UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, ECONOMICE ȘI

ADMINISTRATIVE CRAIOVA
PROGRAM DE MASTER:
Administrație Publică și Management în Context European

REFERAT LA DISCIPLINA:
Sistemul de achiziții publice în Uniunea Europeană și în România

Procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică

Titular disciplină:
Lect. univ. dr. Banu Cristiana Ecaterina

Masterand:
Bunget Marius Gabriel
ANUL I, IFR

CRAIOVA 2021

1
 CUPRINS

1. Introducere 3
2. Principiile care guvernează achizițiile publice 3
2.1. Principiile aplicabile în atribuirea contractelor de achiziție 3
2.2. Principii ce guvernează procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică 4
3. Reglementarea modalităţilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică 7
4. Achiziţii publice 10
CONCLUZII 16
Bibliografie 17

2
 Procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică

1. Introducere
Procedura privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii arată o procedură
administrativă care deține un ansamblu de reguli şi formalităţi care trebuie împlinite de către
organizatorul licitaţiei, având ca scop atribuirea unui contract de achiziţie publică, de concesiune
a unor servicii şi lucrări publice, sub sancţiunea anulării licitaţiei organizate într-un atare scop.
De.a lungul procesului de aplicare a procedurilor de atribuire a contractului de achiziţie
publică, chiar şi dacă nu există dispoziţii care reglementează un aspect sau altul din cadrul
procedurii de atribuire, orice aspect sau situaţie în legătură cu această procedură trebuie
prezentată în lumina principiilor ce guvernează procedurile de atribuire a contractului de achiziţie
publică.
2. Principiile care guvernează achizițiile publice
2.1. Principiile aplicabile în atribuirea contractelor de achiziție
În vederea derulării proceselor și procedurilor de achiziții publice, autoritățile
contractante/entitățile contractante precum și beneficiarii privați ai fondurilor europene, sunt
obligați să respecte o serie de principii ce derivă din cadrul legal. Importanța cunoașterii
principiilor precum și modalitatea de aplicare a acestora în timpul derulării procedurilor de
atribuire este consemnată și la nivelul prevederilor legale, care stabilesc faptul că : “în procesul
de realizare a achiziţiilor publice orice situaţie pentru care nu există o reglementare explicită se
interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind
achiziţiile publice, denumită în continuare Lege”1 . Principiile care stau la baza atribuirii
contractelor de achiziție publică și a organizării concursurilor de soluții de către autoritățile

1
Art.1 alin (1) din HG. Nr. 395/2016 privind Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din
Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice cu modificările şi completările ulterioare;

3
contractante/entitățile contractante precum și cele aplicabile beneficiarilor privați ai fondurilor
europene, atunci când nu sunt obligați să respecte prevederile Legii 98/2016 privind achizițiile
publice, cu completările și modificările ulterioare sunt:

Principii aplicabile autorităților contractante2 Principii aplicabile beneficiarilor privați3

Principiul - Nediscriminării Principiul – transparenței
Principiul - Tratamentului egal
Principiul - Recunoașterii reciproce Principiul – economicității
Principiul - Transparenței Principiul – eficienței
Principiul - Proporționalității
Principiul - Asumării răspunderii Principiul – eficacității

2.2. Principii ce guvernează procedurile de atribuire a contractului de achiziție

publică
Pe parcursul întregului proces de achiziţie publică, inclusiv la momentul derulării unei
proceduri de achiziţie publică, trebuie avute în vedere principiile reglementate în alin. 2. al art. 2
din Ordonanţa de urgentă nr. 34 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor
de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii 4. În acest sens, art. 17
din Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006, prevede faptul că autoritatea contractantă are obligaţia de a
respecta principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) în relaţia cu operatorii economici interesaţi să
participe la procedura de atribuire, si anume:
- tratamentul egal;
- recunoaşterea reciprocă;
- transparenţa;
- proporţionalitatea;
- eficienţa utilizării fondurilor publice;
- asumarea răspunderii;
- nediscriminarea.
Principiul nediscriminării denotă asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale
pentru ca orice operator economic, indiferent de naţionalitate, să poată participa la procedura de
atribuire a contractului de achiziţie publică şi să aibă şansa de a deveni contractant.
- tratamentul egal
2
Art. 2 alin (2) din Legea 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările şi completările ulterioare;
3
Conform Cap.5 Secțiunii 1, pct.1.1. din cadrul Ordinului 1284/2016 privind aprobarea Procedurii competitive
aplicabile solicitanților/beneficiarilor privați pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări finanțate
din fonduri europene
4
Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006.

4
 Prin tratament egal se înţelege stabilirea şi aplicarea, pe tot parcursul procedurii de
atribuire, de reguli, cerinţe şi criterii identice pentru toţi operatorii economici, astfel încât aceştia
să beneficieze de şanse egale de a deveni contractanţi.
- recunoaşterea reciprocă ;
Prin recunoaştere reciprocă se înţelege acceptarea produselor, serviciilor, lucrărilor oferite
în mod licit pe piaţa Uniunii Europene, a diplomelor, certificatelor şi a altor documente emise de
autorităţile competente din alte state, a specificaţiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la
nivel naţional.
- transparenţa ;
Prin transparenţă se observă aducerea la cunoştinţa publicului a tuturor informaţiilor
referitoare la aplicarea procedurii de atribuire.
În ceea ce privește efecte aplicării acestui principiu asupra desfăşurării procedurii de
atribuire a contractului de achiziţie publică, pot fi menţionate următoarele:
• anticipărea succesiunii activităţilor pe parcursul derulării unei proceduri;
• asigurarea „vizibilităţii” oportunităţilor, regulilor, proceselor, înregistrărilor datelor de
ieşire şi rezultatelor;
• claritatea documentelor elaborate pe parcursul derulării procesului de achiziţie;
• înţelegerea de către potenţialii candidaţi/ofertanţi a necesităţilor obiective ale autorităţii
contractante şi a modului în care aceste necesităţi se reflectă în cadrul cerinţelor autorităţii
contractante din cadrul procedurii.
- proporţionalitatea ;
Prin proporţionalitate se înţelege asigurarea corelaţiei între ceea ce are nevoie autoritatea
contractantă să obţină în urma desfășurării procedurii, obiectul contractului de achiziţie publică şi
cerinţele solicitate a fi îndeplinite.
- eficienţa utilizării fondurilor publice;
Prin eficienţa utilizării fondurilor publice se înţelege folosirea sistemului concurenţial şi a
criteriilor economice pentru atribuirea contractului cu scopul de a obţine valoare pentru banii
cheltuiţi.

- asumarea răspunderii .
Prin asumarea răspunderii se înţelege determinarea clară a sarcinilor şi responsabilităţilor
persoanelor implicate în procesul de achiziţie publică, urmărindu-se asigurarea:

5
profesionalismului, imparţialităţii şi independenţei deciziilor adoptate pe parcursul derulării
acestui proces.
Obligativitatea respectării cadrului5 privind atribuirea contractelor de achiziție, vizează pe
de o parte autoritățile contractante, așa cum sunt ele definite la art.4 din cadrul Legii 98/2016
privind achizițiile publice cu modificările și completările ulterioare dar și beneficiarii privați care
aleg să implementeze în parteneriat cu o autoritate contractantă, proiecte cu finanțare europeană,
precum și entitățile juridice fără calitatea de autoritate contractantă care îndeplinesc condițiile
prevăzute la art.6 alin(1) și (3) din Legea nr.98/2016.
Astfel :”În cazul proiectelor implementate în parteneriat constituit din una sau mai multe
autorităţi contractante şi una sau mai multe entităţi juridice fără calitatea de autoritate
contractantă, parteneriatul respectiv este considerat autoritate contractantă în baza art. 4 alin. (1)
lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi trebuie să achiziţioneze
produse, servicii sau lucrări în cadrul proiectului, conform prevederilor Legii nr. 98/2016, cu
modificările şi completările ulterioare.”6
Reguli de estimare a valorii contractelor de achiziție publică7
Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziţii având în vedere
valoarea totală de plată, fără T.V.A., estimată de autoritatea contractantă, luând în considerare
orice eventuale forme de opţiuni şi prelungiri ale contractului menţionate în mod explicit în
8
documentele achiziţiei. Estimarea valorii unei achiziții se realizează având în vedere obiectul
acesteia.
Obiectul achiziției publice se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu
cât mai bine, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al
contractului. În situația în care autoritatea contractantă prevede, în conformitate cu dispozițiile
legii, acordarea unor premii/prime pentru ofertanţi sau candidaţi, determinarea valorii estimate a
achiziţiei trebuie să includă şi valoarea acestor premii/prime. Dacă în structura autorității
contractante există unităţi operaţionale separate, valoarea estimată se calculează prin luarea în
considerare a valorii estimate totale pentru toate unităţile operaţionale luate separat. În cazul în

5
Legea 98/2016 privind achizițiile publice cu modificările și cimpletările ulterioare;
6
Art.2 din Ordinul Nr. 6712/890/2017 din 7 noiembrie 2017 privind aprobarea modului de efectuare a achizițiilor în
cadrul proiectelor cu finanțare europeană implementate în parteneriat;
7
Pentru informații suplimentare în ceea ce privește modalitate de calcul a valorii estimate a se vedea
https://achizitiipublice.gov.ro/questions/view/60
8
Art.9 alin(1). L.98/2016 cu modificările și completările ulterioare

6
care o unitate operaţională este responsabilă în mod independent 9 pentru achiziţiile sale sau
pentru anumite categorii ale acestora, valorile estimate se pot calcula la nivelul unităţii în cauză.
3. Reglementarea modalităţilor de atribuire a contractelor de achiziţie publică
Reglementări la nivel naţional
Sediul principal al materiei pentru procedurile de atribuire a contractului de achiziţie
publică este reprezentat, la nivel naţional, de Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006 si de Hotărârea
Guvenului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la
atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006, ca legislaţie
secundară 10.
Reguli ce guvernează procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică
În luarea deciziei de selectare a unei anumite proceduri de achiziţie publică, autoritatea
contractantă trebuie să se ghideze după anumite reguli ce sunt conturate de legislaţia în materie
de achiziţii publice, având obligaţia de a lua în considerare următoarele aspecte:
 complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează a fi atribuit;
 costurile implicate de atribuirea contractului;
 nivelul de dezvoltare şi concurenţa pe piaţa din domeniul unde va avea loc achiziţia,
pentru a se putea alege între licitaţie deschisă şi licitaţie restrânsă;
 anumite constrângeri, precum urgenţă;
 servicii deja existente în cadrul autorităţii respective.
Reguli generale
Potrivit alin. (1) al art. 18 din Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006, procedurile de atribuire a
contractului de achiziţie publică sunt următoarele:
A) licitaţia deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are
dreptul de a depune ofertă;
B) licitaţia restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-
şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune ofertă;
C) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de
a-şi depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii
9
Conform Legii 98/2016, o unitate operaţională este responsabilă în mod independent pentru achiziţiile sale sau
pentru anumite categorii ale acestora dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:
- unitatea operaţională desfăşoară în mod independent procedurile de atribuire;
- unitatea operaţională ia în mod independent deciziile privind achiziţiile;
- unitatea operaţională are la dispoziţie în buget surse de finanţare identificate în mod distinct pentru achiziţii;
- unitatea operaţională încheie în mod independent contractele de achiziţii publice;
- unitatea operaţională asigură plata contractelor de achiziţii publice din bugetul pe care îl are la dispoziţie.
10
HG 925/2006.

7
admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale,
urmând ca, pe baza soluţiei/ soluţiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală;
Potrivit art. 94 din Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006, autoritatea contractantă are dreptul
de a aplica procedura de dialog competitiv pentru a atribui un contract de achiziţie publică în
măsura în care sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
a) contractul ce se doreşte a fi atribuit este considerat a avea o complexitate deosebită;
b) aplicarea procedurii de licitaţie deschisă sau restrânsă nu permite atribuirea contractului
de achiziţie publică în cauză.
Contractul de complexitate deosebită este definit în textul de lege menţionat ca fiind acel
contract de achiziţie publică pentru care autoritatea contractantă nu este, în mod obiectiv, în
măsură:
a) să definească specificaţiile tehnice capabile să îi satisfacă necesităţile şi exigenţele;
b) să stabilească montajul financiar şi/sau cadrul juridic de implementare a proiectului.
Dialogul competitiv se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare
prin care se solicită operatorilor economici interesaţi depunerea de candidaturi. În conformitate
cu art. 96 din Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006, procedura de dialog competitiv se desfăşoară în
trei etape:
a) etapa de preselecţie a candidaţilor;
b) etapa de dialog cu candidaţii admişi în urma preselecţiei, pentru identificarea
soluţiei/soluţiilor apte să răspundă necesităţilor autorităţii contractante şi în baza căreia/cărora
candidaţii vor elabora şi vor depune oferta finală;
c) etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.
D) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări
cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi
dintre aceştia.
Negocierea se poate manifesta în următoarele două forme:
(i) negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;
(ii) negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.
În ceea ce priveşte negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare,
Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006 prevede faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a
aplica procedura de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, în următoarele
cazuri:

8
 a) atunci când, în urma aplicării licitaţiei deschise, licitaţiei restrânse, dialogului
competitiv sau a cererii de oferte, nu a fost depusă nicio ofertă sau au fost depuse numai oferte
inacceptabile ori neconforme. Aplicarea procedurii de negociere în acest caz este posibilă numai
după anularea procedurii iniţiale de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, dialog competitiv sau
cerere de oferte şi numai dacă cerinţele iniţiale prevăzute în documentaţia de atribuire nu sunt
modificate substanţial;
b) în situaţii excepţionale, temeinic motivate, atunci când natura lucrărilor/ produselor/
serviciilor sau riscurile implicate de executarea/ livrarea/ prestarea acestora nu permit o estimare
iniţială globală a preţului viitorului contract de achiziţie publică;
c) atunci când serviciile care urmează să fie achiziţionate, îndeosebi serviciile financiare,
astfel cum sunt acestea prevăzute în categoria 6 din anexa nr. 2A a Ordonanţei de urgenţă nr.
34/2006, sau serviciile intelectuale, cum ar fi cele care implică proiectarea lucrărilor, sunt de aşa
natură încât caietul de sarcini nu poate fi elaborat cu precizia pe care o impune atribuirea unui
contract de achiziţie publică prin aplicarea licitaţiei deschise sau licitaţiei restrânse;
d) atunci când lucrările ce urmează a fi executate sunt necesare exclusiv în scopul
cercetării ştiinţifice, experimentării sau dezvoltării tehnologice, şi numai dacă acestea nu se
realizează pentru obţinerea unui profit şi nici nu urmăresc acoperirea costurilor aferente.
Referitor la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare,
art. 122 al Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2006 dispune faptul că autoritatea contractantă are
dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare
numai în următoarele cazuri:

4. Achiziţii publice

9
 România a adoptat, în anul 2016, două măsuri naţionale de transpunere a Directivei
2014/24/UE şi anume Legea nr.98/2016 privind achiziţiile publice 11 şi Hotărârea
Guvernului nr.395/201612, iar prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.107/2017 13 au fost
aduse modificări substanţiale Legilor nr.98/2016 - 101/2016, precum şi Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr.13/2015, şi au fost adoptate măsuri tranzitorii referitoare la
procedurile de atribuire în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a acestui act normativ,
la legea aplicabilă privind condiţiile şi procedura ce vizează contestaţiile, procesele şi
cererile aflate în curs de soluţionare în faţa Consiliului Naţional pentru Soluţionarea
Contestaţiilor sau, după caz, a instanţelor judecătoreşti, respectiv privind
ajustarea/revizuirea preţului contractelor încheiate sau privind contractele subsecvente.
Subliniem că, în cazul în care Guvernul utilizează instituţia delegării legislative prevăzută
de art.115 alin.(4) din Constituţia României şi adoptă ordonanţe de urgenţă, trebuie să fie
întrunite cel puţin condiţiile prevăzute în textul menţionat. Acestea se referă atât la existenţa
unor situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată precum şi la obligaţia
Guvernului de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora,
Analizând preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.107/2017 observăm că
emitentul actului doar declară dar nu motivează, în sens constituţional, urgenţa
reglementării, ci încearcă să o justifice prin propria incapacitate administrativă sau prin
necesitatea corelării cu măsuri legislative adoptate anterior şi prin faptul că procedura
parlamentară de adoptare a unei legi presupune o perioadă mai lungă de timp. De
asemenea, se precizează că legile care sunt modificate prin acest act normativ au fost
adoptate de Parlament prin procedura de urgenţă şi că în procesul de adoptare a fost
introdusă o serie de elemente noi care, după aplicarea practică, necesită corelări urgente.
Susţinem în continuare că o astfel de motivare a urgenţei reglementării nu are cum să fie
conformă cu textul constituţional, chiar dacă ea corespunde într-o oarecare măsură interesului
11
Legea nr.98/2016 privind achiziţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.390 din 23
mai 2016.
12
Hotărârea Guvernului nr.395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr.98/2016 privind achiziţiile
publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.423 din 6 iunie 2016.
13
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.107/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact
în domeniul achiziţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1022 din 22 decembrie
2017.

10
general public întrucât recurgerea tot mai des de către guverne la instituţia delegării legislative,
prin adoptarea ordonanţelor de urgenţă, fără îndeplinirea cerinţelor constituţionale 14, nu face
decât să anihileze scopul pentru care aceasta a fost reglementată. A invoca emiterea unei
ordonanţe de urgenţă prin faptul că, anterior, Parlamentul a adoptat legile prin procedura de
urgenţă pe care tot Guvernul a solicitat-o, nu este de natură decât să evite atât dezbaterea
publică15, transparenţa în luarea deciziilor, cât şi dezbaterea parlamentară, afectând în final
chiar principiul constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. Este cu atât mai
greu de înţeles recurgerea la o astfel de soluţie cu cât Parlamentul se afla în sesiune la data
adoptării ordonanţei de urgenţă, iar Guvernul era susţinut de o majoritate parlamentară
consistentă.
Principalele modificări pe care actul normativ în discuţie le-a adus Legii nr.98/2016
sunt evidenţiate şi în documentul de prezentare şi motivare a proiectului care a devenit Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr.107/2017, dar şi în expunerea de motive 16 care însoţeşte proiectul
de lege pentru aprobarea acesteia. Analizând comparativ aceste documente, textul iniţial şi
textul modificator, subliniem că acestea vizează atât corelarea normelor, explicitarea
noţiunilor, o transpunere mai fidelă a prevederilor directivei 17, dar şi abrogarea unor texte.
Nu vom analiza în detaliu aceste 41 puncte prevăzute în textul art.I din ordonanţă, prin
care au fost aduse modificări legii în discuţie, având în vedere atât numărul impresionant, dar
şi întrucât ele sunt deja argumentate şi detaliate, pentru fiecare articol, în documentul de
motivare.

14
De exemplu, în textul preambulul actului respectiv se precizează că „aspectele….constituie situaţii de
urgenţă”, deşi am arătat deja că textul constituţional impune obligaţia de a motiva urgenţa situaţiilor
extraordinare, nu a celor de urgenţă.
15
În cazul acesta punctual au existat dezbateri publice încă din luna mai a anului 2017, cu câteva luni înaintea
adoptării ordonanţei de urgenţă, dar acest fapt este de natură să argumenteze cu atât mai mult opiniile ce
vizează inexistenţa situaţiei extraordinare, în sens constituţional, şi invocarea propriei incapacităţi administrative
pentru a eluda dezbaterea parlamentară. Pentru detalii a se vedea Irina Alexe, op.cit., supra 2, pp.22-23.
16
Documentul este disponibil la https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17b695EM.pdf.
17
Pentru critica transpunerii directivelor prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului a se vedea Irina Alexe,
Constantin Mihai Banu, Transpunerea directivei prin ordonanţă de urgenţă. Exemple recente din dreptul român
şi aspecte comparate, în volumul Daniel-Mihai Şandru, Constantin Mihai Banu, Dragoş Călin (coord.)
Directiva – act de dreptul Uniunii Europene şi dreptul Român, Ed. Universitară, Bucureşti, 2016, pp.132-174;
concluziile studiului reliefează faptul că în toate statele membre este preferabilă transpunerea directivelor prin
lege, dezbătută şi asumată în Parlament şi nu prin ordonanţe de urgenţă, cum este cazul actului normativ menţionat.

11
 Alegem să evidenţiem, în cele ce urmează, categoriile de modificări, dar vom oferi şi
câteva exemple concrete, astfel:
a) clarificarea conceptelor sau a procedurilor şi simplificarea acestora: art.4 alin.(1)
lit.c), art.4 alin.(3), art.19, art.28 alin.(1) şi (2), art.33, art. 53, art.68, art.109 alin.(3), art.111 alin.
(1) şi (4), art.113 alin. (41) – nou introdus, art.114, art.131 alin.(1) lit.a), art.153 alin.(1) lit.a),
art.160 alin.(1) şi (2), art.175 alin.(2) lit.a), art.176 alin.(1), art.187 alin.(8) lit.b), art.193
alin.(2) şi (3), art.200 alin.(1), art.212 alin.(1) lit.b), art.213 alin.(2), art.214 alin. (2) şi (3), art.215
alin. (2) lit.b) şi art.224 alin.(1) lit.i). Ne referim, cu titlul de exemplu, la faptul că sunt prevăzute
în mod expres procedurile care pot fi aplicate pentru atribuirea de loturi individuale în condiţiile
art.19 din lege, respectiv procedura simplificată/achiziţia directă.
De asemenea, pentru a nu mai genera confuzii, se elimină precizările privind
subcontractanţii şi terţii susţinători, întrucât aceştia nu fac parte din categoria participanţilor la
procedura de atribuire. Un alt exemplu vizează asigurarea clarităţii normelor ce reglementează
clarificarea obligaţiilor pe care le au autorităţile contractante în cazul atribuirii contractelor de
achiziţie publică/acordurilor-cadru care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice
prevăzute în anexa nr.2 la lege.
De asemenea, în cazul acestor contracte, se clarifică faptul că vor fi utilizate
exclusiv criteriile de atribuire cel mai bun raport calitate-preţ sau cel mai bun raport
calitate-cost, ţinându-se seama de criteriile de calitate şi de sustenabilitate ale serviciilor
sociale. Totodată, au fost stabilite cu exactitate termene de solicitare şi de răspuns la clarificările
asupra documentelor achiziţiei, dar există totuşi dubii serioase cu privire la aplicarea în practică
a mecanismului nou care, deşi impune mai multă rigoare pentru operatorii economici, va
genera în fapt noi oportunităţi de contestare raportat la faptul că, de multe ori, un singur
răspuns la solicitările de clarificări nu este suficient, fiind necesare unele reveniri. Un ultim
exemplu vizează clarificarea faptului că acordurile-cadru pot fi atribuite şi prin aplicarea
procedurii simplificate.

12
 b) o mai fidelă, exactă şi completă 18 transpunere a prevederilor directivei 19, respectiv
ale Regulamentului de punere în aplicare 2016/7/UE 20: art.4 alin.(1) lit.c), art.4 alin.(3),
art.6 alin.(3) lit.b), art.7 alin.(1) lit.b1 - nou introdus, art.28 alin. (1) şi (2), art.55 alin.(1),
art.104 alin.(1), lit.a) şi c), 21 art.167 alin.(4) – abrogat, art.176 alin.(1), art.182 alin.(2),
art.193 alin.(2) şi (3), art.200 alin.(1), art.210 alin.(1), art.215 alin. (3) – (6) şi alin.(51) - nou
introdus şi art.221 alin.(1), lit.d) pct.iii). Ne referim, de exemplu, la clarificarea
conceptelor de ofertă admisibilă, inacceptabilă, neconformă sau a solicitării de participare
neadecvată, respectiv a conceptului de organism public, prin preluarea explicaţiilor incluse
în considerentul (10) al preambulului directivei, sau la cel de asociere creată de una/mai
multe autorităţi contractante.
Un alt exemplu vizează transpunerea completă a prevederilor referitoare la pragul inclus
la art.4 din directivă şi asigură o mai mare flexibilitate a procedurilor în cazul autorităţilor
contractante locale prevăzute în art.23 din Legea administraţiei publice locale, nr.215/2001, şi a
celor aflate în subordinea acestora; astfel dacă pragul este mai mic de 929.089 lei, aceste
autorităţi organizează procedura simplificată. Alt exemplu vizează reglementarea necesităţii
completării documentului unic de achiziţii european de către terţul/terţii susţinător/i,
precum şi de către subcontractant/subcontractanţi, pentru asigurarea corespondenţei cu
regulamentul.
Ultimul exemplu pe care ne-am propus să îl evidenţiem vizează asigurarea
corespondenţei cu prevederile regulamentului, astfel încât autoritatea contractantă să solicite
ofertantului sau candidatului precizarea datelor de identificare ale subcontractanţilor propuşi,

18
Despre aspectele de ordin terminologic aferente directivei, în ceea ce priveşte transpunerea, punerea în
aplicare, executarea sau implementarea, corecta sau incorecta transpunere, a se vedea Constantin Mihai Banu,
Introducere. Directiva – act de dreptul Uniunii Europene, în vol. cit. supra 25, pp.20-27.
19
Apreciem că, în majoritatea cazurilor, pentru înţelegerea exactă a conceptelor, este necesar să analizăm
textul unui act legislativ al Uniunii Europene în strânsă corelare cu textul considerentului din preambul,
corespunzător normei respective.
20
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/7 al Comisiei, din 5 ianuarie 2016, de stabilire a formularului
standard pentru documentul european de achiziţie unic, disponibil la http://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?uri=OJ:L:2016:003:TOC.
21
Pentru interpretarea şi aplicarea art. 104 alin. 1, lit. c), a se vedea Curtea de Apel Cluj, Secţia a III-a Contencios
Administrativ şi Fiscal, Decizia civilă nr. 324/2017 disponibilă la adresa
http://rolii.ro/hotarari/58bd1eaee49009381500004d.

13
doar dacă aceştia sunt cunoscuţi la momentul depunerii ofertei sau a solicitării de
participare.
c) corelarea textelor existente în actul normativ, între ele dar şi cu cele nou
introduse: art.6 alin.(3) lit.b), art.7 alin.(1) lit.b1 - nou introdus, art.7 alin.(1), art.109 alin.
(3), art.113 alin. (41) - nou introdus, art.131 alin.(1) lit.a), art.153 alin.(1) lit.a), art.161,
art.182 alin.(2), art.182 alin.(5) - abrogat şi art.207 alin.(1) lit.b).
De exemplu, dispoziţiile art.7 alin.(1) sunt corelate cu textele art.7 alin.(2) şi art.113
alin.(1) din lege, clarificând condiţiile şi modalităţile de aplicare a procedurii simplificate.
Un alt exemplu vizează reglementarea, prin art.131, a modalităţii de organizare a unei etape
finale de licitaţie electronică în cazul procedurii simplificate, în corelare cu textul modificat al
art.113. Menţionăm, de asemenea, corelarea realizată între textul art.207 alin.(1) lit.b), care
precizează motivele de excludere, cu cel al art.172 alin.(1), care stabileşte criteriile privind
capacitatea.
d) corelarea textului Legii nr.98/2016 cu cel al Legii nr.99/2016 22: art.19, art.6823,
art.111 alin.(1) şi (4), art.113 alin. (41) – nou introdus, art.175 alin.(2) lit.a), art.193 alin.(2)
şi (3), art.213 alin.(2), art.214 alin. (2) şi (3), art.215 alin. (2) lit.b) şi art.224 alin.(1) lit.i). Un
prim exemplu ar fi
Cel care vizează textul art.19, prin care se clarifică situaţia de excepţie în care
autoritatea contractantă poate aplica procedura simplificată sau achiziţia directă, pentru
loturi individuale, atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ condiţiile legale; noul text se
corelează cu cel al art.24 din Legea nr.99/2016. Un alt exemplu vizează corelarea dintre
textul nou introdus al art.113 alin.(41) - prin care a fost prevăzut, pentru autoritatea
contractantă, dreptul de a decide organizarea unei etape finale de licitaţie electronică în
cazul procedurii simplificate desfăşurate într-o singură etapă, condiţionat de precizarea acestei
decizii în anunţul simplificat şi în documentaţia de atribuire - cu textul nou introdus pentru
art.126 alin.(41) din Legea nr.99/2016, iar un ultim exemplu vizează, textul art.231 alin (2), în
care a fost stabilit termenul de 5 zile pentru a fi făcută publică decizia de anulare a procedurii de
atribuire de către autoritatea contractantă, iar pentru abordare unitară se modifică în mod
corespunzător şi textul art.226 alin.(2) din Legea nr.99/2016.

22
Legea nr.99/2016 privind achiziţiile sectoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, ParteaI, nr.391
din 23 mai 2016.
23
În acest sens, a se vedea, de ex: Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal,
Sentinţa Civilă nr. 1396/2017 disponibilă la adresa .

14
 e) abrogarea normelor care au generat confuzii sau dificultăţi de aplicare sau erau
contrare sensului directivei, ori contraveneau jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie : art.113 alin.(2) şi (3), art.167 alin.(4), art.182 alin.(5) şi art.225. Cu titlu de exemplu
evidenţiem textul abrogat al art.113 alin.(2) care, contrar filosofiei legii, afecta posibilitatea
IMM-urilor de a participa la procedurile simplificate, respectiv textul abrogat al art.167 alin.(4),
care restricţiona participarea, la procedura de atribuire, pentru ofertanţii care erau supuşi
anumitor proceduri judiciare de investigaţie, dar care nu erau condamnaţi definitiv pentru
săvârşirea unei infracţiuni; textul respectiv era contrar atât normelor directivei cât şi celor
constituţionale, referitoare la prezumţia de nevinovăţie.
S-a precizat anterior că, în ceea ce priveşte modificările aduse legii achiziţiilor publice în
anul 2017, prin actul normativ în discuţie, sunt 18 aplicabile măsurile tranzitorii prevăzute la
art. VI-VIII din ordonanţa de urgenţă, referitoare la procedurile de atribuire în curs de
desfăşurare la data intrării în vigoare a acestui act normativ, la legea aplicabilă privind
condiţiile şi procedura ce vizează contestaţiile, procesele şi cererile aflate în curs de soluţionare
în faţa Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor sau, după caz, a instanţelor
judecătoreşti, respectiv privind ajustarea/revizuirea preţului contractelor încheiate sau privind
contractele subsecvente.
Este evident, deşi ordonanţa nu include în mod expres nici o menţiune de acest fel
şi nici nu instituie vreun termen de realizare, că Guvernul ar fi trebuit să aibă pregătit
deja proiectul de hotărâre prin care Normele metodologice de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea
nr.98/2016 privind achiziţiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.395/2016, să fie
modificate şi completate, pentru a fi puse în acord cu prevederile din legislaţia primară, cu atât
mai mult cu cât modificările acesteia au fost adoptate prin ordonanţă de urgenţă, intrată în
vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Însă nu am identificat, consultând site-ul
Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice24, nici un proiect cu un astfel de obiect de
reglementare.

24
Site-ul oficial a Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice este http://anap.gov.ro.

15
 CONCLUZII

Procedura cu privire la atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de

concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii arată o procedură
administrativă care deține mai multe reguli şi formalităţi ce trebuiesc îndeplinite de către
organizatorul licitaţiei, având ca scop atribuirea unui contract de achiziţie publică, de concesiune
a unor servicii şi lucrări publice, sub sancţiunea renunțării la licitaţia organizată într-un atare
scop.
În ultimii ani, s-au adus îmbunătățiri în cadrul achizițiilor publice, atât la nivelul UE, cât
și la nivel național, dar există în continuare dificultăți. Statele membre consacră achizițiilor
publice o parte considerabilă din cheltuielile publice. Totuși, în mai multe țări, rata de publicare a
anunțurilor de participare este în continuare scăzută, având drept rezultat lipsa de deschidere față
de oportunitățile de afaceri transfrontaliere.
Utilizarea procedurilor de achiziții publice care restrâng concurența, cum ar fi procedura
de negociere fără publicare, variază în mod considerabil de la o țară la alta, de la aproximativ 0 %
la peste 20 %, în timp ce proporția contractelor pentru care nu a existat decât o singură ofertă
rămâne ridicată. Această situație se înregistrează în special în anumite sectoare (cum ar fi
tehnologia informațiilor), în care dependența de un singur furnizor este un fenomen observat
frecvent. Toate acestea indică faptul că piața unică în domeniul achizițiilor publice nu este
suficient de integrată și că o mai mare deschidere ar putea spori eficiența și creșterea economică.

16
 BIBLIOGRAFIE

1. Irina Alexe, Daniel-Mihail Șandru, Legislația achizițiilor publice în România, Editura

Universitară, București, 2018;
2. Ghid privind modul de verificare a achizițiilor publice și achizițiilor sectoriale – Curtea de
Conturi 2016;
3. Ghid privind strategia de contractare – Ministerul Finanțelor publice – Agenția Națională
pentru Achiziții publice;
4. Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice;
5. Legea nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de service.

17