Tema7: Metodele de masurare a consumului de timp de munca

Metode de studiere si masurare a timpului de munca

Masurarea si studierea consumului de timp de munca constituie un instrument
pentru cunoasterea reala, exacta a metodelor de munca folosite si pentru depistarea
lipsurilor si deficientelor in folosirea acestora.

Aceasta masurare serveste la:

Scoaterea in evidenta a pierderilor de timp si a cauzelor acestora

Compararea diverselor metode de munca in vederea stabilirii celei mai

eficiente

Stabilirea normelor si normativelor de munca

Verificarea calitatii normelor si normativelor de munca.

Masurarea timpului de munca cuprinde urmatoarele etape:

Pregatirea masurarii

Masurarea propriu-zisa

Prelucrarea si analiza datelor

Exista urmatoarele metode de masurare a timpului de munca:

Metode cu inregistrare directa a timpului

o       Fotografierea individuala si colectiva

o       Fotocronometrarea individuala si colectiva

o       Cronometrarea continua, repetata, selectiva si selectiv-grupata

o       Autofotografierea

Metode cu inregistrare indirecta a timpului

o       Observarea instantanee

o       Filmarea

o       Oscilografierea.

4. Fotografierea individuala si colectiva si autofotografierea

Scopul fotografierii timpului de munca:

Analiza structurii timpului de munca si proiectarea unei structuri rationale

Proiectarea si implementarea masurilor organizatorice cu precizarea

termenului de timp si responsabililor

Furnizarea datelor pentru recalcularea normelor de munca.

Fotografierea individuala a timpului de munca.

Fotografierea individuala are ca obiect observarea unui singur muncitor

care serveste unul sau mai multe locuri de munca sau masini pe durata unui
schimb. Se desfasoara in 3 etape:

Pregatirea fotografierii - se aleg locurile de munca ce urmeaza a fi

observate.

Fotografierea propriu-zisa - inregistrarea in foaia de fotografiere

individuala a tuturor consumurilor de timp in ordinea de succesiune a
actiunilor executantilor. Pentru obtinerea unor rezultate mai exacte
observarea se va efectua in timp de 2-3 zile.

Fisa de observare

Tipul de activitate Timpul Durata, Simbolul Observatii

curent min

Prelucrarea si analiza datelor - punerea in evidenta a diferentelor dintre

nivelul inregistrat al categoriilor de timp din structura timpului de
munca si nivelul admisibil stabilit prin studii analitice sau prin diferite
normative. Pe baza analizei se elaboreaza metodele imbunatatite de
munca.

Analiza fotografierii timpului de munca

Durata efectiva , min

Categoria de Durata Abaterea
timp Media admisibila, min absoluta, min
1 zi 2 zi 3 zi
aritmetica

De asemenea, se elaboreaza balanta proiectata a timpului de munca.

Balanta timpului de munca

Categoria de Durata Durata Abaterea
timp efectiva ,min proiectata, absoluta,
min min
 Fotografierea colectiva a timpului de munca - consta in efectuarea de
observari simultane asupra a trei sau mai multi muncitori care servesc unul
sau mai multe locuri de munca, indiferent daca sunt sau nu legate intre ele
prin procesul de productie. Atunci cand se observa munca a cel mult 3
muncitori, observarile se inregistreaza in mod continuu insa pe o fisa de
observatie tripla. In cazul observarii unui numar mai mare de 3 muncitori
inregistrarea se face numai la anumite intervale de timp stabilite in prealabil,
notand toate categoriile consumului de timp care au avut loc in intervale
respective la fiecare loc de munca. Numarul total de observari multiplicat cu
durata interviului de observare este egal cu durata totala a schimbului de
munca.

Fisa de fotografiere colectiva

Intervalul Categoria de timp
inregistrarii I muncitor II III IV
muncitor muncitor muncitor

In etapa de analiza si prelucrare a datelor se calculeaza urmatorii indicatori:

Coeficientul de utilizare productiva a timpului de munca - ponderea

categoriilor de timp reglementate, dar care nu depasesc valorile admisibile,
in durata totala a schimbului.

Coeficientul de utilizare neproductiva a timpului de munca - ponderea

categoriilor nereglementate si a depasirilor la categoriile reglementate in
durata totala a  schimbului.

Indicatorul cresterii productivitatii muncii se stabileste prin relatia:

Kpm = (Pd-Pe)/(100-(Pd-Pe))*100%, unde

Pd - ponderea depasirilor la categoriile de timp;

Pe - ponderea economiilor la categoriile de timp.

Acest indicator ne arata cu cite procente va creste productivitatea

muncii, daca se vor inlatura pierderile de timp pe parcursul schimbului.

Autofotografierea timpului de munca - efectuarea observatiilor de insusi

executantul procesului de munca. Se urmaresc numai intreruperile de munca
in vederea analizei cauzelor care le genereaza. In fisa de observare
muncitorul noteaza denumirile intreruperilor de munca, durata, cauzele, face
propuneri pentru inlaturarea pierderilor.

Fisa de observare pentru autofotografiere

 Denumirea pierderilor de Inceputul Sfarsitul Durata, min Cauza
timp

5. Cronometrarea si fotocronometrarea

Cronometrarea timpului de munca are ca obiect masurarea si analiza

critica a consumurilor de timp pentru fiecare unitate de produs. Se studiaza
timpul operativ (timp de baza si timp ajutator). Aceasta metoda da
posibilitate sa se constate daca sunt lipsuri in organizarea locului de munca,
daca muncitorul executa miscari inutile, care ar putea fi evitate, si daca
elementele operatiei corespund conditiilor tehnologice prescrise.
Cronometrarea se aplica in cazul activitatii manuale cu caracter repetitiv. In
final se va obtine durata operatiei sau activitatii pentru a stabili norma de
productie si norma de timp.

In functie de timpul curent cronometrarea se clasifica:

Cronometrarea continua - se foloseste la masurarea operatiilor ale caror

elemente au o durata mai mare de 3 secunde si consta in inregistrarea
elementelor de timp in succesiunea lor tehnologica fara intrerupere.

Cronometrarea repetata - inregistrarea duratelor elementelor de munca ale

unei operatii luate separat intr-o anumita ordine de alternanta. Durata
elementelor de munca este mai mica de 3 secunde.

Cronometrarea selectiva - inregistrarea separata a duratelor unor elemente

de munca ce se urmaresc in mod special.

Cronometrarea selectiv-grupata - inregistrarea duratelor elementelor de

munca ale unei operatii grupate variabil de la un ciclu la altul.

Etapele efectuarii cronometrarii:

Pregatirea cronometrarii (pregatirea observatorului, alegerea executantului,

stabilirea momentului cronometrarii).

Determinarea numarului de observari. Cu cat numarul de observari este mai

mare cu atat mai precis si fundamentat se stabileste valoarea medie a sirului
cronometric. In practica se efectueaza 25-30 cronometrari.

Descompunerea operatiei in elemente de munca. Dupa stabilirea numarului

de observari se completeaza in fisa de cronometrare elementele de munca
supuse observarii in ordinea lor tehnologica stabilita prin descompunerea
procesului de munca.
 Cronometrare.

Principalul moment in prelucrarea rezultatelor consta in determinarea

duratei fiecarui element supus observarii.

Duratele fiecarui element intr-un numar oarecare de observari formeaza

asa numitul sir cronometric.

Fisa cronometrarii

Elementele Durata, sec

operatiei
I II III IV V VI

 Analiza rezultatelor. Calitatea rezultatelor obtinute prin observarile

cronometrice depinde de marimea dispersiei valorilor sirului cronometric
si de numarul de observari efectuate.

Marimea dispersiei se caracterizeaza prin coeficientul de stabilitate a

sirului cronometric, care se determina ca raport intre valoarea maxima (a
max) si cea minima (a min) a duratei elementului masurat pentru care s-a
format sirul cronometric.

Coeficientul de stabilitate obtinut se compara cu coeficientul de

stabilitate admisibil, fata de care trebuie sa fie mai mic sau egal.

Coeficientul de stabilitate admisibil variaza in functie de tipul de

productie si caracterul muncii.

Coeficientii admisibili

Caracterul Tipul de productie

muncii
De masa sau serie Serie mijlocie Serie mica sau
mare unicate
Manual-
mecanic
Manual

Daca coeficientul de stabilitate este mai mare decat cel admisibil, va

trebui sa se excluda din sir maximum 2/3 din numarul initial de valori. Daca
dupa eliminarea a 2/3 din cifre coeficientul este mai mic sirul cronometric
este considerat corespunzator. In caz contrar, sirul devine nul.

Mai apoi se determina durata medie pentru fiecare element al operatiei

ca medie aritmetica a tuturor masurarilor sirului de observari considerat
corespunzator.
 Dupa prelucrarea sirurilor cronometrice se trece la analiza si proiectarea
executarii mai rationale a operatiei studiate. Astfel, in cazul operatiilor
manuale sau manual-mecanice analiza rezultatelor observarii consta in
inlaturarea unor elemente care nu sunt necesare sau in inlocuirea unor
manuiri cu altele mai rationale.

Fotocronometrarea timpului de munca - metoda de masurare si analiza

in mod critic a duratei elementelor unui proces de munca sau a timpului de
folosire a utilajului sau de transformare a obiectului muncii prin combinarea
fotografierii cu cronometrarea continua in anumite perioade de timp. Aceasta
metoda se aplica la procesele de munca ce au elemente cu durate mari.

Fotocronometrarea se face asupra muncii unui executant individual.

Prelucrarea rezultatelor fotocronometrarii se efectueaza separat pentru

cronometrare si fotografiere.

6. Metoda observarilor instantanee

Observarea instantanee a timpului de munca - inregistrarea la intervale

neregulate a activitatii de moment a unuia sau a mai multor executanti in
scopul analizei gradului de ocupare.

Etapele de efectuare:

Pregatirea observarilor instantanee - stabilirea elementului de studiat,

determinarea numarului total de observari, frecventei observarilor, stabilirea
momentelor de observare, completarea fiselor zilnice si a fiselor pentru
centralizarea datelor.

Efectuarea observarilor  - se observa procesul, se stabileste in ce categorie

de timp se incadreaza elementul observat, se inregistreaza categoria
respectiva de timp in fisa de inregistrare prin simbolul stabilit.

Prelucrarea datelor - prelucrare zilnica, prelucrarea datelor medii se face

dupa 4-5 zile de la inceputul observarilor, prelucrarea finala si concluzii.

Pe langa observarea instantanee la intervale intamplatoare mai exista si

alte variante: metoda observarilor instantanee la intervale regulate, metoda
microobservarilor instantanee, metoda autoobservarilor instantanee.