ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI MANAGEMENT PUBLIC

-DEZVOLTARE DURABILA INTEGRATATurismul durabil

Student:Boghiu Roxana Adriana

Bratu Mihaela Adriana
Grupa 225, Anul III

Cuprins:

1.
2.
3.
4.
5.

Conceptul de dezvoltare durabilapag.3

Turismul durabil..pag.5
Insula Rhodos..pag.6
Albena.pag.8
Nisipurile de Aur.pag.12

Conceptul
Conceptul de dezvoltare durabil desemneaz totalitatea formelor i metodelor
de dezvoltare socio-economic care se axeaz n primul rnd pe asigurarea unui
echilibru ntre aspectele sociale, economice i ecologice i elementele capitalului
natural.
Cea mai cunoscut definiie a dezvoltrii durabile este cu siguran cea dat
de Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (WCED) n raportul Viitorul
nostru comun, cunoscut i sub numele de Raportul Brundtland: dezvoltarea
durabil este dezvoltarea care urmrete satisfacerea nevoilor prezentului, fr
a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi.
Dezvoltarea durabil urmrete i ncearc s gseasc un cadru teoretic stabil
pentru luarea deciziilor n orice situaie n care se regsete un raport de tipul om mediu, fie ca e vorba de mediul nconjurtor, mediul economic sau mediul social.
Dei iniial dezvoltarea durabil s-a vrut a fi o soluie la criza ecologic
determinat de intensa exploatare industrial a resurselor i degradarea continu a
mediului i cuta deci n primul rnd prezervarea calitii mediului nconjurtor, n
prezent conceptul s-a extins asupra calitii vieii n complexitatea sa, i sub aspect
economic i social. Obiect al dezvoltrii durabile este acum i preocuparea pentru
dreptate i echitate ntre state, nu numai ntre generaii.
Scurt istoric
Conceptul a fost legat iniial de problemele de mediu i de criza resurselor
naturale, n special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul nsui
este foarte tnr i s-a impus n vara lui 1992, dup Conferina privind mediul i
dezvoltarea, organizat de Naiunile Unite la Rio de Janeiro.
Durabilitatea pleac de la ideea c activitile umane sunt dependente de mediul
nconjurtor i de resurse. Sntatea, sigurana social i stabilitatea economic a
societii sunt eseniale n definirea calitii vieii.
Discuiile prin care s-a ajuns n final la dezvoltarea durabil au nceput la
nceputul anilor '70. n 1972, Conferina privind Mediul Ambiant care a avut loc
la Stockholm a pus pentru prima dat n mod serios problema deteriorrii mediului
nconjurtor n urma activitilor umane care pune n pericol nsui viitorul
omenirii. n 1983, i ncepe activitateaComisia Mondial pentru Mediu i

Dezvoltare (WCED), condus de Gro Bruntland, dup o rezoluie adoptat

de Adunarea General a Naiunilor Unite.
Raportul Brundtland
Doi ani mai trziu (n 1985), este descoperit gaura din stratul de ozon de
deasupra Antarcticii i, prin Convenia de la Viena se ncearc gsirea unor soluii
pentru reducerea consumului de substane care duneaz stratului protector de
ozon care nconjoar planeta. n 1986, la un an dup catastrofa de la Cernobl,
apare aa-numitul Raport Brundtland, al WCED, cu titlul Viitorul nostru
comun care d i cea mai citat definiie a dezvoltrii durabile (sustainable
development, tradus direct: dezvoltare sustenabil (susinibil)): Dezvoltarea
durabil este cea care urmrete nevoile prezentului, fr a compromite
posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface nevoile lor.
Totodat, Raportul Brundtland admitea c dezvoltarea economic nu poate fi
oprit, dar c strategiile trebuie schimbate astfel nct s se potriveasc cu limitele
ecologice oferite de mediul nconjurtor i de resursele planetei. n finalul
raportului, comisia susinea necesitatea organizrii unei conferine internaionale
asupra dezvoltrii durabile.
Astfel, n 1992, are loc la Rio de Janeiro Summit-ul Pamntului, la care au
participat reprezentani din aproximativ 170 de state. n urma ntlnirii, au fost
adoptate mai multe convenii, referitoare la schimbrile de clim (reducerea
emisiilor de metan i dioxid de carbon), diversitatea biologic (conservarea
speciilor) i stoparea defririlor masive. De asemenea, s-a stabilit un plan de
susinere a dezvoltrii durabile, Agenda 21.
La 10 ani de la Conferina de la Rio de Janeiro, n 2002, a avut loc,
la Johannesburg, Summitul privind dezvoltarea durabil.
Implementare
Fiecare om, contient sau nu, poate contribui la dezvoltarea durabil. De fapt, se
poate vorbi de o gndire de durat atunci cnd se colecteaz (depun) deeuri din
plastic sau hrtie n locurile special amenajate.
La nivel industrial, lucrurile s-au micat mult mai repede. Astfel, multe fabrici
folosesc deeuri drept combustibil, iar n anumite localiti se ncearc
implementarea unor sisteme de nclzire casnic pe baz arderii deeurilor. Unele

companii au contientizat importana economic (dar i ecologic) a recuperrii i

refolosirii deeurilor.
Societate durabil
Lester R. Brown a creat n 1974 Worldwatch Institute i este promotorul unor
serii de studii, materializate n rapoartele anuale privind progresele pe calea
structurrii unei societi durabile: "Starea lumii" sau Semne vitale.
Lester R. Brown atrage atenia, n lucrarea Planul B 2.0 asupra conflictului dintre
civilizaia industrial i mediul ambiant i menioneaz corelat aspecte ca:
- tendina de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime i de
hran
- consumarea resurselor regenerabile ntr-un ritm superior capacitii lor de
regenerare
- deteriorarea fizic i poluarea unor factori vitali de mediu: ap, aer, sol.
n acest context, Brown puncteaz importana reciclrii deeurilor.
O societate durabil este, o societate care i modeleaz sistemul economic i social
astfel nct resursele naturale globale i sistemele de suport ale vieii s fie
meninute

TURISMUL DURABIL
Turismul durabil reprezinta dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul
si marketingul turistic care sa respecte integritatea naturala, sociala si economica a
mediului, cu asigurarea exploatarii resurselor naturale si culturale si pentru
generatiile viitoare.
Impactul turismului asupra mediului presupune analiza relatiei turist - rezerva
turistica -produs turistic.

INSULA RHODOS

Rodos (sau Rhodos) este cea mai mare i cea mai estic insul dintre insulele
grupului Dodecaneze n Marea Egee. Aceast insul, a patra ca mrime din Grecia,
este situat mult mai aproape de rmul turcesc dect cel al patriei mam.
Insula este acoperit de un sol fertil, cu vegetaie bogat; cel mai nalt punct de pe
insul este vrful Atavyros (1.215 m) situat n partea de sud-vest a insulei.
Capitala, denumit tot Rodos, este situat n nordul insulei i este compus practic
din trei orae: modern, antic i medieval. Oraul modern are un caracter
cosmopolit, cu majoritatea cldirilor ridicate n secolul al XX-lea. Oraul antic,
fondat n anul 408 .Chr. se mndrete cu ruinele templelor
lui Zeus, Atena i Apollo, cu Stadionul, Gymnasiumul i Teatrul. Oraul medieval
este nconjurat de zidurile ridicate de Cruciai. Este mprit n dou pri inegale:
micul Collachio i marele Burgo sau Hora.
Insula abund n locuri ncnttoare i interesante, care merit s fie vizitate, cum
ar fi Valea Fluturilor, satul Triada, lng anticul Ialyssos (Ialissos) pe vrful
Filerimos, unde n secolul 15 a fost ridicat mnstirea cu acelai nume, ruinele
templelor lui Atena i Zeus, Kameiros (Kamiros) i ruinele oraului Dorian,
Kalithea cu bile termale, Koskinou, Afandou, Faliraki i Rodini.
Important este i oraul Lindos. Contrastul dintre casele de un alb strlucitor,
ridicate pe cele dou plaje terasate i oraul vechi, formeaz una din cele mai
uimitoare imagini din Grecia. n sfrit, ntreaga insul este nconjurat de plaje
splendide, echipate pentru relaxare i sport.
Rodos este legat prin linii aeriene de Atena, Heraklion, Salonic, Karpathos,
Kassos, Kos, Megisti, Mykonos i Santorini. Ferry-boatul leag Rhodos de Pireu,
de celelalte Dodecanese, de Cyclade, de Creta, i de insulele Egeene estice.
Turism
n fiecare an, insula este vizitat de aproximativ 1.000.000 de turiti, mai ales
datorit faptului c aici clima este blnd, iar soarele strlucete aproape tot timpul
anului. Rodos este un adevrat paradis pentru turiti. Nu numai c insula este plin
de plaje frumoase, nconjurate de apele calde ale mrii, dar ea i adpostete
6

minunatele ruine antice (n principal la Rodos, Lindos, Kamiros i Ialysos). Cine se

satur de aglomeraia oraului se poate ndrepta ctre micile sate din sudul insulei,
unde se pstreaz nc atmosfera vechiului Rodos i unde plajele ntinse i linitite
mbie la odihn.
Atracii turistice n Rodos
Principala atracie turistic este capitala Rodos, situat la captul su nordic. La
sud de portul Mandraki, n care ancoreaz flote ntregi de iahturi i de cutere
pescreti, se afl cartierul vechi al oraului, nconjurat de ziduri de aprare cu
pori impuntoare.
Colina lui Monte Smith este locul Acropolelor anticului ora Rhodes. Parcul
arheologic se desfoar verde i frumos coninnd teatrul elenistic contruit n sec.
al III -lea .Hr., unde aveau loc evenimente atletice. Ele erau parte a unui festival
inut n cinstea zeului Ilios.
Palatul cavalerilor Sfntului Ioan din Ierusalim construit pe locul unei fortree
Bizantine din secolul al XVII - lea. Dup prsirea lui n timpul ocupaiei turceti,
a fost distrus n mare msur de explozia unei magazii de pulbere. Restaurarea
palatului a avut loc ntre anii 1937 i 1940 cnd cldirea a fost mpodobit cu
picturi murale.
Valea Fluturilor este un ecosistem unic n lume prin faptul c a supravieuit neatins.
Valea se afl de-a lungul rului Pelekanos, care i datoreaz existena unor mici i
rapide cascade.
Oraul medieval Rodos (capitala insulei) a fost nscris n anul 1988 pe lista
patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Plaja Elli este cea mai cunoscut plaj diin Rodos. Aceasta se afl n oraul Rodos,
n cel mai nordic punct al insulei.

ALBENA

Asezare geografica
Statiunea de pe malul Marii Negre este aflata in partea de nord-est a Bulgariei,
situata la 30 km de Varna si la 12 km de Balchik. Distanta dintre Albena si Sofia,
capitala Bulgariei este de 460 km.
Statiunea se bucura de un climat bland, climatul temperat continental.
Temperaturile in sezonul estival oscileaza intre 27.0 C 18.0 C.
Atractii Albena
Principalele atractii: Palatul din Balchik (fosta resedinta a reginei Maria si gradina
botanica), Muzeul Istoric, Biserica Sf. Nikola, Muzeul Etnografic (surprinde
atmosfera intima a satelor si a oraselor la sfarsitul sec XIX), Galeria de Arta din
sudul orasului Dobrudza, Biserica Sf. Georgi, Biserica Sf. Petka, Biserica
greceasca Sf. Elena (folosita, de asemenea, si pentru concerte, in special opera),
Teketo (monument religios de cult).
Plaja are o lungime de 5 km, cu un nisip curat si foarte fin, iar marea este de obicei
limpede asemeni cristalul, calda si calma si are o adancime care nu depaseste 1,6 m
la o distanta de 100-150 m de plaja. Sezonul turistic dureaza din mai pana in
octombrie. Pe langa plaja, mare si soare va puteti relaxa in una dintre centrele de
infrumusetare spa, sau in centrele de binefacere, care sunt foarte cunoscute in
intreaga lume.
Obiective turistice
1)Rezervatia Baltata
Rezervatia naturala Baltata este situata pe valea raului Batov. Ocupa o suprafata
de 183,2 ha. Este un loc turistic frecventat in sezonul estival, fiind scaldat de soare
din mai pana in octombrie. Microclimatul specific (soare, aer bogat in iod, brom si
flor, marea calda, mediul curat ecologic) o recomanda pentru petrecerea unei
vacante sanatoase, in familie.
Rezervatia cuprinde paduri din frasin sau mixte, cu o varsta medie de 60 de ani,
263 de specii de plante superioare, 28 de specii, subspecii si genuri vegetale cu rol
protector pentru natura, dintre care 16 sunt incluse in Cartea Rosie a Bulgariei, 5
specii endemice si 7 relicte. Din cele 116 plante medicinale stabilite, 7 au statut de
plante protectoare ale naturii.
8

Castelul Reginei Maria - Vila "Cuibul linistit"

Castelul Reginei Maria a fost construit de arhitectii Augustino si Amerigo, din
Italia, impreuna cu decoratorul de gradini Jules Jany din Elvetia, si a fost finalizat
in 1936.
Printre frumusetile gradinei se numara zona ce imita labirintul cretan, Gradina lui
Allah, cu alei pavate cu piatra din Maroc. Contine peste 3000 de specii de plante, o
colectie de aproximativ 250 de cactusi. A fost transforamta in gradina botanica.
Accesul in gradina si in castel este permis doar dupa cumpararea a doua bilete.
Castelul, in fapt o vila cu pereti albi si acoperisuri de tigla rosie, este construit in
stil maur combinat cu stilul mediteraneean si cel al caselor bulgaresti. Este foarte
aproape de mare si are un minaret. Se intinde de-a lungul a trei terase. A fost locul
preferat al Reginei Maria. Interiorul pastreaza elemente din perioada Reginei: usi
masive din lemn sculptat, dulapuri sculptate si pictate, oglinzi, scaune, un semineu,
baia de marmura, cu cada ingropata in piatra, chiuveta si masuta de toaleta.
Muzeul de Istorie
Muzeul de Istorie din Balchik adaposteste in trei mici incaperi exponate ce acopera
perioada Antichitatii pana in timpurile moderne. Printre obiectele expuse se afla
vertebre de mamut bine conservate, amfore obeze, torsul lui Dionisos sau Pan,
statuete reprezentand virtuali satiri, un basorelief minuscul cu Zeus si Hera. Mai
atrag atentia un tun din secolul al XVIII-lea, obiecte de podoaba din zona
balcanica, monede si icoane, precum si o serie de fotografii istorice.
2)Balchik
Intrarea- Ghereta santinelei (The Sentry-Box) este primul obiectiv turistic din
Balchik. Intrarea se face printr-un arc triumfal, de o parte si de alta a intrarii
putandu-se observa locul destinat garzilor Castelului.
Fantana de argint (Silver well) este situat in apropierea intrarii, destul de
ascunsa, dar apare in hartile ghidurilor turistice. Conform legendei, celor care
arunca un banut aici li se indeplineste o dorinta.
Gradina lui Allah (The Garden of Allah)
Gradina lui Allah este situata intre Fantana de argint si Vila Sageata albastra.
Adaposteste o colectie unica de cactusi in aer liber, cea mai mare colectie de acest
fel din Sud-Estul Europei, unii vechi de 80 de ani. in luna august infloresc. Gradina
este infrumusetata cu vase antice, banci din piatra si chiparosi zvelti.
9

Templul apei (The Temple of the Water)

O constructie cu arcade pictate pe interior, in caramiziu si albastru puternic,
sustinute de coloane imense si avand in interior bazine in care altadata se afla apa.
Capela Stella Maris (The Chapel) pastreaza, in peretele de piatra, unica inscriptie
in limba romana pastrata pe intreg domeniul, o placa de marmura alba ce specifica
faptul ca totul a fost construit de Regina Maria. Este o capela mica, din piatra,
pictata in interior, cu o curte mica, impodobita cu o fantana si care adaposteste
cateva pietre funerare crestine.
Cascada (The Waterfall) ofera o priveliste spectaculoasa, caderea de apa
producandu-se de la o inaltime de nouametri.
"Puntea suspinelor" unele cele doua maluri ale canalului, peste cascada. Este un alt
loc magic legendar in care se spune ca celui care traverseaza punte cu ochii inchisi
i se poate indeplini o dorinta.
Vila "Moara" , situata in apropierea cascadei, era loc de odihna pentru oaspetii
Reginei Maria.
Tronul Reginei Maria (Queen Maries Throne) este un fotoliu de marmura, cu o
masuta de piatra, loc preferat al Reginei, care apare de altfel in multe fotografii. De
aici se desfasoara o splendida priveliste asupra marii.
Mormantul Reginei Maria (Queen Maries Grave) este destul de izolat, un pic mai
sus de Castel, de unde se desfasoara o splendida panorama asupra marii. Cavoul
este dominat de o cruce, umbrit de un copat, si detine o scurta inscriptie ce
povesteste viata Reginei Maria. Regina Maria nu se afla insa inmormantata aici, ci
in biserica Manastirii Curtea de Arges.
3)Bansko
Manastirea Rila este o capodopera arhitecturala si artistica, cel mai monumental
complex monahal din Bulgaria. A fost fondat in secolul al X lea si e construit in
secolele XIII-XIV, iar in sec. al XV-lea a devenit centru literal-cultural. A fost
restaurata in sec. XIX, capatand aspectul impunator din prezent.
Parcul National Pirin se afla la sud de Bansko, in nordul masivului Pirin si este
10

inclus pe lista UNESCO a atractiilor turistice culturale si naturale. Cuprinde si

rezervatia biosferei Bayovi Dupki-Djindjirtsa. Dintre frumusetile naturale
numeroase se pot admira flora si fauna deosebita, lacuri, , izvoare minerale
naturale, cascade, pesteri si locatii istorice.
Statiunea de ski este situata la 925 m altitudine, iar cea mai inalta partie se afla la
2.600 m. Partiile de ski sunt situate in Chalin Valog (1.100 1.600 m) si
Shiligarnika (1.700 2.500 m), zone aflate la aproximativ 10 km in susul orasului,
pe coastele nordice ale muntelui Pirin si sunt usor accesibile (25 min. cu telecabina
din Bansko). Partiile totalizeaza o lungime totala de 65 km si beneficiaza de 44 de
tunuri de zapada ce permit prelungirea sezonului de schi, precum si alte facilitati:
vehicule pentru intretinerea partiilor, parc de distractii pentru iubitorii de
snowboard, concursuri organizate pe partia noua din Shiligarnika, 8 telecabine
Dopplemayer, 4 telescauna Dopplemayer, 3 telescauna Poma, 7 teleschiuri si 10
teleschiuri pentru copii.
Exista si centre de informare non-stop asupra conditiilor atmosferice. Exista partii
de slalor si slalom urias, dar si partii neamenajate (5 km lungime totala). Partia de
schi Rollbahn, cu o lungime de 3 km este situata la 2 km de statiune. Alte doua noi
partii de schi au fost inaugurate de curand, una dintre ele unind Platoto de Jelezen,
iar cealalta Kolarski de Banderishka Polyana.
Statiunea beneficiaza si de o partie cu nocturna, care se intinde de la Banderishka
Polyana pana in oras, avand o lungime de 7 km. Nocturna functioneaza intre orele
18.30 si 21.30 pe mai multe piste special amenajate.
Aeroport Albena
Cel mai apropiat aeroport este cel din Varna, situat la 28 km distanta.

11

NISIPURILE DE AUR
Nisipurile de Aur (n bulgar , Zlatni peasi; n greac Chryssi
Ammos; n englez Golden Sands) este o staiune litoral de pe coasta Mrii
Negre din Bulgaria, lng parcul naional Varna (zon protejat).
Situat la 17 km nord de centrul oraului Varna, este practic legat de ora printr-o
serie continu de staiuni i comuniti rezideniale. Aceasta este o destinaie
turistic popular, existnd muli vizitatori din Romnia, Germania, Marea
Britanie,Rusia, rile Scandinave, Frana, Europa Central i de Est, din Golful
Persic, Israel, i din alte ri, atrase de climatul favorabil, peisajul pitoresc i de
preurile rezonabile.
Numele staiunii Nisipurile de Aur provine dintr-o veche legend a locului care
spune c n urm cu foarte muli ani, nite pirai au ngropat o mare comoar pe
faleza Mrii Negre la nord de oraul Varna, iar natura s-a rzbunat pe pirai
transformnd aurul ntr-un nisip splendid.
Nisipurile de Aur sunt deservite de Aeroportul Internaional Varna i regulat de mai
multe linii de autobuz de la Varna prin sistemul de transport public - autobuzele 9,
89 i 109 sunt conectate la gara Varna, 209 i 309 sunt conectate la alte zone ale
oraului, i 409 se conecteaz la aeroport prin centrul oraului.
Dezvoltarea staiunii a nceput n 1957 i, n circa dou decenii, locul a fost
transformat ntr-un modern complex de vacan cu numeroase hoteluri (multe
deschise pe tot parcursul anului), vile, cldiri cu apartamente, centre de spa,
restaurante, cluburi, cazinouri, atracii, centre comerciale i sportive, inclusiv un
iaht "Marina", o coal de echitaie i un aquapark. Nisipurile de Aur a fost
privatizat n anii 1990 i a atras investiii considerabile n anii 2000. Conceput
iniial pentru 13000 paturi, a avut peste 30000 de paturi raportate n 2007; fa
de Varna numrul real de turiti a fost semnificativ mai mare , unele estimri spun
chiar c se apropie de 90000. n prezent, cele mai multe hoteluri ofer sejururi all
inclusive , dar exist, de asemenea, eforturi concertate pentru a repoziiona
staiunea ca o destinaie high-end.
Zona este etichetat a avea cel mai pur nisip de cuar de pe coast i abund n
copaci btrni, grdini, malluri i zone pietonale. Autoritile din Nisipurile de Aur
se opun cererilor de a oferi drumuri i parcri suplimentare, staiunea fiind
renumit pentru numrul mare de familii care o frecventeaz, spaiile verzi i
zonele pietonale.
12

Cazare
Plaja din staiune este de 3,5 km lungime i de pn la 100m lime, fiind
cunoscut ca una dintre cele mai bune plaje de nisip din Europa. Este plat,
acoperit cu nisip fin i auriu. n mare exist pante uoare de nisip i nu exist
pietre.
Apa este de obicei curat i linitit, cu o salinitate mai mic dect cea din
Mediteran, de exemplu, absena vieii marine periculoase vieii umane, i este
ideal pentru scufundri i vacane cu copii.
Majoritatea hotelurilor ofer servicii All Inclusive sau Ultra All Inclusive n
hoteluri ntre dou i cinci stele. Hotelurile au fost privatizate unor mari concernuri
turistice internaionale (n special din Germania, Frana i Turcia) i ofer servicii
similare celor din marile staiuni litorale din lume. n hotelurile de 3-5 stele v
putei bucura de piscin, lobby, baruri, bar la piscin, internet, masaj etc.

13

BIBLIOGRAFIE:

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Wikipedia.ro
Infotour.ro
ChristianTour.ro
BestTourism.ro (ghid turistic)
Travel Planner.ro
Amfostacolo.ro

14