Test

Nume ............................................................. Prenume ................................................. .. COMUNICARE ȘI COMUNIUNE

ECLEZIALĂ ÎN SPAȚIUL ORTODOX

NOTĂ: Se acordă 0,30 pct pt fiecare răspuns corect. Se acordă 1 pct din oficiu
NOTĂ: Studenții vor trimite un email pe adresa mcoman53@yahoo.com în care vor fi trecute răspunsurile
considerate corecte. La fiecare întrebare, răspunsul considerat corect va fi transmis sub forma: CIFRĂ+LITERĂ
(EX: 21g)
Notă: Timp de lucru = 90 secunde (un minut jumătate)/întrebare; ora de transmitere a testului este 17,00; termenul
limită de primire a emailurilor este 18.15

1. Posturile din audiovizual constituie un network dacă:

a) sunt conduse de acelaşi patron
b) difuzează aceleaşi programe toată ziua
c) împart în mod egal veniturile din publicitate
d) difuzeaza acelaşi program între anumite intervale orare
2. În avalul întreprinderilor media se plasează următoarele tipuri de întreprinderi
a) Poșta, firmele de telecomunicații, agențiile de presă
b) Firmele de telecomunicații, firmele de distribuție și studiourile cinematografice
c) Poșta, firmele producatoare de aparate electronice de receptare și regiile publicitare
d) Firmele de telecomunicații, firmele de distribuție și operatorii de cablu
3.Pentru a evita dificultățile economice, firmele mass media folosesc următoarele strategii
a) Diversificarea pe orizontală, diversificarea multimedia și concentrarea
b) Diversificarea multimedia și naționalizarea capitalurilor
c) Internaționalizarea drepturilor
d) Ajutoarele indirect și economiile forțate
4. Piața duală a produselor a influențat practicile jurnalistice prin:
a) eliberarea de sub controlul patronilor
b) creșterea importanței știrilor sportive
c) reorganizarea genurilor jurnalistice
d) reorganizarea redacțiilor
5. Concentrarea (integrarea) pe verticală este rentabilă în plan economic deoarece:
a) elimină producţia de programe asemănătoare
b) elimină intermediarii din procesul de producţie şi distribuţie
c) elimină riscurile legate de caracterul limitat al pieţei de desfacere
6. Numărul trusturilor media a crescut datorită următorilor factori:
a) concurenţa pentru publicitate și creșterea costurilor de producție
b) concurenţa pentru publicitate şi scăderea tirajelor/audiențelor
c) scăderea audiențelor şi profitabilitatea foarte mare a produselor mass media
d) profitabilitatea foarte mare a produselor mass media şi concurenţa pentru publicitate
7. Cele mai mari costuri sectoriale din presa tipărită sunt date de:
a) salariile jurnaliştilor
b) costurile de distribuţie
c) costul hârtiei
8. Un trust de presă care conţine posturi de radio şi televiziune este unul produs prin:
a) concentrarea pe verticală
b) concentrarea într-o rețea
c) concentrarea pe orizontală
d) integrarea într-un conglomerat mass media
9. Finanţarea alternativă a presei nu se acordă instituţiilor mass media care:
a) au produse cu o tematică şi conţinut de interes general
b) sunt afiliate unor ONG-uri sau fundații
c) se vând la preţul pieţei
d) au venituri mari din publicitate
e) au apariţii regulate
10. În propoziţia: „Posturile de televiziune comerciale se finanţează prin reclame, se difuzează numai prin cablu, au
grile de programe axate pe informare şi divertisment, au nevoie de o infrastructură tehnică ultra-modernă” sunt
corecte doar următoarele caracteristici:
a) se finanţează prin reclame, se difuzează numai prin cablu
b) se difuzează numai prin cablu, au grile de programe axate pe informare şi divertisment
c) se finanţează prin reclame, au nevoie de o infrastructură tehnică ultra-modernă
d) se difuzează numai prin cablu, au nevoie de o infrastructură tehnică ultra-modernă
e) se finanţează prin reclame, au grile de programe axate pe informare şi divertisment
11. Pentru măsurarea audiențelor în presa scrisă se folosesc următoarele valori:
a) punctul de rating, tirajul și circulația
b) circulația, cota de piață si retururile
c) cota de piață, punctul de rating si tirajul
d) people-metter, cota de piață și tirajul
e) circulația, tirajul si retururile
12. Teoria “utilizărilor şi gratificaţiilor” nu se referă la:
a) selectarea de către consumator a mesajelor presei care răspund nevoilor lui
b) ierarhizarea ştirilor în funcţie de criteriile de interes stabilite de jurnalişti
c) recompensele simbolice obţinute de indivizi în urma receptării mass-media
d) utilizarea de către consumator a mesajelor presei care răspund nevoilor lui
e) capacitatea indivizilor de a interpreta mesajele mass media dorite
13. Mass media pot fixa agenda publică pentru următoarele tipuri de probleme:
a) probleme nesupărătoare şi probleme abstracte
b) probleme supărătoare şi probleme abstracte
c) probleme nesupărătoare şi probleme concrete
14. Presa crează o majoritatea tăcută atunci când:
a) exprimă opinii convergente cu cele ale majorităţii publicului
b) transmite numai punctele de vedere ale elitelor culturale
c) exprimă puncte de vedere care îndeamnă la participarea la dezbaterea publică
15. Liderul de opinie se individualizează prin următoarele pachete de caracteristici:
a) este credibil, inovator şi slab consumator de mass media
b) este inovator, expus mass media, inconformist şi marginal
c) este credibil, expus mass media, marginal şi conformist
d) este inovator, conformist, expus mass media şi cu contacte cu lumea exterioară
16. Modelul „spiralei tăcerii” conduce la crearea unei minorităţi tăcute atunci când:
a) ideile grupurilor dominante sunt prezentate mereu în mass media
b) opiniile minorităţii sunt prezentate numai pe anumite canale de presă
c) opiniile jurnaliştilor invadează spaţiul mediatic
17. Modelul „fluxului în doi paşi” arată că publicul nu este:
a) omogen, amorf, selectiv
b) eterogen, amorf, iraţional
c) omogen, activ, raţional
18. Efectul “hegemonic” al mass media se produce atunci când:
a) publicul este dominat de “consumatorii grei” de televiziune
b) clasele dominate utilizează selectiv mass media
c) adevărurile grupurilor la putere sunt naturalizate ca adevăruri de bun simţ
19. Modelul „utilizări şi gratificaţii” susţine că:
a) ceea ce fac oamenii cu mesajele presei depinde de mesajele hegemonice
b) ceea ce fac oamenii cu mesajele presei depinde de ceea ce aşteaptă jurnaliştii de la ei
c) ceea ce fac oamenii cu mesajele presei depinde de foloasele presupuse
d) ceea ce fac oamenii cu mesajele presei depinde de satisfacţiile jurnaliştilor
20. „Atenţia media” necesară pentru producerea „efectului de agendă” depinde unul din factorii de mai jos :
a) adaptarea mass media la o aşteptările publicului
b) existenta unor evenimente care merită să fie publicate
c) existenţa unor vedete mass media care atrag publicul
d) existența unor politicieni onești si responsabili
21. Publicul refuză semnificaţiile impuse de mass media şi efectuează o lectură negociată, dacă:
a) mesajele presei corespund intereselor sale
b) mesajele presei îi confirmă integral concepţia sa despre realitate
c) mesajele presei îi confirmă parțial concepția sa despre realitate
d) mesajele presei sunt înţelese numai de liderul de opinie
22.Sursele de satisfactie obtinute în urma utilizărilor și recompenselor oferite de consumul mass media depind de:
a) Complexitatea si obscuritatea motivației umane
b) Distanța social față de tematica abordată
c) Corelatia dinre necesitățile legate de identitate si un anume tip de media
23. Identificaţi afirmaţiile care nu au legătură cu conceptul de „lider de opinie”:
a) este o autoritate datorită diplomelor universitare
b) reprezintă un lider legitimat prin prestigiu si excpunere la mass media
c) este un factor de inovare şi de conservare
d) comunică simultan cu jurnaliştii şi cu membrii comunitatii
24. Modelul „utilizări şi gratificaţii” susţine că:
a) ceea ce fac oamenii cu mesajele presei depinde de mesajele hegemonice
b) ceea ce fac oamenii cu mesajele presei nu depinde de ceea ce aşteaptă jurnaliştii de la ei
c) ceea ce fac oamenii cu mesajele presei depinde de foloasele presupuse
d) ceea ce fac oamenii cu mesajele presei nu depinde de exigenţe sistemelor sociale
e) ceea ce fac oamenii cu mesajele presei depinde de satisfacţiile jurnaliştilor
25. Identificaţi afirmaţiile care au legătură cu teoria „fluxului în doi paşi”:
a) audienţa este activă, dar are nevoie de îndrumare şi mediere
b) audienţa este unitară şi amorfă
c) audienţa este supusă influenţei directe a mass media
d) audienţa este activă şi stabileşte agenda presei
26. Evaluați prin adevărat sau fals afirmația următoare: ”Manipularea se referă la acțiunea de a determina pe cineva
să acționeze conform intereselor manipulatorului, dându-i-se impresia că nu acționează și împotriva intereselor sale”
a) adevărat
b) fals
27. Funcţia de divertisment a mass media conduce la:
a) educarea publicului pentru viaţă
b) izolarea şi de-socializarea indivizilor
c) stimularea dorinţei de informare
d) crearea unui potenţial sporit de supraveghere a mediului social
e) stimularea emoţiilor şi purificarea trăirilor
28. Funcţia de socializare a presei nu constă în faptul că:
a) oamenii descoperă că împărtăşesc aceleaşi valori, că se pot mobiliza pentru aceleaşi scopuri,
b) oamenii descoperă că reprezintă un public, adică o „comunitate imaginară”
c) oamenii descoperă că liderul de opiniei le poate explica mai bine ceea ce transmite presa
29. Funcţia de culturalizare a mass media se referă la:
a) promovarea modelelor de comportament, oferirea unui set de roluri sociale
b) transmiterea valorilor prin mass-media, influenţarea comportamentului electoral
c) influenţarea comportamentului electoral, oferirea de divertisment
30. Funcţia de informare poate fi corelată cu următoarele disfuncţii:
a) de evaziune, de narcotizare, de panică
b) de de panică, de nepăsare, de narcotizare
c) nepăsare, de narcotizare, vicarială
d) vicarială, de panică, de supraveghere
e) de narcotizare, de panică, de catharsis