, sentimentele și emoțile. În grădiniță,
educatoarea are rolul de a coordona copiii într-un mod relaxant prin activitatea de joc. În
ciuda aparenței pe care jocul o creează, adică cea de relaxare, acesta îi poate solicita pe
copii, din acestă cauză trebuie să știe în ce fel poate transforma jocul într-o situație de
învățare. Preșcolarii trebuie să simtă atmosfera de relaxare prin jocul didactic, pentru a

7
Vasile.P.,Educație pentru știință în grădiniță-investigație,descoperire,creativitate,COMPANIA,București,2000, P.17
12
 putea îmbina corect educația cu plăcerea de a se juca și în același timp să rezulte modul
benefic asupra copiilor de-a interprinde informațile cu ușurință și cu plăcere.

Educația și cunoașterea noțiunilor de bază pot fi introduse foarte ușor în

gândirea preșcolarilor, dacă acestea sunt împletite cu jocul didactic. Jocul devine didactic,
atunci când copilul este pus în situația de ași utiliza capacitatea psiho-fizică.

Vorbind despre metoda intructiv-educativă utilizată în grădinițe, a jocului

didactic, Nicolae Păușescu Adriana, în lucrarea sa „Jocul didactic matematic în
învățământul preșcolar”, precizează faptul că preșcolarul dobândește experiențe jucându-
se, astfel reflectă asupra dezvoltării sale psihice mai multe însușiri cum ar fi:

• Dobândirea unor însușiri sociale: să fie capabil să intre în relații cu ceilalți,

să fie înțelegător, răbdător, milos, ceea ce înseamnă să aibă capacitatea de a se adpta la
mediul social;
• Activitatea și optimizarea potențialului intelectual: a descoperi, a analiza,
a înțelege, a numi, a exprima, acestea reprezentând caracterstici esențiale ale inteligenței;
• Activarea și optimizarea potențialului fizic: să apuce, să apropie, să sară,
să se cațere, mișcări și atitudini prin intermediul cărora se vor dezvolta mușchii și se va
întări sistemul psiho-fizic.

La baza jocului didactic stă procesul instructiv-educativ, care formează o

legătură strânsă cu acesta. El reprezintă principala metodă activă, deosebit de importantă,
folosită in activitatea intructiv-educativă la copiii preșcolari. Importanța acestui mijloc de
instruire, nu reprezintă doar o metodă de învățare, ci și un procedeu care poate constitui o
formă de organizare a activităților preșcolarilor.

Așadar, prin multitudinea de benficii adusă asupra copiilor, jocul

reprezintă principala metodă instructiv-educativă folosită în grădiniță.

I.4 Influența jocului didactic în gândirea și limbajul matematic

Jocul didactic matematic are rolul de a sistematiza și de a consolida

cunoștințele preșcolarilor. Pe baza jocului didactic matematic, copiii își dezvoltă
capacitatea cognitivă, învață să-și exprime o atitudine pozitivă sau una negativă față de
ceea ce întâlnesc, pe această bază formativă ei își conturează personalitatea.

13
 Monica Purcaru, în lucrarea sa „ Metodica activităților matematice și a
aritmeticii pentru profesori din învățământul primar și preșcolar”, este de părere că pentru
a preveni eșecul școlar, este necesar a introduce în activitate elemente de joc, prin care să
se îmbine sarcini și funcții specifice învățăturii. Prin intermediul jocului didactic,
preșcolarii asimilează informații noi, priceperi și deprinderi, își dezvoltă funcțiile
cognitive și afective.

„ Jocurile didactice au un mare rol în consolidarea, adâncirea,

sistematizarea și verificarea cunoștiințelor în dezvoltarea multilaterală a preșcolarilor.”8
Pornind de la această afirmație, importanța matematicii îmbinată cu jocul didactic, este
un adevăr incontestabil, permitându-le preșcolarilor dezvoltarea gândirii și al limbajului
matematic.

Tot în viziunea lui Monica Purcaru, prin jocul didactic se dezvoltă cele
mai complexe și mai importante influențe formative:

• posibilitatea copilului de a-și exprima gândurile și sentimentele;

• închegarea colectivului grupei, copilul este obligat să respecte inițiativa
colegilor, să le aprecieze rezultatele și munca;
• stimularea unor însușiri cum ar fi cinstea, răbdarea, spiritul critic și
stăpânirea de sine;
• dezvoltarea interesului copiilor față de învățătură, față de școală, față de
matematică;
• dezvoltarea spiritului de ordine;
• cultivarea dragostei de muncă, ceea ce îl va obișnui pe copil cu munca în
colectiv;
• cultivarea curiozității științifice;
• preocuparea descifrării necunoscutului.

Trecerea de la joc la învățare o determină jocul didactic , fiind activitatea

predominantă la copiii preșcolari și indică un mijloc de desfășurare a activităților cu
conținut matematic. În gândirea și limbajul matematic al preșcolarilor jocul didactic are o
influență puternică, sporind dezvoltarea curiozității și atenției, interesul copiilor în
legatură cu tema aleasă și integrarea în colectiv.

8
Monica P., „Jocul didactic matematic”, TRANSILVANIA, Brașov, 2008, P.4
14
 CAPITOLUL II: REPREZENTAREA JOCULUI DIDACTIC SUB FORMA
ACTIVITĂȚILOR MATEMATICE

II.1 Formarea conceptelor matematice la copiii preșcolari

„Conceptele matematice reprezintă un anumit tip de abstracțiuni, în care

imaginea concretă a obiectelor nu mai este reținută, așa cum a fost percepută senzorial,
ci doar ideea care rămâne prin detașarea priorităților comune, generale și esențiale
îmbinate într-o unitate gnoseologică sintetizată în plan mintal.”9

Pe parcursul anilor de grădiniță, preșcolarii își formează datele senzoriale,

datorită contactului cu diferite obiecte și aspecte ale mediului înconjurător. Drept urmare
copiii de 3 ani percep obiectele în întregime, în mod special forma lor, iar pe măsură ce
cresc, percep despre aceleași obiecte, pe care la început le treceau cu vederea.

Evoluția formării conceptelor matematice nu rămâne doar la nivelul

înregistrării unor date, la denumirea și memorarea acestora. Gândirea acționează pe baza
datelor senzoriale. Oferite în mod organizat și treptat, constituie o situație permanentă
pentru a pune în mișcare gândirea. Formarea conceptelor matematice trebuie făcută cu
multă răbdare, într-un mod treptat și organziat, pentru a ajunge la înțelegerea noțiunii de
număr prin percepția mulțimilor de obiecte, la efectuarea operațiilor și la rezolvarea
problemelor cu conținut concret.

Dupa J. Piaget, la vârsta preșcolară, evoluția proceselor de gândire este

corelată cu drumul formării conceptelor, cognitiv-acțional, ceea ce rezultă acțiunea
copilului asupra obiectelor. A cunoaște un obiect sau un eveniment nu este doar o simplă
privire, ci este și o realizare a unei copii mintale sau a unei imagini a unui obiect.

Perioada preșcolară are scopul de a consolida reprezentările despre forme

și figuri geometrice, formarea de mulțimi dupa diverse caracteristici și observarea
deosebirilor și asemănărilor. Acest obiectiv specific are finalitatea de a dobândi abilități
de selcționare și sortare a obiectelor în scopul formării de mulțimi, operații fundamentale,
în parcurgerea drumului obiect-mulțime-număr.

9
Cerasela C., Jocul didactic matematic, ROVIMED PUBLISHER, Bacău, 2017, P. 47
15
II.1.1 Mulțimile

Mulțimea nu se definește, ci reprezintă o noțiune primară care se

formează pe baza descrierii și a exemplelor. Prin mulțime înțelegem noțiunea de grupare,
clasă, grămadă etc. A compara diferite obiecte materiale, reprezintă una din operațiile de
bază ale psihicului uman, având ca rezultat diferențierea unui obiect de un alt obiect.
Mulțimile de obiecte se pot forma dupa diferite criterii:

1. după locul pe care îl ocupă în spațiu, de exemplu fructele se află în raionul

F din supermarketul X intr-un anumit moment;
2. după una sau mai multe propietăți, de exemplu copii români cu vârsta de
peste 6 ani, obiecte doar de culoare galbenă;
3. în mod arbitrar printr-o hotărâre nemotivată în mod direct: să se spună
primele trei tări din Europa care ne vin în gând – România, Franța, Germania.

Mulțimea este formată din diferite obiecte. Sensul cuvântului obiect este
foarte larg, reprezentând ființe, lucruri, și diferite noțiuni abstracte. Așadar în exemplele
anterioare, putem spune că orice fruct din raionul F, din supermarketul X este element al
mulțimii. Fără a avea o importanță așezarea spațială sau ordinea în care sunt, mulțimea
este determinată de obiectele caree o alcătuiesc. De exemplu dacă desenăm o lună, o stea
și un nor pe niște cartonașe, ele formează una și aceași mulțime, indiferent de poziția
acestora.

Fig. 2.1.1 Fig. 2.1.2

Fig. 2.1.3 Fig 2.1.4

16
II.1.2 Numerele naturale

Până la vârsta de trei ani, fiecare copil poate să recunoască mai multe mulțimi
date, dar doar acelea cu un singur element. Putem alege din mediul înconjurător o
mulțime cu un singur element, cum ar fi mulțimea scaunelor dintr-o sală de spectacol.
Notăm mulțimea cu „A”, iar unciul ei element, scaunul, cu „a”, cee ce rezultă

A={a} = A=1.

Notăm cu „1” numărul elementelor din mulțime, desigur că tot unu va fi și

numărul oricărei mulțimi ce are tot atâtea elemente. (C. Campanu, 2017, p. 60-61)

Fig.2.1.1 Fig. 2.1.2 Fig.2.1.3 Fig.2.1.4

A=1 B=1 C=1 D=1

Noțiunile de numărat și socotit se fromează în timp în funcție de dezvoltarea

experienței senzoriale a copilului, a gândirii și a limbajului său. Însușirea numărului unu
este posibilă doar prin comparare cu pluralul mulți, astfel sunt necesare exerciții de
acomodare cu noțiunea de număr. De exemplu fiecare copil primește ghinde cu
precizarea „Îți dau multe ghinde”, iar mai apoi fiecare primește un coșuleț, subliniem „un
coșuleț”. Se va arăta preșcolarilor o ghindă și încă o ghindă, până se termină ghindele,
concluzionând „Acum, în coșuleț avem multe ghinde”. O trăsătură a acestei vârste este de
a lucra direct cu obiectele. Activitatea de numărat trebuie realizată în mod conștient cu
preșcolarii, altfel ei învață să numere mecanic și toată munca ar duce spre rezultate
superficiale.

„Primele zece numere constituie fundamentul pe care se dezvoltă ulterior întregul

edificiu al gândirii matematice a copilului, de aceea trebuie să i se acorde o atenție
deosebită.”10 Acest fundament pe care se dezvoltă edificiul gândirii matematice,
reprezintă primul contact al copiilor cu matematica, aceștia încep să-și folosească
cuvintele pentru denumirea numerelor și a cifrelor, dar și pentru scrierea lor.

10
Adriana N.P., Jocul didactic matematic în învățământul preșcolar,NOVA DIDACT, Râmnicu Vâlcea, 2012, P.40
17
 În opinia lui N.A Păușescu, însușirea conștientă a noțiunii de număr se formează
prin înțelegerea locului fiecărui număr în șirul numerelor de la 0 la 10, înțelegerea
semnificației reale a relației de ordine pe mulțimea numerelor naturale și denumirile
corespunzătoare (mai mare, mai mic) și prin recunoașterea cifrelor conform numărului.

Îmbinând jocul didactic cu învățarea numerelor de la 0 la 10 , putem prezenta

copiilor fișe cu numere, iar aceștia trebuie sa le coloreze. Având un contact vizual direct
cu numerele, acestea se vor imprima mult mai ușor în mintea elevilor mici.

Un aspect foarte important al învățământului preșcolar este recunoașterea noțiunii

de număr natural, de aceea copiii sunt pregătiți încă din grădiniță să-și însușească
noțiunea de număr natural, aceasta fiind fundamentală și în viața de toate zilele, în
raporturile cu oamenii, nu doar în cunoașterea științifică.

II.1.3 Elementele de geometrie

„Elementele de geometrie reprezintă o punte a cărei piloni sunt sufletul și mintea

elevului, iar drept capete, are natura cu simbolurile ei concrete și matematica cu
simbolurile ei abstracte.”11 Elementele de geometrie reprezintă fundamentul matematicii
prin care copiii, cu ajutorul acestora, se pot strecura ușor printre noțiunile și cunoașterea
matematicii. Acestea ne înconjoară încă din primii ani de viață, ajutând astfel preșcolarul
să perceapă legile care domină lumea matematicii și în mod special lumea înconjurătoare.
În predarea elementelor de geometrie, educatoarea are rolul de a folosi noțiuni simple de
geometrie, dându-i posibilitatea preșcolarului de a asimila gradat cunoștiințele.

Stilul sistematic al geometriei urmărește mai multe aspecte, dintre care:

4. construcția unui bagaj de cunoștiințe clare și precise despre formele obiectelor

lumii reale;
5. formarea și dezvoltarea reprezentărilor spațiale;
6. formarea deprinderilor de a aplica practic cunoștiințele de geometrie în efectuarea
măsurătorilor, în stabilirea unor mărimi sau distanțe.
Un instrument puternic în modelarea minții preșcolarului este matematica, de
aceea exercițile cu elemente de geometrie exprimate cu ajutorul principalelor proprietăți

11
Monica A. P.P., Metodica activităților matematice și a aritmeticii, TRANSILVANIA, Brașov, 2008, P.53
18
forma, grosimea, mărimea și culoarea, construiesc preșcolarilor o gândire logică. În
lumea geometriei putem întâlni diferite variante de jocuri:
7. Jocuri de perechi prin care piesele se deosebesc prin una sau mai multe însușiri,
de exemplu între două piese consecutive (vagoanele) trebuie să existe două
deosebiri. Astfel dacă locomotiva este un dreptunghi mare și albastru, un prim
vagon ce ar putea fi atașat locomotivei ar putea fi discul mic și galben sau
dreptunghiul mare și roșu. (G. Iftimie, Jocuri logice pentru preșcolari, „Trenul cu
vagoanele”,1976)
8. Jocuri de aranjare a pieselor reprezină un joc în care copiii în care copiii trebuie să
complecteze un tablou care cuprinde toate cele 48 de piese ale trusei. După ce o
echipă a alcătuit un tablou al pieselor mici (după modelul din Fig.1.3.1), o altă
echipă are misiunea de a complecta un tablou asemănător, însă cu piese mari. (G.
Iftimie, Jocuri logice pentru preșcolari, „Cine aranjează mai bine?”, 1976)

Fig. 1.3.1 a = alb, g = galben, r = roșu

a g r

a g r

a g r

a g r

a g r

a g r

a g r

a g r

19
 Astfel prin elementele specifice geometriei, preșcolarului i se clădește o gândire
logică, cu ajutorul căreia asimilează cunoștiințe în rezolvarea unor probleme cu caracter
geometric.

II.1.4 Unitățile de măsură

Unitățile de măsură reprezintă un studiu al mărimilor și a unităților de măsură. În

grădiniță, preșcolarii învață noțiunile de bază despre mărimi și unități de măsură strict
necesare omului. Ei trebuie să fie coordonați în așa fel încât să simtă necesitatea de a
compara mărimile și introducerea unităților de măsură. Astfel, copiii trebuie învățați să
înțeleagă conceptul de unitate de măsură, să execute măsurări și să folosească corect
instrumentele de măsură.

După M. A. Purcaru, preșcolarii vor înțelege că măsurile pe care le execută au

legătură cu comparările pe care încearcă să le facă, de exemplu el știe că are o jucărie mai
mare și una mai mică, însă nu știe să le măsoare, abea dupa învățarea unităților de măsură
își va da seama de această comparație.

Puși în fața unei situații-problemă, copiii trebuie să decidă dintre două vase
prezentate, care are un volum mai mare de apă. Ei vor compara folosind o ceașcă, un
pahar sau un vas de dimensiuni mici pentru a stabili rezultatele măsurării. Pe baza acestei
situații problemă, copiii vor înțelege necesitatea existenței unei unități de măsură
standard.

Învățământul preșcolar presupune în programa de matematică studierea unor

mărimi fundamentale: lungimea, masa și timpul.

În opinia lui C. Campanu, problema predării învățării unităților de măsură și a

operaților de măsurare se va baza în mod fundamental pe practica activă la clasă, dar și în
afara ei.

20
II.2 Importanța jocurilor logico-matematice

Cea mai eficientă metodă de a interacționa cu copiii este jocul. Acesta

îmbunătățește atmosfera clasei și comportamentul preșcolarilor. Totodată cu ajutorul
jocurilor, copiilor li se dezvoltă abilitățile sociale, responsabilitatea și perseverența.

Introducerea cunoștințelor matematice în învățământul preșcolar presupune

învățarea treptată a noțiunilor, pornind de la acțiunea cu obiectele la formarea
reprezentărilor și abea apoi la formarea simbolurilor. Astfel în acest mod, abordarea
matematicii trebuie să determine preșcolarii să o descopere, trezindu-le interesul și
atenția. Utilizând jocul în procesul de învățare, activitatea didactică devine mai distractivă
și mai interesantă. (Revista Nova Didact, nr. 5, 2016)

Jocurile logico-matematice au o importanță de necontestat, reprezentând cel mai

plăcut mod de antrenare prin care se pot exersa operațiile gândirii. Când copiii nu mai
sunt dispuși să depună efort intelectual, jocurile matematice sunt bine primate de aceștia
în activitățile sale, fiind un mod de relaxare pentru ei. Prin jocurile logico-matematice
copiii își fixează cunoștiințele, își dezvoltă atenția și își antrenează capacitățile creatoare.

Această activitate educativă contribuie la dezvoltarea personalității copiilor,

punctând anumite abilități cum ar fi dezvoltarea spiritului de observație, spiritului de
echipă și în mod special a gândirii. Cu ajutorul jocurilor, copiii își îmbogățesc experiența
cognitivă, într-un mod complex, chiar dacă matematica reprezintă o știință exactă. Astfel,
copiii învață cu plăcere prin intermediul jocului, stimulând interesul și dorința de
implicare în activitățile educative. (Revista Nova Didact, nr. 3, 2014)

După D.P. Zoltan, gândirea logică matematică funcționează și în cadrul altor

activități din gădiniță, spre exemplu la observarea unor plante, copiii numără petalele și
frunzele florilor, stabilesc forma, culoarea și compară dimensiunile unor părți ale
acestora. În anumite jocuri care duc spre dezvoltarea vorbirii, copiii sunt nevoiți să
numere cuvintele dintr-o propoziție și silabele dintr-un cuvânt, ceea ce înseamnă că sunt
nevoiți să folosească deducții logice .

Folosirea jocurilor logice în cadrul activităților matematice și nu numai, oferă

preșcolarilor posibilitatea de a-și dezvolta procesele psihice precum gândirea logică,
imaginația și memoria. Jocurile logice pot fi aplicate și în alte activități precum desen,
muzică, educație fizică. Astfel, jocurile logice, de obicei se organizează sub forma

21
activităților pe echipe sau frontal, foarte rar sub formă individual, depinde de scopul
propus și nivelul de pregătire al copiilor.

Prin bogăția beneficilor pe care le distribuie jocul logico-matematic, observăm

puternica influență a acestuia asupra copiilor preșcolari, care conduce spre dezvoltarea
nemeroaselor abilități și contribuie seminificativ în dezvoltarea inteligenței.

22
 CAPITOLUL III: METODOLOGIA ORGANIZĂRII ȘI DESFĂȘURĂRII
JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC

III.1 Organizarea și desfășurarea jocului didactic matematic

Se știe că pe copii îi atrag jocurile, de aceea în grădinițe, jocul didactic este cea
mai importantă formă de activitate fiind deosebit de atrăgătoare care se conformează
caracteristicilor de dezvoltare. Pentru copii jocul înseamnă învățătură, muncă și o cale
eficientă de a cunoaște lumea înconjurătoare.

Pentru a ajunge la un rezultat corect al jocului, acesta depinde de asigurarea

condiților necesare unei bune organizări și desfășurări a jocului didactic. În organizarea
jocului trebuie să ținem cont de anumite aspecte, cum ar fi aranjarea mobilierului,
pregătirea materialului necesar, adunarea copiilor și așezarea lor în funcție de cerințele
jocului.

Desfășurarea jocului didactic constă în următoarele momente:

1. Introducerea în joc
2. Prezentarea materialului
3. Anunțarea titlului jocului și scopul acestuia
4. Explicarea și demonstrarea jocului
5. Executarea jocului de probă
6. Executarea jocului de către copii
7. Complicarea jocului
8. Încheierea jocului

1.Introducerea în joc reprezintă creearea unei atmosfere de joc prin care să

capteze atenția copiilor și să le stârnească curiozitatea. Această etapă se poate realiza în
general prin folosirea unor ghicitori, versuri, convorbiri și povestiri scurte pentru a nu
răpi mult timp din momentul activității. Se mai poate folosi și surpriza sub forma sosirii
unui personaj iubit de copii, iar la grupele mari mai ales, jocul poate începe printr-o
conversație cu rol motivational sau prin prezentarea sarcinii pe care o implică jocul
didactic respectiv.

23
 2.Prezentarea materialului reprezintă momentul în care educatoarea pune
materialul la dispoziția copiilor pentru a se familiariza cu el. Materialul este de două
feluri: demonstrativ (al educatoarei) și distributiv (al copiilor). Materialul demonstrativ
poate fi pus în plicuri, coșulețe sau săculețe și se așează pe măsuța copiilor sau poate fi
adus de către un copil care joacă un anumit rol. Acesta poate fi prezentat sub forma
surprizei sau într-un mod explicit care nu atrage atenția asupra lui.

Educatoarea are rolul de a descrie materialul și de a le reaminti copiilor jocuri în

care a mai fost folosit materialul respective.

3.Anunțarea titlului și scopul acestuia – în această etapă, cadrul didactic are

rolul de a anunța titlul jocului într-un mod atractiv, simplu și concis, sugerând acțiunea
jocului. Denumirea jocului trebuie să fie sugestivă și să sintetizeze esența jocului care
constituie un adevărat leitmotiv pe toată durata desfășurării acțiunii. Scopul jocului și
titlul acestuia precizează conținutul în jurul căruia se structurează sarcina didactică,
regulile și elementele de joc.

4.Explicarea și demonstrarea jocului este etapa care îi revine tot educatoarei, iar
aceasta are obligația de a explica regulile jocului într-un mod concis, asigurându-se că
toți copiii au înțeles. Tot aceasta trebuie să transmit copiilor criteriile de eliminare din
joc, după atribuirea responsabilităților ce le revin preșcolarilor. Cadrul didactic este
nevoit să stabilească versiuni de complicare a jocului.

Efortul educativ trebuie orientat asupra prezentării conținutului jocului și

principalele momente ale acestuia și precizarea coerentă și concretă a folosrii materialului
didactic. Demonstrarea jocului conduce spre participarea activă a copiilor la deducerea
regulilor jocului și la elaborarea acestuia.

5.Executarea jocului de probă presupune asigurarea înțelegerii sarcinilor de

către copii. În urma jocului de probă, intervenția educatoarei este necesară pentru a
reaminti regulile și etapele jocului, făcând precizări cu caracter organizatoric. În cazul
greșelilor constante, aceasta trebuie să intervină cu corecturi.

6.Executarea jocului de către copii se realizează în momentul următor jocului

de probă. Acest moment este etapa principală a activității în care copii participă efectiv
la realizarea sarcinii didactice. Cadrul didactic trebuie să urmărească evoluția jocului,
evitând momentele de monotonie, să mențină atmosfera de joc, să încurajeze copiii, să

24
 abordeze modul corect de colaborare și să creeze condiții necesare în așa fel încât, fiecare
copil să rezolve sarcina didactică propusă.

7.Complicarea jocului se realizează împreună cu copiii, după ce fiecare dintre ei

au executat corect jocul. Acum urmează momentul în care se pot introduce materiale și
elemente de joc noi sau se pot complica sarcinile de joc prin introducerea situaților
problemă.

8.Încheierea jocului este momentul în care se realizează aprecierile finale asupra

modului în care s-au executat sarcinile jocului și respectarea regulilor, iar mai apoi
stabilirea câștigătorilor.

În concluzie putem observa rolul unei bune organizări și desfășurări ale jocului
didactic, în care educatoarea are obligația de a creea condiții favorabile de realizare, astfel
încât sa se ajungă la un rezultat eficient a jocului didactic matematic.

III.2 Strategii didactice utilizate asupra jocului didactic matematic

Strategia didactică este modalitatea educatoarei de a îmbina metodele, procedeele,

materialele didactice, mijloacele de învățamânt și forma de organizare a activității, în
funcție de necesitățile și nevoile preșcolarului. Educatoarea trebuie să combine aceste
elemente într-o ordine logică și să facă un act de creativitate a activităților, în așa fel încât
să realizeze într-un mod eficient procesul didactic palpabil. În programul zilnic al
grădiniței, copiii își desfășoară activitatea în funcție de inițiatorl jocului, de scopul
urmărit și de materialele folosite.

Strategia didactică ocupa un rol important în activitatea copiilor, cuprinzând un

bagaj de cunoștiințe, de priceperi și deprinderi și dezvoltarea personalității umane.
Misiunea strategiei didactice este de a coordona preșcolarii spre adaptarea conținutului la
particularitățile psihologice ale învățării.

Mihaela Neagu și Georgeta Berraru sunt de părere că „o strategie didactica poate

fi înțeleasă ca o modalitate de abordare și rezolvare a unei sarcini de învățare, ceea ce
presupune alegerea unor metode și mijloace, combinarea și organizarea optimă a stiuației
de învățare, în scopul obținerii unor rezultate maxime.”

25
 Metodele cele mai folosite în cadrul unei activități cu specific matematic la ciclul
preșcolar sunt:

1.Explicația

2.Conversția

3.Demonstrația

4.Observarea

5.Problematizarea

6.Exercițiul

7.Algoritmizarea

8.Jocul

1.Explicția este metoda verbală de dobândire a cunoștiințelor, care realizează un

model sugestiv la nivelul relațiilor de tip cauză. Ca metodă de învățare explicația,
caracteristică activității matematicii, pentru a fi eficientă trebuie sa respecte anumite
însușiri:
- să favorizeze înțelegerea unui aspect din realitate;
- să influențeze pozitiv resursele afectiv- emoționale ale preșcolarilor;
- să aibă un rol cognitiv, dar aticipativ
- să respecte cu strictețe logica cunoștiințelor adaptate pe nivel de vârstă
- explicarea unei idei pe bază de argumentare, apelând la rațiune, atrenând
operațile gândirii;
Respectând caracteristice menționate mai sus, explicația trebuie să fie precisă,
concetrând atenția copiilor asupra unui anumit aspect, corectă din punct de vedere
matematic, accesibilă și concisă. Copiii găsesc în explicație un model de vorbire, atâta
timp cât explicația este folosită ca metodă, în așa fel încât să înțeleagă ideile ce li se
comunică.
Explicația are strânsă legătura cu demonstrația. În cursul explicației, educatoareea
poate face o trecere la formularea și adresarea întrebărilor pentru copii, prin care testează
gradul de receptare și înțelegere a noțiunilor explicate, în așa fel încât preșcolarii să
rămână concentrați asupra demersului susținut.

26
 2.Demonstrația „este metoda învățării pe baza contactului cu materialul intuitiv,
contact prin care se obține reflectarea obiectului învățăriila nivelul percepției și
reprezentării.”12
Una din metodele de bază folosite în activitățile matematice din grădinițe este
demonstrația. Aceeastă metodă reprezintă prezentarea unor obiecte pentru a ușura
înțelegerea preșcolarilor a unor legi care reprezintă elemente de bază, valorificând
noutatea cunoștințelor și a situaților de învățare.
G. Berraru și M. Neag explică faptul că demonstrația este sporită dacă sunt
respectate anumite cerințe de ordin psihopedagogic:
- demonstrația trebuie să se bazeze pe diferite materiale demonstrative, care
reprezintă realitatea, iar noțiunile să fie prezentate în mod intuitiv pe baza experiențelor
concret-senzoriale;
- respectarea șirului logic al unei acțiuni;
- în funcție de scopul urmărit, demonstrația trebuie să păstreze legătura sa în
raport cu explicația;
- demonstrația trebuie să trezească interesul prin favorizarea învățăturii.
Demonstrația valorifică funcțiile pedagogice al materialului didactic, fiind metoda
predominantă în învățarea matematicii la vârsta preșcolară. Astfel această metodă se
poate realiza cu obiecte și jucării, specific grupei mici și mijlocii, cu material didactic
structurat, specific grupei mari și grupei pregătitoare, cu reprezentări iconice speficice tot
grupei mari și pregătitoare.
De exemplu, poeziile pot fi o variantă de a reprezenta figuri geometrice, din
îmbinarea cărora pot rezulta diferite imagini pe placul copiilor.
Exemplu:
Trei triunghiuri așezăm,
Un dreptunghi alăturăm,
Triunghiul sus, dreptunghiul jos
Și-am format un brad frumos.
Fig. 3.2.1

12
G. Berraru și M. Neag, Activități matematice în grădiniță, POLIROM, Iași, 1997, P. 45
27
 3.Conversația este metoda de instruire, care cu ajutorul întrebărilor și
răspunsurilor, se realizează sarcini și situații de învățare. Această metodă se bazează pe
dialogul întrebare-răspuns și reprezintă o succesiune logică de întrebări ( cum?, ce este?,
care?).
Întrebările reprezintă instrumentul conversației și trebuie să îndeplinească anumite
însușiri cum ar fi:
✓ să respecte șirul logic al sarcinilor de învățare;
✓ să stimuleze gândirea copiilor, atrăgând atenția pe aspectele importante;
✓ să fie clare, precise;
✓ să nu deducă răspunsurile.
Răspunsurile copiilor trebuie să arate înțelegerea noțiunilor matematice, sa fie
formulate independent și trebuie să fie complecte, pentru a îndeplini cerințele cuprinse în
întrebări.
4.Observația constă în analiza făcută de către copii aspura obiectelor și a
fenomenelor cu conținut didactic având ca scop caracteristicile semnificative ale acestora.
Observația ca metodă reprezintă o cunoaștere directă a realității, punând preșcolarul în
contact direct cu realitatea.
Valoarea specifică a observației poate fi dezvoltată prin respectarea unor factori:
✓ organizarea unor condiții materiale favorabile observației;
✓ acordarea timpului necesar pentru a observa;
✓ îndrumarea prin cuvinte (explicație, demonstrție) ;
✓ acordarea libertății de a pune întrebări în timpul observției;
✓ punerea în evidență a cunoștiințelor obținute prin observație.
5.Problematizarea este metoda care constă în punerea unor dificultăți, în fața
copiilor, care solicită efort intelectual pentru descoperirea unor cunoștiințe noi. În această
metodă cel mai important aspect este de a creea situații-problemă. Când curiozitatea și
tendința de căutare se dezvoltă, atunci o întrebare reprezintă situația-problemă.
Problematizarea are o valoare formativă deosebit de importantă care stimulează
spiritul de cercetare și formează un stil energic de muncă. Un exemplu care implică
problematizarea poate fi găsirea variantelor în care se poate descompune o mulțime cu
numărul 7.

Exemplu în Fig. 3.2.2:

28
 Fig. 3.2.2

2 7 5 ?+?=7

6.Exercițiul este metoda prin care copilul dobândește deprinderi și îndemânări

prin acțiuni motrice și intelectuale. Pentru a conduce la formarea unor abilități, exercițile
trebuie să asigure copiilor familiarizarea cu acțiunea, cu elementele componente ale
deprinderii, reglarea și autocontrolul efectuării operțiilor și dobândirea abilităților. În
privința unui sistem eficient de exerciții, educatoarea trebue să țină cont de etapele de
formare a abilităților prin asigurarea succesiunii sistematice a exercițiilor, aplicarea
diferențiată a exercițiilor, repartizarea în timp a acestora și asigurarea unei alternanțe între
exercițiile motrice și cele mentale.

7. Algoritmizarea este metoda care presupune utilizarea algoritmilor de învățare.

Algoritmul presupune a fi constituit din operații care se desfășoară într-o anumită ordine,
care trebuie respectată și conduce spre rezolvarea și recunoașterea problemelor. În
momentul în care apar situații-problemă, algoritmul odată îsușit, poate fi aplicat în
rezolvarea acestora.

Algoritmizarea se regăsește și în cadrul realizării altor obiecte specifice cum ar fi

formarea de mulțimi și operații cu mulțimi. (G. Berraru și M. Neagu, 1997, P. 53)

8.Jocul este metoda care evidențiază rolul formatic al activităților matematice

prin sinteză, analiză, comparație, clasificare și duce spre dezvoltarea spiritului de echipă
și de observație. Metoda jocului prezentă în diferitele activități ale matematicii conduce
spre eficiența formativă în planul cunoașterii și a conduitei conștiente a copilului.

Educatoarea poate folosi jocul ca metodă, ce are ca scop formarea deprinderilor și

priceperilor, prin realizarea unei sarcini cu caracter matematic, prin utilizarea regulilor de
joc sau prin introducerea elementelor de joc specifice rezolvării unei situații problemă și
prin folosirea unui conținut matematic atractiv și de observație.
29
III.3 Modalități de evaluare asupra jocului didactic

Evaluarea este o componentă a procesului didactic, iar aceasta urmărește dacă

copiii sunt capabili să recunoască culorile și sa le denumească, să constituie mulțimi de
obiecte, să efectueze operații, să măsoare, să compare etc.

Modalitățile de evaluare folosite în grădiniță se realizează după modul de

integrare în desfășurarea procesului didactic prin următoarele forme:

1. Evaluare inițială
2. Evaluare continuă ( de progres, formativă)
3. Evaluare comulativă (sumativă, finală)

1.Evaluarea inițială este aplicată la începutul fiecărei unități de conținut. Prin

aceasta educatoarea are posibilitatea sa identifice eventualele lipsuri ce trebuie îmbogățite
în cadrul unui alt capitol. Scopul acestei evaluări este de a determina preșcolarul să
parcurgă cu eficiență următoarea etapă de învățare.

În formularea evaluării inițiale trebuie să se țină cont de ceea ce urmează să învețe

copiii, iar pe baza rezultatului acesteia, educatoarea trebuie să-și direcționeze activitatea
pe baza „modului de predare-învățare a noului conținut și prin aprecierea necesității
unor programe compensatorii de recuperare”. 13

2.Evaluarea continuă (de progres/formativă) se identifică în desfășurarea tutror

acttivităților din cadrul grădiniței prin observarea continuă a copiilor, recompensarea
succeselor copiilor prin formule de genul: „Bravo!”, „Foarte bine!”, „Nemaipomenit!”,
„Excelent!”, și prin încurajarea depășirii obstacolelor și a dificultăților prin formule de
genul: „Mai încearcă odată!”, „Se poate și mai bine!”, „Știu că poți mai mult!”. ( L.
Ezechil și M.P. Lăzărescu, Laboratorul preșcolar, V & I INTEGRAL, București, 2002,
P.159)

3.Evaluarea comulativă (sumativă/finală) se realizează la sfârșitul unui capitol

care se desfășoară pe o durată mai mare de timp și cuprinde în totalitate finalitățile
învățării: cunoștiințe, deprinderi, capacități și atitudini. Prin această formă de evaluare se
verifică factorii generali ai dezvoltării, din care reiasă nivelul de performanță la care a
ajuns copilul. Tot prin această formă de evaluare se afirmă dacă copilul este apt pentru a
fi școlarizat.

13
G. Berraru și M. Neag, Activități matematice în grădiniță, POLIROM, Iași, 1997, P 96
30
III.4 Tipuri de jocuri și utilizarea acestora în predarea matematicii

Dintr-o gamă variată a jocurilor didactice, am să prezint în cele ce urmează, o

parte din jocurile matematice utilizate eficient în cadrul activităților de matematică
predate în grădiniță.

III.4.1 Poezii cu conținut matematic pentru preșcolari

Vorbind despre poezie, aceasta vizează în principal dezvoltarea limbajului la

preșcolari și poate fi utilizată chiar și în activitățile de matematică, făcându-le mai plăcute
și mai distractive.

Exemple:

Numărătoarea cu stele

Am visat că stau pe Lună

O căpșună și-o alună

Și tot numără la stele,

dar se-ncurcă, vai de ele!

O steluță-n cer s-a stins,

Două coada și-au întins,

Trei steluțe-s sclipitoare,

Patru-s stele căzătoare.

Cinci regine sunt pe zare,

Șase stele Taur are,

Șapte trag la Carul mare.

Opt sunt stele gemene,

31
Nouă vor să semene

Celor zece pești ce-noată

Prin Calea Lactee toată.

Și-ar mai număra, măi frate,

Dar sunt o infinitate!

Chipul cifrelor

1 parcă e un băţ

Şugubăţ.

Poartă chipiul tras,

Cu cozorocul pe nas.

2 se-ndoaie uşor

Pe picior,

Gâtul, vezi, e cam aşa

Cum îl are lebăda.

3 a fost un ineluş

Pe deget învârtecuş.

Meşterul l-a rupt în două

Să-i dea folosinţă nouă.

4 scaun ar părea.
32
Cu spătarul în podea

Şi picioarele în sus.

Cine oare-aşa l-a pus?

5 se pare că mă-nşel,

E o seceră de-oţel.

Dar, deşi unealta-i nouă,

Coada ei e frântă-n două.

6 e un melc rotit

În căsuţă răsucit.

Parcă-ar vrea să se răstoarne

Şi să scoat-n grabă coarne.

7 parcă-ar fi o coasă.

Nu vă temeţi, nu-i tăioasă.

Are coadă lungă,

Să-i ajungă.

8 e-aşa ca un colac

Cu miere, cu mac.

Nu-l mâncaţi,

Că vă-nşelaţi.

33
 9 un cârlig să fie?

Cine ştie?

Este greu de-asemuit.

Dar e nouă, negreşit.

10 vă trimite vestea

Că s-a încheiat povestea

Şi-a semnat, precum îmi pare:

Un băţ c-un covrig la spinare.

III.4.2 Ghicitori matematice pentru preșcolari

În cadrul jocurilor cu ghicitori matematice se urmărește capacitatea de

concentrare a preșcolarilor și de a formula răspunsul corect într-un timp scurt, pe baza
indicilor din ghicitori.

Exemple:

Broscuțele

Într-o baltă generoasă

Cântă o broască voiasă

Și trei brotaci mititei

Cu pretenții de mari zmei!

Dintre trestii, țupa, sare

Un broscoi atras de soare

34
Și cinci broaște străvezii

Strigând cu foc: - Oachi, zi-i!

Cântă Oachi de cu zor

Broaștele-i răspund în cor

Apoi, cu elan mai mare,

Până soarele răsare!

Printre ierburi greierașul,

Își învață copilașul

Să numere, căci și el

A-nvățat tot singurel

Numărând orice brotac

A-nvățat, nu-i prostănac!

Copilul s-a străduit,

Însă nu a izbutit

Să afle și el odată,

Câte broaște cântă-n baltă?

Cine-i sare-n ajutor

E un bun învățător!

35
 Șoricelul

La bunica în cămară

Zece şoricei poznaşi

Se hrănesc seară de seară

Cu covrigi şi papanaşi.

Când dori bunica însă

Să mănânce, că- i flămândă,

Nu găsi nimic.Şi-l puse

Pe Miorlau să stea la pândă.

Cu pisoiul nu- i de glumă...

El mâncă pe săturate

Şoricei.

Pe numărate:

Patru luni de dimineaţă,

Doi luni, iară, pe- nserat.

Unul marţi.Şi oare miercuri

Câţi mai are de mâncat ?

(C. Pasat, Colorăm! Numărăm! Ne jucăm! Învățăm!, AS S, Iași, 2006, P.13)

III.4.3 Jocuri didactice matematice

În cele ce urmează voi prezenta jocuri didactice matematice utilizate în cadrul

învățământului preșcolar. (1. Cerasela Campanu, Jocul didactic matematic, Ed. Rovimed
Publisher,Bacău,2017); (2.Nicolae Păușecu Adriana, Jocul didactic matematic în
învățământul preșcolar, Ed. Nova Didact, Râmnicu Vâlcea, 2012)

1. Privește! Gândește! Alege!

Scopul jocului: dezvoltarea flexibilității gândirii
36
 Sarcina didactică: clasificarea mai multor figuri dupa un criteriu dat
Material didactic: fișe cu figuri geometrice
Desfășurare: la semnalul educatoarei elevii vor alege și vor număra în gând:
✓ Toate figurile care sunt triunghiuri;
✓ Toate figurile care au mai puțin de trei laturi;
✓ Toate figurile care au patru laturi;
✓ Toate figurile care au mai mult de patru laturi;
Alături de figurile desenate, vor face o clasificare a acestora, după criteriile de mai
sus.
Figuri cu 3 Figuri cu 4 Figuri cu Figuri cu
laturi laturi mai mult de mai puțin de
4 laturi 3 laturi

3 triunghiuri

2.Ce știi despre mine?

Scopul jocului: corelarea cunoștiințelor dobândite anterior referitoare la formă,
culoare mărime, redarea acestora cu ajutorul conjuncției logice
Sarcina didactică: recunoașterea atributelor pieselor de formă rotundă și pătrată
Material didactic: trusa cu 18 piese
Elemente de joc: prezența păpușii Scufița Roșie, aplauzele
Regulige jocului: copilul ales de Scufița Roșie denumește piesa aleasă și o
descrie. Alt copil corectează greșelile făcute intenționat de personaj.
37
 Desfășurarea jocului: Scufița Roșie va veni în mijlocul copiilor aducându-le
piesele geometrice. Ea îi invită pe rând să aleagă o piesă pe care să o descrie după formă,
mărime și culoare. Ordinea în care se descriu atributele pieselor nu este importantă. După
fiecare descriere Scufița mulțumește copilului.
În complicarea jocului se cere copiilor să găsească o piesă care corespunde unor
anumite cerințe ale personajului din poveste sau se poate descrie greșit de către
educatoare o piesă și copiii să corecteze greșeala. Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu
aplauze sau stimulente.

3.Unde se află jucăriile?

Scopul jocului: dezvoltarea capacității de orientare în spațiu și cultivarea atenției
și a spiritului de observație;
Sarcina didactică: perceperea pozițiilor spațiale ale unor obiecte sau mulțimi de
obiecte cu denumirea lor: sus jos, pe, sub, în.
Material didactic: jucăria Mickey Mouse, jucării, fluier;
Elemente de joc: jucăria Mickey Mouse, închiderea și deschiderea ochilor,
semnalul sonor al fluierului;
Regulile jocului: sunt propuse de Mickey Mouse, care dă semnalele de început și
de final ale jocului. Copiii indică și verbalizează locul unde se află jucăriile.

Desfășurarea jocului: Mickey Mouse le aduce copiilor o trâistuță cu jucării. Se

grupează jucăriile după formă și mărime. La auzul fluierului, copiii închid ochii, timp în
care o mulțime de jucării este așezată într-o anumită poziție spațială. La următorul semnal
sonor copiii deschid ochii și denumesc locul unde este așezată mulțimea respectivă.

4. Găsește căsuța!
Scopul jocului: verficarea cunoștiințelor copiilor privind formele geometrice și
culorile acestora;

38
 Sarcina didactică: identificarea locului potrivit pentru figura geometrică aleasă;
Material didactic: câte o căsuță din carton pentru fiecare copil, care are în partea
de sus lipită o figură geometrică de o anumită culoare și uși pe care sunt desenate figuri
geometrice diferite culori.
Elemente de joc: semnalul sonor al fluierului, întrecerea;
Regulile jocului: la solicitarea educatoarei, copiii așează ușile la căsuțele
corespunzătoare, în funcție de formă și culoare.
Desfășurarea jocului: În fața clasei se află mai multe căsuțe confecționate din
carton care au în partea de sus lipită o figură geometrică având o anumită culoare. Grupa
se împarte în două echipe. La semnalul sonor al fluierului fiecare copil caută ușa potrivită
și o așează căsuței respective. Dupa ce fiecare căsuță are ușa potrivită, se cere ficărui
copil să denumească forma și culoarea pe care o au figurile lipite pe căsuța și ușa sa.
Câștigă echipa care găsește corect ușa potrivită și care indică forma și culoarea
corectă. La confecționarea ușilor, se va avea în vedere ca aceeași formă și culoare să nu o
aibă mai mulți copii.

III.4.3.1 Jocuri utilizate pentru construirea mulțimilor

1.Cine sunt și ce sunt?
Scopul jocului: recunoașterea unor obiecte uzuale/jucării și formarea deprinderii
de a le grupa după anumite criterii;
Sarcina didactică: recunoașterea și denumirea unor obiecte/jucării și constituirea
de mulțimi după criterii;
Material didactic: diferite mulțimide jucării și obiecte cunoscute de copii;
Elemente de joc: aplauze, mișcare;

39
 Regulile jocului: mulțimile de obiecte se denumesc pe rând; copiii vor alerga spre
mulțimea indicată la semnalul educatoarei;
Desfășurarea jocului: În sala de grupă sunt așezate dinainte diverse mulțimi de
jucării. Copiii sunt întrebați ce fel de jucării sunt și le denumesc. Educatoarea întărește
răspunsul lor. La semnalul educatoarei copiii aleargă spre o mulțime indicată și
denumesc. În complicarea jocului se pot forma mulțimi de băieți și fetițe, sau se pot face
greșeli intenționate, în sensul că se pot așeza anumite jucării în alte mulțimi decât cele
corecte, copiii trebuind să corecteze greșeala și să motiveze.

III.4.3.2 Jocuri utilizate în formarea conceptului de număr natural

1.Ghicește cele două numere!

Scopul jocului: exersarea capacității de a opera cu numerele naturale;

Sarcina didactică: să precizeze perechile de numere a căror sumă este 9;

Desfășurarea jocului:

40
 Se scriu pe tablă numerele de la 0 la 10, în legătură cu aceste numere se
formulează saricini diferite.

Exemplu: 9; 0; 3; 4; 1; 6; 2; 5; 8; 7.

Educatoarea spune „Privesc două numere. Dacă primul îl adun cu numărul al

doilea obțin 9. Ce numere pot privi?”

La semnal, copiii încep să scrie pe caiet perechi de numere cu suma 9.

Se poate determina timpul de lucru.

Câștigă copiii cu cele mai multe soluții corecte.

Joc de atenție:

Spuneți repede în care pătrat sunt pătrățelele cu soț și care fără soț!

Cine sunt isteții?

În stânga aveți o coloană pe care sunt trecute rezultatele operațiilor din dreapta.
Rezultatele nu sunt trecute în ordine cu operațiile. Puteți să le așezați la locul lor? ( Se vor
uni cu câte o liniuță). Elevii care nu vor face nici o greșeală sunt declarați isteți.

3 8+1

7 5+3

4 3+2

8 9-2

5 6-3

9 3+1

41
 În joc copilul are posibilitatea să-și manifeste personalitatea. Prin caracterul lui
practic, jocul didactic mijlocește cunoașterea directă a lumii, contribuie la formarea unor
deprinderi, trăiri complexe de carcter, convingeri, intense trăiri emoționale.

2.Numără mai departe!

Scopul jocului: exersarea capacității de a număra corect în concentrul 0-10;

Sarcina didactică: exerciții de numărare cu respectarea succesiunii numerelor

naturale;

Desfășurarea jocului:

Copiii sunt împărțiți pe echipe. Jocul începe la un semnal, preșcolarul se oprește

la un alt semnal. Cel care greșește este eliminat. Câștigă echipa care a rămas cu mai mulți
copii în joc.

3.De câte ori te-am strigat?

Scopul jocului: stabilirea cantității cu ajutorul analizatorului auditiv și

consolidarea număratului în limitele 1-3;

Sarcina didactică: Să determine cantitatea pe baza analizatorului auditiv;

Material didactic: baghetă fermecată, buline coșuleț, planșe;

Elemente de joc: legarea la ochi, rostirea numelui, mișcarea, aplauze, bagheta

fermecată;

Regulile jocului: copilul chemat va fi legat la ochi cu o eșarfă, va asculta cu

atenție, va preciza de câte ori a fost strigat.

Desfășurarea jocului:

Un copil ales cu bagheta fermecată va veni în fața clasei și va fi legat la ochi cu o

eșarfă. Un alt copil, ales și el cu bagheta, va striga copilul pe nume o dată sau de două ori.
După ce este strigat, copilul va fi dezlegat la ochi și va arăta jetonul cu atâtea buline de
câte ori a fost strigat.

42
Răspunsurile corecte primesc aplauze.

43
 CAPITOLUL IV: EXPERIMENT PSIHOPEDAGOGIC

STADIU DE CERCETARE PRIVIND EFICIENȚA UTILIZĂRII JOCULUI

DIDACTIC CU SCOPUL DE A STÂRNI ATENȚIA ȘI CURIOZITATEA
PREȘCOLARILOR ÎN ACTIVITĂȚILE MATEMATICE

IV.1 Organizarea și desfășurarea experimentului

În învățământul preșcolar, cadrul didactic utilizează diverse metode de învățământ

printre care și jocul didactic, pentru a atrage atenția și pentru a facilita înțelegerea din
partea educabililor, a ceea ce se dorește a fi transmis.

Curriculum învățământului preșcolar urmărește ca cel învățat să fie cât mai activ
și cât mai implicat în cadrul activităților instructiv-educative.

Matematica este știința exactă, utilizată în grădinițe, ducând spre conturarea

raționamentului logico-matematic. Aceasta reprezintă o sursă de cunoaștere și de
dezvoltare a structurilor logice ulterioare și găsirea soluților prin acțiune care îi oferă
subiectului o experiență de cunoaștere mult mai bogată.

De aceea, această lucrare de cercetare urmărește să demonstreze dacă jocul

didactic reușește să stârnească atenția și capacitatea de înțelegere a subiecților.

Cercetarea s-a desfășurat la Grădinița „Căsuța cu povești” din Orăștie, Prof.

pentru Înv. Preșcolar la grupa mare Opra Monica Florina, în cadrul anului școlar
2017/2018, semestrul al II-lea, în data de 14.05.2018-16.05.2018, cu numărul de 14
subiecți. Această cercetare este de tip formativ-constatativă.

IV.2 Ipoteza și obiectivele experimentului

Ipoteza de la care am plecat în realizarea acestei cercetări este următoarea:

utilizând jocul didactic în activitățile matematice, curiozitatea și atenția subiecților se
concentrează asupra activităților, ceea ce înseamnă ca rezultatele preșcolarilor vor indica
un progres de învățare.

Obiectivele urmărite pe parcursul acestei cercetări sunt următoarele:

44
 ▪ Identificarea cunoștiințelor actuale a subiecților;
▪ Analizarea efectelor produse de jocul didactic utilizat ca principala formă de
predare în activitățile matematice pentru preșcolari;
▪ Stabilirea influenței jocului didactic matematic asupra preșcolarilor.

IV.3 Scopul cercetării

Scopul acestei cercetări este de a demonstra ca jocul didactic utilizat in activitățile

matematice la preșcolari stârnește curiozitatea și atenția sporită a acestora.

IV.4 Metode de cercetare

Metoda observației urmărește manifestările comportamentale ale individului sau a

grupului, dar și elementele contextului situațional în care acestea se produc. „ A observa
înseamnă a extrage, a deprinde unele propietăți și a le ignora pe altele, dar problema
este de a le alege pe cele relevante, esențiale sau invariabile, chiar atunci când ele sunt
mascate de propietăți secundare, uneori mai frapante, mai evidente.”14

În cadrul acestei metode s-a urmărit comportamentul preșcolarilor în timpul

desfășurării activității matematice, având scopul de a sesiza capacitatea de atenție și de
înțelegere a acestora prin utilizarea jocului didactic.

Metoda experimentului este o modalitate de investigare în care cercetătorul

testează ipotezele prin înțelegerea unor situații contrastante. Observația joacă un rol
important în jurul metodei experimentului.

Experimantarea presupune intervenția activă asupra realității cercetate, de aceea

trebuie examinată atent. Prin experiment înțelegem un instrument esențial care testează și
validează o teorie, memorând datele de bază ce explică comportamentul. ( Aurel I. C.,
Metodologia cercetării psihopedagogice, Brașov)

În cadrul acestei metode se urmărește evoluția cognitivă cu privire la activitatea

matematică, în care principala metodă utilizată este jocul didactic.

IV.5 Realizarea experimentului propriu-zis

Această cercetare s-a desfășurat în decurs de trei zile prin trei etape:

- Etapa inițială

14
A.I. Clinciu, Metodologia cercetării psihopedagogice, Transilvania, Brașov, p. 52
45
 - Etapa experimentală
- Etapa finală

IV.5.1 Etapa inițială

Etapa inițială constă în evaluarea cunoștiințelor elevilor, plecându-se de la nivelul

la care aceștia se află, iar aprecierea prin clificative reprezintă progresul elevului. Așadar
urmărim cum pot preșcolarii sa aplice cunoștiințele și cum pot practica ceea ce știu.
În prima zi de realizare a experimentului am aplicat o fișa de lucru inițială, cu
scopul de a descoperi ceea ce preșcolarii au dobândit pe parcursul anului școlar
2017/2018 la disciplina matematică.

Categoria de activitate: Matematică

Tipul activității: Evaluare a cunoștiințelor
Forma de organizare: Individuală
Grupa: Mare
Obiective operaționale:
O1 – să coloreze formele geometrice care au aceeași formă cu căsuța în care se
află;
O2 – să încercuiască cifra corespunzătoare a câte piese se află în căsuță;
O3 – să complecteze ficare șir cu numerele care lipsesc;
O4 – să scrie în căsuțe vecinii cifrei date;
O5 – să formeze prin încercuire grupe de fructe identice.
Metode și procedee: Explicația, conversația;
Materiale: Fișe de lucru;
Desfășurarea activității: Împart fișele de lucru fiecărui copil, dupa care explic
fiecare exercițiu. Subiecții au sarcina de a rezolva fișa de lucru în mod individual.
Conținutul fișei de lucru inițiale aplicată în etapa inițială la grupa mare. (Anexa 1)
Notarea va fi făcută dupa itemii din următorul tabel:

TABEL NR. 1
Itemul 2-Realizat în 1-Realizat parțial 0-Nerealizat
totalitate sau cu ajutor
1. Să coloreze toate Să coloreze doar 2 Nu colorează nici o
piesele care au piese geometrice piesă geometrică

46
 aceeași formă cu care au aceeași care are aceeași
căsuța în care se află formă cu căsuța în formă cu căsuța în
care se află care se află
2. Să încercuiască toate Să încercuiască doar Nu încercuiește nici
cifrele o cifră o cifră
corespunzătoare a corespunzătoare a corespunzătoare a
câte piese se află în câte piese se află în câte piese se află în
căsuță căsuță căsuță
3. Să complecteze Să complecteze doar Nu complectează
ambele șiruri cu un șir cu numerele nici un șir din cele
numerele care care lipsesc două cu numerele
lipsesc care lipsesc
4. Să scrie în toate Să scrie în două Nu scrie în nici o
căsuțele vecincii căsuțe vecinii cifrei căsuță vecinii cifrei
cifrei date date date
5. Să formeze prin Să formeze prin Nu formează prin
încercuire trei grupe încercuire doar două încercuire nici o
de fructe identice grupe de fructe grupa de fructe
identice identice

În urma acestei evaluari s-au centralizat urmatoarele date din tabelul de mai jos:

TABEL CENTRALIZATOR NR. 1

Numele și prenumele preșcolarului Itemii

1. B.T 2 (Realizat în totalitate)
2. M.C 2(Realizat în totalitate)
3. P.B.C 2(Realizat în totalitate)
4. P.L 1(Realizat parțial sau cu sprijin)
5. R.K 1(Realizat parțial sau cu sprijin)
6. J.B 2(Realizat în totalitate)
7. G.D 1(Realizat parțial sau cu sprijin)
8. L.I 2(Realizat în totalitate)
9. P.B 2(Realizat în totalitate)
10. T.L 1(Realizat parțial sau cu sprijin)

47
11. R.A 2(Realizat în totalitate)
12. M.A 0(Nerealizat)
13. T.A 2(Realizat în totalitate)
14. T.T 2(Realizat în totalitate)

În urma aplicării fișei de lucru cu caracter evaluativ, am înregistrat rezultatele în

tabelul cu rezultate statistice nr. 1, în care s-au înregistrat datele statistice cu privire la
nivelul la care se află subiecții.

TABEL CU REZULTATE STATISTICE NR. 1

Item obținut 2 1 0
Nr. elevi 9 4 1
Procent 80,91% 30,96% 0,99%

În urma rezultatelor din tabel s-a realizat histograma nr. 1 :

HISTOGRAMA NR.1

7
0
6 1
5 2

0
Nerealizat Realizat parțial Realizat în
totalitate

48
IV.5.2 Etapa experimentală

În urma rezultatelor din din etapa inițială unde majoritatea copiilor au realizat în
totalitate fișa de lucru, am realizat un proiect de activitate cu tema „Cine știe câștigă!”.
Acest proiect de activitate l-am aplicat la grupa mare în cea de-a doua zi a experimentului
psihopedagogic, utilizând ca metodă de predare principală jocul didactic.

Metodele didactice utilizate sunt: explicația, expunerea, exercițiul, demonstrația,

convorbirea, metode interactive „partenerul de sprijin”, „lucrul în pereche”,
algoritmizarea și problematizarea.

Ca și mijloace didactice am folosit: jetoane, cifre de la 1 la 10, tablă magnetică,

figurine magnetice, medalii pentru copii, fețe zâmbitoare.

Obiectivele urmărite sunt următoarele:

Obiective operaţionale:

a) Cognitiv-informaţionale:

O1 - să constituie mulţimi cu 1-10 elemente ( jetoane ) de acelaşi fel;

O2 - să ordoneze mulţimile după numărul ( crescător / descrescător ) al

elementelor ;

O3 - să numere conştient în concentrul 1-10 şi să arate cifra corespunzătoare

numărului de elemente dintr-o mulţime;

O4 - să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la numărul exprimat verbal şi

la cifra corespunzătoare ;

O5 - să intuiască locul fiecărui număr concret în raport cu „vecinii” în şirul

numerelor naturale;

O6 - să determine locul fiecărui obiect în ordinea de numărare ( aspectul ordinal

al numărului) ;

b) Psiho-motorii:

O7 - să acţioneze cu obiectele realizând orientarea corespunzătoare în câmpul

vizual (pe masa de lucru, la tablă);

49
 O8 - să realizeze sarcinile în succesiunea dată de educatoare, integrându-se în
ritmul cerut de activitate;

c) Afective:

O9 - să manifeste plăcere , să participe activ şi afectiv la joc;

O10 - să aprecieze propriile rezultate şi comportamente, dar şi pe cele ale

colegilor.

Desfășurarea etapei experimentului:

Jocul s-a desfășurat sub formă de concurs. Am împărțit copiii în două echipe,
„echipa florilor” și „echipa insectelor”, după care le-am explicat sarcinile ce le revin în
cadrul concursului.

Copiii au avut sarcina de a forma grupe de jetoane (imagini cu insecte și flori), de

a număra în șir crescător și în șir descrescător, de a stabili „vecinii” numerelor din șirul
numeric. Fiecare răspuns corect este premiat cu câte o față zâmbitoare.

Sarcinile executării jocului se realizează prin mai multe probe:

Proba 1 – Construirea mulțimilor de obiecte de același fel

Echipa florilor au format grupe cu flori de același fel, iar echipa insectelor au
format grupe de insecte de același fel.

Proba 2 – Formarea șirului numeric în ordine crescătoare în limitele 1-10

Echipa florilor au așezat grupele de flori în ordine crescătoare, iar echipa

insectelor au numărat și au arătat grupele de flori prin încercuire. Aceștia au numărat și
au așezat cifra corespunzătoare sub mulțimea de elemente.

Proba 3 – Raportarea numărului la cantitate (se dă o mulțime de elemente și se

cere să se afle câte elemente sunt în mulțime, așezându-le cardinalul corespunzător)

Echipa florilor descoperă cifra care arată numărul florilor, iar echipa insectelor
descoperă cifra care arată numărul de insecte.

Am cerut echipei florilor să aducă cu o floare mai mult decât arată cifra mea (4),
iar echipei insectelor, am cerut să aducă cu o insectă mai puțin decât arată cifra mea (3).

Proba 5 – Formarea șirului numeric în ordine descrescătoare

50
 Grupele de insecte sunt așezate pe tabla magnetică în ordine descrescătoare.
Ambele echipe numără și arată cifrele de la 10 la 1.

În a doua parte a jocului sarcinile s-au complicat gradual.

Proba 6 – Intuirea aspectului ordinal al numerelor

Pe tabla magnetică sunt așezate șapte flori. Ele se așează în șir una după alta.

Echipa florilor: „A doua floare, primește în vizită o albinuță”. Echipa a așezat

albinuța pe a doua floare.

Echipa insectelor: „A patra floare primește și ea în vizită o buburuză”. Echipa a

așezat buburuza pe a patra floare.

În complicarea jocului se introduc exerciții care să implice sarcini asemănatoare,

dar cu grad sporit de dificultate. Copiii au avut posibilitatea de a rezolva sarcinile în
pereche sau în grup și un lider dă raspunsul stabilit prin colaborare.

Pe o glastră sunt niște ghivece (10), numerotate cu cifre de la 1 la 10. Echipele au

sarcina de a pune în fiecare ghiveci atâtea flori câte indică cifra de pe ghiveci.

Echipa florilor au pus două flori în al doilea ghiveci, iar echipa insectelor au pun 4
flori în al patrulea ghiveci.

În urma aplicării acestui proiect de activitate, ambele echipe au fost active, însă
echipa insectelor a fost cea câștigătoare, având un număr mai mare de fețe zâmbitoare
față de echipa florilor. Am facut aprecieri pozitive ambelor echipe, iar în final am acordat
o medalie echipei insectelor care a acumulat opt fețe zâmbitoare (echipa florilor a
acumulat șapte fețe zâmbitoare).

Conținutul proiectului de activitate aplicat în etapa experimentală la grupa mare (

Anexa 2).

IV.5.3 Etapa finală

Această etapă s-a desfășurat în cea de a treia zi a experimentului psihopedagogic,

unde am aplicat o fișa de lucru finală.

Categoria de activitate: Matematică

Tipul activității: Evaluare a cunoștiințelor

51
 Forma de organizare: Individuală
Grupa: Mare
Obiective operaționale:

O1 – să așeze în ordine crescătoare cifrele din căsuțe în cerculețe;

O2 - să așeze în ordine descrescătoare cifrele din căsuțe în cerculețe;

O3 – să deseneze în fiecare coșuleț atâtea fructe câte indică cifra de sub coșuleț;

O4 – să încercuiască mulțimile de obiecte de același fel;

O5 – să coloreze fiecare obiect din fiecare mulțime;

O6 – să precizeze numărul obiectelor din chenare.

Metode și procedee: Explicația, conversația;

Materiale: Fișe de lucru, creioane colorate;
Desfășurarea activității: Împart fișele de lucru fiecărui copil, dupa care explic
fiecare exercițiu. Copiii au sarcina de a rezolva fișa de lucru în mod individual.
Conținutul fișei de lucru finale aplicată în etapa finală la grupa mare. (Anexa 3)
Notarea va fi făcută dupa itemii din următorul tabel:

TABEL NR. 2
Itemul 2-Realizat în 1-Realizat parțial 0-Nerealizat
totalitate sau cu ajutor
1. Să așeze în ordine Să așeze în ordine Nu așează nici o
crescătoare toate crescătoare doar cifră în ordine
cifrele șase cifre crescătoare
2. Să așeze în ordine Să așeze în ordine Nu așează nici o
descrescătoare toate descrescătoare doar cifră în ordine
cifrele șase cifre descrescătoare
3. Să deseneze în toate Să deseneze doar în Nu desenează în
coșulețele fructele două coșulețe nici un coșuleț
care indică cifra fructele care indică fructele care indică
cifra cifra
4. Să încercuiască Să încercuiască doar Nu încercuiește nici
toate mulțimile de două mulțimi de o mulțime de

52
 obiecte obiecte obiecte
5. Să coloreze toate Să coloreze doar Nu colorează nici
obiectele din șapte obiecte din un obiecct din
mulțime mulțime mulțime
6. Să precizeze Să precizeze doar Nu precizează nici
numărul tuturor un număr al un număr al
obiectelor din obiectelor din obiectelor din
chenare chenare chenare

În urma acestei evaluari s-au centralizat urmatoarele date din tabelul de mai jos:

TABEL CENTRALIZATOR NR. 2

Numele și prenumele Itemii

1 B.T 2(Realizat în totalitate)
2 M.C 2(Realizat în totalitate)
3 P.B.C 2(Realizat în totalitate)
4 P.L 1(Realizat parțial sau cu sprijin)
5 R.K 2(Realizat în totalitate)
6 J.B 2(Realizat în totalitate)
7 G.D 1(Realizat parțial sau cu sprijin)
8 L.I 2(Realizat în totalitate)
9 P.B 2(Realizat în totalitate)
10 T.L 1(Realizat parțial sau cu sprijin)
11 R.A 2(Realizat în totalitate)
12 M.A 2(Realizat în totalitate)
13 T.A 2(Realizat în totalitate)
14 T.T 2(Realizat în totalitate)

În urma aplicării fișei de lucru finale, am înregistrat rezultatele în tabelul cu

rezultate statistice nr.2, în care s-au înregistrat datele statistice cu privire la evoluția
subiecților.

53
 TABEL CU REZULTATE STATISTICE NR. 2
Item obținut 2 1 0
Nr. elevi 11 3 0
Procent 90,90% 9,10% 0,%

În urma rezultatelor din tabel s-a realizat histograma nr. 2 :

HISTOGRAMA NR. 2

12

10

8
0
6 1
4 2

IV.6 Rezultatele cercetării

În urma acestei cercetări s-a ajuns la concluzia de la care s-a plecat în ipoteză și
anume că jocul didactic reușește să stârnească atenția și curiozitatea preșcolarilor, cu
scopul dezvoltării gândirii și al limbajului matematic, deoarece la vârsta preșcolarului,
jocul îi dezvoltă dorința de cunoaștere și de competiție, încurajându-l în realizarea
sarcinilor.
În etapa inițială, conform statisticilor s-au înregistrat 9 subiecți care au obținut
itemul 2, și anume realizat în totalitate, cu procentul de 80,91%, 4 subiecți cu itemul 1, și
anume realizat parțial sau cu ajutor, cu procentul de 30,96% și un singur subiect cu itemul
0, și anume nerealizat, cu un procent de 0,99%. Astfel am constatat că majoritatea
subiecților s-au încadrat la itemul 2.

54
 În etapa experimentală, subiecții au fost activi, jocul didactic le-a captat atenția
într-un mod vizibil, reușind astfel să realizez proiectul de activitate cu multă ușurință,
unde am putut observa modul benefic al jocului didactic asupra preșcolarilor.
În etapa finală, putem observa un grad mai ridicat de evoluție în care 11 subiecți
au obținut itemul 2, cu un procent de 90,90%, 3 subiecți au obținut itemul 1, cu un
procent de 9,10%.
Prin urmare, putem observa că la fișa de lucru finală niciun subiect nu a obținut
itemul 0.

55
 CONCLUZII

„Jocul este singura atmosferă în care fiinţa sa psihologică poate să respire şi în

consecinţă poate să acţioneze. A ne întreba de ce se joacă copilul înseamnă a ne întreba
de ce este copil, nu ne putem imagina copilărie fără râsetele şi jocurile sale.”
(Eduard Claparede)
Copilăria este cea mai fermecătoare etapă din viața unui om, de aceea această
lucrare are ca rol principal jocul, jocul didactic.
Cu ajutorul jocului didactic, utilizat în activitățile matematice, cadrul didactic
poate să pătrundă în sufletele preșcolarilor, influențându-i astfel să perceapă într-un mod
conștient noțiunile matematice.
În urma schimbărilor care se produc în psihicul copilului, jocul prezintă o serie de
caracteristici. Prin intermediul jocului preșcolarul dobândește numeroase cunoștiințe,
descoperă lucruri noi, învață să creeze rezolvări asupra problemelor.
Învățarea devine mult mai interesantă și mai plăcută atunci când copiii sunt
stimulați prin joc, iar educatoarea are un rol foarte important în viața preșcolarilor,
conducându-le pașii spre cunoaștere și dezvoltare psihică.
Așadar putem spune ca jocul devine activitatea principală a copiilor, în așa fel
încât dezvoltarea acestora stimulează modificările psihicului, în cadrul căruia se dezvoltă
procesele psihice care pregătesc trecerea preșcolarului pe o treaptă superioară de
dezvoltare.
Această lucrare pune în evidență importanța jocului didactic asupra copiilor și
influența acestuia în gândirea și limbajul matematic.

56
 BIBLIOGRAFIE

1. AURELIA A., CIOFLICA S., Jocul didactic matematic, Editura Emia, Deva – 2000;
2. BERBEN S., GONGEA E., RUIU G., Metode interactive de grup, Editura Arves,
Craiova – 2005;

3. CAMPANU. C, Jocul didactic matematic, Editura Rovimed Publisher, Bacău – 2017;

4. CHATEAU J., Copilul și jucăria, Editura Didactica și pedagogie, Paris – 1967;
5. CLINCIU A. J., Metodologia cercetării psihopedagogice, Editura Transilvania, Brașov –
2003;
6. COLCERIU L., Metodica predării activității instructiv educative în grădinițe, Detalierea
temelor pentru definitivat – 2008;
7. Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani), M.E.C.T., 2008;
8. GHEORGHE T., Psihopedagogia preșcolară și școlară – definitvat și grad didactic,
București – 2005;
9. IFTIMIE G., Jocuri logice pentru preșcolari și școlari mici, Editura Didactică și
pedagogică, București – 1976;
10. NEAGU M., BERARU G., Activități matematice în grădiniță, Editura Polirom, Iași –
1997;
11. PASAT C., Colorăm!Numărăm!Ne jucăm!Învățăm!. Editura AS S, Iași – 2006;
12. PĂUȘESCU N.A., Jocul didactic matematic în învățământul preșcolar, Editura Nova
Didact, Râmnicu Vâlcea – 2012;
13. PREDA V., Educație pentru știință în grădiniță-investigație,descoperire,creativitate,
Editura Compania, București – 2000;
14. PURCARU M., Jocul didactic matematic, Editura Transilvania, Brașov – 2008;
15. Revista Nova Didact, Numărul 3, 2014;
16. Revista Nova Didact, Numărul 5, 2016;
17. STAN F., Jocul didactic, Editura Rovimed Publisher, Bacău – 2013.

57
 ANEXE

Anexa 1

Conținutul fișei de lucru inițiale aplicată în etapa inițială la grupa mare:

Fișă de lucru
Nume………………….
Prenume……………….

1. Colorează doar piesele geometrice care au aceeași formă cu căsuța în care se află.
Încercuiește cifra care îți spune căte piese sunt în căsuță.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

2. Complectează fiecare șir cu numerele care lipsesc:

1 4

4 2

3. Scrie în căsuță vecinii cifrei date:

2 3 6

58
4. Formează prin încercuire grupe de fructe identice.

59
 Anexa 2

Conținutul proiectului de activitate aplicat în etapa experimentală la grupa mare:

PROIECT DE ACTIVITATE

Grupa mare ,,ALBINUȚELE,,

TEMA ANUALĂ:” Cand ,cum si de ce se intampla?”
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ: ”O lume minunată - flori și insecte”
Domeniul experienţial: Ştiinţe
Tipul activităţii: Activitate cu conţinut matematic
Tema activităţii: „Cine ştie, câştigă!”
Forma de realizare: Joc didactic
Tipul activităţii: consolidare şi verificare de cunoştinţe
Scopul:- reactualizarea şi verificarea cunoştinţelor legate de numeraţia în limitele 1-10;
Obiective operaţionale:
a) cognitiv-informaţionale:
O 1 - să constituie mulţimi cu 1-10 elemente ( jetoane ) de acelaşi fel;
O 2 - să ordoneze mulţimile după numărul ( crescător / descrescător ) al elementelor ;
O 3 - să numere conştient în concentrul 1-10 şi să arate cifra corespunzătoare numărului de
elemente dintr-o mulţime;
O 4 - să raporteze numărul la cantitate şi cantitatea la numărul exprimat verbal şi la cifra
corespunzătoare ;
O 5 - să intuiască locul fiecărui număr concret în raport cu „vecinii” în şirul numerelor naturale;
O 6 - să determine locul fiecărui obiect în ordinea de numărare ( aspectul ordinal al numărului)
;

b) psiho-motorii:
O 7 - să acţioneze cu obiectele realizând orientarea corespunzătoare în câmpul vizual (pe masa
de lucru, la tablă);
O 8 - să realizeze sarcinile în succesiunea dată de educatoare, integrându-se în ritmul cerut de
activitate;
c) afective:
O 9 - să manifeste plăcere , să participe activ şi afectiv la joc;
O 10 - să aprecieze propriile rezultate şi comportamente, dar şi pe cele ale colegilor.
Sarcini didactice şi indicaţii metodice:
• formarea de mulţimi ( flori/ insecte) de acelaşi fel;
• ordonarea în şir crescător şi descrescător a mulţimilor de obiecte (în concentrul 1-10);
• raportarea numărului la cantitate şi a cantităţii la număr;
• compararea mulţimilor şi determinarea „vecinilor”numerelor;
• utilizarea corectă a numeralului ordinal .

Regulile jocului: Organizez colectivul de copii în două echipe, care vor desfăşura un concurs.
Câte un copil din fiecare echipă ( sau doi copii în pereche ) vor răspunde la câte o întrebare, iar
răspunsul corect va fi răsplătit cu o fata zambitoare pentru echipă şi cu aplauze. Răspunsurile şi

60
acţiunile cu obiectele trebuie să fie scurte, corecte, în timpul acordat de educatoare. Copiii care
nu ştiu răspunsul pot apela la „partenerul de sprijin” . Dacă partenerul ştie răspunsul,
recompensa va fi tot o față zâmbitoare pentru echipă. Echipa care are cele mai multe buline, va
fi declarată învingătoare.
Elemente de joc: Surpriza, ghicirea, mişcarea, aplauzele, cuvinte stimulative, întrecerea, „
partenerul de sprijin ”, recompense, penalizări.
Strategia didactică: Metode didactice: explicaţia, expunerea, exerciţiul, demonstraţia,
convorbirea, metode interactive de grup „ partenerul de sprijin”, „lucrul în pereche”,
algoritmizarea, problematizarea.
Mijloace didactice: jetoane, cifre 1-10, tablă magnetică, figurine magnetice, medalii pentru
copii, fețe zâmbitoare.
Organizarea jocului: frontal, individual, în perechi, în echipă.

Bibliografie:
• Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani), M.E.C.T., 2008
• Ana, A., Cioflica, S.- „Jocuri didactice matematice”, Ed.Emia, Deva, 2000
• Breben, S.,Gongea, E., Ruiu, G.-„Metode interactive de grup”, Ed. Arves, Craiova, 2005

61
Anexa 3

Conținutul fișei de lucru finale aplicată în etapa finală la grupa mare.

Fișă de lucru
Nume………………….
Prenume……………….

1. Așezați în ordine crescătoare cifrele din următoarele căsuțe în cerculețele de mai jos:
3 6 2 5 1 8 9 4 10 7

2. Așezați în ordine descrescătoare cifrele din următoarele căsuțe în cerculețele de mai jos:
6 1 3 4 2 5 9 10 8 7

3. Desenați în fiecare coșuleț atâtea fructe câte indică cifra de sub coșuleț.

3 5 1

4. Încercuiți mulțimile de obiecte de același fel, iar apoi colorați-le.

62
5. Precizați numarul obiectelor din chenarele de mai jos:

63
Anexa 4

Imagini realizate în perioada experimentului psihopedagogic:

64
65