ACHIZIȚII

PUBLICE
 EXAMEN
 20-30 grile, 5-6 variante, o variantă corectă, toate, niciuna etc.
 Întrebare deschisă
 Speță, în a 2-a oră de examen

SEMINAR
 LUCRU ÎN ECHIPĂ - comisia de evaluare și comisia de consultanți
 Test

* L.98/2016 - PRIMELE 40 DE ARTICOLE

* HG.395/2016
* INSTRUCȚIUNEA NR.1/2017
 CURS 1
INTRODUCERE ÎN ACHIZIŢIILE PUBLICE
De ce să învăţăm achiziţii publice
 Proces de schimbare legislativa – aplicarea directivelor - DIRECTIVA 2014/24/UE A
PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI DIN 26 FEBRUARIE
2014 PRIVIND ACHIZIȚIILE PUBLICE ȘI DE ABROGARE A DIRECTIVEI
2004/18/CE;
 DIRECTIVA 2014/25/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A
CONSILIULUI din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile
care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și
serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ;
 STRATEGIA NATIONALA PENTRU ACHIZITII PUBLICE

MODIFICARE LEGISLATIVA
 Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale;
 Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice;
 Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii;
 Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a
contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de
concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi
funcţionarea Consiliului National de Soluţionare a Contestaţiilor.

De ce să învăţăm achiziţii publice?

 STRATEGIA NATIONALA PENTRU ACHIZITII PUBLICE;
 Dezvoltarea unei cariere specifice în domeniul achiziţiilor publice

Acţiunea include:

i. Stabilirea unui funcții generale cu atribuții specifice, aplicabilă funcționarilor

publici, care acționează la nivelul autorităților contractante, care se ocupă în mod
exclusiv de proceduri de achiziții publice. Funcția se va stabili în conformitate cu
legislația în vigoare și va fi organizată în mod similar organizării funcției de auditor.
Personalul angajat va beneficia şi va fi angajat în baza unor condiţii specifice printr-o
lege specială. Modificarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarului public va
fi de asemenea inițiată, cu scopul de a introduce noua funcție generală. ( consilier in
achiziţii publice);
ii. Stabilirea unei funcții specifice pentru personalul ANAP, în conformitate cu cadrul
legal actual (similar cu funcția de inspector de integritate, specifică Agenției
Naționale de Integritate sau cu funcţia de inspector antifraudă, stabilită la nivelul
Agenţiei Naționale de Administrare Fiscală). Funcția specifică va fi stabilită prin
 lege numai pentru personalul ANAP și va include condițiile specifice în ceea ce
privește condițiile de angajare și de remunerare. Legea va include de asemenea,
referire la aplicarea obligatorie a principiilor de management flexibil (a se vedea
punctul c) de mai jos), care ar contribui la profesionalizarea personalului.

Măsurile care vizează educarea și formarea în achiziții publice constau în:

i. introducerea calificării in achiziții publice in registrul de calificări din sectorul

educației superioare din România. Universitățile vor include această calificare
în oferta educațională.
ii. programe obligatorii de formare în achiziții publice – incluzând acumularea
cunoștințelor necesare și a competențelor solicitate, precum și dezvoltarea și
implementarea unui program de instruire în achiziții publice, specializat și de
durată.
iii. introducerea unui atestat profesional în achiziții publice.
 Stabilirea unui sistem de stimulente pentru specialiştii în achiziții publice
 un sistem de stimulente pentru personalul cu atribuții în domeniul achiziţiilor publice.
 se va urmări dezvoltarea unui sistem de stimulare bazată pe performanță, ca o măsură
pe termen lung pentru remunerarea personalului responsabil în domeniul achizițiilor
publice.

Structura de salarizare bazată pe performanță ar putea include prime de merit

individuale, și prime de merit de grup. În acest caz, specialiștii din domeniul achizițiilor ar
putea fi remunerați în funcție de performanțele proprii sau ale echipei în raport cu un set
de criterii sau obiective - de exemplu, dacă economiile depășesc un prag prestabilit,
autoritatea contractantă poate stimula în plus persoana prin diferite instrumente - precum
sprijin de dezvoltare în carieră sau orice alte mijloace considerate adecvate.

PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ GHIDUL

SOLICITANTULUI Cererea de proiecte IP 3/2015 Sprijin pentru susţinerea măsurilor din
SCAP, SMBR, documente strategice naţionale (POCA)

- Solicitantul va aloca proiectului minim 3 membri, din cadrul organizației, pentru

echipa de management a proiectului, astfel:
- manager de proiect, cu respectarea următoarelor cerințe minime: să aibă atribuții
menționate în fișa postului în domeniul în care urmează să acționeze proiectul
propus spre finanțare, de cel puțin 6 luni, preferabil, sau să fi deținut orice poziție
într-un proiect cu finanțare din fonduri europene, cel puțin 1 an, sau să fie absolvent
cu diplomă al unui curs autorizat ANC (inclusiv CNFPA) sau echivalent, pentru
ocupația Manager de proiect sau absolvent cu diplomă al unui program studii
universitare de licență (inclusiv studii superioare de lungă sau scurtă durată) sau
studii universitare de master sau postuniversitare, acreditat sau autorizat să
funcționeze provizoriu, în care să fi studiat cel puțin un semestru, disciplina
management de proiect.
 - responsabil financiar, cu respectarea următoarelor cerințe minime: să aibă atribuții
menționate în fișa postului în domeniul financiar al proiectelor, cel puțin 1 an,
preferabil, sau să fie absolvent cu diplomă al unui program studii universitare de
licență (inclusiv studii superioare de lungă sau scurtă durată) sau studii universitare
de master sau postuniversitare, acreditat sau autorizat să funcționeze provizoriu, în
care să fi studiat cel puțin un semestru, disciplina management financiar.
- responsabil cu achizițiile (doar pentru situațiile în care este prevăzută derularea
unor proceduri de achiziții publice, inclusiv cumpărări directe) cu respectarea
următoarelor cerințe minime: să aibă atribuții menționate în fișa postului în
domeniul scrierii caietelor de sarcini pentru procedurile de achiziție publică sau
derulării unor proceduri de achiziție publică, de cel puțin 1 an, preferabil, sau să fie
absolvent cu diplomă al unui curs autorizat ANC (inclusiv CNFPA) sau echivalent,
pentru ocupația Expert achiziții publice sau absolvent cu diplomă al unui program
studii universitare de licență (inclusiv studii superioare de lungă sau scurtă durată)
sau studii universitare de master sau postuniversitare, acreditat sau autorizat să
funcționeze provizoriu, în care să fi studiat cel puțin un semestru, disciplina achiziții
publice.

ACHIZIŢII PUBLICE - INTRODUCERE

 Achiziţiile publice reprezintă o parte integrantă a sistemului administrativ;

 Studiul AP - abordare interdisciplinară şi multidisciplinară;
 AP – sectorul public/sectorul privat/sectorul terţiar;

Scopul AP - realizare a obiectivelor fixate de către administraţia publică, prin

utilizarea unor soluţii sau a unor servicii prestate de către operatorii economici.

Demararea unei proceduri de achiziţie publică, trebuie astfel să răspundă unei

necesităţi identificate de către administraţia publică centrală sau locală, necesitate ce trebuie
să se regăsească în cadrul obiectivelor manageriale fixate la nivelul decizional;

Caracterul interdisciplinar al achiziţiilor publice rezidă tocmai în natura şi diversitatea

cerinţelor formulate de către autorităţile contractante cu scopul de a identifica cele mai bune
mijloace, soluţii în vederea satisfacerii interesului general.

ABORDAREA ADMINISTRATIVĂ A ACHIZIŢIILOR PUBLICE

Derularea procedurilor de achiziţie publică revine în sarcina instituţiilor administraţiei
publice centrale sau locale precum şi în sarcina tuturor acelor instituţii, organisme ale statului
care în conformitate cu prevederile legale, îndeplinesc atributele noţiunii de autoritate
contractantă;

Principala preocupare din perspectiva administrativă a achiziţiilor publice vizează

organizarea raţională şi eficientă a mijloacelor puse la dispoziţia autorităţilor contractante în
vederea realizării obiectivelor propuse.
 Funcţionarea optimă a departamentelor administrative cu implicaţii directe în zona
achiziţiilor publice, este posibilă prin stabilirea unor structuri organizaţionale flexibile,
moderne şi a unor obiective clare şi precise, a funcţiilor şi atribuţiilor acestora în conformitate
cu prevederile legislative în vigoare.

Dimensiunea administrativă a achiziţiilor publice trebuie să ţină cont de

particularităţile administraţiei publice, de rigorile şi constrângerile de natură sistemică, de
structura sa, precum şi de caracteristicile deliberative şi executive ce vizează, sarcini, funcţii,
atribuţii, tehnici, metode de lucru, procedee şi mijloace de realizare a activităţilor sale
specifice;

Se constată astfel o interdependenţă directă, de tipul parte întreg, între administraţia

publică şi achiziţiile publice, aflându-ne în imposibilitatea de a discuta despre o
administraţie publică eficientă în lipsa unui sistem al achiziţiilor publice performant,
transparent, descentralizat şi care să beneficieze de un procent ridicat de credibilitate şi
obiectivitatea;

 principul asumării răspunderii - Principiul asumării răspunderii îşi găseşte astfel

aplicabilitatea în sfera administrativă a achiziţiilor publice, prin emiterea de acte
administrative ce exprimă manifestarea de voinţă expresă a autorităţii contractante în
regim de putere publică.

ABORDAREA MANAGERIALĂ A ACHIZIŢIILOR PUBLICE

Atingerea indicatorilor de performanţă la nivelul autorităţilor contractante, reprezintă
pe de o parte un deziderat dar şi o necesitate;

Finalizarea procedurilor de achiziţie prin contractarea unor servicii, produse sau lucrări
necesită demararea atât în etapa premergătoare lansării procedurii cât şi pe parcursul acesteia
unui amplu proces managerial ce presupune:

- identificarea şi stabilirea necesităţilor;

- justificarea aspectelor de oportunitate
- identificarea resurselor financiare;
- calculul valorii estimate;
- dezvoltarea planului de achiziţii;
- stabilirea obiectivelor instituţionale;
- stabilirea procedurilor de achiziţie;
- etapizarea achiziţiilor publice;
- estimarea perioadelor de lansare şi finalizare a procedurilor de achiziţie;
- managementul contractului.
- funcţiilor managementului public:
- funcţia de previziune,
- funcţia de organizare coordonare,
- funcţia de administrare,
- funcţia de motivare,
 - funcţia de control-evaluare,
- funcţii de a căror aplicabilitate depinde atingerea obiectivelor stabilite la nivel
instituţional.

management al achiziţiilor publice - parte integrantă a managementului public;

Analiza procesului managerial al achiziţiilor publice nu poate fi realizată fără a se ţine

cont de elementele specifice managementului strategic şi managementului prin obiective.

ABORDAREA JURIDICĂ A ACHIZIŢIILOR PUBLICE

La nivel comunitar, legislaţia care guvernează achiziţiile publice este concepută să
deschidă piaţa achiziţiilor publice către competiţie având drept principal scop promovarea
liberei circulaţii a capitalurilor;

Abordarea juridica - principiile fundamentale ale Tratatelor Uniunii Europene, privind

libera circulaţie a bunurilor şi a serviciilor, dreptul de liberă stabilire şi interzicerea
discriminării pe criterii de naţionalitate;

Liberalizarea achiziţiilor publice semnifică intenţia instituţiilor europene de

eliminare a practicilor comerciale preferenţiale şi discriminatorii întâlnite în sectorul public şi
crearea unui cadru comercial unitar la nivel european care să reglementeze raporturile juridice
dintre sectorul public şi cel privat;

Autorităţilor contractante le revine astfel obligaţia de a respecta legislaţia referitoare

la asigurarea conformităţii cu politicile Uniunii Europene şi cele naţionale, în special
prevederile legale privind achiziţiile publice, întreprinderile mici şi mijlocii, ajutorul de
stat, egalitatea de şanse, dezvoltarea durabilă, informarea şi publicitatea;

Principiile care guvernează achiziţiile publice - au ca sursă Tratatul de Instituire a

Comunităţii Economice Europene semnat la Roma în anul 1957 care prevedea crearea unei
Pieţe Comune, a unei uniuni vamale şi elaborarea unor politici comune.

Tratatul interzice măsurile discriminatorii si tratamentul incorect datorită faptului că

acestea interferează cu principalul lui obiectiv constând în crearea pieţei comune

Dimensiunea juridice a achiziţiilor publice - obligativitatea asigurării unui amplu

proces de transparenţă în vederea derulării procedurilor de achiziţie, secondat de parcurgerea
unor ample etape cu caracter normativ-procedural ;

Dimensiunea juridica - ţinând cont de caracteristicile autorităţilor contractante, îşi are

originile în sfera dreptului administrativ.

Manifestarea de voinţă a autorităţilor contractante în timpul derulării unei proceduri de

achiziţie publică, implică pe de o parte atât emiterea de acte cu caracter administrativ
precum şi semnarea unor contracte administrative menite să transpună prin normele sale
juridice voinţa autorităţilor contractante.

Abordarea juridică a achiziţiilor publice trebuie analiză în strânsă legătură cu analiza

conceptul de interes public;

Aplicabilitatea dimensiunii juridice este asigurată astfel la nivelul autorităţilor

contractante de către birourile juridice de specialitate precum şi de către departamentele de
control intern, organisme aflate la nivelul fiecărei autorităţi contractante, în vreme ce la
nivelul sistemului administrativ, aplicabilitatea dimensiunii juridice este asigurată de
totalitatea organelor de control precum şi a instanţelor de contencios administrativ ce pot fi
sesizate cu privire la încălcarea de către autorităţile contractante a unei drept subiectiv sau
interes legitim;

ABORDAREA ECONOMICĂ A ACHIZIŢIILOR PUBLICE

Componenta economică a achiziţiilor publice trebuie analiză din perspectiva
investiţiilor publice, investiţii care în momente de recesiune economică reprezintă o soluţie
viabilă ce poate contribui la reechilibrarea economiilor naţionale în statele membre ale
Uniunii Europene.

Alocarea optima a resurselor din industriile europene, raţionalizarea producţiei şi

aprovizionării, promovarea fuziunilor şi achiziţiilor şi crearea unei industrii competitive la
nivel global;

Achiziţiile publice au un rol deosebit de important în atingerea obiectivelor comunitare

stipulate în Strategia „Europa” 2020

Modernizarea procedurilor de achiziție publică trebuie să ducă la un rol mai important

al sectorului public în promovarea inovării;

Achiziţiile publice "reprezintă un instrument de piaţă care poate contribui atât la

îmbunătăţirea condiţiilor cadru, care permit întreprinderilor de pe Piaţa internă să inoveze,
exploatând întregul potenţial al unei politici de producţie îndreptate spre cerere, dar şi la
sprijinirea tranziţiei către o economie eficientă în utilizarea resurselor (de exemplu prin
sprijinirea achiziţiilor publice ecologice;

Gestionarea fondurilor publice de către autorităţile contractante, prin derularea

procedurilor de achiziţii generează un impact economic direct asupra operatorilor economici
cu implicaţii semnificate în ceea ce priveşte piaţa muncii, prestarea serviciilor către cetăţeni
precum şi asigurarea unei dezvoltări sustenabile prin efectuarea de investiţii majore în
infrastructură.

Din perspectiva abordării economice achiziţiile publice/investiţiile publice reprezintă

modalitatea prin care sectorul public pune la dispoziţia sectorului privat propriile resurse
financiare cu scopul de a dezvolta investiţii strategice în economie. Sunt vizate în consecinţă
acele investiţii ce nu pot fi derulate în tot sau în parte de către stat, care astfel apelează la
parteneriatul cu sectorul privat în vederea realizării obiectivelor asumate.

* efectul de comercializare - dezvoltarea unor economii pe care sectorul public le poate

realiza prin finalizarea unor achiziţii ce presupun un cost redus;
* efectul de concurenţă - implicaţii directe în ceea ce priveşte preţul ofertat de către
operatorii economici participanţi la procedură;
* efectul de restructurare - rezultat direct al efectului de concurenţă ce presupune
modificări la nivelul politicii de ofertare a operatorilor economici;

Sectorul public are astfel toate pârghiile pentru a crea o piaţă a serviciilor publice
axată pe satisfacerea interesului public general şi nu pe maximizarea profitului.

ABORDAREA ECOLOGICA A ACHIZITIILOR PUBLICE

Abordarea ecologică a achiziţiilor publice trebuie analizată în strânsă legătură cu
conceptul dezvoltării durabile.

Achiziţiile publice ecologice (APE) sunt definite de către Comisia Europeană drept
„…un proces prin care autorităţile publice doresc să achiziţioneze bunuri, servicii şi
lucrări cu un impact redus asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă al
acestora, în comparaţie cu bunurile, serviciile şi lucrările cu aceeaşi funcţie de baza, care
ar fi fost achiziţionate in sistem clasic (fără APE România are două platforme de internet
pentru GPP )

Indicatorii cheie din cadrul sistemului național de achiziții publice vor fi dezvoltați în
noul sistem (versiunea îmbunătăţită a actualului SEAP) pentru a permite o monitorizare și în
ceea ce privește ponderea achizițiilor verzi (ecologice), eficiența energetică, inovarea și
achizițiile durabile, în conformitate cu cerințele directivelor UE – Strategia Naţională pentru
Achiziţii Publice;

Fiecare investiţie realizată de către autorităţile contractante exercită un impact asupra

mediului pe durata întregului său ciclu de viaţă, de la extracţia materiilor prime, fabricarea
produsului şi până la folosirea şi reciclarea/eliminarea sa. Prin creşterea gradului de utilizare a
achiziţiilor publice ecologice se doreşte minimizarea impactului asupra mediului înconjurător,
realizându-se astfel investiţii durabile la nivel local şi central.

Dezvoltarea la nivelul autorităţilor contractante, a cerinţelor privind achiziţiile publice

ecologice are ca principal obiectiv reducerea externalităţile negative de mediu.

Achiziţiile publice ecologice acoperă domenii cum ar fi achiziţia de calculatoare şi

clădiri eficiente din punct de vedere energetic, echipamente de birou din lemn obţinut cu
respectarea normelor de mediu, hârtie reciclabilă, autovehicule electrice, mijloace de transport
public care protejează mediul, alimente ecologice pentru cantine, electricitate provenind din
surse de energie regenerabile, sisteme de aer condiţionat conforme celor mai avansate soluţii
de protecţie a mediului;

ABORDAREA SISTEMICĂ A ACHIZIŢIILOR PUBLICE

Abordarea sistemică a achiziţiilor publice presupune identificarea tuturor instituţiilor
implicate în derularea procedurilor de achiziţii, a modului în care acestea funcţionează,
interacţionează şi colaborează în vederea asigurării unui cadru legal, echidistant care să
permită implementarea unor reguli clare, stricte, precise, menite să asigure funcţionalitatea
sistemului în condiţii de eficientă şi eficacitate.
 CURS 2
PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZĂ ACHIZIŢIILE PUBLICE ŞI
PRIVATE
CADRUL LEGISLATIV
 Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale;
 Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice;
 Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii;
 Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a
contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de
concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi
funcţionarea Consiliului National de Soluţionare a Contestaţiilor.
NORME DE APLICARE
 Hotărârea nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru
din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice;
 Hotărârea nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului;
 Ordinul MFE nr. 1284/2016 privind aprobarea Procedurii competitive aplicabile
solicitanţilor/beneficiarilor privaţi pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii
sau lucrări finanţate din fonduri europene”
PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZĂ ACHIZIŢIILE PUBLICE ŞI PRIVATE
În procesul de realizare a achiziţiilor publice orice situaţie pentru care nu există o
reglementare explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin.
(2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, denumită în continuare Lege. Art.1
alin(1) din HG. Nr. 395/2016
 PRINCIPII

CONSECINŢE PRIVIND NEAPLICAREA PRINCIPIILOR

Neaplicarea principiilor care guvernează achizițiile publice constituie contravenție
conform prevederilor din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. ( Art 224 alin.
(1))
 neducerea la îndeplinire a deciziilor Consiliului National de Soluţionare a
Contestaţiilor;
 orice încălcare a prevederilor prezentei legi sau a actelor normative emise in
aplicarea acesteia, având ca efect încălcarea dispoziţiilor art. 2; (încălcarea modului
de aplicare al principiilor)
 încălcarea regulilor de publicitate prevăzute de ordonanţă de urgenţă cu privire la
anunţul de atribuire;
 aplicarea incorectă a regulilor de comunicare şi transmitere a datelor, având ca efect
restricţionarea accesului operatorilor economici la procedura de atribuire, încălcarea
principiului tratamentului egal şi/sau încălcarea principiului transparenţei;
 încălcarea principiului proportionalității prin utilizarea criteriilor de calificare și
selecţie ca mijloc de a restricționa concurența.
 Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă între 5.000 lei şi
30.000 lei.
Excepţie:
Cazul contractelor de achiziţie publică finanţate din fonduri europene şi/sau din
fonduri publice naţionale aferente acestora.
Art.224 - se aplică doar dacă contravenţia constatată nu constituie abatere în
conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind
prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor
europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora

CONSECINŢE

 OUG 66/2011 - corecții financiare ca urmare a identificării unor nereguli în aplicarea

de către autoritățile contractante a prevederilor legale privind achizițiile publice,
inclusiv cu privire la nerespectarea principiilor.
 Conform OUG nr. 66/2011, autoritățile cu competenţe în gestionarea fondurilor
europene au obligaţia de a exclude integral sau parţial de la rambursarea sau de la
plata cheltuielilor efectuate şi declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă
condiţiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile
legislaţiei UE şi naţionale, inclusiv în cazul politicii agricole comune şi a politicii
comune pentru pescuit.
 Autorităţile au obligaţia aplicării de reduceri procentuale din sumele solicitate la
plată de către beneficiari, în situaţia în care constată abateri de la aplicarea
prevederilor reglementărilor naţionale în vigoare în domeniul achiziţiilor publice.
 Hotărâre nr. 519/2014 - privind stabilirea ratelor aferente reducerilor
procentuale/corecţiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi
sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a
fondurilor publice naţionale aferente acestora
PRINCIPIUL TRANSPARENŢEI
Principiul transparenței presupune aducerea la cunoștința publicului a tuturor
informațiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire în scopul garantării eliminării
riscului de favoritism și de comportament arbitrar din partea autorității contractante.
 MOD DE APLICARE:
- Toate informațiile cu privire la procedura de achiziție trebuie să fie formulate clar,
precis, univoc în anunțul/invitația de participare și în documentația de atribuire
oferind operatorilor economici o poziție de egalitate atât în momentul în care își
pregătesc ofertele cât și în momentul în care acestea sunt evaluate de către autoritatea
contractantă.
- Asigurarea vizibilității regulilor, oportunităților, proceselor, înregistrărilor și rezultatelor
aferente procedurii de achiziție publică.
EFECTE OBȚINUTE:
- Claritatea documentelor elaborate pe parcursul procesului de achiziție;
- Înțelegerea de către potențialii candidați/ofertanți a necesităților obiective ale autorității
contractante și a modului în care aceste necesități se reflectă în documentația de
atribuire.
Bună practică: opiniile individuale ale membrilor comisiei de evaluare trebuie
consemnate în scris ca anexe ale proceselor verbale întocmite pe perioada de evaluare
asigurându-se corelarea informațiilor dintre documentele întocmite.
Procesele verbale de evaluare trebuie să indice în mod clar și concis deciziile
membrilor comisiei de evaluare privind acceptabilitatea sau inacceptabilitatea, conformitatea
sau neconformitatea ofertelor.
La dosarul achiziției, respectiv anexă la raportul procedurii trebuie să existe înscrisuri
care confirmă verificarea de către membrii comisiei de evaluare a modului de îndeplinirea a
criteriilor de calificare și a modului de indeplinire a cerințelor în propunerile tehnice
prezentate de ofertanți. ( Art. 132 - 141 din HG.395/2016 – Normele metodologice de
aplicare)
Bună practică: deciziile membrilor comisiei de evaluare trebuie să fie bazate pe
informațiile prezentate în cadrul propunerilor tehnice și financiare și în răspunsurile la
solicitările de clarificări și nu pe supoziții ale membrilor comisiei de evaluare în legătură cu
conținutul ofertelor.
În acest sens este recomandată preluarea exactă a paragrafelor din oferte care
fundamentează decizia de respingere a unei oferte.
Exprimarea trebuie să fie clară, concisă și fundamentată.
Elaborarea de către comisia de evaluare a procesului verbal de deschidere/procesul
verbal de evaluare / raportul procedurii
 PRINCIPIUL PROPORŢIONALITĂŢII
Principiul proporționalității presupune corelarea dintre:
a) Necesitățile autorității contractante;
b) Obiectul contractului de achiziție publică;
c) Cerințele care trebuie îndeplinite de ofertanți pentru satisfacerea necesităților.
MOD DE APLICARE
- Actele autorităților contractante nu trebuie să depăşească limitele a ceea ce este adecvat
şi necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înţelegându-se că, în cazul în care
este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai
puţin constrângătoare, iar incovenientele cauzate nu trebuie să fie disproporţionate în
raport cu scopurile urmărite.
PRINCIPIUL PROPORŢIONALITĂŢII
Principiul proporționalității presupune corelarea dintre:
a) Necesitățile autorității contractante;
b) Obiectul contractului de achiziție publică;
c) Cerințele care trebuie îndeplinite de ofertanți pentru satisfacerea necesităților.
MOD DE APLICARE
- Actele autorităților contractante nu trebuie să depăşească limitele a ceea ce este adecvat
şi necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înţelegându-se că, în cazul în care
este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai
puţin constrângătoare, iar incovenientele cauzate nu trebuie să fie disproporţionate în
raport cu scopurile urmărite.
ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI PROPORȚIONALITĂȚII
“Dublarea” cerințelor autorității contractante cu privire la îndeplinirea criteriilor de
calificare.
De ex.: se solicită un nivel mediu al cifrei de afaceri din ultimii 3 ani în domeniul
contractului mai mare decît valoarea estimată a contractului în cauză și în același timp dovada
executării unui contract similar în ultimii 5 ani. Cerința este excesivă întrucât demonstrarea
plafonului cifrei de afaceri în domeniul contractului presupune implicit faptul că operatorul
economic a executat contracte similare.
Ex :Personal de specialitate se solicită un număr de ani minim necesar experienței
specifice într-un domeniu sau poziție similară și în același timp dovedirea experienței
specifice a respectivei persoane prin implicarea într-un contract/proiect la nivelul căruia să fi
derulat activități similare celor ce fac obiectul procedurii. Cerința devine excesivă, dublată,
atunci când ambele cerințe sunt solicitate pentru aceeași perioadă de timp.
Principiile
EVITAREA ÎNCĂLCĂRII PRINCIPIULUI PROPORȚIONALITĂȚII
Atunci când se solicită informații referitoare la studii, se va justifica de ce se solicită
absolvirea studiilor într-un anumit domeniu, respectiv de ce doar o persoană care a absolvit
studiile solicitate poate îndeplini activitățile din contractul ce urmează a fi atribuit și de ce
persoane care au alte studii decât cele solicitate nu pot realiza aceste activități;
Referința la durata studiilor se face prin solicitarea fie de studii superioare, fie de studii
medii. Nu se vor solicita studii superioare de lungă durată;
PRINCIPIILE
Nu se poate solicita ca un expert să aibă atât studii superioare cât și studii
postuniversitare de masterat sau doctorat;
Experiența generală solicitată de autoritatea contractantă în ceea ce privește
domeniul studiilor poate fi de până la 5 ani. Autoritatea contractantă poate solicita mai mult
de 5 ani vechime în specialitatea studiilor atunci când există reglementări specifice în vigoare
și/sau atunci când autoritatea contractantă justifică temeinic, la nivelul notei justificative
privind criteriile de calificare, complexitatea deosebită a activităților ce urmează a fi derulate
de respectivul expert în cadrul contractului;
Pentru dovedirea experienței autoritatea contractantă poate solicita CV-ul precum și
documente-suport care să probeze îndeplinirea cerințelor. Autoritatea contractantă nu va limita
dovedirea experienței similare prin prezentarea de recomandări ci va permite depunerea
oricărui alt tip de documente (fișă de post, contract de muncă, contract de colaborare/prestări
servicii, Revisal, etc.);
În funcție de complexitatea contractului ce face obiectul procedurii de achiziție și cu
condiția justificării autoritatea contractantă poate interzice îndeplinirea mai multor poziții de
către același expert;
PRINCIPUL NEDISCRIMINĂRII
Prin nediscriminare se înțelege asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei
reale pentru ca orice operator economic, indiferent de naţionalitate să poată participa la
procedura de atribuire şi să aibă şansa de a deveni contractant.
 MOD DE APLICARE:
- Autoritățile contractante nu trebuie să discrimineze potențialii ofertanți pe baza unor
motive nejustificate (de exemplu naționalitatea) și nu trebuie să includă specificații
tehnice care ar putea favoriza întreprinderile naționale.
- Autoritățile contractante trebuie să evite stabilirea de cerințe de calificare care să
favorizeze anumiți participanți la procedura de achiziție publică;
- Autoritățile contractante trebuie să evite practicile de favorizare a unui ofertant prin
stabilirea de condiții discriminatorii în caietele de sarcini.
EFECTE OBȚINUTE:
- Deschiderea și dezvoltarea pieței de achiziții publice;
- Crearea unui cadru competitiv pentru obținerea celei mai bune valori pentru
fondurile publice, întotdeauna considerate ca fiind insuficiente în raport cu necesităţile.
ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII
Utilizarea de către autoritatea contractantă a unor cerințe de calificare nelegale:
demonstrarea accesului la lichidități/ linii de credit/ alte instrumente financiare prin
prezentarea unei singure declarații bancare, deținerea de stații de asfalt care să se afle în
perioada normală de funcționare (adică 6 ani – reprezentând perioada de garanție
pentru aceste echipamente/utilaje/instalații), solicitarea unor cerințe suplimentare de
calificare pentru țerțul susținător, etc).
Principiul nediscriminării
CRITERIILE DE CALIFICARE ŞI SELECŢIE
“ AC are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de atribuire numai criterii de
calificare şi selecţie referitoare la:
a) motive de excludere a candidatului/ofertantului;
b) capacitatea candidatului/ofertantului. (Art.163 L.98/2016)

PROCEDURA SIMPLIFICATĂ
Daca autoritatea contractantă decide să solicite criterii de calificare şi selecţie aceasta
poate solicita doar cerinţe privind:
a) motive de excludere, în conformitate cu capitolul IV, secţiunea a 6-a, paragraful 2;
b) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, în conformitate cu art.173;
c) experienţa similară, în conformitate cu art.179 lit. a) şi b) (Art.113 alin.(11)
98/2016)
 Directivă 24/2014 - introducerea obligației autorităților contractante de a analiza
oportunitatea împărțirii contractelor pe loturi și mai mult, justificarea acestora de a nu împărți
contractele pe loturi;
Instituirea posibilității pentru plata directă către subcontractanți.
JUSTIFICARE
Decizia de a diviza sau nu pe loturi obiectul contractului de achiziție publică poate
ridica o serie de probleme pentru autoritățile contractante în sensul în care poate face obiectul
unei contestații din partea operatorilor economici care se consideră discriminați prin
nedivizarea pe loturi a contractului de achiziție publică deoarece nu au forța financiară sau
tehnică pentru a oferta pentru întreaga gamă de produse/ servicii/ lucrări.
Împărțirea pe loturi încurajată pentru accesul IMM-urilor ;
PRINCIPIUL TRATAMENTULUI EGAL
Respectarea principiului tratamentului egal presupune ca oricând, pe parcursul
procedurii de atribuire, să se stabilească şi să se aplice reguli, cerinţe, criterii identice pentru
toţi operatorii economici, astfel încât aceştia să beneficieze de şanse egale de a deveni
contractanţi.
MOD DE APLICARE:
- Eliminarea elementelor de natură subiectivă care pot influența deciziile în procesul de
atribuire a contractelor de achiziție publică;
- Furnizarea, concomitent, către toți operatorii economici implicați într-o procedură de
achiziție, a informațiilor aferente procedurii.
EFECTE OBȚINUTE:
- Toți participanții vor dispune de aceleași șanse în pregătirea documentelor asociate
procedurii în cauză;
- Instituirea unui cadru bazat pe încredere, cinste, corectitudine şi imparţialitate pe tot
parcursul derulării procedurii;
- Favorizarea dezvoltării unei concurențe corecte și efective între operatorii economici
participanți la o procedură de achiziție publică.
ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI TRATAMENTULUI EGAL
Autoritatea contractantă a atribuit contractul unui ofertant care nu a îndeplinit cel puțin
una din cerințele minime din fișa de date a achiziției;
Cazuri de neîndeplinire a cerințelor minime din fișa de date:
- cerințe privind studiile;
 - atestările; demonstrarea numărului de ani solicitat cu privire la experiența generală
sau specifică);
- sau la experiența similară atunci când aceasta nu este clar definită.
BUNĂ PRACTICĂ
Recomandare – la stabilirea cerințele minime de calificare precum și documentele
care trebuie să fie prezentate de ofertant pentru demonstrarea acestora, exprimarea să fie cât
mai clară iar formularele utilizate de ofertant să dea posibilitatea unei evaluări facile a
calificării operatorului economic.
Ex - autoritatea contractantă poate pune la dispoziție formulare cu privire la
experiența similară/ fișa de experiență similară în care va marca câmpurile din care reiese cu
claritate obiectul contractului, descrierea obiectului contractului, valoarea acestuia, etc;
autoritatea contractantă va pune la dispoziția ofertanților formulare de CV în care va marca
câmpurile din care reiese cu claritate domeniul de expertiză, numărul de ani, poziția
pentru care a fost propusă persoana respectivă
ÎNCĂLCAREA PRINCIPIULUI
Oferta tehnică nu corespunde cu caietul de sarcini;
Un caz frecvent întâlnit apare în contractele de furnizare sau în contractele de execuție
lucrări care cuprind și echipamente, unde în elaborarea caietului de sarcini, autoritatea
contractantă a utilizat valori fixe pentru specificațiile tehnice, iar în urma evaluării ofertelor
au fost acceptați parametri mai mici sau mai mari decât solicitarea din caietul de sarcini.
Bună practică: Recomandăm acolo unde este posibil, ca specificațiile tehnice indicate
în caietul de sarcini care conțin valori, să fie descrise folosind expresii de genul minim,
3
maxim sau intervale de variație (de exemplu: capacitatea motorului între 2000 cm și 2200
3
cm ; sau se acceptă variația cu 10% în plus a următorilor parametri: debit, presiune externă
disponibilă și putere electrică)
Principiile
PRINCIPIUL RECUNOAȘTERII RECIPROCE
Respectarea principiului recunoașterii reciproce presupune acceptarea de către
autoritatea contractantă a:
a) Produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piața Uniunii Europene;
b) Diplomelor, certificatelor și a oricăror documente emise de autoritățile competente
din alte state;
c) Specificațiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel național.
 “Stat membru nu poate interzice vânzarea pe propriul teritoriu a produselor
comercializate în mod legal în alt stat membru, chiar dacă respectivele produse sunt
fabricate în conformitate cu norme tehnice diferite de cele la care sunt supuse produsele
naționale”
CONCLUZIE
Orice produs importat dintr-un stat membru este admis, în principiu, pe teritoriul altui
stat membru dacă a fost produs/comercializat în mod legal (chiar şi în condiţiile în care
produsul este fabricat/comercializat după reguli specifice) în statul membru de origine şi oferă
un grad echivalent de protecţie.
Recunoașterii reciprocă a calificărilor profesionale - sistemele de recunoaștere a
diverselor calificări și profesii la nivel comunitar pe bază de reciprocitate
Directiva - 89/48/CEE - recunoașterea calificărilor profesionale obținute în urma
finalizării studiilor superioare cu o durată minimă de trei ani.
Directiva - 92/51/CEE - se referă la calificările profesionale obținute prin
învățământul profesional secundar, postliceal și prin programe de studii superioare cu o durată
mai mică de trei ani.
Directivele sistemului general - nu impun o armonizare prealabilă sau ulterioară a
structurilor și conținutului formării lor și nu impun reglementarea similară a profesiilor în
statele membre.
MOD DE APLICARE
- Acceptarea documentelor și a certificatelor emise de autoritățile în drept situate pe
teritoriul altui stat.
EFECTE OBȚINUTE
- Crearea pieței comune prin eliminarea barierelor în calea comerțui, existente între
statele membre;
- Descurajarea suprareglementării de către statele membre, deoarece aceasta ar putea
induce obstacole asupra exercitării de către proprii producători a liberei circulaţii a
mărfurilor;
- Introducerea unui element de concurenţă între reglementări naţionale în privinţa
schimburilor transfrontaliere, facilitând, în consecinţă, cele mai bune practici
ÎNCĂLCAREA PRICIPIULUI RECUNOAȘTERII RECIPROCE
- Se întâlnește frecvent în legătură cu cerințele privind autorizațiile specifice pentru
personal solicitate în cadrul fișei de date fără mențiunea privind acceptarea
documentelor echivalente.
- Încălcarea directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7
septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale .
- Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale
pentru profesiile reglementate în România.
 CURS 3
STRATEGIA ANUALĂ DE ACHIZIŢIE PUBLICĂ
STRATEGIA DE CONTRACTARE
PROGRAMUL ANUAL AL ACHIZIŢIILOR PUBLICE

STRATEGIA ANUALĂ DE ACHIZIŢIE PUBLICĂ

Strategia anuală de achiziţie publică - Totalitatea proceselor de achiziţie publică
planificate a fi lansate de o autoritate contractantă pe parcursul unui an bugetar;

În cazul proiectelor europene cu finanţare multianuală ( buget multianual), strategia se

elaborează pentru întreaga perioada de implementare a proiectului.

Se elaborează în ultimul trimestru al anului anterior anului căruia îi corespund

procesele de achiziţie publică

În vederea elaborării strategiei anuale AC foloseşte următoarele elemente estimative:

 nevoile identificate la nivel de autoritate contractantă ca fiind necesar a fi

satisfăcute;
 valoarea estimată a achiziţiei corespunzătoare fiecărei nevoi;
 capacitatea profesională existentă la nivel de autoritate contractantă pentru
derularea unui proces care să asigure beneficiile anticipate;
 resursele existente la nivel de autoritate contractantă şi, după caz, necesarul de
resurse suplimentare externe, care pot fi alocate derulării proceselor de achiziţii
publice.
 În cadrul Strategiei anuale de achiziţie publică, autoritatea contractantă are
obligaţia de a elabora programul anual al achiziţiilor publice.

PROGRAMUL ANUAL AL ACHIZIŢIILOR PUBLICE

• PAAP-ul se elaborează pe baza referatelor de necesitate

• Autoritatea contractantă trebuie să ţină cont de:

- Necesităţile obiective de produse, servicii şi lucrări;

- Prioritizarea necesităţilor

- Identificarea surselor de finanţare

• obligatoriu se postează semestrial în SEAP, în termen de 5 zile de la

definitivarea bugetului: contractele de produse / servicii / lucrări a căror V.E. >
pragurile de licitație

• modificările extraselor se publică în SEAP în termen de 5 zile lucrătoare de la

aprobarea acestora

• ordinul ANAP nr.281/2016 formularele standard pentru PAAP și PAAS

STRATEGIA DE CONTRACTARE
S.C. este un document al fiecărei achiziții cu V.E. > pragul achiziției directe și este
subiect de evaluare a A.N.A.P.

A.C. prin compartimentul intern specializat în domeniul achizițiilor publice elaborează

strategiei de contractare;

Cuprinde:

a) relația dintre obiectul-constrângeri-complexitatea contractului și resursele

disponibile la nivel de A.C. pentru derularea activităților din etapele procesului de
A.P., pe de altă parte;

b) procedura de atribuire aleasă;

c) tipul de contract propus și modalitatea de implementare a acestuia;

 d) mecanismele de plată în cadrul contractului, alocarea riscurilor în cadrul acestuia,
inclusiv măsuri de diminuare a acestora, stabilirea penalităților pentru neîndeplinirea
sau îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor contractuale;

e) criteriile de calificare și selecție, respectiv criteriul/criteriile de atribuire propuse,

precum și orice alte elemente legate de obținerea de beneficii pentru A.C. și/sau
îndeplinirea obiectivelor comunicate la nivelul sectorului administrației publice în
care activează A.C.;

f) justificările privind determinarea V.E. a contractului/acordului-cadru, alegerea

procedurii de atribuire, alta decât L.D./L.R. și, după caz, decizia de a accelera
procedura de atribuire, decizia de a nu utiliza împărțirea pe loturi, cerinţele de
calificare privind capacitatea și, după caz, criteriile de selecție, criteriul de atribuire
și factorii de evaluare utilizați;

g) orice alte elemente relevante pentru îndeplinirea necesității A.C.

PROGRAMUL ANUAL AL ACHIZIŢIILOR PUBLICE

Atenţie:

! În cazul implementării de proiecte cu finanţate din fonduri proprii şi/sau proiecte de

cercetare – dezvoltare, elaborarea programului achiziţiilor publice se va face distinct
pentru fiecare proiect în parte

PRAGURILE VALORICE
• Art. 7. - (1) Procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege, pentru care
este obligatorie publicarea unui anunţ de participare si/sau de atribuire in
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se aplica in cazul atribuirii contractelor de
achiziţie publica/acordurilor-cadru a căror valoare estimata, fără TVA, este
egala sau mai mare decât următoarele praguri valorice:

a) 23.227.215 lei, pentru contractele de achiziţie publica/acordurile-cadru de

lucrări;
b) 600.129 lei, pentru contractele de achiziţie publica/acordurile-cadru de produse si de
servicii;

b1) 929.089 lei, pentru contractele de achiziţii publice/acordurile-cadru de produse si de

servicii atribuite de autorităţile contractante locale, aşa cum sunt acestea definite la art. 23 din
Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificările si completrile
ulterioare, precum si de cele aflate in subordinea acestora;

c) 3.334.050 lei, pentru contractele de achizitie publica/acordurile-cadru de servicii care

au ca obiect servicii sociale si alte servicii specifice, prevazute in anexa nr. 2.

(2) Autoritatea contractanta atribuie contractele de achizitie publica/acordurile-cadru si

organizeaza concursurile de solutii care privesc achizitii publice a caror valoare estimata este
mai mica decat pragurile corespunzatoare prevazute la alin. (1) prin aplicarea unei proceduri
simplificate, cu respectarea principiilor prevazute la art. 2 alin. (2).

(3) Prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi se stabilesc conditiile si

modalitatile de aplicare a procedurii simplificate prevazute la alin. (2).

(4) Conditiile si modalitatile de aplicare a procedurii simplificate prevazute la alin. (2)

presupun cel putin termene mai scurte decat cele prevazute in cuprinsul prezentei legi si
formalitati procedurale reduse fata de cele prevazute in cuprinsul acesteia pentru atribuirea
contractelor de achizitie publica, acordurilor-cadru si concursurilor de solutii a caror valoare
estimata este mai mare decat pragurile corespunzatoare prevazute la alin. (1).

(5) Autoritatea contractanta are dreptul de a achizitiona direct produse sau servicii in
cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica decat 132.519 lei,
respectiv lucrari, in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica decat
441.730 lei.

PROCEDURI DE ATRIBUIRE
 Art. 68

Procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege, aplicabile pentru atribuirea

contractelor de achizitie publica∕acordurilor cadru sau organizarea concursurilor de solutii cu
o valoare estimta mai mare decat pragurile prevazute la art.7 alin.(1) sunt următoarele:

- Licitatia deschisă,
- Licitata restransă,
- Negocierea competitivă,
- Dialogul competitiv,
- Parteneriatul pentru inovare,
- Negocierea fara publicarea prealabila,
- Concursul de solutii,
- Procedura de atribuire aplicata a serviciilor sociale si al altor servicii specifice

BENEFICIARII PRIVAŢI
Beneficiarul privat respectă prevederile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice
atunci când atribuie un contract de servicii, dacă se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele
condiţii:

a) contractul este finanţat - subvencţionat în mod direct, în proporţie de mai mult de

50% din valoarea acestuia, de către o autoritate contractantă;
b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare decât pragul
de 600.129 lei;
c) contractul este în legătură cu un contract de lucrări care face obiectul pct.I
 AUTORITĂŢI CONTRACTANTE
Art. 4. - (1) Au calitatea de autoritate contractanta în sensul prezentei legi:

a) autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din

componenţa acestora care au delegata calitatea de ordonator de credite şi care au
stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor publice;
b) organismele de drept public;
c) asocierile care cuprind cel puţin o autoritate contractantă dintre cele prevăzute la lit. a)
sau b).

(2) Prin organisme de drept public în sensul alin. (1) lit. b) se înţelege orice
entităţi, altele decât cele prevăzute la alin. (1) lit. a) care, indiferent de forma de constituire
sau organizare, îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt înfiinţate pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comercial sau
industrial;
b) au personalitate juridică;
c) sunt finanţate, în majoritate, de către entităţi dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a) sau
de către alte organisme de drept public ori se află în subordinea, sub autoritatea sau în
coordonarea ori controlul unei entităţi dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a) sau ale
unui alt organism de drept public ori mai mult de jumătate din membrii consiliului de
administraţie/organului de conducere sau de supraveghere sunt numiţi de către o
entitate dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a) ori de către un alt organism de drept
public.
 CURS 3.1

DOMENIUL DE APLICARE
Dispozitiile prezentei legi sunt aplicabile contractelor de achizitie publica, acordurilor-
cadru si concursurilor de solutii.

Art. 6. - (1) Prezenta lege se aplica pentru atribuirea de catre o entitate juridica fara
calitate de autoritate contractanta a unui contract de lucrari, in cazul in care se indeplinesc in
mod cumulativ urmatoarele conditii:
a) contractul este finanţat/subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 50%
din valoarea acestuia, de catre o autoritate contractanta;
b) valoarea estimata, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare decât pragul
prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. a); ( 23.227.215)
c) contractul include una dintre activităţile menţionate la alin. (2).
(2) Activităţile care fac obiectul alin. (1) lit. c) sunt următoarele:
a) lucrări de geniu civil; ( clasele 45.21/ 45.23/ 45.24)
b) lucrări de construcţie pentru spitale, facilităţi destinate activităţilor sportive, recreative
si de agrement, clădiri ale instituţiilor de învăţământ preuniversitar si universitar si
clădiri de uz administrativ.

Art.6. (3) Prezenta lege se aplica pentru atribuirea de catre o entitate juridica fara
calitate de autoritate contractanta a unui contract de servicii, in cazul in care se
indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:

a) contractul este finantat/subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 50%

din valoarea acestuia, de catre o autoritate contractanta;
b) valoarea estimata, fara TVA, a contractului este egala sau mai mare decat pragul
prevazut la art. 7 alin. (1) lit. b); ( 600.129 lei)
c) contractul este in legatura cu un contract de lucrari care face obiectul alin. (1).

(4) Autoritatile contractante care finanteaza/subventioneaza contractele mentionate la alin.

(1) si (3) au obligatia de a urmari respectarea dispozitiilor prezentei legi atunci cand nu
atribuie ele insele contractul finantat/subventionat sau atunci cand il atribuie in numele si
pentru alte entitati.
 PRAGURI VALORICE
Art. 7. - (1) Procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege, pentru care
este obligatorie publicarea unui anunţ de participare si/sau de atribuire in Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene, se aplica in cazul atribuirii contractelor de achiziţie
publica/acordurilor-cadru a căror valoare estimata, fără TVA, este egala sau mai mare
decât următoarele praguri valorice:

a) 23.227.215 lei, pentru contractele de achiziţie publica/acordurile-cadru de lucrări;

b) 600.129 lei, pentru contractele de achiziţie publica/acordurile-cadru de produse si de
servicii;

b ) 929.089 lei, pentru contractele de achiziţii publice/acordurile-cadru de produse si de

servicii atribuite de autorităţile contractante locale, aşa cum sunt acestea definite la art. 23 din
Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificările si completrile
ulterioare, precum si de cele aflate in subordinea acestora;

c) 3.334.050 lei, pentru contractele de achizitie publica/acordurile-cadru de servicii care au

ca obiect servicii sociale si alte servicii specifice, prevazute in anexa nr. 2.

(2) Autoritatea contractanta atribuie contractele de achizitie publica/acordurile-cadru si

organizeaza concursurile de solutii care privesc achizitii publice a caror valoare estimata este
mai mica decat pragurile corespunzatoare prevazute la alin. (1) prin aplicarea unei proceduri
simplificate, cu respectarea principiilor prevazute la art. 2 alin. (2).

(3) Prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi se stabilesc conditiile si

modalitatile de aplicare a procedurii simplificate prevazute la alin. (2).

(4) Conditiile si modalitatile de aplicare a procedurii simplificate prevazute la alin. (2)

presupun cel putin termene mai scurte decat cele prevazute in cuprinsul prezentei legi si
formalitati procedurale reduse fata de cele prevazute in cuprinsul acesteia pentru atribuirea
contractelor de achizitie publica, acordurilor-cadru si concursurilor de solutii a caror valoare
estimata este mai mare decat pragurile corespunzatoare prevazute la alin. (1).

(5) Autoritatea contractanta are dreptul de a achizitiona direct produse sau servicii in
cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica decat 132.519 lei,
respectiv lucrari, in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA, este mai mica decat
441.730 lei.

EXCEPTARI
Art. 26. - (1) Prezenta lege nu se aplica:
a) contractelor de achizitie sectoriala, acordurilor-cadru sectoriale si concursurilor de
solutii sectoriale atribuite sau organizate de autoritati contractante care au obligatia de a aplica
prevederile legii privind achizitiile sectoriale; (Contracte din sectoarele de apa, energie,
transporturi si servicii postale
b) contractelor de achizitie sectoriala, acordurilor-cadru sectoriale si concursurilor de solutii
sectoriale excluse de la aplicarea dispozitiilor legii privind achizitiile sectoriale.
(2) Prezenta lege nu se aplica contractelor de achizitie publica, acordurilor-cadru si
concursurilor de solutii atribuite sau organizate de o autoritate contractanta care furnizeaza
servicii postale in sensul dispozitiilor legii privind achizitiile sectoriale in scopul
desfasurarii urmatoarelor activitati:
a) servicii cu valoare adaugata in legatura cu posta electronica, furnizate integral prin
mijloace electronice, inclusiv transmiterea securizata prin mijloace electronice a
documentelor codificate, servicii de gestiune a adreselor si transmiterea de mesaje de posta
electronica inregistrata;
b) servicii financiare care fac obiectul codurilor CPV cuprinse intre 66100000-1 si
66720000-3 si al dispozitiilor legii privind achizitiile sectoriale, care includ, in principal,
mandate postale si transferuri pe baza de conturi curente postale;
c) servicii filatelice;
d) servicii de logistica, constand in servicii care combina livrarea fizica si/sau
depozitarea cu alte functii decat cele postale.
 EXCEPTARI

Exceptari specifice in domeniul comunicatiilor electronice;

Contracte de achizitie publica/acorduri-cadru atribuite si concursuri de solutii

organizate conform unor norme internationale;

EXCEPTARI SPECIFICE PENTRU CONTRACTELE DE SERVICII :

Art. 29. - (1) Prezenta lege nu se aplica pentru atribuirea contractelor de achizitie
publica/acordurilor-cadru de servicii care au ca obiect:

a) cumpararea sau inchirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, cladiri existente,
alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora;
b) cumpararea, dezvoltarea, productia sau coproductia de materiale pentru programe
destinate serviciilor media audiovizuale, atribuite de furnizori de servicii media, ori
contractelor pentru spatiu de emisie sau furnizarea de programe care sunt atribuite
furnizorilor de servicii media;
c) servicii de arbitraj, mediere si alte forme de solutionare alternativa a disputelor;
d) oricare dintre serviciile juridice prevazute la alin. (3);

EXCEPTARI
a) asistenta si reprezentarea unui client de catre un avocat in sensul prevederilor Legii nr.
51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu
modificarile ulterioare, in cadrul unei proceduri de arbitraj sau de mediere ori al altei
forme de solutionare alternativa a disputelor desfasurate in fata unei instante sau altui
organism national de arbitraj ori de mediere sau de solutionare alternativa a disputelor
in alta forma din Romania ori din alt stat sau in fata unei instante internationale de
arbitraj ori de mediere sau de solutionare alternativa a disputelor in alta forma;
b) asistenta si reprezentarea unui client de catre un avocat in sensul prevederilor Legii nr.
51/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, in cadrul unor proceduri judiciare in
fata instantelor de judecata sau a autoritatilor publice nationale din Romania ori din alt
stat sau in fata instantelor de judecata ori a institutiilor internationale;
 c) asistenta si consultanta juridica acordata de un avocat, anticipat sau in vederea
pregatirii oricareia dintre procedurile prevazute la lit. a) si b) ori in cazul in care exista
indicii concrete si o probabilitate ridicata ca speta in legatura cu care sunt acordate
asistenta si consultanta juridica sa faca obiectul unor astfel de proceduri;
d) servicii de certificare si autentificare a documentelor care sunt prestate de notari
publici potrivit dispozitiilor legale;
e) servicii juridice furnizate de fiduciari sau administratori- sechestru ori alte servicii
juridice furnizate de entitati desemnate de o instanta judecatoreasca nationala sau care
sunt desemnati potrivit dispozitiilor legale sa indeplineasca sarcini specifice sub
supravegherea si controlul instantelor judecatoresti;
f) servicii prestate de executorii judecatoresti.

g) servicii financiare in legatura cu emisiunea, vanzarea, cumpararea sau transferul

valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, in sensul art. 4 alin. (1) din
Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 26
iunie 2013 privind cerintele prudentiale pentru institutiile de credit si societatile de
investitii si de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, servicii ale bancilor
centrale si operatiuni efectuate cu Fondul European de Stabilitate Financiara si cu
Mecanismul European de Stabilitate;
h) imprumuturi, indiferent daca sunt sau nu in legatura cu emisiunea, vanzarea,
cumpararea ori transferul valorilor mobiliare sau al altor instrumente financiare;
i) contracte de munca;
j) servicii de aparare civila, protectie civila si prevenirea pericolelor, prestate de
persoane fara scop patrimonial, care fac obiectul codurilor CPV 75250000-3,
75251000-0, 75251100-1, 75251110-4, 75251120-7, 75252000-7, 75222000-8,
98113100-9 si 85143000-3, cu exceptia serviciilor de ambulanta pentru transportul
pacientilor;
a) i) servicii de transport public de calatori feroviar sau cu metroul.
(2) In sensul alin. (1) lit. b):
a) notiunile serviciu media audiovizual si furnizor de servicii media au intelesurile
prevazute la art. 1 alin. (1) pct. 1 si 12 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificarile
si completarile ulterioare;
 b) notiunea program cuprinde atat programele avand intelesul prevazut la art. 1 alin. (1) pct.
4 din Legea nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, incluse intr-un serviciu de
programe de televiziune, cat si programele incluse intr-un serviciu de programe de
radiodifuziune si materialele pentru programe, iar notiunea material pentru programe are
acelasi inteles cu notiunea program.

CONTRACTE DE SERVICII ATRIBUITE PE BAZA UNUI DREPT EXCLUSIV

Contracte de achizitii publice/acorduri-cadru incheiate intre entitati din sectorul public
Art. 32. - (1) Prezenta lege nu se aplica actelor juridice, altele decat contractele de
achizitie publica/acordurile-cadru, incheiate de o persoana care are calitatea de autoritate
contractanta potrivit prezentei legi, cum ar fi acordarea de finantari rambursabile sau
nerambursabile persoanelor fizice ori juridice in conditiile legislatiei speciale ori constituirea
impreuna cu persoane fizice ori juridice de societati sau asocieri fara personalitate juridica in
conformitate cu dispozitiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu
modificarile ulterioare.
(2) In cazul in care, indiferent de denumirea sau forma utilizata, actele juridice
incheiate de persoane care au calitatea de autoritate contractanta potrivit prezentei legi
reprezinta contracte de achizitie publica/acorduri-cadru, se aplica dispozitiile prezentei legi.
Art. 33. - (1) Prezenta lege nu se aplica pentru atribuirea contractelor de achizitie publica
pentru structurile autoritatilor contractante care functioneaza pe teritoriul altor state atunci
cand valoarea contractului este mai mica decat pragurile valorice prevazute la art. 7.
(2) Pentru atribuirea contractelor de achizitie publica care intra sub incidenta prevederilor
alin. (1) si a caror valoare estimata este mai mare decat cea prevazuta la art. 7 alin. (5),
autoritatea contractanta elaboreaza norme proprii care sa asigure aplicarea principiilor
prevazute la art. 2 alin. (2) din prezenta lege.
 CURS 4
MODUL DE CALCUL AL VALORII ESTIMATE
Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziții având în vedere
valoarea totală de plată,fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, luând în considerare
orice eventuale forme de opțiuni și prelungiri ale contractului menționat în mod explicit în
documentele achiziției.

- Dacă AC prevede alocarea unor premii∕prime pentru candidați sau ofertanți,

determinarea Ve achizitiei trebuie sa includă și valoarea premiilor∕primelor respective.

În cazul în care AC are în structură UNITĂȚI OPERAȚIONALE SEPARATE, Ve se

calculeză prin luarea în considerare a valorii estimate totale pentru toate unitățile operaționale
luate separat.

- prin excepție de la prevederile aliniatul de mai sus, dacă UNITATEA

OPERAȚIONALA este responsabilă în mod independent pentru achizițiile sale
atunci valoarea estimată se poate calcula la nivelul acestora.

O unitate operațională este responsabilă în mod independent pentru achizițiile sale sau
pentru anumite categorii ale acestora dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile:

 unitatea operațională desfășoară în mod independent procedurile de achiziție

publică,
 unitatea operaţională ia în mod independent deciziile privind achizițiile,
 unitatea operatională are la dispoziție în buget surse de finanțare identificate în
mod distinct pentru achiziții,
 unitatea operatională încheie în mod independent contractele de achiziție publică,

 unitatea operațională asigură plata contractelor de achiziții publice din bugetul pe

care îl are la dispoziție.

Conform prezentei legi Autoritatea contractantă nu are dreptul:

 De a utiliza metode de calcul a valorii estimate a achiziției cu scopul de a evita

aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de lege,
 Nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte
distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o
subevaluare a valorii estimate

Valoarea estimată se determină înainte de inițierea procedurii de atribuire și este

valabilă la momentul INIȚIERII PROCEDURII DE ATRIBUIRE prin una din următoarele
modalități:

 transmiterea spre publicare a anuntului de participare,

  în cazul achiziției de servicii sociale ori alte servicii specifice , prevăzute în cadrul
anexei nr.2, transmiterea spre publicare a anunțului de participare ori anunțului de
intenție valabil în mod continuu,

 transmiterea invitației de participare la procedura de negociere fără publicarea

prealabilă a unui anunț de participare.

În cazul acordului cadru sau al sistemului dinamic de achizitii, valoarea estimată a

achiziției se consideră a fi valoarea estimată, fără TVA, a tuturor contractelor de achiziție
publică subsecvente ce se anticipează că vor fi atribuite în baza acordurilor cadru sau prin
utilizarea sistemului dinamic de achiziție pe întreaga durată.

În cazul parteneriatului pentru inovare, valoarea estimată este valoarea maximă

estimată fără TVA a activităților de cercetare și dezvoltare care urmează să se realizeze pe
durata tuturor etapelor parteneriatului avut în vedere, precum și a produselor, serviciilor sau
lucrărilor care urmează să fie realizate și achiziționate la sfârșitul parteneriatului respectiv.

În cazul achizițiilor de lucrări, valoarea estimată a achiziției se calculează luând în

considerare atât costul lucrărilor, cât și valoarea totală estimată a produselor sau serviciilor
puse la dispoziția contractantului de către autoritatea contractantă,

În cazul în care AC intenționează să achiziționeze o construcție sau servicii, iar

atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției se
determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor.

În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este EGALA SAU MAI MARE decât
pragurile valorice prevăzute la art.7 alin.(1)

- 24.977.096 lei pentru contractele de achiziție publică∕acordurile – cadru de lucrări,

- 648.288 lei pentru contractele de achiziție publică∕acordurile – cadru de produse și de

servicii,

- 994. 942 – ptr contractele de achizitii publice/acordurile-cadru de produse și de

servicii atribuite de autoritățile contractante locale ( cf. art 23 din L.215/2001, precum
și de cele aflate în subordinea acestora.

Art. 23 L.215/2001

(1) Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune,
oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi
deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în
condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

(2) Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi
rezolvă treburile publice din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii.

- 3.376.500 lei pentru contractele de achiziție publică∕acordurile – cadru de servicii care

au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice prevăzute în anexa nr.2.
 - procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege se aplică pentru atribuirea
fiecărui lot, INDIFERENT DE VALOAREA ESTIMATĂ A ACESTUIA.

În cazul în care AC intenționează să achiziționeze PRODUSE SIMILARE, iar

atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi SEPARATE, valoarea estimată a achiziției
se determină luând în considerare VALOAREA GLOBALĂ estimată a tuturor loturilor.

În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragurile
valorice corespunzătoare prevăzute la art.7 alin.(1) – procedurile de atribuire reglemenatate de
prezenta lege se aplică pentru ATRIBUIREA FIECĂRUI LOT.

EXCEPŢIE:
“Procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege nu se aplică la atribuirea
contractelor pentru loturi individuale în cazul în care sunt îndeplinite în mod cumulativ
următoarele condiţii:

a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică de 355.632 lei, în
cazul achiziţiei de produse sau servicii, sau mai mică de 4.445.400 lei, în cazul achiziţiei de
lucrări;

b) valoarea cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiţia prevăzută la lit. a)
şi care sunt sau au fost atribuite în temeiul prezentului articol fără aplicarea procedurilor de
atribuire reglementate de prezenta lege nu depăşeşte 20% din valoarea globală a tuturor
loturilor în care a fost împărţită construcţia avută în vedere, achiziţia de produse similare ori
serviciile avute în vedere.

Prin PRODUSE SIMILARE se înțeleg acele produse care îndeplinesc cumulativ:

- sunt destinate unor utilizări identice sau similare,

- fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate∕comercializate de către
operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv.

În cazul CONTRACTELOR DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ DE PRODUSE SAU

SERVICII CU CARACTER DE REGULARITATE SAU CARE SE INTENȚIONEAZĂ SĂ
FIE REÎNOITĂ INTR-O ANUMITĂ PERIOADĂ, valoarea estimată a achiziției pe baza
următoarelor:

- fie valoarea reală globală a tuturor contractelor similare succesive atribuite în ultimele
12 luni sau în anul bugetar anterior, AJUSTATĂ acolo unde este posibil, pentru a lua
în considerare modificările cantitative și valorice care pot surveni într-un interval de
12 luni de la data contractului inițial,

- fie valoarea estimată globală a tuturor contractelor succesive atribuite într-un interval
de 12 luni de la prima livrare.
 În cazul contractelor de achiziție publică de produse prin cumpărare în rate, prin
închiriere sau prin leasing cu sau fără opțiune de cumpărare valoarea estimată a achiziției
se calculează în funcție de durata contractului, astfel:

- în cazul contractelor de achiziție publică încheiate pe durată determinată mai mică sau
egală cu 12 luni, valoarea etimată este valoarea totală estimată pentru întreaga
durată a contractului respectiv,
- în cazul contractelor de achiziție publică încheiate pe perioadă determinată mai mare
de 12 luni, valoarea estimată este valoarea totală estimată pentru întreaga durată a
contractului respectiv la care se ADAUGA VALOAREA REZIDUALĂ ESTIMATĂ
A PRODUSELOR la sfărșitul perioadei pentru care s-a încheiat contractul,
- în cazul contractelor încheiate pe perioadă nedeterminată sau în care durata acestora
nu poate fi stabilită la data estimării, valoarea estimată se calculează prin înmulțire
cu 48 a valorii lunare a contractului.

În cazul contractelor de achiziție publică de servicii având ca obiect servicii de

proiectare, valoarea estimată a achiziției se calculează pe baza onorariilor, comisioanelor ce
urmează a fi plătite și a oricăror alte forme de remunerare aferente serviciilor respective.

În cazul în contractelor de achiziție publică de servicii ce nu prevăd un preț total,

valoarea estimată a achiziției se calculează în funcție de durata contractului, astfel:

- la contractele încheiate pe durata determinată mai mică sau egală cu 48 de luni,

valoarea estimată este valoarea totală a contractului pentru întrega durată a acestuia,

- la contractele încheiate pe durata nedeterminată sau durată determinată mai mare de

48 de luni, valoarea estimată se calculează prin înmulțirea cu 48 a valorii lunare
contractului.

Obiectul achiziției publice se pune în corespondență cu codul∕codurile CPV care îl

descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind ACTIVIATEA CE
CARACTERIZEAZĂ SCOPUL PRINCIPAL AL CONTRACTULUI.

AC ALEGE MODALITATEA DE ACHIZIȚIE în funcție de următoarele aspecte:

- valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect, cu obiect similar sau al căror
obiect face parte din aceeași clasă CPV,

- complexitatea contractului∕acordului cadru ce urmează a fi atribuit,

- îndeplinirea condițiilor specifice de aplicarea a anumitor modalități de atribuire

În cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanţate din fonduri

nerambursabile şi/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, alegerea modalităţii de achiziţie se
realizează în funcţie de următoarele aspecte:
 a) valoarea estimată a tuturor achiziţiilor cu acelaşi obiect sau destinate utilizării
identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfăşoară
constant activităţi într-o piaţa de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă
intenţionează să le atribuie în cursul unui an bugetar;
b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit;
c) îndeplinirea condiţiilor specifice de aplicare a anumitor modalităţi de atribuire. (art.17
alin(1) H.G. nr. 395/2016);

“În cazul in care autoritatea contractantă implementează proiecte finanţate din fonduri
nerambursabile şi/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, prevederile alin. (1) se aplică prin
raportare la fiecare proiect în parte. “Art. 17.alin(3) H.G. nr. 395/2016

Art. 16. ”(2) Obiectul achiziţiei publice se pune în corespondenţă cu codul/codurile CPV
care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează
scopul principal al contractului. “

CONCLUZIE:
Utilizarea codurilor CPV, corespondente pentru produsele, serviciile şi/sau lucrările ce
fac obiectul contractelor de achiziţie publică, asigură descrierea cât mai exactă a obiectului
contractului, neavând legătură directă cu estimarea.

Motivaţia pentru care este de dorit o cât mai specifică încadrare în codul CPV porneşte
de la necesitatea depăşirii barierelor lingvistice, astfel încât informaţiile privind obiectul
contractului ce urmează a fi atribuit să fie accesibile şi precise pentru toţi operatorii economici
din spaţiul UE.

AC are obligaţia ca la alegerea modalităţii în care se va derula procesul de atribuire a

contractului de achiziţie publică, să se raporteze la valoarea estimată cumulată a produselor,
serviciilor şi/sau lucrărilor cu acelaşi obiect, sau care sunt destinate utilizării identice, prin
raportare la fiecare proiect în parte pe întreaga perioada de implementare

CE ESTE CPV?
CPV constă într-un vocabular principal pentru determinarea obiectului unui contract,
şi într-un vocabular suplimentar pentru adăugarea unor informaţii ulterioare de calitate.

Vocabularul principal se bazează pe o structură arborescentă alcătuită din coduri

formate din maxim 9 cifre (un cod de 8 cifre plus o cifră de verificare) asociate cu o formulă
care descrie tipul de furnizori, lucrările sau serviciile ce fac obiectul contractului.

 Primele două cifre identifică diviziunile (XX000000-Y)

 Primele trei cifre identifică grupurile (XXX00000-Y)
 Primele patru cifre identifică clasele (XXXX0000-Y)
 Primele cinci cifre identifică categoriile (XXXXX000-Y)
 Fiecare dintre ultimele trei cifre conferă un grad mai mare de precizie în interiorul
fiecărei categorii.

Cea de-a noua cifră serveşte la verificarea cifrelor precedente.

CPV - EXEMPLIFICARE
 34962230-9 Formare profesională în domeniul controlului traficului aerian;

 80310000-0 Servicii de formare profesională a tinerilor

Autoritatea contractanta are obligația ca la alegerea modalității în care va derula

procedura de atribuire a contractului de achiziție publică, să se raporteze la valoarea estimată
cumulată produselor, serviciilor și lucrărilor care POT FI CONSIDERATE SIMILARE SAU
CARE SE ÎNCADREAZĂ ÎN ACEEAȘI CLASĂ CPV.

Prin excepție de la prevederile legii mai sus enunțate, în cazul proiectelor de investiții
publice noi, AC alege procedura de atribuire în FUNCȚIE DE COMPLEXITATEA
ACESTORA și de următoarele considerente, cu condiția ca respectivele investiții sa nu facă
parte dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional sau local:

- valoarea estimată a contractului avand ca obiect prestarea serviciilor de elaborare a

studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiții în parte, dacă contractul
prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor;

- valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de proiectare

tehnică și asistență din partea proiectantului pentru fiecare obiectiv de investiții în
parte cumulată cu cea a lucrărilor aferente obiectivului de investiții, indiferent dacă
acestea fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie în contracte diferite,

- valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de dirigeție de

șantier pentru fiecare obiectiv de investiții în parte.

CONSULTAREA PIETEI
Înainte de lansarea procedurii de atribuire, AC are DREPTUL DE A ORGANIZA
consultări ale pieței, în vederea pregătirii achiziției, prin raportare la OBIECTUL
CONTRACTULUI DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ și pentru a informa operatorii economici cu
privire la planurile de achiziție și cerințele avute în vedere în legătură cu acestea, făcând
cunoscut acest lucru prin intermediul SEAP precum și prin orice alte miljloace.

În cadrul consultărilor pieței, AC are dreptul de a invita experți independenţi, autorități

publice sau operatori economici, inclusiv organizații reprezentative ale acestora.

AC are dreptul de a utiliza sau implementa opiniile, sugestiile sau recomandările

primite în cadrul consultărilor pentru pregătirea achiziției și pentru organizarea și desfășurarea
procedurii de atribuire, cu condiția ca UTILIZAREA SAU IMPLEMENTAREA acestor
opinii, sugestii sau recomandări să nu aibă ca efect denaturarea concurenței și∕sau încălcarea
principiilor NEDISCRIMINĂRII ȘI TRANSPRENȚEI.

Consultarea pieței se lansează prin publicarea în SEAP a unui anunț privind

consultarea în cazul în care se dorește achiziționarea unor produse∕servicii∕lucrări cu GRAD
RIDICAT DE COMPLEXITATE TEHNICĂ, FINANCIARĂ SAU CONTRACTUALĂ, ori
din DOMENII CU UN RAPID PROGRES TEHNOLOGIC.

Anunţul trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente:

 denumirea autorității contractante și datele de contact,

 adresa de internet unde sunt publicate informațiile cu privire la procesul de consultare
a pieței,
 descrierea necesităților obiective și constrângerile de natură tehnică, financiară și∕sau
contractuală ce caracterizează nevoia AC în raport cu acre se organizează respectiva
consultare,
 aspectele supuse consultării,
 termenul până la care se desfășoară procesul de consultare,
 descrierea modalității de desfășurare a consultării, respectiv modul în care se va
realiza interacțiunea cu opearatorii economici ce răspund la invitația autorității
contractante
 Aspectele supuse consultării vizează potențiale soluții tehnice, financiare sau
contractuale pentru satisfacerea nevoii autorității contractante, strategia de contractare,
inclusiv divizare pe loturi, posibilitatea solicitării de oferte alternative,etc.

Autoritatea contractantă poate:

 decide ca observațiile∕propunerile∕comentariile să fie transmise numai prin

MIJLOACE ELECTRONICE la o adresa dedicată,
 lua în considerare observațiile∕propunerile∕comentariile primite în cazul în care le
consideră pertinente,
 organiza întâlniri cu persoanele∕organizațiile prevăzute de lege ăn cadrul cărora se
poartă discuții cu privire la observațiile∕propunerile∕comentariile pe care aceștia le au
transmis.

Autoritatea contractantă are obligația de a publica în SEAP rezultatul procesului de

consultare a pieței.
 SPEŢA 2

SUPORT LEGISLATIV:
• OMEF 1117/2010 pct. OMEF 1117/2010 pct.2 Anexa 2 Regulile de eligibilitate:
• 2.1. " Utilizatorul de leasing este beneficiarul finanţării din POSDRU;
• 2.2. Ratele de leasing ( exclusiv avansul şi valoare reziduală) plătite de utilizator de
leasing, însoţite de o factură achitată sau de un document contabil cu valoare justificativă
echivalentă, constituie o cheltuială eligibilă pentru finanţarea din POSDRU;
• 2.3. Celelalte costuri legate de contractul de leasing (taxe, marja locatarului, costuri de
refinanţare, cheltuieli generale, cheltuieli de asigurare) sunt excluse din cheltuielile
eligibile, rata de leasing fiind eligibilă pentru finanţare din POSDRU.
• 2.4. Asistenţa financiară nerambursabilă ...( ... atunci când durata contractului de leasing
depăşeşte data finală prevăzută pentru luarea în calcul a plăţilor cu titlu de asistenţă
financiară nerambursabilă, numai cheltuielile legate de ratele de leasing datorate şi
achitate de utilizatorul de leasing până la data finală a plăţilor cu titlu de asistenţă
financiară nerambursabilă pot fi considerate eligibile"
• 2.5. " În cazul unui contract de leasing întocmit în conformitate cu prevederile OUG nr.
51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, republicată,cu
modificările şi completările ulterioare, care nu conţine o clauză de răscumpărare şi a cărui
durată este mai mică decât perioada corespunzătoare duratei de viaţă utile a bunului care
face obiectul contractului, ratele de leasing sunt eligibile pentru finanţare din POSDRU
proporţional cu perioada operaţiunii eligibile. Cu toate acestea, utilizatorul de leasing
trebuie să fie în măsură să dovedească faptul că leasingul a fost metoda cea mai
rentabilă pentru a obţine folosinţa bunului. În cazul în care se dovedeşte că preţurile ar fi
 fost mai mici dacă s-ar fi utilizat o metodă alternativă ( ex: închirierea), cheltuielile
adiţionale se deduc din cheltuielile eligibile."
• pct.2.5 din OMEF 1117/2010 modificat prin Ord. nr. 989/2014 conform căruia " În cazul
unui contract de leasing întocmit în conformitate cu prevederile ORD. NR. 51/1997
privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, republicată cu modificările şi
completările ulterioare, a cărui durată este mai mică decât perioada corespunzătoare
duratei de viaţă utile a bunului care face obiectul contractului, ratele de leasing sunt
eligibile pentru finanţare din POSDRU proporţional cu gradul de utilizare, în cadrul
operaţiunii eligibile, în situaţia în care gradul de utilizare pe lună ( nr. zile de utilizare/30
de zile calendaristice) este mai mare de 50% ( minim 16 zile calendaristice/lună), rata de
leasing se va deconta integral. În situaţia în care gradul de utilizare pe lună este de maxim
50% (maxim 15 zile calendaristice/lună), rata de leasing se va deconta proporţional cu
gradul de utilizare"

Potrivit HG Nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi

duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, pentru mijloacele de transport autoturisme
durata de viaţă a acestora este de 4-6 ani.

Art. 11 alin.1 din Contractul de finanţare cu privire la "nerespectarea principiilor bunului

management riguros de către reclamantă"

Art. 21./L.98/2016 - În cazul contractelor de achiziţie publică de produse prin cumpărare în

rate, prin închiriere sau prin leasing cu sau fără opţiune de cumpărare, valoarea estimată a
achiziţiei se calculează în funcţie de durata contractului, astfel:

b) în cazul contractelor de achiziţie publică încheiate pe durata determinată mai mare de 12

luni, valoarea estimată este valoarea totală estimată pentru întreaga durată a contractului
respectiv la care se adaugă valoarea reziduală estimată a produselor la sfârşitul perioadei
pentru care s-a încheiat contractul;

Noţiunea de operaţiuni are definiţia consacrată în Regulamentul CE nr. 1083/2006 al

Consiliului şi în Regulamentul (CE) nr. 1826/2006 al Comisiei din 8 decembrie 2006 de
stabilire a normelor de punere î aplicare a regulamentului CE nr. 1083/2006 " un proiect sau
grup de proiecte selecţionat de către autoritatea de gestionare a programului operaţional în
cauză sau sub responsabilitatea acesteia din urmă în conformitate cu criteriile stabilite de
comitetul de supraveghere şi aplicată de unul sau mai mulţi beneficiari în vederea realizării
obiectivelor axei prioritare de care aparţine"
 CURS 5
CONFLICTUL DE INTERESE ÎN MATERIA ACHIZIŢIILOR PUBLICE
Necesitatea incriminării - contextul consolidării progreselor comunităţii
internaţionale în materia statului de drept şi a democraţiei;

Prin Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 dec

2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne. Statele membre UE şi-au asumat obligaţia să-şi
revizuiască legislaţia pentru a garanta prevenirea conflictelor de interese;

Climat concurenţial loial - piaţa de mărfuri şi servicii în care statul apare ca parte
contractantă - prevenţia şi combaterea corupţiei în acest domeniu de activitate;

Incriminarea faptei a fost generată de apariţia unor noi forme de relaţii între
sectorul public şi sectoarele comerciale, existând un potenţial de creştere a unor noi forme
de conflict de interese, ce implică interesele personale şi obligaţiile publice.

Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal Titlul VI ( Infracţiuni
care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege)
capitolul 1 (Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul) partea specială a Codul penal
român din 1969, art. 253 C. pen. 1969 – fapta funcţionarului public de a se afla în conflict
de interese);

Noul cod penal din 2014 art.301. C.pen din Capitolul II “Infracţiuni de serviciu”

Integritatea funcţionarilor publici - incompatibilitate ( cumul de funcţii interzis de

legiuitor) – potenţial generatoare de conflicte de interese

CONFLICT DE INTERESE VS. INCOMPATIBILITATE.

Aspecte generale

Conflict de interese: oficialul public ia o decizie în exercitarea funcţiei sale care este
influenț ată de un interes personal;

Situaţia de incompatibilitate: un oficial public ocupă concomitent două sau mai

multe funcţii al căror cumul este interzis de lege;

Cumulul de funcţii este interzis de legiuitor, deoarece este o situaţie potenţial

generatoare de conflict de interese.

• Aparent – o situaţie de inechitate faţă de funcţionarii publici - imparţialitatea şi

independenţa celor care exercită funcţii publice;

• Funcţia publică – conferă drepturi dar şi obligaţii impuse precum şi interdicţii şi

privaţiuni în considerarea funcţiei ( C.Ap. Bucureşti, sent.pen.nr.69-2014)
 • Conflictul de interese nu înseamnă ipso facto corupţie;

Apariţia unor conflicte între interesele personale şi obligaţiile publice ale

funcţionarilor publici – poate duce la corupţie;

Incriminarea faptei presupune interzicerea intereselor de natură privată ale

funcţionarului public şi formarea corectitudinii deciziilor administrative pentru ca un
conflict de interese nesoluţionat să nu conducă la un abuz în serviciu.

 Conflict de interese - interese de natură privată – corectitudinea deciziilor

administrative – abuz în serviciu.

Prin definiţie şi conţinut infracţiunea de conflict de interese a preluat din

elementele constitutive ale infracţiunilor de corupţie în proximitatea cărora a fost
poziţionată.( ÎCCJ, sent. Pen nr. 666/2014, www.scj.ro)

* Interesul privat – “posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea

realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat” ( art.2 alin.(1) lit. p) din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004;
* Interesul legitim public – “Interesul care vizează ordinea de drept şi democraţia
constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale
cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei autorităţilor
publice” (art.2.alin(1) lit. r) din Legea nr. 554/2004;

“Interesul legitim ne apare ca o situaţie juridică anterioară dreptului subiectiv, el

fiind cel care prefigurează dreptul, până la declararea acestuia fiind doar o chestiune de
timp.”

 Ex: (perioada de timp până la emiterea unei autorizaţii, până la încheierea unui
contract etc.)

Oficiali publici - Categorii de persoane susceptibile de a intra în sfera conflictului

de interese:

- funcţionarul public;
- demnitarul;
- personalul contractual;
 Art. 301. Conflictul de interese. (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea
atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin
care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul sau,
pentru o ruda ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu
care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia
a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de
la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
 (2) Dispoziţiile alin (1) nu se aplică în cazul emiterii aprobării sau adoptării actelor
normative
 În ceea ce priveşte noţiunea de funcţionar public, "în sensul legii penale, este
persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:

a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării

prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;
b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natura;
c) exercita, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome,
al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau
majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al
acesteia."

(2) De asemenea, este considerat funcţionar public, în sensul legii penale,

persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost investită de
autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la
îndeplinirea respectivului serviciu public." Art.175 C.pen

• Art.175 alin(1) lit. c) - categorie lărgită a funcţionarilor publici:

Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în unităţi bancare cu capital integral sau
majoritar de stat;

Excluse persoanele încadrate în bănci private sau în care statul român nu este acţionar
ori este acţionar minoritar;

Asimilate funcţionarului public – persoanele cu liberă practică ce îşi desfăşoară

activitatea sub controlul unor autorităţi:

 Medic la spitalul de stat – DEC ÎCCJ- 26/2014 publicată în M.of nr. 24 din 13 ian
2015;
 Executorul judecătoresc;
 Lichidatorul judiciar şi notarul public ; CC în dec Nr.603-2015 - Art.175 alin.(2)
din Codul penal “De asemenea, este considerat funcţionar public, în sensul legii
penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost
investită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii
acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public."
 Expertul tehnic judiciar - ÎCCJ – Dec nr.20/2014, publicată în M.Of. nr.766/22
dec 2014;
 Profesorul din învăţământul preuniversitar de stat Decizia nr.8/2017, complet
DCD. - art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II- a din Codul penal.

Obiectul juridic principal - integritatea conduitei funcţionarului public în exercitarea

atribuţiilor de serviciu;

Abţinerea acestuia de la luarea oricărei decizii de natură să-i confere, direct sau
indirect ori unei terţe persoane, un avantaj material;
 Obiectul juridic secundar - protejarea mediului concurenţial, a calităţii serviciilor,
prevenirea conflictelor de interese, garantarea independenţei şi imparţialităţii prestatorilor de
servicii;

Actele administrative sau juridice încheiate cu încălcarea principiilor imparţialităţii

şi integrităţii sunt lovite de nulitate absolută. ( art.73 alin.(2), art.76 alin(2) din Legea
nr.161/2003

Prin incriminarea faptei se urmăreşte ocrotirea relaţiilor sociale referitoare la apărarea

intereselor legale ale persoanelor fizice sau juridice împotriva intereselor ilicite ale
funcţionarului public.

Infracţiunea nu are obiect material – fapta incriminată se referă la conduita

funcţionarului public în exercitarea atribuţiilor de serviciu, eventualele bunuri, obţinute
drept folos patrimonial, reprezentând produsul infracţiunii;

 Infracţiunea - conduita funcţionarului public;

Modalităţi faptice de comitere a infracţiunii care ar permite existenţa unui obiect

material - înscrisul întocmit în exercitarea sarcinilor de serviciu de făptuitor;

 Subiectul activ al infracţiunii – calitatea de funcţionar public, în accepţiunea

dispoziţiilor art. 175 C. pen
 Participaţia penală – coautorat, instigare şi complicitate;

Coautoratul – calitatea specială de funcţionar public pentru fiecare participant,

precum şi situaţia premisă ca subiecţii activi să aibă competenţa îndeplinirii actului ori luării
deciziei aducătoare de foloase patrimoniale;

Instigator sau complice – “primarul şi viceprimarul unui municipiu, care au ajutat

inspectorul de specialitate din compartimentul de achiziţii publice, prin semnarea comenzilor
şi contractelor, notelor justificatrive etc. să îndeplinească acte şi să ia decizii pentru
efectuarea unor achiziţii publice, de la firma pe care o controlează, prin care s-au realizat
direct foloase patrimoniale pentru funcţionar, soţie şi afinii de gradul II; C. Ap. Alba Iulia,
sent.pen. Nr. 117/2012;

Subiectul pasiv al infracţiunii - statul ca titular al valorilor sociale protejate –

reprezentat de autoritatea, instituţia publică, o altă persoană juridică publică;

Latura obiectivă - elementul material al laturii obiective este realizat prin două
acţiuni alternative: “a îndeplini un act” ori “a participa la luarea unei decizii” ( Abrogat)

A îndeplini un act – operaţie care trebuie efectuată de funcţionarul public, conform

atribuţiilor acestuia de serviciu - întocmirea unui înscris, în elaborarea unor acte juridice,
efectuarea unei constatări cu efecte juridice şi alte operaţii date în competenţa unui serviciu al
persoanei juridice de drept public;
 Adoptarea unei decizii – adoptarea unei hotărâri prin care se urmăreşte producerea
unor consecinţe, realizarea unor obiective;

Participarea la luarea unei decizii – presupune ca făptuitorul să-şi fi adus o

contribuţie la acea decizie în exercitarea atribuţiilor de serviciu – comisia de elaborare a
documentaţiei de atribuire, comisia de evaluare a ofertelor.

 Latura subiectivă - forma de vinovăţie - intenţia directă sau indirectă;

Autorul trebuie să cunoască faptul că prin îndeplinirea actului, el sau un apropiat

obţine direct sau indirect, un folos patrimonial şi urmăreşte sau acceptă producerea acestui
rezultat;

Formele infracţiunii de conflict de interese

1. Infracţiunea analizată este una intenţionată, actele pregătitoare sunt posibile, dar nu se
pedepsesc.
2. Tentativa este posibilă, dar legiuitorul nu a incriminat-o, prin urmare, nu este
sancţionată;
3. Infracţiunea de conflict de interese se consumă în momentul obţinerii folosului
patrimonial de către una dintre persoanele prevăzute de textul de lege, după ce
anterior subiectul activ a săvârşit una dintre acţiunile alternative interzise.

Aspecte de drept procesual penal – La conflictul de interese acţiunea penală se pune

în mişcare din oficiu, urmărirea penală se efectuează de organul de cercetare penală, sub
supravegherea procurorului, conform regulilor comune de procedură penală

EXCEPŢII DE NECONSTITUŢIONALITATE
• Noţiunea de raport de muncă - este reglementată de Codul Muncii –

Art. 1. - (1) Prezentul cod reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în

care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă,
precum şi jurisdicţia muncii.

(2) Prezentul cod se aplică şi raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale,
numai în măsura în care acestea nu conţin dispoziţii specifice derogatorii.

CONCLUZIE – CONFORM DECIZIEI CC NR.603 DIN 6 OCTOMBRIE 2015

“Raporturile de muncă sunt relaţii juridice care iau naştere între persoane fizice, pe de
o parte şi persoane juridice, după caz, pe de altă parte, ca urmare a prestării unei anumite
munci de către cele dintâi, în folosul celor din urmă, care, la rândul lor, se obligă să
remunereze munca prestată şi să creeze condiţiile necesare prestării acesteia.

“Existenţa relaţiei de muncă nu depinde de denumirea pe care părţile o dau convenţiei

pe care o încheie, ci de condiţiile de fapt în care este prestată activitatea”

 Raport comercial – nu mai este expres definită de lege

 Art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor
măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr.287/2009 privind Codul Civil prevede că la data
intrării în vigoare a Legii nr.287/2009 sintagma “contract comercial” sau “contracte
comerciale” se înlocuieşte cu sintagma “contract civil” / “contracte civile”.

Această noţiune nu îşi mai găseşte aplicabilitatea, având în vedere transformările

profunde şi structurale operate la nivelul Codului civil;

Sintagma raporturi comerciale – “ este lipsită de claritate şi previzibilitate, nepermiţând

determinarea exactă a conţinutului constitutiv al infracţiunii de conflict de interese”

 Art. 308. - (1) Dispozitiile art. 289-292, 295, 297-301 si 304 privitoare la
functionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către
sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără
o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice
dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori in cadrul oricarei persoane
juridice.

Funcţionarului public – reglementarea ca subiect activ al infracţiunii de conflict de

interese a unor persoane private, prin dispoziţiile art. 308 din Codul penal, este excesivă,
întrucât are loc o extindere nepermisă a forţei de constrângere a statului, prin utilizarea
mijloacelor penale asupra libertăţii de acţiune a persoanelor, circumscrisă în cauză dreptului la
muncă şi libertăţi economice, fără să existe o justificare criminologică în acest sens.

ART.1 DIN LEGEA NR. 193/2017

• "Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un
act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru şotul său, pentru o
ruda ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5
ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioada de 3
ani. (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă
la următoarele situaţii: a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative; b)
exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de
lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta."

DEFINIŢIE

Conflictul de interese reprezintă: “situația în care persoana ce exercită o demnitate

publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea
influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor
acte normative”

(Legea 161/2003 – art. 70)

Interesele personale ale oficialului public pot include: un beneficiu pentru sine sau
pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau
organizaț ii cu care oficialul public a avut relaț ii politice sau de afaceri; orice datorii pe care
oficialul public le are faț ă de persoanele enumerate mai sus

CONFLICT DE INTERESE VS. INCOMPATIBILITATE

• Conflict de interese: apare atunci când interesele oficialului public ca persoană

privată̆ influenț ează sau ar putea influenţ a necorespunză̆tor îndeplinirea obligaţ iilor ş i
responsabilităţ ilor oficiale.

• Situaţia de incompatibilitate: intervine numai în cazul în care un oficial public ocupă

o funcţie publică concomitent cu o altă funcţie din sectorul public sau privat a cărui
exercitare îi poate pune în discuţie obiectivitatea. În acest caz oficialul public are la
dispoziţie un termen legal cel mult 15 zile de la numire sau alegere pentru a ieşi din
starea de incompatibilitate.

(Legea 161/2003, art. 91)

NEREGULA VS. FRAUDA (CONT.)

• Neregula este abaterea de la reguli, legi sau norme specifice comisă neintenţionat.

• Frauda este o neregulă comisă intenţionat.

SUSPICIUNE DE FRAUDĂ
VS. FRAUDĂ
• Suspiciunea de fraudă conţine un element subiectiv de la început.
 Pentru a fi vorba de suspiciune de fraudă trebuie să existe o referire de aducere la
cunoştinţă la parchet sau să existe un proces în instanţă pe rol.

• Frauda este legată de domeniul penal, fiind o infracţiune

• Suspiciunea de fraudă devine fraudă numai in urma unei decizii a instantelor de

judecata.

• Grade de rudenie:

• gradul I: fiica/fiul şi mama/tatăl

• gradul II: surorile/fraţii, bunicii

• gradul III: mătuşa/unchiul şi nepoata/nepotul de frate

• gradul IV: verişoarele/verii primari

• Afinitatea

• gradul I: soacra/socrul şi nora/ginerele

• gradul II: cumnatele şi cumnaţii

• gradul III: mătuşa/unchiul şi soţul/soţia fiului/fiicei fratelui/surorii

• gradul IV: verii, soţii şi soţiile acestora

CONFLICT DE INTERESE ŞI INCOMPATIBILITĂŢI

• Reglementări naţionale

• Art.58-Art.63 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

• Art.129 – Art.130 din Hotărârea nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de
achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi

sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a
fondurilor publice naţionale aferente acestora ( OUG nr. 66/2011);

• Art. 14-16.

• Hotărârea Guvernului nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind
prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea
fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora (HG nr.
875/2011).
 • Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea
demnităţilor publice, a funcţiei publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi
sancţionarea corupţiei:

Art.70-79;

Art.111

• Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor

publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru
modificarea şi completarea altor normative:

Art.20-26.

• Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici

Art.4

• Reglementări europene:

• Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului

din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al
Uniunii şi de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului:

• Art. 57;

• Art. 107.

• Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014

privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE

• Art. 24.

• Comunicarea Comisiei – Carte verde privind modernizarea politicii UE în domeniul

achiziţiilor publice – Către o piaţă europeană a achiziţiilor publice mai performantă
(COM(2011) 15 final).

• Notă informativă privind indicatorii de fraudă pentru FEDR, FSE şi FC, elaborată de
Comisia Europeană (COCOF 09/0003/00-RO).

DEFINIȚII ALE CONFLICTULUI DE INTERESE

• Comunicarea Comisiei – Carte verde privind modernizarea politicii UE în domeniul

achiziţiilor publice - Către o piață europeană a achiziţiilor publice mai performantă
[COM(2011) 15 final].

Def - situaţia în care anumite persoane implicate în deciziile de atribuire a contractelor

au obligaţii profesionale sau personale concurente sau interese personale sau financiare care le
împiedică să îşi îndeplinească atribuţiile în mod corect şi imparţial, sau în care o persoană are
capacitatea de a influenţa procesul decizional al autorităţii contractante pentru a-şi proteja
propriile interese.

Def - un conflict de interese are loc atunci când exercitarea, în mod obiectiv și
imparțial, a atribuțiilor autorității contractante sau respectarea principiilor concurenței,
nediscriminării sau egalității de tratament a candidaților, ofertanților, solicitanților și
contractorilor, este compromisă din motive ce implică familia, viața afectivă, afinitățile
politice sau naționale, interese economice sau orice alte interese comune cu un beneficiar
al programelor finanțate de Uniunea Europeană.

Incidența unui conflict de interese în materia achizițiilor este condiționată:

 de calitatea persoanelor vizate;

 de existența unui interes privat al respectivelor persoane, care este de natură
să împiedice îndeplinirea obiectivă și imparțială a sarcinilor ce le revin, fie în
cadrul procedurii de atribuire, fie ca persoane cu funcții de decizie în cadrul
autorității contractante ;

Conflictul de interese, în mod obiectiv și în sine însuși, constituie o neregulă gravă, fără
a fi nevoie să se țină seama, pentru calificarea sa ca atare, de intențiile părților implicate și
de buna sau reaua lor credință – (Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 15
iunie 1999, pronunțată în cauza T-277/97 – Ismeri Europa/Curtea de conturi ).

Limitare cu privire la întinderea și domeniul de aplicare al conflictului de interese

(prin Hotărârea din 11 septembrie 2002, pronunțată în cauza T-89/01 – Willeme/Comisia
Comunităților Europene, Tribunalul de Primă Instanță)

Un conflict de interese este incident în acea situație care, prin natura sa, poate fi
interpretată, în mod rezonabil, din punctul de vedere al unor terțe persoane, ca afectând
independența persoanei în cauză.

În acest mod s-a nuanțat puterea de apreciere a autorității contractante, pentru a se

diminua posibilitatea utilizării abuzive a noțiunii de conflict de interese.

• Legiuitorul român – stabileşte, clar și precis, situaţiile de natură să determine apariţia

unui conflict de interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale.

Analizând formularea situațiilor de conflict de interese din Legea nr. 98/2016 privind
achiziţiile publice se poate deduce, implicit, că, în ceea ce privește persoanele implicate în
procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor, conflictul poate fi generat de
un interes de natură să afecteze imparţialitatea respectivelor persoane pe parcursul
procesului de verificare/evaluare.

Prevederile din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice se coroborează cu

reglementarea dată conflictului de interese prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri
pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în
mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
  Art.70 din Legea nr. 161/2003 – “conflictul de interese reprezintă situaţia în care
persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes
personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate
a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative”
o Art. 4, lit. e) din Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor
publici “ acea situaţie sau împrejurare în care interesul personal, direct ori
indirect, al funcţionarului public contravine interesului public, astfel încât
afectează sau ar putea afecta independenţa şi imparţialitatea sa în luarea
deciziilor ori îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a îndatoririlor care îi revin
în exercitarea funcţiei publice deţinute. “
 Legea nr. 7/2004 – extinde noţiunea de conflict de interese.
 Art. 2 alin. (4) OUG nr. 66/2011 - termenul conflict de interese are semnificaţia dată
de reglementările incidente şi de ghidurile lor de aplicare, emise de Uniunea
Europeană/donatorul public internaţional.
 Conform - art. 14, alin. (1) din OUG nr. 66/2011 interpretarea extinsă a conflictului
de interese se aplică și în cazul acelor beneficiari de fonduri comunitare, persoane
fizice/juridice de drept privat, care au obligația derulării procedurilor de atribuire cu
respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice
o Art. 14 alin. (1) din OUG nr. 66/2011, referindu-se la beneficiarii persoane
fizice/juridice de drept privat, stabilește obligația acestora de a lua toate măsurile
necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de
interese, şi anume a situaţiei în care există legături între structurile
acţionariatului beneficiarului şi ofertanţii acestuia, între membrii comisiei
de evaluare şi ofertanţi sau în care ofertantul câştigător deţine pachetul
majoritar de acţiuni în două firme participante pentru acelaşi tip de
achiziţie.

Noţiunea de conflict de interese trebuie interpretată într-o manieră cât mai largă

“Conflict între îndatoririle profesionale şi interesele private ale unui funcţionar public
(sau a unei persoane care acţionează în contul unei autorităţi publice), care pot fi percepute
de natură a afecta executarea imparţială şi obiectivă a îndatoririlor”

Recomandare – Beneficiarii de fonduri comunitare, care desfășoară achiziții

guvernate de dispozițiile Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, să verifice incidența
oricărui tip de interes personal, care ar putea să compromită îndeplinirea, în mod obiectiv și
cu imparțialitate, a atribuțiilor ce revin persoanelor implicate în procesul de
verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor sau persoanelor cu funcții de decizie în cadrul
respectivilor beneficiari.
 Conflictul de interese conform

Legii nr. 98/2016 privind achizitiile publice

Legislația românească din materia achizițiilor publice a adoptat o soluție mixtă

 a stabilit situații concrete în care prezumția de conflict de interese operează;

 a prevăzut și referințe mai flexibile, care să permită adaptarea la alte situații
decât cele concret individualizate.
* Art. 58. - Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are
obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni, identifica şi remedia
situaţiile de conflict de interese, in scopul evitării denaturării concurenţei şi al
asigurării tratamentului egal pentru toţi operatorii economici
* Art. 59. - În sensul prezentei legi, prin conflict de interese se întelege orice situaţie în
care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de
achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în
desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod
direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar
putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenta lor în
contextul procedurii de atribuire.

Situații de conflicte de interese care vizează persoanele implicate, din partea

autorității contractante, în procesul de verificare/evaluare a
candidaturilor/ofertelor

* Art. 60. - (1) Reprezinta situaţii potenţial generatoare de conflict de interese orice
situaţii care ar putea duce la apariţia unui conflict de interese în sensul art. 59, cum
ar fi următoarele, reglementate cu titlu exemplificativ:

a) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a

persoanelor care deţin parţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia
dintre ofertanţi/candidaţi, terţi sustinători sau subcontractanţi propuşi ori a persoanelor care
fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre
ofertanţi/candidati, terţi susţinători ori subcontractanţi propuşi;

b) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a

unei persoane care este soţ/soţie, rudă sau afin, până la gradul al doilea inclusiv, cu persoane
care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare a unuia
dintre ofertanţi/candidaţi, terţi susţinatori ori subcontractanţi propuşi;

c) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a unei

persoane despre care se constată sau cu privire la care există indicii rezonabile/informaţii
concrete ca poate avea, direct ori indirect, un interes personal, financiar, economic sau de alta
natură, ori se află într-o alta situaţie de natură să îi afecteze independenţa şi imparţialitatea pe
parcursul procesului de evaluare;
 SITUAȚII DE CONFLICTE DE INTERESE CARE VIZEAZĂ OPERATORII
ECONOMICI

* Art. 60

d) situaţia în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontractantul

propus/terţul susţinător are drept membri în cadrul consiliului de administraţie/organului de
conducere sau de supervizare şi/sau are acţionari ori asociaţi semnificativi persoane care sunt
soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se afla în relaţii comerciale cu
persoane cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii
de achiziţie implicat în procedura de atribuire;

e) situaţia în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele persoane

desemnate pentru executarea contractului persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la
gradul al doilea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie
în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de servicii de achiziţie implicat în
procedura de atribuire.

(2) În sensul dispoziţiilor alin. (1) lit. d), prin acţionar sau asociat semnificativ se înţelege
persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10%
din capitalul social sau îi conferă deţinătorului cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în
adunarea generală.

Art. 61. - Ofertantul declarat câştigător cu care autoritatea contractantă a încheiat contractul
de achiziţie publică nu are dreptul de a angaja sau încheia orice alte înţelegeri privind
prestarea de servicii, direct ori indirect, în scopul îndeplinirii contractului de achiziţie publică,
cu persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a
solicitărilor de participare/ofertelor depuse în cadrul unei proceduri de atribuire ori
angajaţi/foşti angajaţi ai autorităţii contractante sau ai furnizorului de servicii de achiziţie
implicat în procedura de atribuire cu care autoritatea contractantă/furnizorul de servicii de
achiziţie implicat în procedura de atribuire a încetat relaţiile contractuale ulterior atribuirii
contractului de achiziţie publică, pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la
încheierea contractului, sub sancţiunea rezoluţiunii ori rezilierii de drept a contractului
respectiv.

Art. 62. - (1) În cazul în care autoritatea contractantă identifică o situaţie potenţial
generatoare de conflict de interese în sensul art. 59, aceasta are obligaţia de a întreprinde orice
demersuri necesare pentru a stabili dacă situaţia respectivă reprezintă o situaţie de conflict de
interese şi de a prezenta candidatului/ofertantului aflat în respectiva situaţie o expunere a
motivelor care, în opinia autorităţii contractante, sunt de natură să ducă la un conflict de
interese.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), autoritatea contractantă solicită candidatului/ofertantului

transmiterea punctului sau de vedere cu privire la respectiva situaţie. Mediere
 (3) În cazul în care, în urma aplicării dispoziţiilor alin. (1) şi (2), autoritatea contractantă
stabileşte că există un conflict de interese, autoritatea contractantă adoptă măsurile necesare
pentru eliminarea circumstantelor care au generat conflictul de interese, dispunând măsuri
cum ar fi înlocuirea persoanelor responsabile cu evaluarea ofertelor, atunci când le este
afectată imparţialitatea, acolo unde este posibil, sau eliminarea ofertantului/candidatului aflat
în relaţie cu persoanele cu funcţii de decizie din cadrul autorităţii contractante.

MĂSURI DE PREVENŢIE

Art. 63. - (1) Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziţiei numele

persoanelor cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante sau al furnizorului de
servicii de achiziţie implicat în procedura de atribuire.

(2) Autoritatea contractantă publică prin mijloace electronice denumirea şi datele de

identificare ale ofertantului/candidatului/subcontractantului propus/terţului susţinător, în
termen de maximum 5 zile de la expirarea termenului-limită de depunere a solicitărilor de
participare/ofertelor, cu excepţia persoanelor fizice, în cazul cărora se publică doar numele.

APLICABILITATE
“Fiul președintelui comisiei de evaluare era angajat permanent al societății
comerciale declarate câștigătoare”

Reprezintă un conflict de interese - legătura de rudenie a persoanei care a întocmit

documentația de atribuire și a fost numită în comisia de evaluare a ofertelor cu unul dintre
prepușii (angajații) ofertantului desemnat câștigător.

Există suspiciunea ca persoanele în cauză pot avea și interese patrimoniale comune,

precum și faptul că anumite informații privind derularea procedurii puteau ajunge la
cunoștința ofertantului declarat ulterior câștigător, sens în care autoritatea contractantă în mod
eronat a continuat procedura cu

Speţă: soțul unei persoane cu funcție de decizie în cadrul autorității contractante ocupa
poziția de director tehnic al unui operator economic participant la procedura organizată de
respectiva autoritate: „

Altfel spus, indiferent de denumirea pe care o are postul ocupat de angajatul

ofertantului, relevantă în speță este calitatea acestuia de membru în consiliul de
administrație/organul de conduce sau de supervizare.

În speță, însă, contrar art. 1169 C. civ. anterior, încă în vigoare, și art. 129 alin. (1)
C. proc. civ., autoritatea contractantă nu aduce vreo dovadă din care să reiasă
indubitabil că domnul director tehnic G.M. se încadrează în categoria membrilor
«consiliului de administrație/organ de conduce ori de supervizare» al SC E. SRL, ceea ce
face ca decizia de respingere a ofertei să fie una nelegală.” Decizia nr. 3016 din 4
septembrie 2012

Speţă: Momentul la care se raportează incidența unei situații de conflict de

interese

La data depunerii ofertei de către o societate comercială, precum și pe durata evaluării

ofertelor și comunicării rezultatului procedurii, o persoană a fost în același timp salariat al
autorității organizatoare, dar și unic asociat al societății comerciale ofertante.

Argument contestatoare - la o dată ulterioară, la care urma să înceteze relațiile de

muncă (aflându-se deja în perioada de preaviz), el nu s-ar mai afla în conflict de interese sau
incompatibilitate.

Consiliul a reținut că reclamantul nu trebuia să se afle în conflict de interese sau

incompatibilitate la data luării hotărârii de către comisia de evaluare, iar nu la o dată
ulterioară, care putea fi prelungită prin intervenția unor cazuri legale de suspendare de
drept a contractului său de muncă. (Decizia nr. 2815 din 24 octombrie 2007 )

EVITAREA ȘI IDENTIFICAREA CONFLICTULUI DE INTERESE

Obligațiile autorității contractante și ale personalului acesteia

A) Membrii comisiei de evaluare, precum și experții cooptați au obligația semnării

unei declarații de confidenţialitate şi imparţialitate pe propria răspundere prin care se
angajează să respecte regulile de evitare a conflictului de interese şi prin care confirmă că nu
se află într-o situaţie care implică existenţa unui conflict de interese.

B) Autoritatea contractantă încarcă în SEAP, odată cu documentaţia de atribuire, o

declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal ce va conţine datele de identificare
ale persoanelor ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante

Această declarație trebuie să cuprindă următoarele date de identificare ale persoanelor

cu funcții de decizie:

a) numele şi prenumele;

b) data şi locul naşterii;

c) domiciliul actual;

d) codul numeric personal;

e) funcţia pe care o deţine în cadrul autorităţii contractante prin raportare la implicarea

în procesul de achiziţie publică.

• Declarația - nu are caracter de document public

Acces - organismele cu competenţe în verificarea apariţiei conflictului de interese;

 C) Autoritatea contractantă precizează în fişa de date/invitaţia de participare/anunţul
de participare numele persoanelor ce deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante

Concluzie - evitarea situațiilor de conflict de interese privind persoanele implicate

direct în procedura de verificare/selecție a candidaturilor/ofertelor se poate realiza doar
prin excluderea, respectiv înlocuirea respectivei persoanei.

Persoana aflată în conflict de interese realizat deja acte ?

„Eliminarea efectelor rezultate dintr-o astfel de împrejurare [dubii apărute cu privire

la obiectivitatea și imparțialitatea respectivului membru al comisiei de evaluare] nu poate fi
atinsă decât prin anularea actelor emise de către autoritatea contractantă la care a participat
și acest membru, ținând seama că una dintre atribuțiile comisiei al cărui membru este, este
cea de a evalua ofertele”.

Concluzie - Prin urmare, în cazul identificării unei situații de conflict de interese cu

privire la una din persoanele implicate în procesul de verificare/evaluare a
candidaturilor/ofertelor, autoritatea contractantă trebuie să analizeze toate aspectele
procedurii de atribuire afectate de respectivul conflict de interese și să adopte măsurile
necesare cu privire la toate aceste aspecte.

NULITATEA CONTRACTULUI
Măsura nulității contractului este prevăzută de legiuitorul român, respectiv atunci
când contractantul (ofertantul care a devenit, în condiţiile legii, parte într-un contract de
achiziţie publică) angajează, în scopul îndeplinirii contractului de achiziţie publică, o
persoană fizică sau juridică care a fost implicată în procesul de verificare/evaluare a
candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul aplicării unei proceduri de atribuire, în cadrul
termenului de 12 luni de la încheierea contractului.

Contractul este lovit de nulitate pentru cauză imorală

Constatarea nulității absolute a contractului de achiziție, pentru cauză imorală, poate

fi cerută, în virtutea caracterului sancțiunii asociate, de orice persoană interesată. (Codul civil,
la art. 1238, alin. (2). )
 CURS 7
DOCUMENTUL EUROPEAN DE ACHIZIȚIE UNIC
Regulamentul european (UE) din 5 ianuarie 2016.

Unul dintre principalele obiective ale Directivei 2014/24/UE și ale Directivei

2014/25/UE este reducerea sarcinii administrative pentru autoritățile contractante, entitătile
contractante și operatorii economici, mai ales pentru întreprinderile mici si mijlocii.

 Element cheie - Documentul european de achiziție unic (DEAU)

Pentru a evita sarcinile administrative pentru autoritățile contractante și entitățile

contractante,și eventual, indicațiile contradictorii din diferitele documente de achiziție,
informațiile pe care operatorii economici trebuie sa le prezinte în DEAU vor fi clar precizate
în prealabil de către autoritățile contractante și entitățile contractante în anuntul de
participare/invitatia de participare.

DEAU constă într-o declarație pe propria răspundere a operatorilor economici, care

prezintă dovezi preliminare și înlocuiește certificatele eliberate de autoritățile publice sau de
părți terțe.

În conformitate cu articolul 59 din Directiva 2014/24/UE, acest document este o

declarație oficială a operatorului economic potrivit căreia nu se află într-una dintre situațiile în
care operatorii economici sunt sau pot fi excluși, îndeplinește criteriile de selecție
relevante și, dacă este cazul, respectă regulile și criteriile obiective care au fost stabilite în
scopul limitării numărului de candidați calificați care urmează să fie invitați să participe.

DEAU – va prezenta o mare simplificare atât pentru operatorii economici cât și pentru
autoritățile contractante, prin înlocuirea diferitelor declarații naționale pe propria răspundere,
de multe ori divergente, cu un singur formular standard stabilit la nivel european.

Introducerea DEAU va contribui la reducerea problemelor legate de redactarea precisă

a declarațiilor oficiale precum și a aspectelor lingvistice, întrucât formularul standard va fi
disponibil în toate limbile oficiale.

DEAU ar trebui sa faciliteze creșterea participării transfrontaliere la procedurile de

achiziții publice.

DEAU consta într-o declarație pe propria răspundere a operatorilor economici, care

prezintă dovezi preliminare și înlocuiește certificatele eliberate de autoritățile publice sau părți
terțe.

În conformitate cu articolul 59 din Directiva 2014/24/UE, acest document este O

DECLARAȚIE OFICIALĂ a operatorului economic potrivit căreia nu se află într-una din
situațiile în care operatorii economici sunt sau pot fi excluși îndeplinește criteriile de selecție
relevante și, dacă este cazul , respectă regulile și criteriile obiective care au fost stabilite în
scopul limitării numărului de candidați calificați care urmează să fie invitați să participe în
procedură.

• OBIECTIVUL acestui document este acela de a reduce sarcinile administrative

care decurg din necesitatea de a produce un număr semnificativ de certificate sau
de alte documente legate de criteriile de calificare și de selecție.

Autoritatea contractanta accepta la momentul depunerii ofertelor DUAE – o declaratie

pe proprie raspundere actualizată, ca dovadă PRELIMINARA în locul certificatelor eliberate
de către autoritățile publice sau către terți care confirmă că operatorul economic în cauză
îndeplineste următoarele conditii:

- nu se afla în nici una din situațiile de exludere precizate de lege,

- îndeplinește criteriile privind capacitatea, astfel cum au fost solicitate de
autoritatea contractanta,
- dacă este cazul, îndeplineste criteriile de selecție stabilite de autoritatea
contractantă în conformitate cu prevederile prezentei legi

În cazul în care OP demonstrează îndeplinirea criteriilor referitoare la situația

economică și financiară ori capacitatea tehnică și profesională invocând susținerea uni terț,
DUAE va include și informatiile referitoare la exludere, capacitate si criterii de selecție cu
privire la terțul sustinător.

În cazul în care OP intenționează să subcontracteze o parte∕părți din contract, DUAE

include și informațiile solicitate cu privire la subcontractanți.

DUAE va contine și informații cu privire la autoritatea publica sau partea terta

responsabila cu întocmirea documentelor justificative, precum și o declarație oficială care să
ateste că operatorul economic are obligația să furnizeze, la cerere și fără întârziere,
documentele justificative respective.

În cazul în care AC poate obține documentele justificative în mod direct, prin

accesarea unei baze de date, DUAE cuprinde, de asemenea, informațiile solicitate în acest
scop, cum ar fi adresa de internet a bazei de date, orice data de identificare și dacă este cazul,
declaratia de acordare a consimtămîntului.

Operatorii economici pot reutiliza un DUAE deja utilizat într-o procedură de atribuire
precedentă, cu condiția să confirme că informațiile cuprinse în acestea sunt în continuare
corecte și valabile la data depunerii acestuia.

 DUAE SE FURNIZEAZĂ EXLUSIV ÎN FORMAT ELECTRONIC.

AC poate solicita candidatilor/ofertanților să depună toate sau o parte dintre

documentele justificative ca dovadă a informațile cuprinse în DUAE, în orice moment pe
durata desfășurării unei proceduri de atribuire, dacă acest lucru este necesar pentru a asigura
desfășurarea corespunzător a procedurii.
 Înainte de atribuirea contractului de achiziție publică/acordului cadru, autoritatea
contractantă solicită ofertantului clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire să
prezinte documente justificative actualizate prin care să dovedească îndeplinirea tuturor
cerințelor de calificare și de selecție, în conformitate cu informațiile cuprinse în DUAE.

În situatia în care AC poate obține certificatele sau informațiile relevante în mod

direct, prin accesarea unei baze de date naționale sau din orice Stat Membru, disponibile în
mod gratuit, cum ar fi :

- un registru național al achizitiilor publice,

- un dosar virtual al societăților,

- un sistem electronic de stocarea documentelor sau un sistem de preselectie sau în

situația în care AC se afla deja in posesia documentelor ( de la un alt contract /sau
acord cadru incheiat anterior) atunci operatorii economici nu mai au obligația de a
prezenta documente justificative în sprijinul informațiilor prezentate în cadrul
DUAE.

ANAP pune la dispoziția Comisiei Europene și actualizează în e-Certis lista completă

a bazelor de date care conțin informații relevante pivind operatorii economici stabiliti în
România.

Autoritățile contractante utilizează e-Certis și solicită în principal acele tipuri de

certificate sau forme de documente justificative care sunt disponibile în e–Certis.