Timp productiv

Definitie: Componenta a timpului de munca al executantului, timp in cursul

caruia executantul efectueaza lucrarile necesare realizarii unei sarcini
de munca. In functie de legatura dintre munca efectuata si obiectul ei,
timpul productiv poate fi: timp de pregatire si incheiere; timp operativ;
timp de servire a locului de munca. � Timpul productiv se exprima in
unitati de timp-om (ore-om, minute-om, secunde-om).

Timp de pregatire si incheiere

Definitie: Componenta a timpului productiv, a normei de munca si a normei de

timp, timp in cursul caruia executantul, inainte de inceperea unei
lucrari, creeaza la locul de munca conditiile necesare efectuarii acesteia
si, dupa terminarea ei, aduce locul de munca in starea initiala.
Continutul si durata timpului de pregatire si incheiere nu depinde de
volumul lucrarii, ci difera in functie de tipul productiei, de forma de
organizare a muncii si de caracterul lucrarii respective. Timpul de
pregatire si incheiere se exprima fie in unitati de timp-om (ore-om,
minute-om, secunde-om), fie in procente fata de timpul operativ, de
regula, atunci cand valoarea lui este foarte mica fata de restul
categoriilor de timp.

Timp operativ

Definitie: Componenta a timpului productiv si a normei de munca, timp in cursul

caruia executantul efectueaza sau supravegheaza lucrarile necesare
modificarii cantitative si calitative a obiectului muncii, efectuand,
totodata, si actiuni ajutatoare pentru ca modificarea sa poata avea loc.
Timpul operativ se repeta cu fiecare unitate de produs fabricata sau cu
un anumit numar de unitati fabricate simultan. Dupa legatura dintre
munca efectuata si obiectul ei, timpul operativ este format din timp de
baza si timp ajutator. In functie de caracterul participarii executantului
la indeplinirea muncii, timpul operativ poate fi timp de munca manuala,
timp de munca manual-mecanizata, timp de supraveghere a utilajului.
Timpul operativ se poate determina fie global, fie prin insumarea
timpului de baza cu cel ajutator, stabiliti in prealabil. Timpul operativ
se exprima in unitati de timp-om (ore-om, minute-om, secunde-om).

Timp de servire a locului de munca

Definitie: Componenta a timpului productiv si a normei de munca, timp in cursul

 caruia executantul asigura, pe intreaga perioada a schimbului de munca,
atat mentinerea in stare normala de functionare a utilajelor si de
utilijare a sculelor, cat si organizarea, aprovizionarea, ordinea si
curatenia locului de munca, conform sarcinilor de munca ce-i sunt
stabilite. Nu se refera la anumite operatii, ci la mentinerea in stare de
lucru a locului de munca pe toata perioada schimbului de munca.
Timpul de servire a locului de munca se exprima in unitati de timp-om
(ore-om, minute-om, secunde-om). De regula, la procesele manuale si
manual-mecanizate timpul de servire a locului de munca se exprima in
procente din timpul operativ, iar la procesele mecanice sau
automatizate - in procente din din timpul de functionare utila a
utilajului. In functie de scopul muncii efectuate, in cazul productiei de
serie mare sau de masa, acolo unde este necesar, timpul de servire a
locului de munca poate fi defalcat in timp de servire tehnica si timp de
servire organizatorica. Timpul de servire tehnica este timpul in cursul
caruia executantul asigura, pe intreaga perioada a schimbului de munca,
mentinerea in stare normala de functionare a utilajelor si de utilizare a
sculelor cu care efectueaza sarcinile de munca ce-i sunt stabilite.
Timpul de servire organizatorica este timpul in cursul caruia
executantul asigura, pe intreaga perioada a schimbului de munca,
organizarea, aprovizionarea si ingrijirea locului de munca conform
sarcinilor de munca ce-i sunt stabilite.

Timp de baza

Definitie: Componenta a timpului operativ, in cursul caruia executantul

efectueaza sau supravegheaza lucrarile necesare pentru modificarea
cantitativa si calitativa a obiectului muncii, respectiv a dimensiunilor,
formei, compozitiei, proprietatilor, starii lui sau a dispunerii in spatiu a
diferitelor parti ale acestuia; in cazul operatiunilor de transport, timpul
de baza este timpul de deplasare a produselor. Caracteristica timpului
de baza consta in repetarea lui la fiecare unitate de produs fabricata sau
la un anumit numar de unitati fabricate simultan. In functie de
caracterul participarii executantului la indeplinirea muncii, timpul de
baza poate fi: - timp de munca manuala; - timp de munca manual-
mecanizata; - timp de supraveghere a functionarii utilajului. La
procesele manuale si manual-mecanice, timpul de baza se stabileste
prin masurari de timp, tinand seama de factorii de influenta, iar la
procesele mecanice si automatizate, pe baza unor relatii de calcul intre
timpul de baza, parametrii de functionare ai utilajului si caracteristicile
obiectului muncii. Timpul de baza se exprima in unitati de timp-om
(ore-om, minute-om, secunde-om).
Timp ajutator

Definitie: Componenta a timpului operativ, timp in cursul caruia nu se produce

nici o modificare cantitativa sau calitativa a obiectului muncii, dar in
care executantul trebuie sa efectueze miscarile necesare sau sa
supraveghere utilajul, pentru ca modificarea sa poata avea loc. Din
timpul ajutator face parte si timpul afectat trecerilor de la un loc de
munca la altul (timpul de trecere). in cazul lucrului la mai multe masini.
Caracteristica timpului ajutator consta in repetarea lui cu fiecare unitate
de produs fabricata sau cu un anumit numar de unitati fabricate
simultan. In functie de caracterul participarii executantului la
indeplinirea muncii, timpul ajutator poate fi: - timp de munca manuala;
- timp de munca manual-mecanizata; - timp de supraveghere a
functionarii utilajului. Timpul ajutator se exprima in unitati de timp-om
(ore--om, minute-om, secunde-om).