Universitatea din Petroşani

Facultatea de Ştiinţe

"FABRICAREA ŞI COMERCIALIZAREA
PELEŢILOR DIN DEŞEURI VEGETALE

(RUMEGUŞ, PAIE, DEŞEURI LEMNOASE)"

PLAN DE AFACERI

START-UP

Student:
Stoica Anca
CUPRINS

1
I. Descrierea Afacerii. ...............................................................................................................................3

1. Detalii privind afacerea.................................................................................................. 4

1.1 Viziunea şi obiectivele urmărite................................................................................4

1.2 Viabilitatea afacerii pe termen scurt şi pe termen lung............................................5

1.3 Strategia planificată pentru a obţine succesul pe piaţa ţintă....................................7

2. Produsul......................................................................................................................... 7

3. Amplasarea.................................................................................................................... 9

4. Dimensionarea valorii investiţiei....................................................................................9

4.1 Elemente de investiţie.............................................................................................. 9

4.2 Devizele investiţiei.................................................................................................. 10

5. Plan de finanţare a proiectului..................................................................................... 13

7. Modificările necesare a fi operate în structura şi numărul personalului angajat..........15

8. Fluxul de producţie...................................................................................................... 15

8.1. Descrierea procesului tehnologic de fabricare a peleţilor din rumeguş/paie. .....15

8.2. Regimul de lucru. .................................................................................................. 17

8.3. Utilajele care urmează a fi achiziţionate................................................................18

8.4 Evoluţia gradului de încărcare a capacitaţii de producţie......................................19

II. Planul de marketing............................................................................................................................19

9. Poziţia pe piaţă a firmei............................................................................................... 19

9.1 Furnizori.................................................................................................................. 20

9.2 Clienţi...................................................................................................................... 20

9.3 Concurenţa............................................................................................................. 21

9.4 Piaţa ţintă................................................................................................................ 22

10. Analiza SWOT............................................................................................................. 23

10.1 Puncte forte......................................................................................................... 23

10.2 Puncte slabe........................................................................................................ 24

10.3 Oportunităţi. ......................................................................................................... 25

2
 10.4 Ameninţări........................................................................................................... 25

10.5 Concluziile analizei SWOT..................................................................................... 26

11. Strategiile de marketing............................................................................................. 27

III. Planul de management, resurse umane...........................................................................................28

IV. Planul financiar..................................................................................................................................28

I. DESCRIEREA AFACERII.

Date de identificare societate.

Denumire firmă: S.C. Plastic Pelet S.R.L.
Sediul social: Petroşani, str. Saturn, P.T. nr. 3, judeţul Hunedoara.
Forma de organizare: Societate cu Răspundere Limitată.
Nr. înreg. la R.C.: J20/XXX/12.08.2013.
C.U.I.: XXXXXXX.
Capital social: 200 lei.

3
 Telefon: 0XXX/XXXXXX.
Fax: 0XXX/XXXXXX.
Nr. bancar: RO72RBZR00000600XXXXXXXX2 deschis la Reiffesen Bank, filiala
Petroşani.
Asociaţi:
Nr. Nume şi prenume Adresă Nr. părţi Procent
crt. sociale deţinut (%)
1 Dumitru - Popa Crina - Petroşani Str. 20 100
Monica XXXXXX, bl. XX
sc. X, et. X, ap. XX,
judeţ Hunedoara,
telefon/fax:
0XXX/XXXXXX
TOTAL 20 100

1. Detalii privind afacerea.

S.C. PLASTIC PELET SRL Petroşani este o societate cu răspundere limitată, persoană juridică
română înfiinţată în scopul iniţierii unei investiţii noi.
Acest plan de afaceri vizează lansarea unei linii de producere a peleţilor din deşeuri vegetale,
(rumeguş, paie, resturi forestiere).
Afacerea se referă la fabricarea şi comercializarea peleţilor din deşeuri vegetale. Demararea
acestei afaceri răspunde necesităţii de a găsi o alternativă pentru dezvoltarea unei afaceri noi şi
presupune realizarea unui produs care să conducă la realizarea unui profit ce poate susţine durabil
societatea. Planul de dezvoltare a societăţii vizează creşterea în timp a capacităţii de
producţie, prin obţinerea unui preţ cât mai mic al produsului finit. Prin aceasta strategie societatea
noastră urmăreşte ca produsul sa fie accesibil tuturor categoriilor de consumatori, cu referire directă la
deţinătorii de centrale termice casnice şi industriale, cu combustibil solid lemnos.

1.1 Viziunea şi obiectivele urmărite.

Obiectivul general al societăţii este de a creşte competitivitatea, de a dezvolta activitatea acesteia
şi de a intra pe piaţa producătorilor de peleţi din judeţul nostru, de a crea un produs competitiv.
Prin crearea acestei fabrici, societatea vine în întâmpinarea clienţilor, urmărind crearea unui produs la un
raport avantajos calitate/preţ.

4
 1.2 Viabilitatea afacerii pe termen scurt şi pe termen lung.
Pe fondul situaţiei energetice şi a creşterii efectului de seră la nivel mondială apărut necesitatea
studierii implementării şi în România a unor soluţii energetice alternative şi eficiente din punct de vedere
economic. În acest sens societatea noastră comercială are în vedere desfăşurarea unui proiect pentru
peleţi eco-friendly, care să folosească o tehnologie pentru valorificarea biomasei solide agricole şi
forestiere în vederea obţinerii de energie curată şi a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Biomasa
reprezintă o soluţie eficientă, regenerabilă şi sustenabilă, aplicată cu succes de majoritatea ţărilor
europene, cu un potenţial real de dezvoltare. Prin deshidratarea acestui combustibil şi comprimarea
biomasei se obţin peleţii, un combustibil solid, ecologic şi standardizat din punct de vedere al procesului
de combustie. Aplicabilitatea acestui combustibil pleacă de la utilizarea de către consumatorul casnic
până la aplicaţii industriale. Datorită potenţialului de biomasă existent în România, peleţii reprezintă o
sursă de energie curată şi modernă. Producerea peleţilor are ca rezultat utilizarea deşeurilor; astfel
mediul se curăţă de materiale poluante pentru sol şi apa şi conduce la un aspect general al naturii mai
bun.
Peleţii pot fi arşi în centrale termice casnice sau industriale, cu minime emisii în mediul
înconjurător. Astfel, datorită puterii calorice şi a compoziţiei omogene a acestora, peleţii pot asigura
încălzirea în regim automat a unor locuinţe, şcoli, sedii administrative pe o durată îndelungată,
necesitând o aprovizionare la intervale relativ mari de timp (1-3 luni). Se poate anticipa un potenţial de
creştere a cererii interne, mai ales printr-o popularizare intensă a acestor produse. În acest moment ţara
noastră are un ridicat potenţial de utilizare a acestui biocombustibil datorită posibilităţilor de manipulare
şi transport pe întreg teritoriul ţării. Comparativ cu alte resurse energetice, ţara noastră are un potenţial
ridicat format din resurse de tip biomasă. De aceea considerăm că un impact major în stimularea
protejării mediului şi în special a gazelor cu efect de seră, ar fi încurajarea la nivel naţional a utilizării
peleţilor în scop casnic.
Peleţii sunt combustibili solizi, cu conţinut scăzut de umiditate, obţinuţi din deşeurile lemnoase
rămase după prelucrare (rumeguş, aşchii de lemn sau chiar scoarţa de copac), deşeuri care sunt
mărunţite, uscate şi apoi peletizat cu ajutorul unei prese speciale. Răşinile şi lianţii existenţi în mod
natural în rumeguş au rolul de a menţine peleţii compacţi şi de aceea aceştia nu conţin aditivi. În ultima
perioadă a crescut cererea pentru acest tip de produse, nu numai la nivel industrial, dar şi în rândul
persoanelor fizice. Datorită programului Casa Verde, multe familii vor implementa sisteme de încălzire

5
pe baza de peleţi. Peleţii înlocuiesc perfect lemnul de foc obişnuit şi ard în toate locurile unde arde
lemnul de foc obişnuit adică în centrale termice pe lemn, în sobe de lemn, în sobe de teracota, sau în
şeminee.
În ultimii ani, energia alternativă a cucerit din ce în ce mai mult segmente de piaţă consacrate
energiei convenţionale, combustibililor lichizi şi solizi epuizabili şi poluanţi. Ani la rând, s-a pus
accentul pe energiile eoliană şi solară, neglijându-se însă o altă sursă de energie esenţială şi accesibilă, şi
anume biomasa, cea mai abundentă de pe planetă. Biomasa include absolut toată materia organică
produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii. Prin deshidratarea acestei resurse, se obţin
peleţii, o formă de combustibili solizi, nepoluanţi, cu un randament net superior în arderea materiei
lemnoase. România dispune de un potenţial foarte ridicat de biomasă, circa 50% din potenţialul de
resurse regenerabile, care este însă insuficient exploatat. Acest aparent dezavantaj, susţinut de fondurile
europene nerambursabile şi naţionale acordate, permite însă o mai mare accesibilitate firmelor
producătoare de combustibili solizi ecologici. Uniunea Europeană (inclusiv România) devine astfel un
susţinător marcant pe scena energiei regenerabile, prin politicile ecologice şi fondurile alocate în acest
sens. Peleţii sunt combustibili solizi, cu un conţinut relativ scăzut de umiditate, obţinuţi din rumeguş,
aşchii de lemn, scoarţă de copac, frunze uscate şi paie. Din punct de vedere al provenienţei materiei
prime, peleţii se împart în două mari categorii:
- peleţi proveniţi din biomasă lemnoasă: rumeguş, aşchii de lemn, scoarţă de copac, crengi,
- peleţi proveniţi din deşeuri agrare: paie, coceni, coji de floarea soarelui, frunze, litiera
forestieră.
Peleţii sunt consideraţi o sursă eficientă pentru încălzirea locuinţelor şi a apei, resturile de lemn
reprezentând o energie mai ieftină decât cea obţinută din combustibilii fosili tradiţionali (cărbune sau
petrol). Aceştia sunt eco-combustibili, pentru că nu conţin nici un fel de substanţe periculoase şi emit
mai puţin CO2 decât cărbunele sau petrolul. Spre deosebire de lemnul de foc, peleţii au o putere calorică
de 1,5 ori mai mare, iar 1 kilogram de peleţi are o putere energetică de 4,8 kWh. Suedia este în topul
ţărilor europene care folosesc peleţi, cu aproximativ 1,4 milioane de tone/ an. Urmează Italia cu 550.000
de tone de peleţi/ an, Germania cu 450.000 tone/an şi Austria cu 400.000 tone/ an.
Toate aceste cifre pot creşte prin colectarea deşeurilor de lemn rezultate în timpul prelucrării, iar
apoi prin prelucrarea ulterioară a acestora, în vederea transformării biomasei brute într-o formă
standardizată de energie.

6
 1.3 Strategia planificată pentru a obţine succesul pe piaţa ţintă.
Prin realizarea şi comercializarea peleţilor din deşeuri vegetale la un preţ competitiv, urmărim în
prima fază cucerirea segmentului de piaţă local şi regional, format atât din persoane fizice cât şi din
societăţi comerciale sau instituţii, nu atât din municipiu, unde există reţea de gaz, cât mai ales din
localităţile rurale apropiate, unde nu există o astfel de reţea. În perioada imediat următoare, printr-o
strategie de marketing corespunzătoare şi o politică de promovare care să prezinte avantajele certe ale
utilizării peleţilor, avem în vedere extinderea pieţei şi printre consumatorii care în prezent utilizează
centrale cu alţi combustibili. În momentul de faţă există pe piaţă o ofertă diversificată de produse
similare, dar în condiţiile în care în apropiere există resurse de materii prime (rumeguş şi alte deşeuri
lemnoase şi păioase), vom reuşi ca prin reportul preţ/calitate să ne asigurăm segmentul de piaţă optim în
vederea realizării unei afaceri profitabile.

Obiective cuantificabile UM ANUL 2013 ANUL 2014 ANUL 2015

(Indicatori ţintă)

Cifra de afaceri (lei) Lei 124503 536750 644099

Profitul net (lei) Lei 12240 130981 221191

Nr. de salariaţi Pers. 8 8 8

Linia de fabricaţie va funcţiona pe 2 schimburi, cu câte 3 persoane direct productive / schimb.

2. Produsul.
Firma va produce peleţi din rumeguş şi alte resturi vegetale de diferite diametre şi lungimi. Faţă
de alte produse similare, produsele firmei noastre vor oferi cel mai bun raport calitate/preţ.

PRODUS PONDERE ÎN VÂNZĂRILE TOTALE

Peleţi 100%

Prin termenul de peleţi se înţelege rezultatul unui proces de comprimare a materialului (de cele
mai multe ori deşeuri de lemn-biomasă) caracterizat de o importanta creştere a densităţii. Peletele
reprezintă o tehnologie de interes enorm întrucât într-un volum redus se concentrează rezerva energetică
(puterea calorică).

7
 Densitatea regăsită în pelete este mult mai mare decât cea regăsită în lemnul de foc. Porozitatea e
foarte scăzută şi ca urmare flacăra produsă în timpul arderii e mai densă decât cea produsă de arderea
lemnului.
Cu alte cuvinte peleţii sunt consideraţi un combustibil mult mai bun faţă de lemn, de ne-egalat,
întrucât peleţii au o capacitate termică excepţională , prin urmare reţin căldura pe o perioada de timp
mult mai mare şi menţin temperatura ridicată în interiorul focarului din cazan, permiţând o ardere uşoara
a peleţilor noi introduse.
În principiu avantajele majore care derivă de aici sunt:
- îmbunătăţire a caracteristicilor fizice (densitate, omogenitate);
- micşorarea volumului de stocare 12:1;
- îmbunătăţirea comportamentului de ardere cu o putere calorică mult mai ridicata în comparaţie
cu lemnul ( cu 38% pana la 60% putere calorica mai mare faţă de lemnul de foc );
- creşterea volumului densităţii de energie în raport cu consumul de material;
- îmbunătăţesc şi protejează performanţele cazanului (centralei);
- resturi foarte puţine după ardere şi cazane mult mai curate (cenuşă 0,5%);
- uşurinţă în mânuire (manipulare);
- curate şi prietenoase cu mediul înconjurător (ecologice 100%);
- nu conţin aditivi sau lianţi chimici.
Pentru a putea face o comparaţie între peleţi şi alţi combustibili, trebuie să luăm în
considerare următoarele:
- 10 Kg peleţi =5,5 litri petrol;
- 1 tonă peleţi = 5 metri cub lemn de foc;
- putere calorică 19.800 kj/kg (aprox.4780 kcal/kg)
Un calcul comparativ al preţului între peleţi şi lemn se prezintă astfel:
- 5 metri cub de lemn = 800 lei + cheltuieli legate de debitare la dimensiunea potrivită, crăpare şi
depozitare (aproximativ 150 – 200 RON/ 5 m³) ceea ce duce la un cost de aproximativ 950 pană la 1000
RON/5m³ .
La fiecare tonă de peleţi (preţ intre 500-600 RON/tonă) se ajunge la o economie de 400 - 450
RON , faţă de 5 m³ lemn de foc.

8
 3. Amplasarea.
Linia de fabricaţie a peleţilor va fi amplasată în punctul de lucru al societăţii, dimensiunile
spaţiului – 180 m² - oferind suficient loc de desfăşurare a activităţii (respectiv producerea peleţilor de
dimensiuni cu diametru 3-5 mm şi lungime <= 15 mm).
Utilităţile spaţiului sunt:
- acces reţea energie electrică;
- racord reţea apă-canal;
- acces reţea auto.

4. Dimensionarea valorii investiţiei.

4.1 Elemente de investiţie.
Valoare Valoarea Durata de
Nr.
Element de investiţie Furnizor totală fără totală fara amortizare
bucăţi
TVA - euro TVA - lei (ani)

PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
Achiziţie spaţiu producţie PETROŞANI, str. 1 1 30.000 133.119 50/*
Decembrie 1918,
Petroşani, Hunedoara

SC AXE
CONSULTING PLUS
blvd. Liviu Rebreanu nr.
Linie producţie peleţii 1 83.800 371.846 12/*
16, bloc A4, scara 5, etaj
2, ap. 56, Sector 3,
Bucuresti, Romania

SC AXE
CONSULTING PLUS

USCĂTOR AXPB2 blvd. Liviu Rebreanu nr. 1 38.444 170.588 12/*

16, bloc A4, scara 5, etaj
2, ap. 56, Sector 3,
Bucureşti, România
1 8.997 39.922 12/*

9
 SC AXE
CONSULTING PLUS
TOCĂTOR CRENGI ŞI blvd. Liviu Rebreanu nr.
DEŞEURI LEMN 16, bloc A4, scara 5, etaj
2, ap. 56, Sector 3,
Bucureşti, România
SC IULIADY ENERGY
SRL, oras: Vulturesti -
DISPOZITIV ETICHETARE 708 VULTURESTI 1 563 2.500 12/*
Judeţ: Argeş , Telefon:
0742723035
TOTAL 6 161.804 717.975 -

* Nota: 1 Euro = 4,4373 la data de 09.10.2013

*/Conform Catalogului privind clasificarea mijloacelor fixe utilizate în economie şi duratele normale de
funcţionare a acestora, publicat în M.O nr.46/2005, durata de amortizare a utilajului e cuprinsă între 9-15
ani, ca urmare am luat în considerare o medie de 12 ani. Pentru construcţii industriale se ia în
considerare o durată de 50 de ani.

4.2 Devizele investiţiei.

DEVIZ GENERAL

privind cheltuielile necesare realizării "FABRICAREA ŞI COMERCIALIZAREA

PELEŢILOR DIN DEŞEURI VEGETALE (RUMEGUŞ, PAIE, DEŞEURI LEMNOASE)"

Nr.crt Denumirea capitolelor şi subcapitolelor Valoare fără T.V.A. T.V.A. Valoare inclusiv T.V.A.
. de lucrări Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

CAPITOLUL 1

Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1 Obţinerea terenului 0 0 0 0 0

1.2 Amenajarea terenului 0 0 0 0 0

1.3 Amenajări pentru protecţia mediului şi 0 0 0 0 0

10
 aducerea la starea iniţială

TOTAL CAPITOLUL I 0 0 0 0 0

CAPITOLUL 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor

necesare investiţiei 0 0 0 0 0

TOTAL CAPITOLUL 2 0 0 0 0 0

CAPITOLUL 3

Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3.1 Studii de teren 0 0 0 0 0

Taxe pentru obţinerea de avize,

3.2 acorduri şi autorizaţii 0 0 0 0 0

3.3 Proiectare şi inginerie 0 0 0 0 0

3.4 Organizarea procedurilor de achiziţie 0.25 0.06 0.06 0.31 0.07

3.5 Consultanţă 0 0 0 0 0

3.6 Asistenţă tehnică 0 0 0 0 0

TOTAL CAPITOLUL 3 0.25 0.06 0.06 0.31 0.07

CAPITOLUL 4

Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1 Construcţii şi instalaţii 133.12 30.00 31.95 165.07 37.97

4.2 Montaj utilaje tehnologice 0 0 0 0 0

Utilaje, echipamente tehnologice şi

4.3 funcţionale cu montaj 0 0 0 0 0

Utilaje fără montaj şi echipamente de

4.4 transport 717.98 161.80 172.31 890.29 200.64

4.5 Dotări 0 0 0 0 0

4.6 Active necorporale 0 0 0 0 0

TOTAL CAPITOLUL 4 851.09 191.80 204.26 1055.36 237.84

CAPITOLUL 5

Alte cheltuieli
11
 5.1 Organizare de şantier 0 0 0 0 0

5.1.1 Lucrări de construcţii 0 0 0 0 0

5.1.2 Cheltuieli conexe organizării

şantierului 0 0 0 0 0

Comisioane, cote, taxe, costul

5.2 creditului 0.35 0.08 0.00 0.35 0.08

Cheltuieli diverse şi neprevăzute

5.3 investiţii noi - < = 10% 0 0 0 0 0

Cheltuieli diverse şi neprevăzute

5.4 consolidari - < = 20% 0 0 0 0 0

TOTAL CAPITOLUL 5 0.35 0.08 0.00 0.35 0.08

CAPITOLUL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar

6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0 0 0 0 0

6.2 Probe tehnologice şi teste 0 0 0 0 0

TOTAL CAPITOLUL 6 0 0 0 0 0

TOTAL GENERAL 851.69 191.94 204.32 1056.02 237.99

Din care C+M 133.12 30.00 31.95 165.07 37.20

DEVIZUL obiectului "ACHIZIŢII UTILAJE"

În mii lei/mii euro la cursul: 4,4373 lei/euro din data de: 09/10/2013

Nr.crt Denumirea capitolelor şi subcapitolelor Valoare fără T.V.A. T.V.A. Valoare inclusiv T.V.A.
. de lucrări Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro

1 2 3 4 5 6 7

I. - LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII

1 Terasamente 0 0 0 0 0

2 Construcţii rezistenţă (fundaţii, 0 0 0 0 0

12
 structură de rezistenţă) şi arhitectură
(închideri exterioare, compartimentări,
finisaje)

3 Instalaţii 0 0 0 0 0

4 Instalaţii electrice 0 0 0 0 0

5 Instalaţii sanitare 0 0 0 0 0

Instalaţii de încălzire, ventilare,

6 climatizare, PSI, radio-tv, intranet 0 0 0 0 0

Instalaţii de alimentare cu gaze

7 naturale 0 0 0 0 0

8 Instalaţii de telecomunicaţii 0 0 0 0 0

…. ……………………………………… 0 0 0 0 0

TOTAL I 0 0 0 0 0

II. - MONTAJ

Montaj utilaje şi echipamente

9 tehnologice 0 0 0 0 0

TOTAL II. 0 0 0 0 0

III. - PROCURARE

10 Utilaje şi echipamente tehnologice 717.98 161.80 172.31 890.29 200.64

11 Utilaje şi echipamente de transport 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

12 Dotări 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

TOTAL III 717.98 161.80 172.31 890.29 200.64

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 717.98 161.80 172.31 890.29 200.64

5. Plan de finanţare a proiectului.

Sursele de finanţare sunt constituite din subvenţie (ajutor de minimis) şi aport propriu.
Curs Euro / leu 4,4373 din data de 9.10.2013
Cheltuieli
Cheltuieli eligibile Total
neeligibile
Euro Euro Euro
Ajutor public nerambursabil 191805 191805
13
Sursele de finanţare pentru completarea
necesarului de finanţare din care: 0 46196 46196
- autofinanţare 0 134 134
- împrumuturi TVA 0 46047 46047
TOTAL PROIECT 191805 46196 237986

Pentru acoperirea TVA-ului neeligibil se va contracta credit bancar. Prezentăm două oferte de
creditare, una în lei, cealaltă în euro. Deşi creditul în euro are o dobândă mai mică şi ar putea părea mai
avantajos, datorită evoluţiei greu previzibile a cursului de schimb, am optat ca variantă de lucru pentru
creditul în lei.
VALOARE PER.
ÎMPRU- RAM- PER. DOB- TOTAL
MUT BURS GRAŢIE ÂNDĂ RATĂ+DOB.
VALUTA LUNI LUNI % LUNARA

LEI 204.324 120 12 12 13.337

EUR 39.360 120 12 9 2.596

ECHIV.LEI 14.284

6. Graficul de realizare a investiţiei.

6.1 Grafic de implementare fizic- conform datei de aprobare a proiectului.

Activitate necesară Durata de implementare

Luna 1 Luna 2

Achiziţie spaţiu

Achiziţionare linie de producţie

Instalare linie de producţie

Demarare activitate

6.2 Grafic de implementare valoric – fără TVA-conform datei de aprobare a

proiectului.

14
 Activitate necesară/surse de Total fără TVA, Durata de implementare
finanţare din care (Euro)

Luna 1 Luna 2

Achiziţie spaţiu 30000 30000 0

Achiziţionare linie de 161804 80902 80902

producţie (avans furnizor
inclusiv TVA)

Instalare linie de producţie 0 0 0

Total valoare 191804 110902 80902

7. Modificările necesare a fi operate în structura şi numărul personalului angajat.

Vor fi create 8 posturi noi de operatori la instalaţia de producere a peleţilor. Este vorba de
personal cu studii medii Conducerea firmei este asigurată de Asociat.

8. Fluxul de producţie.

8.1. Descrierea procesului tehnologic de fabricare a peleţilor din

rumeguş/paie.
Materialele şi resursele folosite sunt:
- rumeguş;
- deşeuri grosiere de lemn;
- paie;
- saci polietilen;
- energie (electrică).

Produsul finit sunt peleţii. Aceştia se obţin prin presarea materiei prime, respectiv
comprimarea fãrã liant a rumeguşului, talaşului, tocãturii cu granulaţie mãruntã, a
paielor, deşeurilor vegetale, etc. Avantajul acestei comprimãri constã în spaţiul
redus de depozitare a deşeurilor şi prin puterea calorificã deosebit de ridicatã a

15
acestui tip de combustibil solid, observabilã pe parcursul arderii. Procesul de
peletele reprezintă o realã posibilitate de valorificare a deşeurilor de lemn.
Procesul tehnologic include mai multe etape dintre care le amintim pe cele mai importante:
- colectarea deşeurilor lemnoase;
- fărâmiţarea lor;
- depozitare;
- sortare;
- uscare;
- peletizarea propriu-zisă;
- ambalarea şi depozitarea peleţilor;
- comercializare.

DIAGRAMA DE FLUX PENTRU OBŢINEREA PELEŢILOR

BIOMASA TOCARE USCARE

PRODUS
AMBALARE PELETIZARE
FINIT

Ciclul de lucru al liniei începe de la dirijarea materiei prime (rumeguş, paie etc.) cu ajutorul
maşinii de încărcat către alimentatorul cu banda cu răzuitor şi reglare a vitezei de alimentare. Din
alimentatorul cu banda materia primă trece în separatorul de fracţie groasă unde e separată prin cernere
de bucăţi mai mari de lemn, scânduri, pietre mari. Materia cernută este transportată la depozitul de
materie primă umedă.

16
 Din siloz materia primă umedă este transportată în uscător (dozarea materialului în uscător se
face printr-un sistem automat, în funcţie de umiditatea materiei prime.) În procesul de uscare are loc
diminuarea umidităţii, de la 55-60%, la 12-14%.
Materia primă uscată trece prin separatorul pneumatic şi cel magnetic (unde are loc separarea de
mici impurităţi cum ar fi pietre, metal), în concasor (moara cu ciocane). Aici are loc mărunţirea la fracţia
corespunzătoare şi omogenă. După mărunţire rumeguşul este transferat cu transportorul pneumatic în
silozul depozitului de materie primă uscată.
Materia primă mărunţită este transportată din siloz la rezervorul tampon al utilajului de peletizat,
pentru a fi dozată, cu ajutorul sistemului de alimentare, unde are loc procesul propriu-zis de presare a
materiei prime în peleţi.
După ce iese din presă, peletele trece prin instalaţia de primire. Apoi peletele răcit şi întărit
ajunge ori în concasor, din care cade automat în sac. Peleţi sunt aşezaţi pe banda maşinii de împachetat şi
sunt ambalaţi în pachete de 5-15 kg.
Alimentarea cu combustibil a cuptorului uscătorului se face prin utilizarea deşeurilor rezultate
(surcele din deşeuri de lemn, preferabil umed). Acestea sunt mărunţite cu ajutorul unui tocător şi
transportate în silozul de combustibil, de unde, cu ajutorul distribuitorului de combustibil, este alimentat
cuptorul uscătorului.
Activitaţile se vor desfăşura în spaţiul ce urmează a fi achiziţionat şi dispune de următoarele
utilităţi:
- racord la reţeaua de apă şi canalizare;
- racord la reţeaua de energie electrică;
- acces stradal.

8.2. Regimul de lucru.

- număr de zile lucrătoare/an: 253
- număr de schimburi/zi:2
- număr de ore/schimb: 8
- număr ore de funcţionare utilaje/ schimb: 7
- număr ore de funcţionare utilaje / zi: 14
Necesarul de personal pentru regimul de lucru prevăzut:

17
 An 2013 An 2014 An 2015 An 2016

TOTAL, DIN 8 8 8 8
CARE:

Conducere-studii 1 1 1 1
superioare (tehnice)

Execuţie-studii medii 7 7 7 7

O R G A N IG R A M A
P L A S T IC P E L E T S .R .L .

D IR E C T O R
1 p e rs .

C O M P A R T IM E N T P R O D U C T IE C O M P A R T IM E N T C O M E R C IA L C O N T A B IL IT A T E - F IN A N C IA R
6 p e rs . 1 p e rs . S e r v ic ii e x t e r n a l iz a t e

8.3. Utilajele care urmează a fi achiziţionate.

Conform ofertei transmise de furnizori, instalaţiile de bază care compun linia de producţie a
peleţilor sunt următoarele:

Linie uscare, peletizare şi ambalare : AXVOL 500 / AXB4 / DEMAUT.

Componenţă:
1. Buncăr de alimentare de 1 m³
2. Transportor cu şnec la tocătorul fin 5 m
3. Tocător fin 5,5 KW
4. Presă de peletizare cu panou de control 33 Kw
5. Transportor 1 KW, 5 m
x Sistem de desprăfuire
6. Rezervor circular cu fund conic pentru depozitarea peleţilor pentru ambalare, cu o gură de
descărcare
7. Sistem de ambalare în saci de 15 – 25 kg, cu compresor, clapetă acţionată pneumatic, cântar şi
dispozitiv de lipire a sacilor
8. Dispozitiv etichetat DEMAUT – folii autocolante
9. Uscător AXPB2

18
 Componenţă :
a)Buncăr cu transportor cu snec , cu o capacitate de 1,5 – 3 m³.
b) Cazan pentru aer cald, funcţionând pe combustibil solid , 150 – 600 KW;
c) Tambur rotativ, cu paleţi şi pereţi despărţitori;
d) Evacuare ventilator;
e) Separator – ciclon;
f) Transportor cu snec, pentru transportarea materialului uscat la siloz;
g) Instalaţie electrică , tablou de distribuţie , cabluri;
h) Sistem de control , inclusiv senzori şi termometru

8.4 Evoluţia gradului de încărcare a capacitaţii de producţie.

Linie tehnologică Capacitate Perioada de previziune
maxima
linie

2013 2014 2015

Linie de producţie 300 kg/oră Cantitate: kg / 14 ore x 1.113.000 1.113.000 1.113.000

peleţi 256 zile

Grad utilizare 80,83 80,83 85,00

capacitate %

II. PLANUL DE MARKETING.

Demararea activităţii companiei prin punerea în funcţiune a liniei de producere a peleţilor are loc
în condiţiile în care pe de-o parte, întreaga economie înregistrează o încetinire sau chiar stagnare a
creşterii din cauza crizei economice (parţial depăşită), iar pe de altă parte, tocmai această criză determină
tendinţa de reducere a cheltuielilor, iar reducerea costurilor cu consumurile de energie poate fi
semnificativă în cazul reorientării gospodăriilor individuale pe utilizarea peleţilor, mai avantajoase atât
ca preţ, cât şi din punct de vedere ecologic faţă de alţi combustibili (petrol, lemn de foc, gaz, cărbune). În
acest context, producţia de peleţi are premise foarte bune de dezvoltare.

9. Poziţia pe piaţă a firmei.

19
 9.1 Furnizori.
În tabel sunt prezentaţi furnizorii care deţin fiecare cel puţin 15% din costurile materiei prime:

FURNIZOR VIITOR % DIN TOTAL PRODUS FURNIZAT

COST
MATERIE
PRIMĂ

SC COMEXIM R SRL, str. 20 Rumeguş, deşeuri grosiere

Bãrbãteni nr. 163 A Lupeni, lemn
Hunedoara

S.C. Art Forest Company Srl, 17 Rumeguş, deşeuri grosiere

Strada Livezeni 3 Petroşani, lemn
Hunedoara

Prezentare P&J EUSCORPIUS 16 Rumeguş, deşeuri grosiere

CARP SRL, VATA, Hunedoara lemn

SC ALSAMIO IMPEX SRL,Gh 15 Rumeguş, deşeuri grosiere

Doja Nr 3 lemn
Localitate: Orăştie, Hunedoara

S.C. PAFF S.R.L., Răcari - 15 Saci polietilenă, rafie

Dâmboviţa

ENEL S.A. Timişoara 15 En. electrică

9.2 Clienţi.
În tabel sunt prezentaţi clienţii care deţin fiecare cel puţin 15% din vânzările lunare:

CLIENT % DIN PRODUSE VÂNDUTE

TOTAL
VIITOR
VÂNZĂRI

Vânzări prin punct de 30 peleţi

desfacere propriu - către

20
 persoane fizice şi firme

Vânzări directe către 50 peleţi

firme

Magazine specializate 20 peleţi

9.3 Concurenţa.
O parte din principalele firme care oferă produse identice sau similare pe segmentul de piaţă
vizat de firma noastră sunt, respectiv peleţii din deşeuri lemnoase sunt:

- PELEŢII HOLZWURM Târgu-Mureş - produce peleţii din rumeguş de fag

- ROMPELET SRL Rm. Vâlcea - produce peleţii din rumeguş de esenţă tare (fag)
- SC MOBEX CONSTRUCT SRL Câmpeni, jud.Alba - produce diverse sortimente de peleţii
din rumeguş
- SC SORTILEMN-SA Gherla, jud. Cluj – produce peleţii din rumeguş de fag
- SC IOVAN SRL Pecica, jud.Arad produce diverse sortimente de peleţii din rumeguş
- SC VALNICO SRL Deva, jud. Hunedoara produce peleţii din rumeguş prin valorificarea
deşeului lemnos rezultat din prelucrarea lemnului
- SC BIOREG PRODUCT SRL Peciu Nou, jud. Timiş produce peleţii din rumeguş şi paie
- MEMS CORPORATION Bucureşti produce peleţii din rumeguş de brad şi fag
- SC BRICROM SRL Gherla, jud. Cluj
- EURO PARTY GROUP SRL Botoşani
- DISTRIMAD SRL Reşiţa, jud.Caraş-Severin
- ECO SYSTEMS INTERNATIONAL – Cluj Napoca
- ECOLEMN PRODUCTS SRL Caransebeş, jud.Caraş-Severin
- SC ROMWEST EURO SRL Alba Iulia
- FRIGO TRANSILVANIA Cluj-Napoca
- SC HARFOREST SRL Gheorghieni, jud. Harghita
- MEMS CORPORATION Bucureşti
- SC PRODUCTIE FORTUNAFOREST SRL Covasna, jud. Covasna

21
 După cum se poate observa, sunt foarte mulţi producători, cei enumeraţi fiind doar o mică parte,
cu precădere cei care se află mai aproape de zona noastră. Acest lucru ne spune pe de-o parte că afacerea
este profitabilă, iar pe de alta, că e nevoie de eforturi pentru a pătrunde şi a ne menţine pe piaţă.
Pentru a ne îmbunătăţi poziţia pe piaţa de profil compania noastră are în vedere o
campanie de publicitate şi de asemenea încheierea de contracte cu marile centre comerciale.
Comparativ cu preţurile practicate de concurenţă, compania vine cu o ofertă de preţ
echivalentă cu cel mai mic preţ de pe piaţă , ceea ce va reprezenta principalul avantaj pentru
îmbunătăţirea poziţiei pe piaţa de profil.

9.4 Piaţa ţintă.

Peleţii pot fi folosiţi în centrale termice casnice sau industriale, cu minime emisii în mediul
înconjurător. Sistemele moderne de stocare, alimentare şi ardere permit automatizarea completă a
procesului, în condiţii de siguranţă, confort şi protecţia mediului. Astfel, datorită puterii calorice şi a
compoziţiei omogene a acestora, peleţii pot asigura încălzirea în regim automat a unor locuinţe, şcoli,
sedii administrative pe o durată îndelungată, necesitând o aprovizionare la intervale relativ mari de timp
(1-3 luni). Peleţii pot fi utilizate în arzătoare speciale, cuptoare sau boilere-schimbătoare de căldură
adaptate la arderea peleţilor, cu circuite de fum. O centrală de ardere a lemnului poate fi uşor adaptată la
arderea peleţilor, prin adăugarea unor arzătoare externe, de înaltă performanţă, cu randament ridicat şi
emisii minime. Se poate anticipa un potenţial de creştere a cererii interne, mai ales printr-o popularizare
intensă a acestui produs. Considerăm oportună o stimulare a orientării acestui produs spre piaţa internă.
În acest moment ţara noastră are un ridicat potenţial de utilizare a acestui biocombustibil datorită
posibilităţilor de manipulare şi transport pe întreg teritoriul ţării. Comparativ cu alte resurse energetice,
ţara noastră are un potenţial ridicat format din resurse de tip biomasă. De aceea considerăm că un impact
major în stimularea protejării mediului şi în special a gazelor cu efect de seră, ar fi încurajarea la nivel
naţional a utilizării peleţilor în scop casnic.
Având în vedere că firma introduce pe piaţa peleţilor / peleţilor produse cu un raport
calitate/preţ mai bun, pentru început piaţa ţintă o reprezintă judeţul Hunedoara, împrejurimile
acestuia şi judeţele limitrofe; vizăm extinderea în întreaga ţară, cu adresabilitate către :
- clienţii casnici;
- consumatorii medii (mici societăţi comerciale, instituţii);
- consumatorii industriali.

22
 10. Analiza SWOT.
Analiza SWOT este o metodă de planificare strategică utilizată în evaluarea performanţei globale
identificând aspecte referitoare la următoarele patru mari categorii:

- strengths(S)- puncte tari

- weaknesses(W)- puncte slabe
- opportunities(O)- oportunităţi
- threats(T) - ameninţări.
Primele două fac referire la limitări şi capabilităţi interne, iar următoarele două arată influenţa
benefică sau distructivă a factorilor externi asupra companiei sau produsului. Ne propunem să îmbinăm
punctele forte cu oportunităţile astfel încât societatea comercială să îşi poată urmări scopul şi să îşi
cunoască şansa. Între timp, punctele slabe ar trebui ţinute sub control sau eliminate prin tehnici eficiente
de management şi îmbunătăţire continuă. De asemenea, nu trebuie să ignorăm ameninţările ci să
încercăm să le depăşim cu ajutorul unor avantaje competitive şi strategii eficiente.

10.1 Puncte forte.

a) referitoare la produs.
- provin dintr-o resursă regenerabilă şi sustenabilă care nu aduce nici o contribuţie
efectului de seră. Arderea a 5 m³ de petrol elimină în atmosferă 13,8 tone CO2;
- rezolvă colectarea şi utilizarea deşeurilor de lemn şi ale produselor agricole cu un real
beneficiu din punct de vedere ecologic asupra mediului înconjurător, în special a apei şi a solului;
- nu prezintă pericole la manipulări şi transport, nu poluează solul sau aerul în caz de
accidente;
- costuri scăzute şi cu o evoluţie constantă, previzibilă;
- conţinut redus de apă şi cenuşă. Cenuşa care rezultă în proporţii mai mici de 1.5 % poate
fi utilizată ca îngrăşământ natural fiind bogată în minerale.
- emisii foarte scăzute. Peleţii sunt neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon, prin
ardere eliberându-se aceeaşi cantitate folosită de plante în procesul de creştere, ceea ce duce la
diminuarea efectului de seră;
- au un conţinut scăzut de metal, sulfurile sunt aproape inexistente, iar emisia de fum este
extrem de redusă, ceea ce este de un real avantaj în încercarea de îmbunătăţire a calităţii aerului
în România;
- densitate ridicată, generând astfel un cost de transport scăzut;
23
 - peleţii produşi în România contribuie la îndependenţa energetică a ţării;
- potenţialul energetic al biomasei din România este aproape egal cu cel al energiei hidro;
- fiind un combustibil standardizat la nivel european, beneficiază de sisteme de ardere
moderne, cu randamente comparabile cu cele ale gazului natural;
- preţul peleţilor este mult mai stabil decât cel mereu crescător al combustibililor fosili;
- este o sursă de energie modernă, curată, ieftină, dar mai ales regenerabilă.

b) referitoare la producător.
- statutul de microîntreprindere îi conferă un grad înalt de flexibilitate şi adaptabilitate. Îi
oferă oportunitatea obţinerii de subvenii, fonduri nerambursabile;
- numărul mic de angajaţi favorizează constituirea unui colectiv unit şi uşor de coordonat;
- crează locuri de muncă, într-o localitate, Petroşani, cu un mare deficit de locuri de
muncă.

10.2 Puncte slabe.

a) referitoare la produs.
- peleţii nu sunt un produs aşa convenabil din punct de vedere al comodităţii ca gazul sau
derivaţi ai petrolului (benzină, păcură);
- piaţa de desfacere nu este încă dezvoltată;
- nu exista destule boilere per client la momentul actual;
- promovarea deficitară a peleţilor ca fiind un combustibil fiabil;
- lipsa conştientizării la nivel colectiv: clienţii nu sunt bine educaţi când vine vorba de
peleţii;
- costurile pentru echipamente de producţie sunt încă mari, limitând dezvoltarea acestui
segment.

b) referitoare la producător.
- lipsa resurselor financiare suficiente;
- nu deţine clădire în proprietate;
- lipsa de anvergură în diversitatea produselor şi serviciilor prezentate pe piaţă;
- lipsa de acces la reţelele de distribuţie care adaugă valoare produsului.

24
 10.3 Oportunităţi.
a) referitoare la produs.
- instabilitatea preţului combustibililor fosili şi costul lor ridicat poate creşte atractivitatea
peleţilor;
- aprovizionarea cu gaz şi petrol poate deveni fluctuantă ea depinzând de stabilitatea
pieţei şi de securitatea zonei;
- presiunea pusă pe industria combustibililor fosili de către asociaţiile care se ocupă cu
protejarea mediului pun peleţii într-o lumină pozitivă;
- piaţa peleţilor ocupă deocamdată doar un mic procent din piaţa totală de energie şi are
astfel multe oportunităţi de creştere a cotei de piaţă;
- proiectele de cercetare aflate în desfăşurare vor duce la îmbunătăţirea metodelor de
producere a peleţilor, a proprietăţilor energetice ale acestora şi la găsirea de noi utilizări pentru
ele. Acest fapt va conduce la o creştere a cererii pe piaţă;
- dorinţa consumatorilor casnici de avea o gospodărie independentă. Prin folosirea
peleţilor nu vor mai depinde de regii autonome de termoficare;
- criza economică obligă consumatorii sa reducă din cheltuieli, iar costurile de întreţinere
a caselor sunt un bun prilej de a face economie;
- folosirea peleţilor este mai ieftina decât a combustibililor fosili, iar acest aspect va
atrage cel mai mult un potenţial client.

b) referitoare la producător.
- majoritatea guvernelor europene au politici eficiente de reducere a utilizării
combustibililor fosili sau de încurajare a companiilor care produc combustibili ecologici;
- necesitatea multor companii de a scăpa de deşeurile lemnoase ne oferă modalitatea de
obţinere a materiei prime;
- posibilitatea utilizării celor mai moderne metode de comercializare a produselor,
inclusiv comercializarea online.

10.4 Ameninţări.
a) referitoare la produs.
- dezvoltarea tehnologiilor de energie alternativă competitoare de pe piaţă ar putea
constitui o alternativă mai ieftină la peleţi;
25
 - alţi combustibili obţinuţi din biomasă pot constitui produse ce ar putea afecta piaţa
peleţilor;
- dezvoltarea unor metode alternative de folosire a deşeurilor lemnoase de către fabrici
poate determina creşterea preţului materiei prime;
- lipsa de personal instruit pentru instalarea şi mentenanţa sistemelor de încălzire;
- procesul de aplicare şi obţinere a surselor de finanţare pentru începerea
proiectului este unul complex şi de durată;
- presiuni ale clienţilor şi comercianţilor referitoare la preţ, calitate, condiţii de plată şi de
livrare;
- creşterea cererii pentru diversificarea varietăţii produselor în detrimentul calităţii.

b) referitoare la producător.
- lipsa stabilităţii mediului economic şi a cadrului legislativ ceea ce poate afecta buna
funcţionare a întreprinderii;
- apariţia unor noi producători în judeţ, cu putere economică mai mare;
- forţa economică a furnizorilor, măsura în care ei îşi pot impune preţul, modalitatea de
livrare şi de plată a materiei prime.

10.5 Concluziile analizei SWOT.

Elemente ale analizei SWOT Scor

Puncte tari (S) 8,40 /10

Puncte slabe (W) 7,83 /10

Oportunităţi (O) 8,24 /10

Ameninţări (T) 8,00 /10

STRATEGIA COMPANIEI 10

8,40

8,41
41

10 8,24 8,00 10

26
7,83

10

10
 Se poate observa că cele mai mari două valori corespund punctelor tari şi oportunităţilor, aşadar
strategia noastră va fi situată, la nivel conceptual în cadranul 4, aşa cum se poate vedea pe grafic. Vom
încerca să punem în valoare punctele tari ale produsului şi să profitam de oportunităţi pentru a ne crea un
avantaj faţă de posibilii competitori.

11. Strategiile de marketing.

11.1 Strategia de vânzare şi distribuţie.

Strategia de vânzare prevede comercializarea produselor atât în mod direct printr-un punct de
desfacere propriu, direct consumatorilor industriali cât şi prin magazine de specialitate, pe bază de
contracte de furnizare. Intenţionăm ca în acest din urmă caz să impunem comerciantului vânzarea
produsului nostru cu un preţ maximal, recomandat de noi, din care să îi acordăm acestuia un discount,
pentru a ne asigura că preţul final de vânzare nu e mărit artificial prin adaos comercial.

11.2 Politica de preţ.

În prezent preţul cu amănuntul al peleţilor se situează între 400-780 lei/tonă, inclusiv TVA, deci
între 323-623 lei/tonă fără TVA. Nivelul cheltuielilor ne permite să practicăm un preţ avantajos, (400
lei/tona fără TVA), oferind astfel un raport foarte bun calitate/preţ.

11.3 Politica de promovare.

Promovarea produselor se va face prin promovare în mass-media, în primul rând anunţuri în
presă. Se vor face acţiuni promoţionale şi pe INTERNET.
În primul an vom face o promovare puternică, urmând ca ulterior să folosim tehnica reamintirii
ce scade costurile cu aceste activităţi.

Cheltuieli pentru promovarea Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

produselor/serviciilor pe categorii
de cheltuieli (LEI)

27
 Cheltuieli de promovare, publicitate 4.000 4.000 3.500 3.000 3.000
(0,5% din producţia realizată)

III. PLANUL DE MANAGEMENT, RESURSE UMANE.

S.C. PLASTIC PELET SRL este o societate comercială cu asociat unic. Managerul societăţii va
asigura conducerea şi organizarea activităţii de producţie a peleţilor de rumeguş.
Necesarul de personal:
An 2013 An 2014 An 2015 An 2016 An 2017

Total din care: 8 8 8 8 8

Conducere 1 1 1 1 1

Comercial – 1 1 1 1 1
medii/superioare

Execuţie-studii medii 6 6 6 6 6

Activitatea urmează să se desfăşoare în două schimburi, a câte 8 ore/schimb, 5 zile/săptămână, cu

trei muncitori/schimb.
Personalul muncitor va selectat de la AJOFP din care minim trei vor fi din rândul şomerilor.
Conducerea şi personalul comercial vor fi angajaţi direct.
La selectarea personalului se va ţine cont de principiul ne-discriminării. Sigurul criteriu al
angajării este competenţa, indiferent de rasă, sex, apartenenţă politică, etnică sau religioasă.
Calendarul creării noilor locuri de muncă:

Nr. de locuri de muncă

Valoarea ajutorului existente la data Nr. de locuri de Anul în care se creează
Nr. crt.
de minimis solicitat înregistrării Cererii de muncă nou-create locurile de muncă
acord pentru finanţare

1 851.096,33 0 8 2013

IV. PLANUL FINANCIAR.

12. Fundamentarea cheltuielilor şi a veniturilor pentru producţia de peleţi.

28
 - capacitatea maximă a utilajului este de 300 kg/oră ;
- producţia =300 x 7 x 100% capacit kg/8h = 2.100 kg/8h (300kg/oră) ;
- 2 schimburi = 5.460 kg/zi-necesar materie primă /zi;
- având în vedere faptul că materia primă trebuie supusă unui proces de diminuare a umidităţii
şi de separare de impurităţi, considerăm că pt 1 tona de peleţii sunt necesare 1,30 tone
rumeguş.;
- preţul materiei prime variază extrem de mult, de la cca 10 lei/tonă, la 140 lei/tonă fără TVA ;
- preţul materiei prime: cca 50 lei / to fără TVA DDP;

COSTURI DE PRODUCŢIE LA CAPACITATE MAXIMĂ (100%)

Total cost TOTAL

Nr. Cantitate Cost unitar
Denumire indicator UM lunar TVA COSTURI
crt. lunară (-TVA)
(-TVA) (+TVA)

Cheltuieli directe

1 Materii prime şi materiale to 116.24 75.00 8717.81 2092.28 10810.09

2 Materiale auxiliare - saci, etc 1000 buc 5.5 685.00 3767.50 904.20 4671.70

3 En. electrică*, apă kw 9282.00 0.45 4149.05 995.77 5144.83

Cheltieli salariale total din

4 care: pers 8 1793.00 14344.00 0.00 14344.00

Salarii personal productiv pers 8 1400.00 11200.00 0.00 11200.00

Cheltuieli cu protecţia socială pers 8 393.00 3144.00 0.00 3144.00

5 Servicii externe buc 1 840.00 840.00 201.60 1041.60

CHELTUIELI INDIRECTE TOTAL 46162.37 4193.85 36012.21

Cheltuieli indirecte

6 Amortizare echipamente buc 1 854.00 854.00 0.00 854.00

7 Amortizare clădire buc 1 22.00 22.00 0.00 22.00

8 Costul creditului - dobânda buc 1 14.00 14.00 0.00 14.00

9 Rata credit buc 1 1419.00 1419.00 0.00 1419.00

10 Taxe şi impozite buc 1 32.00 32.00 0.00 32.00

29
 11 Altele - telefon, consumabile buc 1 365.00 365.00 87.60 452.60

TOTAL CHELTUIELI INDIRECTE 2706.00 87.60 2793.60

TOTAL GENERAL 48868.37 4281.45 38805.81

* Conform ofertelor furnizorilor

30
 Capacităţi de producţie lunare şi anuale estimate

Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec MEDI

Capacitate (%) 100 100 75 75 75 75 60 60 75 75 100 100 80

Cantitate (to) 89.25 89.25 66.94 66.94 66.94 66.94 53.55 53.55 66.94 66.94 89.25 89.25

Trimestrial 245.44 200.81 174.04 245.44

VARIAŢIA LUNARĂ A CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR CU TVA INCLUS

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov D

Cap. prodcuţie (%) 100 100 75 75 75 75 60 60 75 75 100

Venituri din producţie 55335.00 55335.00 41501.25 41501.25 41501.25 41501.25 33201.00 33201.00 41501.25 41501.25 41501.25 41

Cheltuieli directe 36012.21 36012.21 27009.16 27009.16 27009.16 27009.16 21607.33 21607.33 27009.16 27009.16 36012.21 36

Cheltuieli indirecte 2793.60 2793.60 2095.20 2095.20 2095.20 2095.20 1676.16 1676.16 2095.20 2095.20 2793.60 2

PROFIT 16529.19 16529.19 12396.89 12396.89 12396.89 12396.89 9917.51 9917.51 12396.89 12396.89 2695.44 2
V. ANEXE FINANCIARE:

A- Venituri şi cheltuieli

B- Cont Profit şi Pierdere

C- FN Implementare An 1, An 2, Operare, Fără grant

D- Indicatori
35
36
37
38