UNIVERSITATEA CRETIN "DIMITRIE CANTEMIR"

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

PROIECT ECONOMIA SI GESTIUNEA

INTREPRINDERII

PREZENTAREA SI ANALIZA ECONOMICA LA SC. MEGA

IMAGE S.A

Student: TITICHI FLORIN-ALIN

Anul II , Zi , GRUPA 15

Cuprins

1. Prezentare generala......................3
2. Date initiale..........................5
3. Analiza SWOT..........................6
3.1. Componentele mediului extern................7
1

Micromediul intreprinderii..................7

Macromediul intreprinderii..................14

3.2. Componentele mediului intern.................18

4. Concluzii............................22

1. PREZENTARE GENERALA

SC. MEGA IMAGE S.A este o societate de marime medie, dupa marimea capitalului
social si al nr. de lucratori si are ca obiect de activitate comercializarea de marfuri
SC. MEGA IMAGE S.A este una dintre cele mai reprezentative societati comerciale din
capitala, specializata in principal in desfacerea cu amanuntul de marfuri alimentare si nonalimentare, gratie traditiei si amplasamentului de exceptie al retelei sale de magazine.
SC. MEGA IMAGE S.A a fost constituita prin hotararea Adunarii Generale in anul
1995, cand a luat fiinta primul magazin MEGA IMAGE, din cadrul vastei retele de
supermarketuri.
Este o societate cu capital privat avand ca unic actionar grupul belgian Delhaize,
infiintat acum 140 de ani.
Are in patrimoniu 20 unitati, cu un numar de peste 50 lucratori / magazin si o suprafata
utila de peste 15000 mp.
Sediul central este amplasat in str. Siret nr. 95 si cuprinde urmatoarele Departamente

Departamentul comercial

Departamentul economic

Departamentul resurse umane

Departamentul tehnic

Departamentul IT

Departamentul juridic

Marfurile sunt comercializate in spatii amenajate tip magazin supermarket.

Magazinele desfac peste 10.000 de sortimente de marfa si si-au diversificat activitatea
prin initierea unor colaborari cu mari producatori de bunuri de larg consum di 17417d312r n
tara si strainatate si prin extinderea gamei serviciilor.

Sc MEGA IMAGE SA dispune de un sistem informatic integrat, unul dintre cele mai
mari de acest gen din comertul romanesc, care are in vedere urmarirea pe calculator a intregii
activitati economico-financiare si elaborarea actului decizional in timp operativ.
Societatea comerciala detine in proprietate spatii situate in municipiul Bucuresti,
amplasarea si destinati acestora fiind conform tabelului de mai jos :

Nr

Magazin

Adresa

Suprafata utila

LIZEANU

Stefan cel Mare-Lizeanu

510mp

TITULESCU

Bd. Nicolae Titulescu 39-49

900mp

MIHAI BRAVU

Sos. Mihai Bravu 294

1000mp

MILITARI

Lujerului-Armata Poporului

700mp

PANTELIMON

Sos. Pantelimon

500mp

TITAN

Liviu Rebreanu 96

1100mp

crt

COLENTINA

Sos. Colentina 81

750mp

TINERETULUI

B-dul Tineretului nr.1

850mp

DR. TABEREI

Drumul Taberei 96

700mp

10

13 SEPTEMBRIE

Calea 13 Septembrie 75-79

620mp

11

ION MiHALACHE

Ion Mihalache 92

1400mp

12

IANCULUI

Iancului 73

550mp

13

GIULESTI

Giulesti 28

700mp

14

BERCENI

Berceni 32

750mp

15

PLOIESTI

Ploiesti

1200mp

16

C-TA 1

C-ta

2500mp

17

C-TA 2

C-ta

650mp

18

EMINESCU

B-dul Eminescu 84

750mp

19

HALA TRAIAN

Piata Hala Traian

200mp

20

PIPERA

Sos. Pipera 103-104

700mp

Podusele destinate comercializarii sunt fie livrate direct de furnizori, fie livrate prin
Depozitele centrale situate la Cefin sau Valea Cascadelor, acestea avand o suprafata totala de
peste 15.000mp.
Supremarketurile (magazinele) detinute de Mega Image sunt situate in principalele
cartiere bucurestene.
Avantajul zonelor in care sunt amplasate magazinele societatii il constituie faptul ca
exista o mare afluenta de consumatori din toate varstele si toate categoriile sociale, care
frecventeaza in mod curent aceste centre comerciale.
Functia majora a societatii o reprezinta comercializarea marfurilor si ea se desfasoara la
nivelul fiecarui punct de lucru.

2. DATE INITIALE

Mega Image este membra a grupului belgian de retail Delhaize.

A realizat anul trecut pe piata romaneasca o cifra de afaceri de 100
milioane de euro.

Grupul belgian DELHAIZE a incheiat in anul 2000, un parteneriat cu

Mega Image privind achizitionarea a 51% din actiunile lantului de

magazine din Romania, iar in anul 2002 a preluat restul de 49%, devenind
actionar unic.

Delhaize Group opereaza in 10 tari, reteaua sa de distributie numarand

aproximativ 4000 de puncte de desfacere

in cadrul acestora isi desfasoara activitatea peste 300.000 de angajati

In anul 2006 a inregistrat vanzari de peste 30 miliarde de euro

3. ANALIZA SWOT

Pe segmentul de supermarket al pietei romanesti se lupta grupurile internationale:

1

REWE care detine reteaua de magazine Billa si XXL Mega Discount!;

DELHAIZE cu supermarketurile Mega Image;

FIBA cu supermarketurile Gima.

Toate aceste grupuri sunt concurate in anumite zone de magazine cu acoperire locala
precum:
1

La Fourmi

Nic

Grupul national de magazine Delficom

Alte minimarketuri din zona pietelor agroalimentare.

Concuerenti lantului de magazine Mega Image se impart in:

Concurenti directi: Billa, La Fourmi, Nic, Delficom, supermarketurile
din imprejurul pietelor agroalimentre.
Concurenti indirecti:
Hipermarketurile Carrfour, Cora, Auchan.

Magazinele din categoria cash & carry: XXL Mega Discount, Metro,
Selgros Kaufland.

3.1 Componenetele mediului extern al intreprinderii:

A. micromediul intreprinderi
B. macromediul intreprinderi

A. Micromediul intreprinderii

1. Furnizorii de marfuri
Acestia reprezinta sursa de materie prima a procesului de vanzare din cadrul
intreprinderii. Dimensiunea si calitatea ofertei lor influenteaza decisiv evolutia si
desfasurarea in conditii optime a activitatii intreprinderii pe piata unde se intalneste cu
principalii sai concurenti.
Localizarea geografica a furnizorilor. In proportie de 80% principali furnizori au
sediile si depozitele de marfa situate in interiorul orasului Bucuresti sau la periferiile acestuia.
Acest lucru este considerar ca un avantaj deoarece cheltuielile de transport au o marime mai
mica si sunt suportate de furnizor, iar acestia sunt interesati sa aprovizioneze in permanenta
magazinele. Furnizorii situati la distante mai mari (raspanditi pe teritoril tarii) fac livrari de
marfa la perioade mai lungi de timp (la doua saptamani, o luna de zile) iar oferta lor de marfa
este formata din produse cu un termen de valabilitae indelungat (pentru produsele
alimentare), ex: cascaval (furnizor Vatra Dornei), salam uscat (firma Tec-Sibiu); si care nu

necesita conditii speciale de depozitare. In marea lor majoritate sunt produse nealimentare
(ex. produse din material plastic si lemn utilizate in menaj etc.).
Datorita noilor depozite centralizate, Mega-Image detine un mare avantaj, deoarece
dispune de spatii mari de depozitare, iar comenziile pentru produsele furnizorilor sunt cu
mult mai mari, astfel beneficind de reduceri de cost si discont-uri din partea furnizorilor.
Preturile practicate de furnizori. Acestea sunt strans legate de dimensiunile
comenzilor si de ritmicitatea acestora. Asa cum am aratat mai sus, conteaza si distanta care
este parcursa de furnizor pana la depozitul clientului. .
Preturile practicate mai sunt influentate si de calitatea furnizorilor pe piata. (producator,
importator sau intermediar). Mega Image colaboreaza in proportie de 95% cu producatorii
interni si importatorii directi incercad sa elimine intermediarii, evitandu-se astfel marirea
artificiala a pretului de intrare al produsului in magazin. Spre exemplu un avantaj in fata
concurentei il reprezinta furnizorul de fructe si legume proaspete. Acesta este unul dintre
asociatii firmei si este un producator intern si importator direct (detine plantatii de legume si
exotice). Relatiile pe care le are furnizorul cu grupul Delhaize ii perimte sa practice preturi
cat mai reduse fata de magazinele Mega Image, iar fata de restul concurentilor nostri practica
preturi ceva mai mari (acest lucru fiind posibil deoarece furnizorul respectiv este unul dintre
cei mai importanti de pe piata legumelor si fructelor). Exemple de furnizori de astfel de
furnizori, sunt multe: Star Foods - producator si distribuitor de dulciuri (croissante, sancksuri, piine prajita si uscata, chips-uri, alone etc.), Loulis (fosta Titan) producatoare de paine si
produse din panificatie, Brenac, Danone, (lapte proaspat si produse din lapte), Ifantis
(produse din carne, preparate din carne -proaspete, uscate si congelate- ) etc.

Dimensiunile si calitatea ofertei. Contaractarea de furnizori cu o gama diversificata de

produse este scopul intreprinderi. 75% din marfurile asigurate sunt livrate de trusturi
importante (Nestl, Brenac, First, Nivea, Ferma Natural, Agroalim, Procter & Gamble
Henkel, Colgate-Palmolive, Delta, Danone, Carlsrom, Astese, Vincon,, Coca Cola, Quadrant
etc). Calitatea produselor livrate este esentiala pentru desfasurarea procesului de comert.
Inainte de contractarea furnizorilor sunt analizate cu mare atentie conditiile de producere,
depozitare si livrare a produselor. Se incearca pe cat posibil evitarea colaborarii cu firme care

nu respecta normele legale de igiena. Totusi, Romania inca se confrunta cu probleme majore
legate de respectarea normelor de igiena si a drepturilor consumatorului, de aceea calitatea
produselor oferite (in special cele produse in tara, mai cu seama marfurile alimentare) devine
o amenintare pentru intreprinderea care le comercializeaza. Cu noile norme impuse insa de
Uniunea Europeana, aceste probleme incep sa se reduca simtitor.
Ceea ce reprezinta insa principala preocupare si provocare totodata in acest plan este
implementarea, de cca trei ani a produselor marca proprie. Acestea sunt cele mai bune de pe
piata interna in ceea ce priveste raportul prt-calitate. Marca proprie Mega-Image inseamna:
1. Produsele 365, care semnifica cele 365 de zile ale anului (practic un produs
pentru fiecare zi), sunt fie importate din Belgia, fie produse in tara, de anumite
firme, exclusive pentru Mega-Image.
2. Produsele Delhaize, care sunt importate din Belgia.
3. Produsele Care, care sunt importate din Grecia.
Comercialzarea acestora are mari avantaje: cel mai bun adaos comercial si reclama pe
care o fac Companiei Mega-Image si, respectiv, Delhaize. Ele sunt dryfood, nonfood si fresh
si au un mare rulaj, in special cele fresh. Au cea mai buna expunere la raft si sunt
semnalizate cu etichete speciale.

Politicile comerciale utilizate. Asa cum am precizat mai sus Mega Image incheie
contracte cu furnizori sai. Contractele sunt periodice (max. un an) si prevad conditiile de
livrare a marfurilor, preturile de livrare, spatiul alocat pentru expunera produselor pe rafturile
din magazin, preturile minime de vanzare practicate de Mega Image (se negocieaza un adaos
comercial minim, evitandu-se astfel incercarea de practicare a preturilor de dumping -politica
concurentiala neloiala-), acordarea de discount-uri, reduceri, preturi promotionale; conditiile
de a returna marfa necoerspunzatore, expirata sau deteriorata, plata facturilor etc.

Pentru Mega Image este un avantaj faptul ca respecta in cea mai mare intelegerile (in
special cele legate de preturi) facand din intreprindere un partener serios, dar nerespectarea
termenelor de plata a facturilor (din lipsa de lichiditati) duce de multe ori la pierderea a
multor furnizori importanti (de ex. Traian One mare producator de produse lactate care
livreaza marfa la principali concurenti Gima, Billa; produsele lor fiind cerute pe piata cu
insistenta de catre clienti, recunoscute pentru calitatea lor).
Un alt dezavantaj il reprezinta si spatiul alocat pentru raft si preturile cerute pentru
inchirierea acestui spatiu. Spatiul relativ mic de expunere a marfurilor din magazin si oferta
mare a furnizorilor ne determina negocierea la preturi mari a pretului de inchiriere. El se
negocieaza si in functie de tipul produsului, si localizarea sa (pe unele spatii mai mult sau mai
putin vizibile). Magazinele Billa si Gima dispun de spatii pentru comercializare cu mult mai
mari decat Mega Image, marimea taxei percepute este relativ aceasi, asfel devenind un
avantaj pentru ei in comparatie cu Mega Image.
Climatul intern al firmei furnizoare este foarte important in alegere furnizorilor, dar si
greu de anticipat. Se tine cont atat de istoria firmei furnizoare cat si de conditiile de
desfasurare a activitatiilor acesteia.

2. Prestatorii de servicii
Singurii prestatori de servicii la care apeleaza Mega Image sunt cei de pe piata
financiar- bancara, precum si cei care asigura furnizarea de energie electrica si apa, colectarea
deseurilor.

3. Furnizorii fortei de munca

Acesti furnizori au o influenta considerabila in desfasurarea activitatii intreprinderii. Ei
sunt reprezentati in primul rand de unitatiile de invatamant, oficiile fortei de munca si
persoanele in cautarea unui loc de munca.

Principalii furnizori ai societatii Mega Image sunt Grupurile Scolare Comerciale si

toate persoanele care au fost trimise in somaj din intreprinderile comerciale de stat. Acestea
sunt sursele de forta de munca deja calificata si instruita pentru a indeplini un proces de
comert de inalta calitate. Mega Image mai angajeaza si persoane necalificate oferindu-le
posibilitatea de a se califica pe locul de munca (se pune la dispozitia angajatului posibilitatea
de a urma cursuri speciale de comert si igiena).
Calitatea invatamantului este un factor foarte important. Astfel, daca angajatul provine
dintr-o scoala comerciala cu renume, care are conditii stricte de absolvire, este un mare
avantaj pentru intreprindere. El nu mai necesita o pregatire prealabila si calitatea serviciilor
prestate de acesta in contact cu clientii este de inalta calitate.
Persoanele care provin din intreprinderile de stat, acum, sunt angajate cu mare atentie,
cu investigatii a fostului loc de munca si a comportamentelor acestora, deoarece de multe ori
ele sunt in varsta si purtatoare de practici ilicite de comert. Un exemplu negativ, in acest sens
este urmatorul: este cunoscut scandalul mediatizat, din urma cu sapte ani (nici acum nu a fost
uitat de unii clienti), "ca la Mega Image se spala carnatii si carnea expirate cu otet". Da, a fost
adevarat acest lucru, s-a intamplat asa ceva, dar fara stiinta managerilor. Ideea a apartinut
unei sefe de tura, fosta lucratoare in Alimentara de stat. Aceasta practica fusese adoptata
pentru evitarea sanctiunii ce o primea persoana care semnase pentru comandarea cantitati
prea mare de astfel de produse si care prin expirarea termenului de valabilitate duceau la
pierderi foarte mari. Din pacate, astfel de experiente influenteaza negativ, pe termen foarte
lung, activiatea unei societati de comert.
Astfel, la angajarea fortei de munca se prefera persoane tinere, necalificate, care prin
nestiinta lor au impact cu mult mai mic asupra intreprinderii decat "stiinta" angajatilor cu
experienta provenite din societaile de stat.

4 .Clientii
Categoria de clienti carora li se adreseaza segmentul de piata supermarket este cea a
consumatorilor. Structura acestei categori este diversificata. Comercializarea de produse strict

necesare pentru satisfacerea nevoilor curente nu impune conditii speciale de adresare numai
unui anumit segment de persoane de pe piata. Se urmareste satisfacerea tuturor nevoilor
incepand cu un bebelus pana la o peroana de varsta a treia.
Magazinul este deschis pentru oricine doreste sa cumpere marfa en-detail de stricta
necesitate incepand de la hrana, produse pentru intretinere, igiena, menaj, electocasnice,
imbracaminte etc. Pe langa produsele obisnuite, absolut necesare se mai gasesc si specialitati
care se adreseaza unui segent de peroane cu gusturi rafinate (de ex. specialitati din branzeturi
frantuzesti din grupa mucegaiuri, vinuri selecte, delicatese etc.) .
Acest factor este foarte important. Cunoasterea nevoilor clientilor reprezinta scopul
studiilor de marketing. Aflarea a cat de cautat este un produs, aprovizioanrea magazinului cu
aceste categori de marfuri si practicarea de preturi accesibile este cheia succesului in comert.
In functie de zona unde este amplasat magazinul, se studieaza care sunt nevoile majoritare a
clientilor din zona respectiva. De ex. La magazinul din Pantelimon si Colentina s-a observat
ca a crescut cererea de scutece pentru copii, produse de pescarie (pesti exotici cu precadere,
raci, melci), orez, condimente, produse din soia. Acest lucru se datoreaza (s-a constatat in
urma unui studiu de marketing) cresterii populatiei de origine orientala si chinezesti din
cartierele respective. Astfel in magazinele din aceste cartiere spatiul alocat pentru marfa
ceruta este mai mare iar oferta mai diversificata.

5. Concurentii directi
Acestia au fost deja mentionati anterior. Dintre ei Billa reprezinta practic principalul
nostro competitor.
Avantaje detinute de magazinele Billa in comparatie cu Mega Image:
- magazinele Billa sunt constructii speciale incepute din propia fundatie, ce se
desfasoara pe spatii foarte mari

- nu sunt dependenti cu instalatile sanitare de catre alte cladiri (blocuri) evitand astfel
neplacerile produse de inundatii provocate de instalatile sanitare invechite si uzate.
- au parcari amenajate.
- datorita spatiului pentru vanzare de care dispun, le se pot permite expunerea
marfurilor lejer (pe cel putin doua fete) acest lucru permitand ca preturile sa fie vizibile si
clare pentru fiecare produs.
- dispun de cel putin zece case de marcat permitand incasarea rapida a clientilor
- programe de gestiune eficiente ce se regasesc la fiecare la fiecare magazin si care
permit stabilirea stocurilor in orice moment.
Avantaje detinute de magazinele Mega Image in comparatie cu Billa:
- magazinele sunt situate in oras, in zone accesibile, cu vad comercial (in zona pietelor
agroalimentare) se conformeaza sloganului "Mega Image, vecinul tau cel mai bun!".
- servicii mai bune, deviza acestei Companii fiind " Clientul nostru, regele nostru"
-preturi mai mici

6. Organismele publice
Un prim loc in aceasta categorie il ocupa organele de stat reprezentate in special de
organele financiare de control (Garda Financiara, Curtea de Conturi etc) care fac controale
periodice iar prin raporturile lor publice pot influenta imaginea societatii. Un mare avantaj al
societatii Mega Image este determinat de lipsa datoriilor la bugetul de stat, local si bugetul
asigurarilor sociale. Toti angajati au carte de munca si veniturile lor sunt impozitate conform
legislatiei in vigoare.

O a doua categorie este formata din asociatiile publice pentru protectia si respectarea
drepturilor consumatorului. Aceste organe de control raspund cu proptitudine reclamatiilor
clientilor prin sanctionarea dura a celor care nu respecta legislatia in vigoare.
Datorita faptului ca inca mai sunt probleme majore la urmarirea loturilor de marfuri cu
date diferite de expirare, necalificarea si instabilitatea personalului (nemotivat suficient),
furnizori livreaza produse necorespunzator calitativ (nu sunt primit marfurie care nu
corespund normelor de calitate, acest lucru fiind posibil doar atunci cand este vizibila
neconformitatea lor); toate acestea creeaza mari probleme in servirea si satisfacerea clientilor
la standarde inalte. Aici intervine Directia Sanitar-Veterinara.
Mediile de informare in masa. Au una dintre cele mai mari influente asupra clientilor
cu efecte de lunga durata. Stirile negative au un impact dezastruos asupra firmei prin faptul ca
ele sunt greu de uitat de catre populatie in comparatie cu stirile pozitive care, de multe ori,
nici nu sunt percepute in totalitatea valorii lor.

Macromediul intreprinderii

Mediul demografic. Se refera la populatia aflata in zona de activitate a societatii,

reprezentand totodata si factorii formativi ai cereri de marfuri. Asa cum am prezentat mai sus,
este deosebit de important amplasamentul magazinelor si urmarirea cererilor din zona
respectiva (ex. dezvoltarea populatiei de origine chinezeasca din cartierele Pantelimon,
Colentina si Voluntari.).
Pana in prezent grupul Delhaize a deshis magazine in special pe teritoriul capitalei,
lucru datorat de puterea de cumparare mai ridicata in aceasta zona in comparatie cu alte orase
principale din tara. In urma studiilor de marketing s-a observat ca in ultimii trei ani, pe timpul
verii scade drastic vanzarea, motivul fiind migrarea populatiei capitelei pe litoral pentru
petrecerea vacantei. Incercand sa capteze noua cerere ce se formeaza in orasul Constanta,

grupul Delhaize a deschis doua magazine in orasul Constanta (cel de-al doilea oras ca marime
si imortanta din Romania) si unul in Ploiesti, acest oras fiind in plina dezvoltare in ultimii ani.
In functie de structura populatiei pe grupe de varsta si puterea de cumparare s-a tinut
seama de alocarea spatiului pentru deschiderea magazinelor. Astfel, in cartierele slab
dezvoltate, cu populatie preponderent slab pregatita educational au fost deschise magazine
mici care incercau sa ofere o gama mai diversificata de marfuri in compratie cu pietele
agroalimentare din imprejurimi. In zonele centrale, fara amenintari din partea concurentei,
populate de persoane intelectuale si cu putere de cumparare mai ridicata s-au deschis
magazine mari, luxoase care vin in intampinarea cerintelor clientilor (ex. Titulescu, Mihai
Bravu, Tineretului, Ion Mihalache).

Mediul economic. Se ocupa cu evidentierea comportamentului de economisire a

populatiei, distributia veniturilor, datoriile si posibilitatile de creditare. In ansamblu spatiul
economic in care isi desfasoara activitatea Mega Image, este determinat de situatia
economica nationala in general. Astfel s-a observat o tendinta crescanda a populatiei de a
consuma. Da la inceputul perioadei de tranzitie, veniturile suplimentare erau investite in
conturi la banci: datorita inflatiei, a dobanzilor scazute, veniturilor mici (lipsa de venituri
suplimentare) determina omul obisnuit la consumarea in mare majoritate a venitului pe
bunuri de stricta necestate, pe hrana si imbracamnte. Acesti factori de mediu oglindesc
situatia pietei si anume, volumul si structura ofertei de marfuri, nivelul veniturilor banesti si
marimea cereri de marfuri, micsorarea preturilor, nivelul concurentei.
Segmentul de supermarketuri este cel mai bine dezvoltat segment al produselor de retail
romanesti. De la aparitia imediata dupa Revolutie a micilor magazine sau minimarketuri, a
urmat valul supermarketurilor, orice magazin de carier purtand noua denumire. A urmat apoi
intrarea pe piata a unor jucatori straini din domeniu, in paralel cu dezvoltarea activitatilor
unor grupuri locale care au ajuns sa detina un numar imortant de supermarketuri. Toacmai
dezvolarea foarte putenica a activitatii grupurilor locale a determinat in anul 2000 un mare
grup international, Delhaize, sa stabileasca un parteneriat cu Mega Image.

Mediul tehnologic. Reprezinta una dintre cele mai dinamice componente ale
macromediului intreprinderii datorita vitezei de dezvoltarea a tehnologiei prin aparitia de noi
tehnici si tehnologii. Magazinele Mega Image investesc cel mai mult in tehnologii
informatice ce ajuta la supraveghearea procesului de comert. Inventarul tehnologic este
format din: spatiile amenajate pentru magazin si depozite; case de marcat; cantare (de max.
30 kg -cele de pe raion- si max. 300 kg - cele pentru marfa); lifturi (pentru marfa si clienti);
instalatii de aer conditionat, camere si combine frigoternice, vitrine frigoternice si frigidere,
congelatoare; carucioare pentru marfa (de mare capacitate utilizate la depozite si cele pentru
clienti; marfa xerox-uri; telefoane cu fax, centrala telefonica, imprimante (color si negru)
computere, servere, scanere; programe si aplicatii de gestiune; sistem de supraveghere vido,
sisteme de alarma etc.
In incercarea de a se adapta la cerintele pietei, ultima investitie majora efectuata de
catre Mega Image, a fost facuta in achizitionarea de noi case de marcat care sa permita
incasarea pe carduri si adaptarea programului de gestiune a evidentelor facute prin plata cu
carduri.

Mediul cultural. Este format din ansamblul elementelor care privesc sistemul de valor,
obiceiurile, traditiile, credintele si normele care guverneaza statutul oamenilor din societate.
Contribuie la exprimarea exigentei unei anumite piete, cea ce conditioneaza atat felul
produselor cat si maniera distribuirii lor. Mega Image a aparut pe piata in faza incipienta a
formarii segmentului de piata. O data cu cresterea pretentilor clientilor cu privire la conditiile
de servire, preturi, calitate; s-a dezvoltat si intreprinderea. Recunoscuta ca fiind receptiva la
reclamatii (ex. cutia de sugestii si reclamatii aflata la intrarea fiecarui magazin) si incercand
in permanenta sa rezolve toate problemele aparute in relatiile directe cu clientii; astfel, s-a
realizat in timp orientarea clientului pe produse de calitate si nu numai pe pret. Asa s-a
obtinut o usoara modificare a comportamentului populatiei, care a avut un impact mare
asupra intreprinderii, obligand-o astfel sa se adapteze cerintelor pietei.
Este de retinut ca un impactul mediului cultural asupra activitatii societati depinde de o
serie de caracteristici: valorile culturale fundamentale rezista in timp, fiecare cultura este
comusa din culturi secundare, valorile culturale secundare se transforma in timp (P. Kotler).

Mediul cultural este un factor hotarator in decizia de amplasare a unui nou magazin
intr-un noua zona. Mai intai se cerceteaza daca este agreata aceasta forma de comert, limbajul
reclamelor sigla si sloganul trebuie atent alese pentru a nu insinua, jigni, instiga sentimentele,
credintele si asteptarile viitorilor clienti. Spre exemplu, "Elefantelul rosu" marca magazinelor
Mega Image a fost ales deoarece este considerat un animal simpatic, iubit de copii, ocrotit de
lege (in unele zone), in plus este un animal greoi (asemeni unui om care se intoarce de la
cumparaturi incarcat cu marfuri).

Mediul politic. Reflecta structurile societatii, clasele sociale si rolul lor in societate,
fortele politice si relatiile dintre ele gradul de implicare a statului in economie, gradul de
stabilitate a climatului politic intern, zonal si international.
Promulgarea de legi ce incureajeaza sprijinirea micilor investitori, precum si scutirea de
la plata unor impozite si taxe (ex. investitiile in zonele defavorizate) sunt amenintari pentru
societatiile care nu beneficieaza de aceste avantaje.
Instabilitatea deciziilor politice, reflecate prin legi, ordonante, modificari si reveniri la
legile date, acte normative ce se anuleaza printr-o ordonanta de urgenta, determina
nesiguranta in formarea si realizarea strategiilor pe termen lung, mediul respectiv devenind
ostil.
Un exemplu, il reprezinta aplicarea taxei de timbru la tutun si bauturi alcoolice. Multa
vreme in magazinele Mega Image nu s-au vandut tigari din cauza lipsei (la vremea aceea) a
unei legi clare cu privire la conditiile de comercializare a acestui tip de produse. Lipsa unui
control riguros a provenientei marfii a determinat societatea sa renunte pentru un timp la
aceste produse pentru a evita neplacerile create de controalele Garzii Financiare ce urmareau
furnizorii de tutun.
Un exemplu pozitiv, care vine in sprijinul populatiei, dar si al societaii (prin scutirea
platei impozitului pe profit) il reprezinta tichetele de masa, o modalitate de transferur de
fonduri de la stat catre populatie destinate incurajarii consumului.

Mediul institutional. Din pacate in tara noastra este resimtita lipsa unor reglementari
legale privind protectia consumatorilor ori privind protectia intereselor societatii. Au fost
adoptate o serie de acte normative cu privire la concurenta, ce urmaresc asiguraea cadrului
legal pentru desfasurarea unor acte de piata concrete, insa nerespectarea lor (sau aplicarea
sanctiunilor facandu-se preferntial) face ca toate aceste reglementari sa fie inutile. Sunt de
notorietate incalcarile dreptului de alegere a marfurilor, a dreptului de informare etc.
Acest mediu este o clara amenintare pentru buna desfasurare activitatii societatii fiind
lipsit de reglementari clare care sa vizeze armonizarea practicilor comerciale, facilitarea
normelor de piata cum sunt: norme tehnice, recomandari, conventii etc.

Mediul natural. Conditiile naturale determina modul de localizare, de distributie, in

spatiu a activitatiilor umane. Cresterea in importanta a acestei componente a macromediului
este determinata de reducerea de resurse de materii prime, neregenerabile, de accentuarea
gradului de poluare.
Tendintele inregistrate in cadrul mediului natural marcheaza major intreprinderea. De
exemplu costul energiei electrice si a apei potabile. Magazinele Mega Image, conectate la
retelele orasului, este obligata sa plateasca pretul din ce in ce mai mare a acestor resurse
esentiale pentru desfasurarea unei activitati normale. Intreruperea curentului electric pe o
durata mai mare de h poate duce la pierderi foarte mari la nivelul marfurilor ce trebuiesc
pastrate la o anumita temperatura.
O alta problema cu care se confrunta unele magazine este lipsa unui spatiu adecvat
pentru depozitarea gunoaielor. Volumul mare de gunoaie provine, in proportie de 98% din
ambalajele din hartie, carton si plastic a marfurilor. Toate aceste materiale sunt reciclabile, iar
ele sunt aruncate pur si simplu la groapa de gunoi, fara sa se creeze spaatii speciale de
recoltare si reciclare.

3.2. Componenetele mediului intern al intreprinderii

Capacitatea comerciala
Sunt avute in vedere elemente ca cota de piata, calitatea produselor si serviciilor,nivelul
preturilor,activitatiile de promovare si de distributie,calitatea inovatiei,gradul de acoperire al
cererii.
Puncte forte:
1

calitatea produselor este asigurata du furnizori traditionali,relatia

firmei cu furnizorii, principalii factori ai calitatii produselor, fiind
analizata in capitolul de mediu extern

eficienta politicii de pret depinzand tot de relatiile cu furnizorii este

considerata un punct forte

ambianta placuta in orice magazin Mega Image

acoperirea cererii,a fost dezbatuta in cadrul mediului extern

ambalarea produselor de catre personal

Puncte slabe
1

lipsa etichetelor cu preturi,poate fi privita ca o politica de

dezinformare de catre unii consumatori

neactualizarea ferma a preturilor

existenta in rafturi a unor produse expirate

spatii inguste intre rafturi, posibiliate de deplasare cu carucioarele

redusa

Capacitatea financiara
Capacitatea financiara are in vedere posibilitatiile pe care le are intreprinderea de a
realiza unele cheltuieli in vederea atingerii unor obiective de piata.

Puncte forte:
1

asigurarea calitatii si fiabilitatii datelor contabile prin softuri

puternice

costul si disponibilitatea capitalului. Un mare avantaj fata de

concurenta il detine faptul ca actionarii principali ai Mega Image
detin pachete de actiuni iportante la doua banci din Bucuresti, si
anume: Alpha Bank si Banca Bucuresti. Acest lucru determina o
colaborare fructuasa intre societati sprijinandu-se reciproc. Obtinerea
de imprumuturi, investitii si facilitati finaciare reprezinta un atuu
foarte important pentru dezvoltarea societatii Mega Image.

stabilitate financiara

Nerespectarea termenelor de scadenta la plata furnizorilor

Puncte slabe:

Compartimentul de marketing
Puncte forte:

promotii periodice sustinute prin pliante trimise la domiciliul

clientului (vezi anexe).

utilizarea unui slogan atractiv:"MEGA IMAGE VECINUL TAU CEL

MAI BUN "

existenta unei sigle: elefantelul rosu

ritmul rapid de diversificare si innoire a gamei de produse

nu se fac promotii individualizate pe zone

politica ineficienta de atragere a noilor furnizori

Puncte slabe:

4. CONCLUZII

In urma diverselor analize a rezultat ca este absolut necesar ca in organizarea societatii

sa intervina schimbari iar strategia de impunere pe piata sa fie mai dinamica si amenintatoare
pentru concurenta.
1

pentru inceput s-a reorganizat munca administrativa:

mutarea intr-un spatiu comun a tuturor departamentelor (sediu) pentru
usurarea comunicatiilor interdepartamentale;
resturcturari la nivel de personal administrativ si eficientizarea muncii
prin fixarea unor parametri de lucru;
crearea de noi departamente ( dep. de prognoza si analiza);
schimbarea programului informatic utilizat la urmarirea, evidenta si
analiza gestiunii;
creearea unui sistem de securitate pentru indepartarea scurgerilor de
informatii, cu privire la activitatea societatii, catre concurenta;
reducera consumurilor inutile de energie electica, caldura si
consumabile pentru birou;
elaborarea de strategii pe termen mediu si lung privind construirea de
noi magazine si depozite
comandarea de cercetari de marketing (investigarea pietei si studierea
concurentei).
stabilirea si dezvoltarea sferei de cuprindere a pietei intreprinderii etc.

reorganizarea spatiilor comerciale:

rearanjarea marfurilor pe raft, eliminarea celor care au inregistrat
vanzari scazute, si exploatearea spatiului cat mai eficient.

Continuarea

reparatiilor

instalatiilor

sanitare,

zugravirea

si

modernizarea magazinelor oferind o noua senzatie de prospetime, care a

demarat in ultimii ani
introducerea posibilitati achizitionari de produse in baza tichetelor de
masa si a cardurilor prin acizitionare de case de marcat mai moderne;

deschidera unor noi magazine:

se incearca exploatearea de alte zone geografice prin deschiderea de
magazine si in alte orase decat Bucuresti, C-ta si Ploiesti
viziunea noua a felului cum trebuie sa arate noile magazine, in genul
magazinelor Billa, adica constructii proprii (ex. magazinul de la Constanta si
Titan).
constuctia si amenajarea de cat mai multe depozite mari in jurul si
interiorul orasului Bucuresti, etc.
intensificarea campaniilor publicitare (audio, video, scrisa).

investitii

in tehnologii

1. sporirea numarului de

utilitare si camioane pentru transportul

marfurilor de la depozit catre magazin;

2. contractarea unui furnizor avantajos

de

combustibil

pentru

autovehicule.
3. achizitionarea de noi soft-uri pentru programele de gestiune si obtineri
de licente de utilizare a programelor informatice utilitare , etc.

reducera cheltuielilor cu fondul de salarii si eficientizarea muncii din magazine.

se incearca eliminarea supravegherii raioanelor cu vanzari scazute,
prin atribuirea in grija a unei angajate a doua sectoare.
desfiintarea postului de verificator facturi, prin punerea la dispozitia
fiecarui receptioner marfa a cate unui scaner portabil care inlocuieste in
totaliate functia respectiva.
desfintarea postului operator- pc de la nivelul fiecarui magazin,
supraveghera calculatorului caselor si serverului urmand sa o faca sefa de
tura.
reducerea cheltuielilor cu expiratele si deterioratele, prin aplicarea de
sanctiuni si penalizari angajatilor ce nu respecta regulile de manipulare si
aranjare a marfii etc.

Astfel, prin reorganizarea activitatii, investitii in modernizare si retehnologizare, prin

studii de piata aprofundate si elaborarea de prognoze se incearca modificare mediului intern
care, in viitor sa faca fata amenintarilor mediului extern.
Binenteles, ca amenintarile mediului extern nu pot fii indepartate numai de mediul
intern al intreprinderii, ci si de modificarile ce pot fi facute de catre statul roman privind
legislatia (ex. promulgarea unei legi speciale care sa sanctioneze si sa combata concurenta
neloiala si practicile anticoncurentiale. Nu este suficienta Legea nr.11/1991 privind
combaterea concurentei neloiale datorita mecanismului de actiune insuficient pus la punct,
sistenul de protectie practic nu functioneaza; de aceea ,in continuare, sunt necesare
clarificari privind definirea mai exacta a practicilor neloiale si realizarea unui sistem simplu
si eficace de sanctionare a concurentilor neloiali), politica economica adoptata ce
influenteaza veniturile si nivelul de trai al populatiei.

Modificarile mediului extern pot fi influentate si din nivelul mediului institutional si

al mediului cultural. Schibarea mentalitatii, modificarile cererii (orientare pe calitate si
pret), cunoasterea si intelegerea drepturilor consumatorului, infiintarea de organizatii care sa
protejeze aceste drepturi pot influenta pozitiv mediul concurential de pe segmentul de piata
supermarket. Astfel, supermarketurile trebuie sa respecte noile conditii si sa se lupte pentru
cucerirea (prin cai legale) a cereri.
Indentificare si cunoasterea clara a factorilor ce formeaza conjunctura pietei,
marimea indicatorilor care ajuta la analiza conjuncturii reprezinta atuul esential pentru
supravietuirea pe piata a intreprinzatorilor.
Supravegherea mediului si adaptarea intreprinderii la dinamica sa necesita, pe de o
parte, selectarea componentelor cu care aceasta vine in contact si evidentierea legaturilor
care apar, iar pe de alta parte, dimensionarea si descrierea pietei in cadrul careia actioneaza
si surprinderea conjuncturii ce caracterizeaza relatiile de piata la un moment dat. Numai in
acest fel intreprinderea poate ajunge la o raportare realista fata de fizionomia si cerintele
mediului extern, ale pietei, la valorificarea corespunzatoare a potentialului sau.