ALTE DOCUMENTE

Culegerea de informatii sau pregatirea

intalnirii
Locul si rolul proceselor secundare si
Analiza SWOT principale în sistemul tehnologic al
magazinului
Optimizarea structurii productiei marfa
Marketing totale ca posibilitate de crestere a
rentabilitatii
TEHNICI PROMOTIONALE
CICLUL DE VIATA (COMERCIALA)
A PRODUSULUI - CVP
  Analiza de reclama
NOUA TENDINTA –
 
MARKETINGUL RELATIONAL
  Analiza dinamicii cheltuielilor materiale
in expresie absoluta si relativa
  Proiect marketing plan de afaceri
Recomandari privind elaborarea analizei
  cost-beneficiu pentru solicitantii publici
si ONG-uri
 
partner-pub-4136 ISO-8859-2
 
Cautare

  w w w .scritube.co

 
  

Cuprins

1.      Prezentare generala…………………………………………………………3

2.      Date initiale……………………………………………………………………5

 

3.      Analiza SWOT…………………………………………..……………………6

3.1. Componentele mediului extern……………………………………….7

1           Micromediul intreprinderii……………….………………………..7

2           Macromediul intreprinderii…………...………………………….14

3.2. Componentele mediului intern…………………..………………….18

3.3. Rezultatele analizei SWOT………………………………………….30

4.      Concluzii……………………………………………………………………..31

1.      PREZENTARE GENERALA

 
 

SC. MEGA IMAGE S.A este o societate  de marime medie, dupa marimea capitalului
social si al nr. de lucratori si are ca obiect de activitate comercializarea de marfuri

SC. MEGA IMAGE S.A este una dintre cele mai reprezentative societati comerciale din
capitala, specializata in principal in desfacerea cu amanuntul de marfuri alimentare si non-
alimentare, gratie traditiei si amplasamentului de exceptie al retelei sale de magazine.

SC. MEGA IMAGE S.A a fost constituita prin hotararea Adunarii Generale in anul 1995,
cand a luat fiinta primul magazin MEGA IMAGE, din cadrul vastei retele de supermarketuri.

Este o societate cu capital privat avand ca unic actionar grupul belgian Delhaize, infiintat
acum 140 de ani.

Are in patrimoniu 20 unitati, cu un numar de peste 50 lucratori / magazin si o suprafata

utila de peste 15000 mp.

Sediul central este amplasat in str. Siret nr. 95 si cuprinde urmatoarele Departamente

        Departamentul comercial

        Departamentul economic

        Departamentul resurse umane

        Departamentul tehnic

        Departamentul IT

        Departamentul juridic

 
 Marfurile sunt comercializate in spatii amenajate tip magazin supermarket.

Magazinele desfac peste 10.000 de sortimente de marfa si si-au diversificat activitatea

prin initierea unor colaborari cu mari producatori de bunuri de larg consum di 17417d312r n tara
si strainatate si prin extinderea gamei serviciilor.

Sc MEGA IMAGE SA  dispune de un sistem informatic integrat, unul dintre cele mai
mari de acest gen din comertul romanesc, care are in vedere urmarirea pe calculator a intregii
activitati economico-financiare si elaborarea actului decizional in timp operativ.

Societatea comerciala detine in proprietate spatii situate in municipiul Bucuresti,

amplasarea si destinati acestora fiind conform tabelului de mai jos :

Nr Magazin Adresa Suprafata utila

crt
1 LIZEANU Stefan cel Mare-Lizeanu 510mp
2 TITULESCU Bd. Nicolae Titulescu 39-49 900mp
3 MIHAI BRAVU Sos. Mihai Bravu 294 1000mp
4 MILITARI Lujerului-Armata Poporului 700mp
5 PANTELIMON Sos. Pantelimon 500mp
6 TITAN Liviu Rebreanu 96 1100mp
7 COLENTINA Sos. Colentina  81 750mp
8 TINERETULUI B-dul Tineretului nr.1 850mp
9 DR. TABEREI Drumul Taberei 96 700mp
10 13 SEPTEMBRIE Calea 13 Septembrie 75-79 620mp
11 ION MiHALACHE Ion Mihalache 92 1400mp
12 IANCULUI Iancului 73 550mp
13 GIULESTI Giulesti 28 700mp
14 BERCENI Berceni 32 750mp
15 PLOIESTI Ploiesti 1200mp
 16 C-TA 1 C-ta 2500mp
17 C-TA 2 C-ta 650mp
18 EMINESCU B-dul Eminescu 84 750mp
19 HALA TRAIAN Piata Hala Traian 200mp
20 PIPERA Sos. Pipera 103-104 700mp
       

     Podusele destinate comercializarii sunt fie livrate direct de furnizori, fie livrate prin
Depozitele centrale situate la Cefin sau Valea Cascadelor, acestea avand o suprafata totala de
peste 15.000mp.

Supremarketurile  (magazinele) detinute de Mega Image sunt situate in principalele cartiere

bucurestene.

Avantajul zonelor in care sunt amplasate magazinele societatii il constituie faptul ca exista
o mare afluenta de consumatori din toate varstele si toate categoriile sociale, care frecventeaza in
mod curent aceste centre comerciale.

Functia majora a societatii o reprezinta comercializarea marfurilor si ea se desfasoara la

nivelul fiecarui punct de lucru.

2. DATE INITIALE

 
  

        Mega Image este membra a grupului belgian de retail Delhaize.

         A realizat anul trecut pe piata romaneasca o cifra de afaceri de 100 milioane
de euro.

        Grupul belgian DELHAIZE a incheiat in anul 2000, un parteneriat cu Mega

Image privind achizitionarea a 51% din actiunile lantului de magazine din
Romania, iar in anul 2002 a preluat restul de 49%, devenind actionar unic.

        Delhaize Group opereaza in 10 tari, reteaua sa de distributie numarand

aproximativ 4000 de puncte de desfacere

        in cadrul acestora isi desfasoara activitatea peste 300.000 de angajati

         In anul 2006 a inregistrat vanzari de peste 30 miliarde de euro

 
 

3. ANALIZA SWOT

Pe segmentul de supermarket al pietei romanesti se lupta grupurile internationale:

1                   REWE care detine reteaua de magazine Billa si XXL Mega Discount!;

2                   DELHAIZE cu supermarketurile Mega Image;

3                   FIBA cu supermarketurile Gima.

Toate aceste grupuri sunt concurate in anumite zone de magazine cu acoperire locala
precum:

1                   La Fourmi

2                   Nic

3                   Grupul national de magazine Delficom

4                   Alte minimarketuri din zona pietelor agroalimentare.

Concuerenti lantului de magazine Mega Image se impart in:

Concurenti directi: Billa, La Fourmi, Nic, Delficom, supermarketurile din

imprejurul pietelor agroalimentre.
 Concurenti indirecti:

Hipermarketurile Carrfour, Cora, Auchan.

Magazinele din categoria cash & carry: XXL Mega Discount, Metro,
Selgros Kaufland.

3.1 Componenetele mediului extern al intreprinderii:

A. micromediul intreprinderi
 B. macromediul intreprinderi

A. Micromediul intreprinderii

1. Furnizorii de marfuri

Acestia reprezinta sursa de materie prima a procesului de vanzare din cadrul intreprinderii.
Dimensiunea si calitatea ofertei lor influenteaza decisiv evolutia si desfasurarea in conditii
optime a activitatii intreprinderii pe piata unde se intalneste cu principalii sai concurenti.

Localizarea geografica a furnizorilor. In proportie de 80% principali furnizori au sediile

si depozitele de marfa situate in interiorul orasului Bucuresti sau la periferiile acestuia. Acest
lucru este considerar ca un avantaj deoarece cheltuielile de transport au o marime mai mica si
sunt suportate de furnizor, iar acestia sunt interesati sa aprovizioneze in permanenta magazinele.
Furnizorii situati la distante mai mari (raspanditi pe teritoril tarii) fac livrari de marfa la perioade
mai lungi de timp (la doua saptamani, o luna de zile) iar oferta lor de marfa este formata din
produse cu un termen de valabilitae indelungat (pentru produsele alimentare), ex: cascaval
(furnizor Vatra Dornei), salam uscat (firma Tec-Sibiu); si care nu necesita conditii speciale de
depozitare. In marea lor majoritate sunt produse nealimentare (ex. produse din material plastic si
lemn utilizate in menaj etc.).

Datorita noilor depozite centralizate, Mega-Image detine un mare avantaj, deoarece

dispune de spatii mari de depozitare, iar comenziile  pentru produsele furnizorilor sunt cu mult
mai mari, astfel beneficind de reduceri de cost si discont-uri din partea furnizorilor.

Preturile practicate de furnizori. Acestea sunt strans legate de dimensiunile comenzilor

si de ritmicitatea acestora. Asa cum am aratat mai sus, conteaza si distanta care este parcursa de
furnizor pana la depozitul clientului. .
 Preturile practicate mai sunt influentate si de calitatea furnizorilor pe piata. (producator,
importator sau intermediar). Mega Image colaboreaza in proportie de 95% cu producatorii interni
si importatorii directi incercad sa elimine intermediarii, evitandu-se astfel marirea artificiala a
pretului de intrare al produsului in magazin. Spre exemplu un avantaj in fata concurentei il
reprezinta furnizorul de fructe si legume proaspete. Acesta este unul dintre asociatii firmei si este
un producator intern si importator direct (detine plantatii de legume si exotice). Relatiile pe care
le are furnizorul cu grupul Delhaize ii perimte sa practice preturi cat mai reduse fata de
magazinele Mega Image, iar fata de restul concurentilor nostri practica preturi ceva mai mari
(acest lucru fiind posibil deoarece furnizorul respectiv este unul dintre cei mai importanti de pe
piata legumelor si fructelor). Exemple de furnizori de astfel de furnizori, sunt multe: Star Foods
– producator si distribuitor de dulciuri (croissante, sancks-uri, piine prajita si uscata, chips-uri,
alone etc.), Loulis (fosta Titan) producatoare de paine si produse din panificatie, Brenac,
Danone,  (lapte proaspat si produse din lapte), Ifantis (produse din carne, preparate din carne –
proaspete, uscate si congelate- ) etc.

Dimensiunile si calitatea ofertei. Contaractarea de furnizori cu o gama diversificata de

produse este scopul intreprinderi. 75% din marfurile asigurate sunt livrate de trusturi importante
(Nestlé, Brenac, First, Nivea, Ferma Natural, Agroalim, Procter & Gamble Henkel, Colgate-
Palmolive, Delta, Danone, Carlsrom, Astese, Vincon,, Coca Cola, Quadrant etc). Calitatea
produselor livrate este esentiala pentru desfasurarea procesului de comert. Inainte de contractarea
furnizorilor sunt analizate cu mare atentie conditiile de producere, depozitare si livrare a
produselor. Se incearca pe cat posibil evitarea colaborarii cu firme care nu respecta normele
legale de igiena. Totusi, Romania inca se confrunta cu probleme majore legate de respectarea
normelor de igiena si a drepturilor consumatorului, de aceea calitatea produselor oferite (in
special cele produse in tara, mai cu seama marfurile alimentare) devine o amenintare pentru
intreprinderea care le comercializeaza. Cu noile norme impuse insa de Uniunea Europeana,
aceste probleme incep sa se reduca simtitor.
 Ceea ce reprezinta insa principala preocupare si provocare totodata in acest plan este
implementarea, de cca trei ani a produselor marca proprie. Acestea sunt cele mai bune de pe
piata interna in ceea ce priveste raportul prêt-calitate. Marca proprie Mega-Image inseamna:

1.   Produsele 365, care semnifica cele 365 de zile ale anului (practic un produs pentru
fiecare zi),  sunt fie importate din Belgia, fie produse in tara, de anumite firme,
exclusive pentru Mega-Image.

2.   Produsele Delhaize, care sunt importate din Belgia.

3.   Produsele Care, care sunt importate din Grecia.

Comercialzarea acestora are  mari avantaje: cel mai bun adaos comercial si reclama pe care
o fac Companiei Mega-Image si, respectiv, Delhaize. Ele sunt dryfood, nonfood si fresh si  au un
mare rulaj, in special cele fresh. Au cea mai buna expunere la raft si sunt semnalizate cu etichete
speciale. 

Politicile comerciale utilizate. Asa cum am precizat mai sus Mega Image incheie
contracte cu furnizori sai. Contractele sunt periodice (max. un an) si prevad conditiile de livrare a
marfurilor, preturile de livrare, spatiul alocat pentru expunera produselor pe rafturile  din
magazin, preturile minime de vanzare practicate de Mega Image (se negocieaza un adaos
comercial minim, evitandu-se astfel incercarea de practicare a preturilor de dumping –politica
concurentiala neloiala-), acordarea de discount-uri, reduceri, preturi promotionale; conditiile de a
returna marfa necoerspunzatore, expirata sau deteriorata, plata facturilor etc.

Pentru Mega Image este un avantaj faptul ca respecta in cea mai mare intelegerile (in
special cele legate de preturi) facand din intreprindere un partener serios, dar nerespectarea
termenelor de plata a facturilor (din lipsa de lichiditati) duce de multe ori la pierderea a multor
furnizori importanti (de ex. Traian One mare producator de produse lactate care livreaza marfa la
principali concurenti Gima, Billa; produsele lor fiind cerute pe piata cu insistenta de catre clienti,
recunoscute pentru calitatea lor).

Un alt dezavantaj il reprezinta si spatiul alocat pentru raft si preturile cerute pentru
inchirierea acestui spatiu. Spatiul relativ mic de expunere a marfurilor din magazin si oferta mare
a furnizorilor ne determina negocierea la preturi mari a pretului de inchiriere. El se negocieaza si
in functie de tipul produsului, si localizarea sa (pe unele spatii mai mult sau mai putin vizibile).
Magazinele Billa si Gima dispun de spatii pentru comercializare cu mult mai mari decat Mega
Image, marimea taxei percepute este relativ aceasi, asfel devenind un avantaj pentru ei in
comparatie cu Mega Image.

Climatul intern al firmei furnizoare este foarte important in alegere furnizorilor, dar si greu
de anticipat. Se tine cont atat de istoria firmei furnizoare  cat si de conditiile de desfasurare a
activitatiilor acesteia.

2. Prestatorii de servicii

Singurii prestatori de servicii la care apeleaza Mega Image sunt cei de pe piata financiar-
bancara, precum si cei care asigura furnizarea de energie electrica si apa, colectarea deseurilor.

3. Furnizorii fortei de munca

Acesti furnizori au o influenta considerabila in desfasurarea activitatii intreprinderii. Ei

sunt reprezentati in primul rand  de unitatiile de invatamant, oficiile fortei de munca si
persoanele in cautarea unui loc de munca.

Principalii furnizori ai societatii Mega Image sunt Grupurile Scolare Comerciale si toate
persoanele care au fost trimise in somaj din intreprinderile comerciale de stat. Acestea sunt
sursele de forta de munca deja calificata si instruita pentru a indeplini un proces de comert de
inalta calitate. Mega Image mai angajeaza si persoane necalificate oferindu-le posibilitatea de a
se califica pe locul de munca (se pune la dispozitia angajatului posibilitatea de a urma cursuri
speciale de comert si igiena).

Calitatea invatamantului este un factor foarte important. Astfel, daca angajatul provine
dintr-o scoala comerciala cu renume, care are conditii stricte de absolvire, este un mare avantaj
pentru intreprindere. El nu mai necesita o pregatire prealabila si calitatea serviciilor prestate de
acesta in contact cu clientii este de inalta calitate.

Persoanele care provin din intreprinderile de stat, acum, sunt angajate cu mare atentie, cu
investigatii a fostului loc de munca si a comportamentelor acestora, deoarece de multe ori ele
sunt in varsta si purtatoare de practici ilicite de comert. Un exemplu negativ, in acest sens este
urmatorul: este cunoscut scandalul mediatizat, din urma cu sapte ani (nici acum nu a fost uitat de
unii clienti), “ca la Mega Image se spala carnatii si carnea expirate cu otet”. Da, a fost adevarat
acest lucru, s-a intamplat asa ceva, dar fara stiinta managerilor. Ideea a apartinut unei sefe de
tura, fosta lucratoare in Alimentara de stat. Aceasta practica fusese adoptata pentru evitarea
sanctiunii ce o primea persoana care semnase pentru comandarea cantitati prea mare de astfel de
produse si care prin expirarea termenului de valabilitate duceau la pierderi foarte mari. Din
pacate, astfel de experiente influenteaza negativ, pe termen foarte lung, activiatea unei societati
de comert.

Astfel, la angajarea fortei de munca se prefera persoane tinere, necalificate, care prin
nestiinta lor au impact cu mult mai mic asupra intreprinderii decat “stiinta” angajatilor cu
experienta provenite din societaile de stat.

4 .Clientii
 Categoria de clienti carora li se adreseaza segmentul de piata supermarket este cea a
consumatorilor. Structura acestei categori este diversificata. Comercializarea de produse strict
necesare pentru satisfacerea nevoilor curente nu impune conditii speciale de adresare numai unui
anumit segment de persoane de pe piata. Se urmareste satisfacerea tuturor nevoilor incepand cu
un bebelus pana la o peroana de varsta a treia.

Magazinul este deschis pentru oricine doreste sa cumpere marfa en-detail de stricta
necesitate incepand de la hrana, produse pentru intretinere, igiena, menaj, electocasnice,
imbracaminte etc. Pe langa produsele obisnuite, absolut necesare se mai gasesc si specialitati
care se adreseaza unui segent de peroane cu gusturi rafinate (de ex. specialitati din branzeturi
frantuzesti din grupa mucegaiuri, vinuri selecte, delicatese etc.) .

Acest factor este foarte important. Cunoasterea nevoilor clientilor reprezinta scopul
studiilor de marketing. Aflarea a cat de cautat este un produs, aprovizioanrea magazinului cu
aceste categori de marfuri si practicarea de preturi accesibile este cheia succesului in comert. In
functie de zona unde este amplasat magazinul, se studieaza care sunt nevoile majoritare a
clientilor din zona respectiva. De ex. La magazinul din Pantelimon si Colentina s-a observat ca a
crescut cererea de scutece pentru copii, produse de pescarie (pesti exotici cu precadere, raci,
melci), orez, condimente, produse din soia. Acest lucru se datoreaza (s-a constatat in urma unui
studiu de marketing) cresterii populatiei de origine orientala si chinezesti din cartierele
respective. Astfel in magazinele din aceste cartiere spatiul alocat pentru marfa ceruta este mai
mare iar oferta mai diversificata.

 
  

5. Concurentii directi

Acestia au fost deja mentionati anterior. Dintre ei Billa reprezinta practic principalul nostro
competitor.

Avantaje detinute de magazinele Billa in comparatie cu Mega Image:

- magazinele Billa sunt constructii speciale incepute din propia fundatie, ce se desfasoara
pe spatii foarte mari

- nu sunt dependenti cu instalatile sanitare de catre alte cladiri (blocuri) evitand astfel
neplacerile produse de inundatii provocate de instalatile sanitare invechite si uzate.

- au parcari amenajate.

- datorita spatiului pentru vanzare de care dispun, le se pot permite expunerea marfurilor
lejer (pe cel putin doua fete) acest lucru permitand ca preturile sa fie vizibile si clare pentru
fiecare produs.

- dispun de cel putin zece case de marcat permitand incasarea rapida a clientilor

- programe de gestiune eficiente ce se regasesc la fiecare la fiecare magazin si care permit

stabilirea stocurilor in orice moment.

Avantaje detinute de magazinele Mega Image in comparatie cu Billa:

- magazinele sunt situate in oras, in zone accesibile, cu vad comercial (in zona pietelor
agroalimentare) se conformeaza sloganului “Mega Image, vecinul tau cel mai bun!”.

- servicii mai bune, deviza acestei Companii fiind „ Clientul nostru, regele nostru”

-preturi mai mici

  

6. Organismele publice

Un prim loc in aceasta categorie il ocupa organele de stat reprezentate in special de

organele financiare de control (Garda Financiara, Curtea de Conturi etc) care fac controale
periodice iar prin raporturile lor publice pot influenta imaginea societatii. Un mare avantaj al
societatii Mega Image este determinat de lipsa datoriilor la bugetul de stat, local si bugetul
asigurarilor sociale. Toti angajati au carte de munca si veniturile lor sunt impozitate conform
legislatiei in vigoare.

O a doua categorie este formata din asociatiile publice pentru protectia si respectarea
drepturilor consumatorului. Aceste organe de control raspund cu proptitudine reclamatiilor
clientilor prin sanctionarea dura a celor care nu respecta legislatia in vigoare.

Datorita faptului ca inca mai sunt probleme majore la urmarirea loturilor de marfuri cu date
diferite de expirare, necalificarea si instabilitatea personalului (nemotivat suficient), furnizori
livreaza produse necorespunzator calitativ (nu sunt primit marfurie care nu corespund normelor
de calitate, acest lucru fiind posibil doar atunci cand este vizibila neconformitatea lor); toate
acestea creeaza mari probleme in servirea si satisfacerea clientilor la standarde inalte. Aici
intervine Directia Sanitar-Veterinara.

Mediile de informare in masa.  Au una dintre cele mai mari influente asupra clientilor cu
efecte de lunga durata. Stirile negative au un impact dezastruos asupra firmei prin faptul ca ele
sunt greu de uitat de catre populatie in comparatie cu stirile pozitive care, de multe ori, nici nu
sunt percepute in totalitatea valorii lor.

Macromediul intreprinderii
  

Mediul demografic. Se refera la populatia aflata in zona de activitate a societatii,

reprezentand totodata si factorii formativi ai cereri de marfuri. Asa cum am prezentat mai sus,
este deosebit de important amplasamentul magazinelor si urmarirea cererilor din zona respectiva
(ex. dezvoltarea populatiei de origine chinezeasca din cartierele Pantelimon, Colentina si
Voluntari.).

Pana in prezent grupul Delhaize a deshis magazine in special pe teritoriul capitalei, lucru
datorat de puterea de cumparare mai ridicata in aceasta zona in comparatie cu alte orase
principale din tara. In urma studiilor de marketing s-a observat ca in ultimii trei ani, pe timpul
verii scade drastic vanzarea, motivul fiind migrarea populatiei capitelei pe litoral pentru
petrecerea vacantei. Incercand sa capteze noua cerere ce se formeaza in orasul Constanta, grupul
Delhaize a deschis doua magazine in orasul Constanta (cel de-al doilea oras ca marime si
imortanta din Romania) si unul in Ploiesti, acest oras fiind in plina dezvoltare in ultimii ani.

In functie de structura populatiei pe grupe de varsta si puterea de cumparare  s-a tinut

seama de alocarea spatiului pentru deschiderea magazinelor. Astfel, in cartierele slab dezvoltate,
cu populatie preponderent slab pregatita educational au fost deschise magazine mici care
incercau sa ofere o gama mai diversificata de marfuri in compratie cu pietele agroalimentare din
imprejurimi. In zonele centrale, fara amenintari din partea concurentei, populate de persoane
intelectuale si cu putere de cumparare mai ridicata s-au deschis magazine mari, luxoase care vin
in intampinarea cerintelor clientilor (ex. Titulescu, Mihai Bravu, Tineretului, Ion Mihalache).

Mediul economic. Se ocupa cu evidentierea comportamentului de economisire a

populatiei, distributia veniturilor, datoriile si posibilitatile de creditare. In ansamblu spatiul
economic in care isi desfasoara activitatea Mega Image, este determinat de situatia economica
nationala in general. Astfel s-a observat o tendinta crescanda a populatiei de a consuma. Da la
inceputul perioadei de tranzitie, veniturile suplimentare erau investite in conturi la banci: datorita
inflatiei, a dobanzilor scazute, veniturilor mici (lipsa de venituri suplimentare) determina omul
obisnuit la  consumarea in mare majoritate a venitului pe bunuri de stricta necestate, pe hrana si
imbracamnte. Acesti factori de mediu oglindesc situatia pietei si anume, volumul si structura
ofertei de marfuri, nivelul veniturilor banesti si marimea cereri de marfuri, micsorarea preturilor,
nivelul concurentei.

Segmentul de supermarketuri este cel mai bine dezvoltat segment al produselor de retail
romanesti. De la aparitia imediata dupa Revolutie a micilor magazine sau minimarketuri, a urmat
valul supermarketurilor, orice magazin de carier purtand noua denumire. A urmat apoi intrarea
pe piata a unor jucatori straini din domeniu, in paralel cu dezvoltarea activitatilor unor grupuri
locale care au ajuns sa detina un numar imortant de supermarketuri. Toacmai dezvolarea foarte
putenica a activitatii grupurilor locale a determinat in anul 2000 un mare grup international,
Delhaize, sa stabileasca un parteneriat cu Mega Image.

Mediul tehnologic. Reprezinta una dintre cele mai dinamice componente ale
macromediului intreprinderii datorita vitezei de dezvoltarea a tehnologiei prin aparitia de noi
tehnici si tehnologii. Magazinele Mega Image investesc cel mai mult in tehnologii informatice ce
ajuta la supraveghearea procesului de comert. Inventarul tehnologic este format din: spatiile
amenajate pentru magazin si depozite; case de marcat; cantare (de max. 30 kg –cele de pe raion-
si max. 300 kg – cele pentru marfa); lifturi (pentru marfa si clienti); instalatii de aer conditionat,
camere si combine frigoternice, vitrine frigoternice si frigidere, congelatoare; carucioare pentru
marfa (de mare capacitate utilizate la depozite si cele pentru clienti; marfa xerox-uri; telefoane cu
fax, centrala telefonica, imprimante (color si negru) computere, servere, scanere; programe si
aplicatii de gestiune; sistem de supraveghere vido, sisteme de alarma etc.

In incercarea de a se adapta la cerintele pietei, ultima investitie majora efectuata de  catre
Mega Image, a fost facuta in achizitionarea de noi case de marcat care sa permita incasarea pe
carduri si adaptarea programului de gestiune a evidentelor facute prin plata cu carduri.

Mediul cultural. Este format din ansamblul elementelor care privesc sistemul de valor,
obiceiurile, traditiile, credintele si normele care guverneaza statutul oamenilor din societate.
Contribuie la exprimarea exigentei unei anumite piete, cea ce conditioneaza atat felul produselor
cat si maniera distribuirii lor.   Mega Image a aparut pe piata in faza incipienta a formarii
segmentului de piata. O data cu cresterea pretentilor clientilor cu privire la conditiile de servire,
preturi, calitate;  s-a dezvoltat si intreprinderea. Recunoscuta ca fiind receptiva la reclamatii (ex.
cutia de sugestii si reclamatii aflata la intrarea fiecarui magazin) si incercand in permanenta sa
rezolve toate problemele aparute in relatiile directe cu clientii; astfel, s-a realizat in timp
orientarea clientului pe produse de calitate si nu numai pe pret. Asa s-a obtinut o usoara
modificare a comportamentului populatiei, care a avut un impact mare asupra intreprinderii,
obligand-o astfel sa se adapteze cerintelor pietei.

Este de retinut ca un impactul mediului cultural asupra activitatii societati depinde de o

serie de caracteristici: valorile culturale fundamentale rezista in timp, fiecare cultura este comusa
din culturi secundare, valorile culturale secundare se transforma in timp (P. Kotler).

Mediul cultural este un factor hotarator in decizia de amplasare a unui nou magazin intr-un
noua zona. Mai intai se cerceteaza daca este agreata aceasta forma de comert, limbajul
reclamelor sigla si sloganul trebuie atent alese pentru a nu insinua, jigni, instiga sentimentele,
credintele si asteptarile viitorilor clienti. Spre exemplu, “Elefantelul rosu” marca magazinelor
Mega Image a fost ales deoarece este considerat un animal simpatic, iubit de copii, ocrotit de
lege (in unele zone), in plus este un animal greoi (asemeni unui om care se intoarce de la
cumparaturi incarcat cu marfuri).

Mediul politic. Reflecta structurile societatii, clasele sociale si rolul lor in societate, fortele
politice si relatiile dintre ele gradul de implicare a statului in economie, gradul de stabilitate a
climatului politic intern, zonal si international.

Promulgarea de legi ce incureajeaza sprijinirea micilor investitori, precum si scutirea de la

plata unor impozite si taxe (ex. investitiile in zonele defavorizate) sunt amenintari pentru
societatiile care nu beneficieaza de aceste avantaje.
 Instabilitatea deciziilor politice, reflecate prin legi, ordonante, modificari si reveniri la
legile date, acte normative ce se anuleaza printr-o ordonanta de urgenta, determina nesiguranta in
formarea si realizarea strategiilor pe termen lung, mediul respectiv devenind ostil.

Un exemplu, il reprezinta aplicarea taxei de timbru la tutun si bauturi alcoolice. Multa

vreme in magazinele Mega Image nu s-au vandut tigari din cauza lipsei (la vremea aceea) a unei
legi clare cu privire la conditiile de comercializare a acestui tip de produse. Lipsa unui control
riguros a provenientei marfii a determinat societatea sa renunte pentru un timp la aceste produse
pentru a evita neplacerile create de controalele Garzii Financiare ce urmareau furnizorii de tutun.

Un exemplu pozitiv, care vine in sprijinul populatiei, dar si al societaii (prin scutirea platei
impozitului pe profit) il reprezinta tichetele de masa, o modalitate de transferur de fonduri de la
stat catre populatie destinate incurajarii consumului.

Mediul institutional. Din pacate in tara noastra este resimtita lipsa unor reglementari legale
privind protectia consumatorilor ori privind protectia intereselor societatii.  Au fost adoptate o
serie de acte normative cu privire la concurenta, ce urmaresc asiguraea cadrului legal pentru
desfasurarea unor acte de piata concrete, insa nerespectarea lor (sau aplicarea sanctiunilor
facandu-se preferntial) face ca toate aceste reglementari sa fie inutile. Sunt de notorietate
incalcarile dreptului de alegere a marfurilor, a dreptului de informare etc.

Acest mediu este o clara amenintare pentru buna desfasurare activitatii societatii fiind lipsit
de reglementari clare care sa vizeze armonizarea practicilor comerciale, facilitarea normelor de
piata cum sunt: norme tehnice, recomandari, conventii etc.

Mediul natural. Conditiile naturale determina modul de localizare, de distributie, in spatiu

a activitatiilor umane. Cresterea in importanta a acestei componente a macromediului este
determinata de reducerea de resurse de materii prime, neregenerabile, de accentuarea gradului de
poluare.
 Tendintele inregistrate in cadrul mediului natural marcheaza major intreprinderea. De
exemplu costul energiei electrice si a apei potabile. Magazinele Mega Image, conectate la
retelele orasului, este obligata sa plateasca pretul din ce in ce mai mare a acestor resurse esentiale
pentru desfasurarea unei activitati normale. Intreruperea curentului electric pe o durata mai mare
de ½ h poate duce la pierderi foarte mari la nivelul marfurilor ce trebuiesc pastrate la o anumita
temperatura.

O alta problema cu care se confrunta unele magazine este lipsa unui spatiu adecvat pentru
depozitarea gunoaielor. Volumul mare de gunoaie provine, in proportie de 98% din ambalajele
din hartie, carton si plastic a marfurilor. Toate aceste materiale sunt reciclabile, iar ele sunt
aruncate pur si simplu la groapa de gunoi, fara sa se creeze spaatii speciale de recoltare si
reciclare.

3.2. Componenetele mediului intern al intreprinderii

Capacitatea comerciala

Sunt avute in vedere elemente ca cota de piata, calitatea produselor si serviciilor,nivelul

preturilor,activitatiile de promovare si de distributie,calitatea inovatiei,gradul de acoperire al
cererii.

Puncte forte:

1        calitatea produselor este asigurata du furnizori traditionali,relatia firmei

cu furnizorii, principalii factori ai calitatii produselor, fiind analizata in
capitolul de mediu extern
 2        eficienta politicii de pret depinzand tot de relatiile cu furnizorii este
considerata un punct forte

3        ambianta placuta in orice magazin Mega Image

4        acoperirea cererii,a fost dezbatuta in cadrul mediului extern

5        ambalarea produselor de catre personal

Puncte slabe

1        lipsa etichetelor cu preturi,poate fi privita ca o politica de dezinformare

de catre unii consumatori

2        neactualizarea ferma a preturilor

3        existenta in rafturi a unor produse expirate

4        spatii inguste intre rafturi, posibiliate de deplasare cu carucioarele

redusa

Capacitatea financiara

Capacitatea financiara are in vedere posibilitatiile pe care le are intreprinderea de a realiza

unele cheltuieli in vederea atingerii unor obiective de piata.
 

Puncte forte:

1        asigurarea calitatii si fiabilitatii datelor contabile prin softuri puternice

2        costul si disponibilitatea capitalului. Un mare avantaj fata de

concurenta il detine faptul ca actionarii principali ai Mega Image detin
pachete de actiuni iportante la doua banci din Bucuresti, si anume:
Alpha Bank si Banca Bucuresti. Acest lucru determina o colaborare
fructuasa intre societati sprijinandu-se reciproc. Obtinerea de
imprumuturi, investitii si facilitati finaciare reprezinta un atuu foarte
important pentru dezvoltarea societatii Mega Image.

3        stabilitate financiara

Puncte slabe:

1        Nerespectarea termenelor de scadenta la plata furnizorilor

Compartimentul de marketing

Puncte forte:

2        promotii periodice sustinute prin pliante trimise la domiciliul clientului

(vezi anexe).

3        utilizarea unui slogan atractiv:”MEGA IMAGE VECINUL TAU CEL

MAI BUN “

4        existenta unei sigle: elefantelul rosu

 5        ritmul rapid de diversificare si innoire a gamei de produse

Puncte slabe:

1        nu se fac promotii individualizate pe zone

2        politica ineficienta de atragere a noilor furnizori

Mediul Extern-Micromediul

A. Oportunitati

  Oportunitate-Analiza Nota    Grad de Punctaj

importanta
1 In proportie de 80% principali furnizori 8 0.05 0,4
au sediile si depozitele de marfa situate in
 
interiorul orasului Bucuresti sau la periferiile
acestuia.
2 Detine depozite centrale 10 0,10 1
3 Are produse marca proprie 10 0,20 2
4 Un excelent customer service 10 0,15 1,5
 5 Respecta in cea mai mare parte 9 0.10 0,90
intelegerile (in special cele legate de preturi)
facand din firma un partener serios,
6 Respecta angajatii 9 0.05 0,45
7 Magazinul este deschis pentru oricine 9 0.05 0,45
doreste sa cumpere marfa en-detail de stricta
necesitate incepand de la hrana, produse
pentru intretinere, igiena, menaj,
electocasnice, imbracaminte etc. Pe langa
produsele obisnuite, absolut necesare se mai
gasesc si specialitati care se adreseaza unui
segent de peroane gu gusturi rafinate (de ex.
specialitati din branzeturi frantuzesti din grupa
mucegaiuri, vinuri selecte, delicatese etc.) .
8 Magazinele sunt situate in oras, in zone 9 0.05 0,45
accesibile, cu vad comercial (in zona pietelor
agroalimentare) se conforemeaza sloganului
“Mega Image, vecinul tau cel mai bun!”.
9 Vanzarea se poate face pe carduri si 9 0,05 0,45
tichete de masa.
1 Lipsa datoriilor la bugetul de stat, local 10 0,20 2
0 si bugetul asigurarilor sociale. Toti angajati au
carte de munca si veniturile lor sun impozitate
conform legislatiei in vigoare.
  Total   1 9,55

Mediul extern-Micromediul

B. Amenintari
  

  Amenintari-analiza Nota Grad de Punctaj

importanta
1 Spatii reduse de depozitare in magazine si 10 0.2 2
care atrag neputinta de a cere comenzi mari
aducatoare de discounturi, pt. furnizorii cu
livrare directa.
2 Lipsa de spatii de depozitare obliga 10 0.2 2
intreprinderea la comenzi mici si dese cea ce
implica cheltuieli mari de transport care sunt
regasite in pretul de livrare al produselor.
3 Romania inca se confrunta cu probleme 8 0.15 1.2
majore legate de respectarea normelor de igiena
si a drepturilor consumatorului, de aceea
calitatea produselor oferite (in special cele
produe in tara, mai cu seama marfurile
alimentare) devine o amenintare pentur
intreprinderea care le comercializeaza.
4 Spatiul alocat pentru raft si preturile cerute 9 0.2 1.8
pentru inchirierea acestui spatiu. Spatiul relativ
mic de expunere a marfurilor din magazin si
oferta mare a furnizorilor ne determina
negocierea la preturi mari a respectivei taxe. Ea
se negocieaza si in functie de tipul produsului, si
localizarea sa (pe unele spatii mai mul sau mai
putin vizibile). Magazinele Billa si Gima dispun
de spatii pentru comercializare cu mult mai mari
decat Mega Image, marimea taxei percepute este
relativ aceasi

 
5 - sunt dependenti de instalatile sanitare ale 10 0.1 1
 altor  cladiri (blocuri) - neplacerile produse de
inundatii provocate de instalatii invechite si
uzate.

 
6 -  nu au parcari amenajate. 10 0.05 0.5
7 Probleme majore la urmarirea loturilor de 9 0.1 0.9
marfuri cu date diferite de expirare, necalificarea
si instabilitatea personalului (nemotivat
suficient), furnizori livreaza produse
necorespunzator calitativ (nu sunt primit
marfurie care nu corespund normelor de calitate,
acest lucru fiind posibil doar atunci cand este
vizibila neconformitatea lor); toate acestea
creeaza mari probleme in servirea si satisfacerea
clientilor la standarde inalte.

 
      1 9,4

 
  

Mediul extern-Macromediu

A.Oportunitati

  Oportunitati-analiza Nota Grad de Punctaj

importanta
1 In urma studiilor de marketing s-a 10 0.2 2
observat ca in ultimii trei ani, pe timpul verii
scade drastic vanzarea, lucru datorat de
migrarea populatiei pe litoral. Incercand sa
capteze noua cerere ce se formeaza in orasul
Constanta, grupul Delhaize deschide un nou
magazin, la inceputul sezonului, in orasul
Constanta (cel de-al doilea oras ca marime si
imortanta din Romania)(mediul demografic).
2 Zonele centrale, fara amenintari din partea 7 0.05 0.35
concurentei, populate de persoane bine pregatite
si cu putere de cumparare s-au deschis
magazine mari, luxoase care vin in
intampinarea cerintelor clientilor (ex. Titulescu,
Mihai Bravu, Tineretului, Ion Mihalache).
(mediul demografic)
3 Segmentul de supermarketuri este cel mai 10 0.15 1.5
bine dezvoltat segment al produselor de retail
romanesti.(mediul economic)
4 In incercarea de a se adapta la cerintele 6 0.05 0.3
pietei, ultima investitie majora efectuata de 
catre Mega Image, a fost facuta in
achizitionarea de noi case de marcat care sa
permita incasarea pe carduri si adaptarea
programului de gestiune a evidentelor facute
prin plata cu carduri.(mediul tehnologic-
adaptare)

 
5 Mega Image a aparut pe piata in faza 10 0.2 2
incipienta a formarii segmentului de piata. O
data cu cresterea pretentilor clientilor cu privire
la conditiile de servire, preturi, calitate;  s-a
dezvoltat si intreprinderea.(mediul cultural).
6 “Leul negru” marca magazinelor Mega 8 0.15 1.2
Image a fost ales deoarece este considerat un
animal puternic,asemeni unui om care vine la
cumparaturi decis si sigur pe el (mediul
cultural).

 
7 Recunoscuta ca fiind receptiva la 8 0.2 1.6
 reclamatii (ex. cutia de sugestii si reclamatii
aflata la intrarea fiecarui magazin) si incercand
in permanenta sa rezolve toate problemele
aparute in relatiile directe cu clientii; astfel, s-a
realizat in timp orientarea clientului pe produse
de calitate si nu numai pe pret. Asa s-a obtinut o
usoara modificare a comportamentului
populatiei, care a avut un impact mare asupra
intreprinderii, obligand-o astfel sa se adapteze
cerintelor pietei. (mediul cultural)

 
      1 9,95

Mediul extern-Macromediu

B. Amenintari

 
  Oportunitati-analiza Nota Grad de Punctaj
importanta
1 Patrunderea pe piata si castigarea de 8 0.25 2
teren a Grupului german Rewe, care a
introdus un nou concept in supermarket,
discounterul, ce se bazeaza pe preturi foarte
reduse.(mediul economic)

 
2 Multa vreme in magazinele Mega Image 8 0.25 2
nu s-au vandut tigari din cauza lipsei (la
vremea aceea) a unei legi clare cu privire la
conditiile de comercializare a acestui tip de
produse. Lipsa unui control riguros a
provenientei marfii a determinat societatea sa
renunte pentru un timp la aceste produse
pentru a evita neplacerile create de controalele
Garzii Financiare ce urmareau furnizorii de
tutun.(mediul politic)

 
3 Magazinele Mega Image, conectate la 10 0.25 2.5
retelele orasului, este obligata sa plateasca
pretul din ce in ce mai mare a acestor resurse
esentiale pentru desfasurarea unei activitati
normale.(mediul natural)
4 Intreruperea curentului electric pe o 10 0.25 2.5
durata mai mare de ½ h poate duce la pierderi
foarte mari la nivelul marfurilor ce trebuiesc
pastrate la o anumita temperatura. (mediul
natural)

 
      1 9

Mediul intern

A. Puncte forte

  Puncte Forte Nota Grad de Punctaj

importanta
1 Calitatea produselor 9 0.1 0.9

 
2 Eficienta politicii de pret 9 0.1 0.9

 
3 Ambianta placuta in orice magazin Mega 6 0.02 0.12
Image
4 Acoperirea cererii 9 0.1 0.9

 
5 Ambalarea produselor de catre personal 6 0.03 0.18

 
6 Asigurarea calitatii si fiabilitatii datelor 7 0.05 0.35
contabile prin softuri puternice

 
7 Costul si disponibilitatea capitalului. Un 10 0.2 2
mare avantaj fata de concurenta il detine faptul
 ca actionarii principali ai Mega Image detin
pachete de actiuni iportante la doua banci din
Bucuresti, si anume: Alpha Bank si Banca
Bucuresti. Acest lucru determina o colaborare
fructuasa intre societati sprijinandu-se reciproc.
Obtinerea de imprumuturi, investitii si facilitati
finaciare reprezinta un atuu foarte important
pentru dezvoltarea societatii Mega Image.

 
8 Stabilitate financiara 7 0.1 0.7
9 Promotii periodice sustinute prin pliante 8 0.05 0.4
trimise la domiciliul clientului

 
1 Utilizarea unui slogan atractiv:”MEGA 10 0.1 1
0 IMAGE VECINUL TAU CEL MAI BUN “

 
1 Existenta unei sigle: leul negru 10 0.1 1
1
 
1 Ritmul rapid de diversificare si innoire a 8 0.05 0.4
2 gamei de produse

 
  TOTAL   1 8.85

 
  

Mediul intern

B.Puncte slabe

  Oportunitati-analiza Nota Grad de Punctaj

importanta
1 lipsa etichetelor cu preturi,poate fi privita 7 0.04 0.28
ca o politica de dezinformare de catre unii
 consumatori

 
2 Neactualizarea ferma a preturilor 8 0.1 0.8
3 Existenta in rafturi a unor produse expirate 10 0.28 2.8

 
4 Spatii inguste intre rafturi 8 0.1 0.8

 
5 Nerespectarea termenelor de scadenta la 10 0.15 1.5
plata furnizorilor
6 Nu se fac promotii individualizate pe zone 7 0.18 1.26

 
7 Politica ineficienta de atragere a noilor 9 0.15 1.35
furnizori
  TOTAL   1 8.79

 
  

3.3. REZULTATELE ANALIZEI SWOT

Mediul extern-Macromediul

Oportunitati= 9.95                            amenintari = 9.00

Mediul extern-Micromediul

Oportunitati=9,55                               amenintari = 9.40 

Mediul intern

Puncte forte=8.85                              Puncte slabe=8.79 

SO ST (rezultatul analizei)
WO WT

 
  

4. CONCLUZII

In urma diverselor analize a rezulta ca este absolut necesar ca in organizarea societatii sa

intervina schimbari iar strategia de impunere pe piata sa fie mai dinamica si amenintatoare pentru
concurenta.

1         pentru inceput s-a reorganizat munca administrativa:

mutarea intr-un spatiu comun a tuturor departamentelor (sediu) pentru

usurarea comunicatiilor interdepartamentale;

resturcturari la nivel de personal administrativ si eficientizarea muncii prin

fixarea unor parametri de lucru;
 crearea de noi departamente ( dep. de prognoza si analiza);

schimbarea programului informatic utilizat la urmarirea, evidenta si analiza

gestiunii;

creearea unui sistem de securitate pentru indepartarea scurgerilor de

informatii, cu privire la activitatea societatii, catre concurenta;

reducera consumurilor inutile de energie electica, caldura si consumabile

pentru birou;

elaborarea de strategii pe termen mediu si lung privind construirea de noi

magazine si  depozite

comandarea de cercetari de marketing (investigarea pietei si studierea

concurentei).

stabilirea si dezvoltarea sferei de cuprindere a pietei intreprinderii etc.

2         reorganizarea spatiilor comerciale:

rearanjarea marfurilor pe raft, eliminarea celor care au inregistrat vanzari

scazute, si exploatearea spatiului cat mai eficient.

Continuarea reparatiilor instalatiilor sanitare, zugravirea si modernizarea

magazinelor oferind o noua senzatie de prospetime, care a demarat in ultimii ani

introducerea posibilitati achizitionari de produse in baza tichetelor de masa

si a cardurilor prin acizitionare de case de marcat mai moderne;

 
  

1           deschidera unor noi magazine:

se incearca exploatearea de alte zone geografice prin deschiderea de

magazine si in alte orase decat Bucuresti, C-ta si Ploiesti

viziunea noua a felului cum trebuie sa arate noile magazine, in genul

magazinelor Billa, adica constructii proprii (ex. magazinul de la Constanta si
Titan).

constuctia si amenajarea de cat mai multe depozite mari in jurul si

interiorul orasului Bucuresti, etc.

intensificarea campaniilor publicitare (audio, video, scrisa).

investitii in tehnologii

1sporirea numarului de  utilitare si camioane pentru transportul marfurilor de

la depozit catre magazin;

2contractarea unui furnizor avantajos de combustibil pentru autovehicule.

3achizitionarea de noi soft-uri pentru programele de gestiune si obtineri de

licente de utilizare a programelor informatice utilitare , etc.

1           reducera cheltuielilor cu fondul de salarii si eficientizarea muncii din magazine.

se incearca eliminarea supravegherii raioanelor cu vanzari scazute, prin

atribuirea in grija a unei angajate a doua sectoare.
 desfiintarea postului de verificator facturi, prin punerea la dispozitia
fiecarui receptioner marfa a cate unui scaner portabil care inlocuieste in
totaliate functia respectiva.

desfintarea postului operator- pc de la nivelul fiecarui magazin,

supraveghera calculatorului caselor si serverului urmand sa o faca sefa de tura.

reducerea cheltuielilor cu expiratele si deterioratele, prin aplicarea de 

sanctiuni si  penalizari angajatilor ce nu respecta regulile de manipulare si
aranjare a marfii etc.

Astfel, prin reorganizarea activitatii, investitii in modernizare si retehnologizare, prin

studii de piata aprofundate si elaborarea de prognoze se incearca modificare mediului intern
care, in viitor sa faca fata amenintarilor mediului extern.

Binenteles, ca amenintarile mediului extern nu pot fii indepartate numai de mediul intern
al intreprinderii, ci si de modificarile ce pot fi facute de catre statul roman privind legislatia (ex.
promulgarea unei legi speciale care sa sanctioneze si sa combata concurenta neloiala si
practicile anticoncurentiale. Nu este suficienta Legea nr.11/1991 privind combaterea
concurentei neloiale datorita mecanismului de actiune insuficient pus la punct, sistenul de
protectie practic nu functioneaza; de aceea ,in continuare, sunt necesare clarificari privind
definirea mai exacta a practicilor neloiale si realizarea unui sistem simplu si eficace de
sanctionare a concurentilor neloiali), politica economica adoptata ce influenteaza veniturile si
nivelul de trai al populatiei.

Modificarile mediului extern pot fi influentate si din  nivelul mediului institutional si al

mediului cultural. Schibarea mentalitatii, modificarile cererii (orientare pe calitate si pret),
cunoasterea si intelegerea drepturilor consumatorului, infiintarea de organizatii care sa
protejeze aceste drepturi pot influenta pozitiv mediul concurential de pe segmentul de piata
supermarket. Astfel, supermarketurile trebuie sa respecte noile conditii si sa se lupte pentru
cucerirea (prin cai legale) a cereri.
 Indentificare  si cunoasterea clara a factorilor ce formeaza conjunctura pietei, marimea
indicatorilor care ajuta la analiza conjuncturii reprezinta atuul esential pentru supravietuirea pe
piata a intreprinzatorilor.

Supravegherea mediului si adaptarea intreprinderii la dinamica sa necesita, pe de o parte,

selectarea componentelor cu care aceasta vine in contact si evidentierea legaturilor care apar,
iar pe de alta parte, dimensionarea si descrierea pietei in cadrul careia actioneaza si
surprinderea conjuncturii ce caracterizeaza relatiile de piata la un moment dat. Numai in acest
fel intreprinderea poate ajunge la o raportare realista fata de fizionomia si cerintele mediului
extern, ale pietei, la valorificarea corespunzatoare a potentialului sau.