Sisteme Informatice Edelhauser Eduard

EDUARD EDELHAUSER
SISTEME INFORMATICE
Editura UNIVERSITAS
Petroșani, 2019
Referenți științifici:
Horațiu Moldovan - Președinte Lasting Grup Timișoara
Alexandru Tulai - Vicepreședinte IT Cluster Cluj
© 2019 Editura Universitas Petroşani

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorilor. Orice reproducere
integrală sau parţială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare,
efectuate fără autorizaţia editorului este ilicită şi constituie o contrafacere. Sunt
acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes
ştiinţific, cu specificarea respectivei citări.
© 2019 Editura Universitas Petroşani

All rights are reserved to the authors of this edition. Any reproduction in whole
or in part, by any means, of pages of this work, performed without the authors
approval is illegal and constitutes an infringement. Accepted are only those
reproductions strictly reserved for use or citation of justified scientific interest,
specifying that citation.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

EDELHAUSER, EDUARD
Sisteme informatice / Eduard Edelhauser. - Petroşani : Universitas, 2019
Conţine bibliografie
ISBN 978-973-741-643-8
004
Editura UNIVERSITAS este recunoscută de către Ministerul Educaţiei Naționale

fiind acreditată CNCSIS (cod 194)
Tiparul executat la: Universitatea din Petroşani - Atelier Tipografie

Cuvânt înainte
… 15 ani de sisteme informatice la Universitatea din Petroșani,
Au trecut mai bine de 15 ani de când am abordat pentru prima oară

tematica așa numitelor la aceea vreme softuri de întreprindere, softuri integrate
sau softuri de business. Am surprins din acel moment piața națională a sistemelor
informatice pentru managementul afacerilor în două cărți de referință respectiv
Tehnologia informațiilor în afaceri în 2007 și Sisteme informatice în
managementul resurselor umane în 2011. Am studiat însă îndeaproape acest
domeniu și prin intermediul a doi implementatori de prestigiu din România,
respectiv SIVECO și Microsoft, companii cu care am colaborat în implementarea
a două mari proiecte dar și la elaborarea a peste 25 de lucrări științifice publicate
în jurnale de prestigiu.
Astăzi în domeniul IT 15 ani reprezintă enorm, schimbările produse sunt
uriașe, nimic nu mai arată ca în urmă cu câțiva ani. De aceea am dedicat un întreg
capitol importanței și efectului pe care îl aduce revoluția digitală, pentru ca
masteranzii să înțeleagă că lumea modernă fie tehnică, fie economică nu poate fi
concepută în lipsa tehnologiei informaționale.
Conceptele teoretice specifice sistemelor informatice sunt prezentate în
cel de al doilea capitol, și sunt utile pentru toți specialiștii din domeniul
economic, pentru că sistemele informatice dedicate unei componente funcționale
a organizației cum ar fi resursele umane, contabilitatea sau componenta
financiară sunt părți ale unui întreg, părți ce nu pot funcționa doar în
interdependență.
Și pentru că am abordat acest manual din prisma scurgerii celor 15 ani,
trebuie evidențiat faptul că în acest interval de 15 ani s-au petrecut schimbări
majore în acest domeniu, dar cu toate acestea trei nume mari din IT domină piața
românească în tot acest interval, respectiv SAP, Oracle și Microsoft, firme care
nu întâmplător în contextul globalizării dețin 55% din piața de la nivel mondial.
Acest manual didactic este dedicat în mod special masteranzilor din
domeniul economic și administrativ ai Universității din Petroșani, masteranzi ai
celor cinci specializări în a căror curriculă se regăsește disciplina de sisteme
informatice sub denumiri diverse. Astfel 80% din acest manual didactic este
particularizat pentru cele cinci specializări, respectiv prin cinci capitole având
fiecare capitol ca titlu denumirea disciplinei. Astfel sunt structurate capitolele 3
– 7 după cum urmează: Capitolul 3 - Sisteme informatice pentru managementul
afacerilor -Master Managementul Strategic al Afacerilor, Capitolul 4 - Sisteme
informatice în managementul resurselor umane – Master Managementul
Resurselor Umane, Capitolul 5 -Sisteme informatice integrate la nivel de
companie, Sisteme informatice contabile - Master Contabilitate și Audit,
Capitolul 6 - Sisteme informatice financiar bancare – Master Management
Financiar Bancar, Capitolul 7 -E-government – Sisteme informatice pentru
administrație publică – Master Administrație Publică și Dezvoltare Comunitară.
Închei acest scurt cuvânt înainte prin a preciza faptul că la Universitatea
din Petroșani au existat preocupări legate de sistemele informatice în cadrul
catedrei de management începând din anii 90, dar o disciplină propriu zisă de
sisteme informatice a apărut în curicula academică doar după anul 2004, iar din
acel moment am încercat să aduc aproape de mediul academic universitar firme
de prestigiu din domeniu și să insuflu tinerilor dorința de a utiliza într-o cât mai
mare măsură tehnologia informației în domeniul lor de activitate.
Petroșani,
16 septembrie 2019
profesor universitar dr. habil ing. dr. ec.
Eduard V. Edelhauser
CUPRINS
Capitolul 1 Introducere - Revoluția digitală - modele tradiționale de

11
afaceri și remodelarea industriilor
1.1. Definirea revoluției digitale 11
1.2. A patra Revoluție Industrială - Revoluția Digitală 13
1.3. Revoluția digitală în afaceri
15
Revoluția digitală în România
1.4. România și revoluția industrială 4.0 18
1.5. O nouă revoluție industrială! Ce este "Industria 4.0" 20
Capitolul 2 Sistemele informatice integrate, instrument indispensabil

25
pentru managementul modern al afacerilor
2.1. Metodele de management conectate la tehnologiei informației și a
26
comunicării
2.2. Sistemele informatice integrate pentru managementul afacerilor 28
2.3. Enterprise Resource Planning. Procesele funcționale ale unei organizații,
32
susceptibile a fi gestionate de un ERP
2.4. Tendințe ale sistemelor informatice integrate 39
2.5. Sistemele informatice de suport decizional 40
2.6. Inteligenta economică a organizațiilor și decizia asistată 48
2.7. Premise ale dezvoltării inteligenței economice în organizații 50
2.8. Sisteme informatice pentru inteligența afacerilor 52
2.9. Tabloul de bord (dashboard-ul), și ScoreCard-ul produse informatice de
55
suport decizional pentru managerii unei organizații
2.10. BPM – Business Process Management Managementul Proceselor de
62
Afaceri
2.11. ECM - Enterprise Content Management Managementul Conținutului 64
2.12. Evoluția sistemelor ERP pe piața românească, între anii 2005 – 2015 65
2.13. Trenduri pe piața sistemelor informatice integrate 66
2.14. SaaS și Cloud 67
Capitolul 3 Sisteme informatice pentru managementul afacerilor

74
Dezvoltatori și implementatori de ERP–uri 2019
3.1. Cote de piață ale principalilor dezvoltatori și implementatori de soft de
74
întreprindere
3.2. Costuri, Durate de implementare și Utilizarea tehnologiilor Cloud
76
la principalii implementatori ERP
3.3. Sectorul IT&C în România 80
Capitolul 4 Sisteme informatice pentru managementul resurselor umane 86
4.1. Evidența personalului. Dosarele de personal și statisticile 86
4.1.1. Vechimea în muncă 88
4.1.2. Cărțile de muncă 89
4.2. Aplicația ReviSal utilizata pentru completarea registrului general de
90
evidență a salariaților în format electronic
4.2.1 Introducere date despre angajator 91
4.2.2. Introducerea datelor despre Salariați și Contracte 91
4.2.3. Rapoarte ReviSal 94
4.3. WSAL – aplicație informatică pentru realizarea evidențelor privind
personalul uneia sau mai multor firme și calculul salariului personalului 96
conform normelor legale
4.4. EDUSAL – Aplicație informatică pentru managementul resurselor umane
107
din sistemul de învățământ
Capitolul 5 Sisteme informatice contabile 117

5.1. SAGA C.P. - Programul de contabilitate SAGA 117
5.2. Programul de contabilitate CIEL 122
5.3. Scurt ghid de contabilitate informatizată prin CIEL 124
5.3.1. Rapoarte și situații contabile 124
5.3.2. Rapoarte de gestiune 126
5.3.3. Jurnalele de cumpărări, vânzări și declarația 300 - generarea lor în
128
CIEL
5.3.4. Registrul jurnal și registrul de casa – două registre obligatorii pentru
131
orice profesionist
Capitolul 6 Sisteme informatice bancare 134

6.1. Softuri integrate utilizate în băncile din sistemul bancar românesc 134
6.1.1. Soluțiile Charisma dezvoltate de Total Soft pentru sectorul
134
Financiar-Bancar
6.1.2. Soluția pentru sectorul bancar dezvoltată de SIVECO - SIVBank 135
6.2. Soluții informatice - Aplicații particularizate 136
6.3. Aplicații mobile utilizate în sistemul bancar 138
6.3.1. Digital Banking de la BCR – George. Aplicația mobilă George -
138
Primul Banking Inteligent
6.3.2. Internet Banking de la BRD – MyBRD Net 140
6.3.3. Mobile Banking la BT – BT Pay. BT Pay plătește rapid cu telefonul 142
6.3.4. UniCredit Bank – Mobile Banking 144
6.3.5. Mobile Banking la Raiffeisen Bank – Raiffeisen Smart Mobile 145
6.3.6. Mobile Banking la ING Bank – ING Pay 146
Capitolul 7 E-government e-guvernare. Sisteme informatice integrate
149
pentru administrația publică
7.1. e-guvernare.ro – Sistemul Electronic Național SEN 150
7.1.1. Ghișeul Virtual de Plăți 151
7.1.2. Sistem de informare si plata on-line a taxelor si impozitelor locale 153
7.1.3. Spațiul Privat Virtual 154
7.1.4. Declarația unică 155
7.2. Studiu privind implementarea Guvernării Digitale în România 158
7.3. Sisteme informatice integrate pentru administrația publică 161
7.3.1. Indeco soft 161
7.3.2. SOBIS – Soluție Informatică pentru Administrația Publică 165
7.3.3. NicSOFT Soft Impozite si taxe locale. Sistem informatic pentru
174
stabilirea, urmărirea, controlul și încasarea impozitelor și taxelor locale
Prefață
Este foarte cunoscut și la modă (buzzword) subiectul „Transformării

Digitale” și nu doar în România. Discuția din țara noastră pe marginea acestei
topici este, în realitate, destul de dezechilibrată. Cred că nici nu ar putea fi altfel.
Această discuție este susținută, de altfel nu foarte intens, doar de cei ce cred că
ar putea avea o poziție de furnizor pe vreuna din componentele transformării
digitale. Nici măcar aici, unde se poate bănui că ar exista un interes direct, de
business, lucrurile nu sunt prea evoluate: lipsește o viziune consistentă a
transformării comunitare care să alinieze furnizorii într-un efort de integrare a
componentelor (sisteme) într-o arhitectură a viitorului obligatorie, dacă ne dorim
o dezvoltare locală / regională sustenabilă, și care se conturează din ce în ce mai
clar ca necesitate. Despre potențialii beneficiari nu avem semne (semnificative
statistic) că ar fi conștienți de oportunitatea și importanța acestui proces de
transformare în ceea ce privește viitorul lor, fie că e vorba de firme private,
instituții ale statului sau ONG-uri. Transformarea nu este trivială – nu este vorba
de o achiziție de instrumente informatice care să automatizeze diverse activități
specifice acestor organizații. Este vorba de o transformare profundă a proceselor
de business și, implicit, de transformarea tuturor relațiilor care definesc contextul
complex în care aceste organizații își derulează ciclul de viață. Este vorba de
transformare care să producă efecte semnificative la nivelul accesibilității,
productivității, controlabilității, predictivității și, în ultimă instanță,
sustenabilității activităților din companii, instituții, ONG-uri, comunități.
Din perspectiva unui business de IT (ca industrie orizontală, suport
pentru direcțiile de „dezvoltare inteligentă” recunoscute și recomandate pentru
România de către Comisia Europeană) suntem într-o situație paradoxală: există
o forță de muncă notorie în IT, cunoscută și apreciată unanim în exteriorul țării.
Nu există (la nivel de masă critică) soluții informatice create la noi care să se
constituie în suportul organizațional care să producă efectul de transformare
necesar. Concentrarea de atenție este pe industria de outsourcing, nu pe cea de
creație de proprietate intelectuală proprie, sub formă de produse sau servicii.
Dezbaterea este mai largă și nu e locul ei aici.
Una din cauzele majore care duc la nerealizarea transformării este lipsa
de specialiști. Probabilitatea ca neincluderea conținutului aferent unei educații
serioase în această direcție într-un curriculum universitar să se constituie într-o
astfel de cauză este foarte mare.
Din aceste motive, inițiativa d-lui prof. dr. ing. Eduard Edelhauser este cu
totul ieșită din comun în peisajul academic românesc. Ea are darul să înceapă să
umple acest gol sistemic pe care îl resimte, în final, toată societatea noastră.
Abordarea autorului este una orientată clar pe pragmatism, alt articol care
este aproape absent din educația universitară de la noi. La fel și în cea
preuniversitară. În primul rând se afirmă clar destinația lucrării: didactică
academică. Deși autorul o recomandă pentru masteranzi, opinia noastră este că
aceasta se constituie într-o bază de studiu consistentă pentru toți anii de studiu
din universitate, inclusiv doctorat și studii post doctorale.
Lucrarea începe cu o analiză pertinentă a contextului complex social-
economic-cultural în care se manifestă industria IT din România, cu referire
directă la aceeași evoluție la nivel mondial. Este examinată în detaliu „revoluția
digitală” și impactul ei la nivelul societății, prin componentele „Industry 4.0”,
„Internet of Things”, „Big Data”, „Artificial Intelligence”, „Robotics” etc. De
asemenea, este de remarcat poziționarea realistă în ceea ce privește consumul
rezultatelor industriei IT și locul oferit ei de cunoașterea extensivă a proceselor
de business din orice organizație, anume de participant activ la definirea și
execuția strategiei de dezvoltare / transformare organizațională.
În următorul capitol avem o analiză consistentă a conceptului de „sistem
informatic integrat” și a importanței includerii capabilității de integrare în
arhitectura sistemelor suport organizațional, respectiv în managementul
organizațiilor. Aici apare un aspect foarte relevant pentru studenți – în
disciplinele de IT s-a schimbat obiectul central de activitate din linia de cod în
procesul de business, orientând scopul acestora spre aplicarea directă a
rezultatelor științifice și tehnologice (transfer tehnologic și de cunoaștere) în
domenii concrete de activitate economică și socială. Cu alte cuvinte, prin
schimbarea profundă a proceselor de business și adopția acestora în comunități /
organizații, se produce o transformare culturală.
Sunt trecute în revistă conceptele fundamentale – de la modele și culturi
organizaționale, la metodologii de transformare continuă a proceselor de
business, până la arhitecturi de soluție informatică integrată, respectiv arhitecturi
funcționale, arhitecturi tehnice, sisteme informatice operaționale specializate
(tehnologii OLTP) ERP, CRM, SCM, SRM, ECM etc. De asemenea este
prezentat și nivelul analitic, de soluții suport de decizie (tehnologii OLAP, Data
Mining etc) atât partea de structurare dimensională a informației – DWH
(DataWareHousing) cât și cea de prezentare a rezultatelor spre consumatorul
direct – BI (Business Intelligence), incluzând și instrumente din zona strategiei
– BSC (Balanced ScoreCards). Sunt analizate apoi modalitățile de ofertare pe
piață a acestor soluții, în acord cu oportunitatea creată de noile tehnologii – Web,
Mobile, Cloud: trecerea de la On Premise la SaaS (Software as a Service), PaaS
(Platform as a Service), IaaS (Infrastructure as a Service) etc.
În următorul capitol sunt analizate acoperirea pieței românești cu soluții
informatice integrate, respectiv distribuția geografică națională a forței de muncă
din IT. Sunt menționate soluțiile marilor producători mondiali de nivel I (SAP,
Oracle – inclusiv achizițiile PeopleSoft, JD Edwards, Siebel), apoi cele de nivel
II (Microsoft, Infor etc). În limitele existenței și validității informației disponibile
public, este făcută o analiză a unora din producătorii și / sau implementatorii
români de sisteme informatice integrate, respectiv a unor cote de piață.
Următoarele capitole abordează sectorial o descriere detaliată a
funcționalităților sistemelor informatice integrate, cuprinzând atât sectorul public
cât și diverse arii de activitate din sectorul privat. Din nou este de remarcat
abordarea pragmatică a subiectului prin prezentarea concretă și coerentă a
funcționalităților unora din soluțiile existente în piața românească, de data aceasta
servind ca model, ca instrument de transfer de cunoaștere, în cele cinci domenii
de aplicație a sistemelor integrate alese ca specializări de master.
Închei cu felicitări adresate autorului pentru remarcabila inițiativă și
lucrare și cu recomandarea caldă de a utiliza intensiv și general această abordare
în toate zonele de specializare academică și la toate nivelurile.
Ioan-Alexandru Tulai Cluj – Napoca, 14.09.2019

Președinte fondator Cluj IT Cluster
Change Management Certified Practitioner (APMG International –UK)
Sisteme informatice Eduard Edelhause r
Capitolul 1
Introducere
Revoluția digitală - modele tradiționale de afaceri și remodelarea industriilor
Rezultatele unui studiu arată că revoluția digitală va afecta puternic în

următorii cinci ani (2020-2025) aproximativ 40% dintre companiile ce urmează
modele tradiționale de afaceri, din 12 industrii luate în considerare. Pentru companii,
acest lucru poate însemna, în unele cazuri, pierderea cotei de piață sau chiar falimentul.
Cu toate acestea, reprezentanții a 45% dintre companii consideră că revoluția digitală nu
este un subiect atât de important încât să fie dezbătut în ședințele consiliului de
administrație.
Majoritatea managerilor intervievați afirmă că transformarea digitală are o
influență pozitivă asupra afacerilor și asupra societății. Concret, 75% dintre aceștia
consideră că revoluția digitală este o formă de progres, 72% spun că aduce valoare
adăugată consumatorilor, iar 66% consideră că duce la creșterea responsabilității
individuale. Pe de altă parte, 43% dintre managerii intervievați nu conștientizează
riscurile pe care le implică revoluția digitală sau nu i-au acordat suficientă atenție, în
timp ce numai 25% investesc proactiv în tehnologie.
Dintre cele 12 industrii analizate, produsele și serviciile din zona de tehnologie
vor fi cel mai afectate de aceste schimbări în următorii cinci ani. De asemenea, industrii
care gestionează foarte multe date și informații, cum sunt media și entertainment,
telecomunicații, servicii financiare și retail, vor fi nevoite să facă importante investiții în
tehnologie pentru a face față provocărilor revoluției digitale.
Această schimbare este determinată de modul de lucru și ritmul în care se
dezvoltă startup-urile, competitori activi și proactivi în folosirea de tehnologie, de
contopirea industriilor, pe măsură ce dezvoltarea digitală permite extinderea afacerilor
pe noi piețe.
Executivii din companiile care au la bază modele tradiționale de afaceri se
așteaptă la schimbări majore în următorii cinci ani datorită revoluției digitale, care se vor
reflecta inclusiv în cota de piață.
1.1. Definirea revoluției digitale
Tehnologia transformă lumea în mod imprevizibil, schimbând complet modul

în care facem business. O nouă realitate se conturează rapid chiar sub ochii noștri. Trăim
vremuri fără precedent. Este un challenge. Alimentată de ultimele tehnologii, noua
realitate vine cu amenințări, dar și cu oportunități. Vorbim despre o schimbare
tehnologică majoră. Este timpul pentru Inovație. Rolul clasic, neriscant și confortabil al
unui CIO (Chief Information Officer) s-a încheiat. Este vremea unui CIO carismatic,
creativ și deschis, care poate conduce o companie prin furtuna tehnologiei disruptive.
Directorii IT au acum șansa istorică de a fi promotorii schimbării paradigmei de
business, precum și de a crea și de a pune în practică agenda digitală.
„Comunicarea, proactivitatea și echipa sunt principalele componente pentru
reușita în Digital Revolution”, spune Aurelian Sin, director IT pentru zona EMEA
(Europe, Middle East and Africa), Federal-Mogul. După 16 ani în care a fost CIO în mai
multe companii, Aurelian Sin spune că a observat că firmele în care directorul de IT a
Sisteme informatice Edua rd Edelhauser
făcut parte din board au progresat mult mai rapid și au reușit să fie înaintea concurenței.
„Un CIO nu este nu lider în tehnologie, ci un lider de business care înțelege tehnologia,
de aceea locul lui trebuie să fie în boardul companiei”, a spus Aurelian Sin.
Ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Marius Bostan spune
despre importanța securității cibernetice. „Am speranța că în acest an vom fundamenta
o reașezare a obiectivelor din domeniu. Statul merge în urma companiilor
private. Personal sunt adeptul unei schimbări și aș dori ca, până în septembrie —
octombrie, să o pun în aplicare. Mai e nevoie de multă muncă pentru a adapta cadrul
legal. Deocamdată, avem Consiliul Tehnic Economic pentru Societatea Informațională
care analizează orice proiect de peste 2,5 milioane de lei”. Oficialul a mulțumit
membrilor CIO Council pentru că au oferit un cadru de inovare Statului: “Vreau să vă
mulțumesc celor care m-ați ajutat cu idei până acum. Am nevoie să continue discuțiile,
am creat un grup, am nevoie de inputurile dumneavoastră, am nevoie atât de analiză,
cât și de previziune”, a adăugat Marius Bostan.
Proactivitatea este foarte importantă în actualul proces de schimbare „Nimeni nu
o să ne aducă locul în boardul companiei pe tavă, dar trebuie să convingem că locul
nostru este acolo. Așa putem percepe schimbările mult mai devreme și putem deveni
parteneri în schimbare. Revoluția digitală este o oportunitate pentru noi, cei care
înțelegem tehnologia și trebuie să fim în primul rând la acest spectacol. Nu este ușor,
pentru că bugetele de digital nu sunt la IT, ci la marketing”, spune Aurelian Sin, care
îndemna pe directorii de IT să fie proactivi, nu reactivi, să participe la schimbarea din
companii și să convingă că rolul lor este în board. El a menționat că, din experiență știe
că, principalul obstacol în calea performanței este rezistența la schimbare sau faptul că
așteptările nu sunt, de cele mai multe ori, realiste. „Suntem în momentul traversării unei
schimbări majore: cloud-ul, social media, big data și mobility. Trebuie să avem viziunea
întregii organizații, să ne dăm seama care e limita volumului de schimbare și să vedem
dacă mai e loc pentru procesul pe care ni-l dorim. Zona de digital e o pâine de mâncat.
Trebuie să ne apucăm să feliem și să luăm parte la masa aceasta”, a adăugat Sin.
„Tehnologia se învață, dar abilitățile de comunicare contează foarte mult. Așadar,
revoluția digitală este o mare oportunitate”, a concluzionat Aurelian Sin.
Cosmin Alexandru, speaker inspirațional, partener Wanted Transformation și
strateg spune care sunt abilitățile de care avem nevoie în Revoluția Digitală: gândire
strategică în sens dinamic, capacitate de a atrage și de a menține talente, capacitate de a
colabora. Alexandru crede că în România s-au dezvoltat foarte mulți informaticieni
pentru că sunt foarte puțini profesori, astfel că fiecare tânăr a trebuit să învețe singur cum
se face și tocmai asta l-a făcut să fie foarte bun. „Avem o mare capacitate de a ne dedica
muncii și celor cu care lucrăm, o disponibilitate către efort și către învățare neobișnuite
în cultura tranzacțională și asta ne face foarte căutați. Generația Millennials este marea
provocare a managerilor de astăzi. Ei caută impact. Dacă un job le va aduce impact vor
alege acel job. Dacă nu printr-un job vor obține impact, nu vor alege un job”, afirmă
Alexandru explicând punctele noastre forte în IT. Ne mai face diferiți faptul că trăim cu
o cultură în care oamenii muncesc pentru cineva și nu pentru ceva, iar relația este mai
importantă decât treaba și pentru foarte puțini nu contează cu cine fac treaba, ci contează
să facă o treabă bună. El explica sentimentul de fractură între generații, ca fiind generat
de viteza cu care se întâmplă lucrurile. „Copii nu au răbdare. Prezentul înseamnă trei
secunde ”, spune Cosmin Alexandru.
1.2. A patra Revoluție Industrială - Revoluția Digitală
"A patra Revoluție Industrială - Revoluția Digitală" a fost tema celui de-al 46-
lea Forum Economic Mondial de la Davos (Elveția) - reprezintă o amenințare mai mare
la adresa omenirii decât migrația necontrolată și crizele piețelor, însumate. Lansarea
Forumului Economic de la Davos s-a desfășurat într-o deprimantă stare de anxietate
(dex: insecuritate, neliniște, tulburare, griji, temeri, îngrijorare, teamă, frământări, stres),
marcată chiar și de o nouă cădere istorică a piețelor, în special de țiței, care după un șoc
de -3% a atins un nou minim istoric de 26,94 USD/baril, însă și a acțiunilor, în special
din Europa, cu peste -3%, și în SUA tot cu -3%. Cu scăderile de peste 1% din China ne-
am obișnuit deja, însă mai puțin cu cea din întreaga Asie - între care Japonia aproape -
4%, Hong Kong chiar peste -4%, Singapore -3% și tot așa. Altfel spus, lucrările
actualului forum economic au fost mai mult ca niciodată eclipsate de tragismul realității
în care trăim pe această planetă, astăzi, acum.
Nu ne putem lansa în presupuneri și prezumții, cum că piețele mondiale ar fi
vrut să transmită ieri, la demararea forumului, un semnal, prin această dură și abruptă
cădere colectivă, elitelor politice și economice reunite la Davos, cum că nivelul
concentrat de ipocrizie, din acea înaltă citadela, din Munții Alpi, ar fi atins apogeul. Dacă
însă privim la statistica NGO-ului britanic, Oxfam, care ne-a dezvăluit recent culmile
inegalității mondiale, între bogați și săraci, prăpastia uriașă existentă între aceștia și luăm
act că, dintre actualii Parteneri ai Forumului de la Davos, adică Sponsori, să ne înțelegem
bine, 9 din 10 multinaționale au cel puțin un cont deschis în paradisuri fiscale, adică 90%
dintre participanții sponsori, am putea să ne lansăm și în presupuneri, însă hotărât nu o
vom face, că doar suntem profesioniști.
Aceste multinaționale sunt dintre cele care fac obiectul celor 7600 de miliarde
de USD, existenți în zonele off shore și de paradis fiscal, iar pe timpul celor 4 zile, în
cadrul sesiunilor, vor expune chiar despre pericolul divizării omenirii și a inegalităților
flagrante, între bogați, 1% ,și ceilalți, 99%. S-a analizat un total de 200 de multinaționale
care au făcut obiectul cercetărilor organizației britanice, între care și multinaționalele
sponsori la Forumul de la Davos.
Voi prezenta cele opt teme asupra cărora actualul Forum de la Davos a început
să-și îndrepte atenția, încă din prima zi. Acestea sunt: dezvoltarea roboticii, a
inteligenței artificiale, terorismul și criza migrației, criza din piețe, schimbarea
climei, Europa, inegalitatea socială, medicina, criminalitatea cibernetică și
libertățile civile.
"Revoluția Digitală" este considerată pe bună dreptate "A 4-a Revoluție
Industrială" din istorie, altfel spus "Digitalizarea Economiei", o combinație de noi
tehnologii, progresul robotizării, "internetul lucrurilor", "big data", tipărire, printare în
3D, inclusiv în sfera organelor pentru transplanturi în medicină - greu de crezut, nu? - și
multe altele.
Am să explic mai întâi ce poate însemna "internetul lucrurilor" și "big data".
"Internetul lucrurilor" este un concept prin care orice element se poate conecta la Internet
pentru a prelua informații, în scopul sporirii valorii intrinsece a acestuia, în anul 2012
fiind conectate la Internet 15 miliarde de lucruri (mașini, echipamente și obiecte),
urmând că în anul 2020 să se ajungă la 80 de miliarde de lucruri conectate.
"Big data" este considerată o revoluție, care va schimba modul omenirii de a

trăi, de fapt reprezintă o inflație de date, o avalanșă de informații și date, care au
potențialul să afecteze profund modul în care facem afaceri și chiar modul de a trăi.
Am explicat toate acestea, pentru a explica o afirmație de ieri din cadrul
forumului și anume că societatea umană este pe cale să se schimbe în profunzime, fără
să realizeze astăzi ce viteză mare de transformare implică noua revoluție digitală.
Considerându-se că ne aflăm în fața unui real și chiar greu de înțeles proces de "uberizare
a economiei", cunoscătorii înțeleg foarte bine această expresie, pe care din motive lesne
de înțeles nu o explicitez.
Revoluția digitală, aflată în plină desfășurare, accelerată, inimaginabil de rapidă,
va produce mari perturbații la nivelul populațiilor, inclusiv românească, prin noul proces
și fenomen de periferizare (termenul îmi aparține, l-am creat special) și izolare a celor
mulți, mai puțin sau deloc conectați la "A 4-a Revoluție Industrială" - priviți în stânga
și-n dreapta dumneavoastră și veți vedea cât de mulți sunt.
Se anticipează că această nouă revoluție va conduce la schimbări majore, în sens
de perturbații, atât asupra modelului de afaceri, cât și în domeniul forței de muncă, numai
pentru următorii cinci ani fiind așteptați cel puțin 5 milioane de noi șomeri, rezultați
numai din această cauză.
Piața muncii urmează să fie cel mai puternic zdruncinată în următorii cinci ani
de acest fenomen, prin digitalizare, în special a proceselor de producție. Chiar dacă nu
este înțeleasă pe moment, această nouă "Revoluție Digitală", aflată în plină desfășurare,
va produce mutații majore, inclusiv în România, în special asupra pieței muncii.
Guvernele se vor confrunta și va trebui să facă față unui șomaj crescut, de aici
vor rezulta și mai mari inegalități decât cele existente astăzi, culminând cu instabilitate
socială. Dacă mai adăugăm potențialul și perspectiva migrării de astăzi, pe plan mondial,
care se cifrează la 60 de milioane cetățeni, din care 1 milion este deja instalat în Uniunea
Europeană, provocând cel mai mare proces migrator de după al doilea Război Mondial
și totodată cea mai cumplită criză la nivel comunitar, care a aruncat în aer și ultimul
crâmpei de speranță, vizând o Uniune Europeană funcțională, atunci tabloul devine
aproape complet.
Guvernele, implicit Guvernul României, au o obligație majoră în a minimiza
efectele acestei noi revoluții asupra populațiilor, ele oricum vor lovi cu tărie, și anume
organizarea trecerii populațiilor forței de muncă active, a forței de muncă în devenire, pe
termen mediu, la sistemul de competențe pentru viitor - acesta este termenul folosit la
Davos ieri. Altfel spus, se impune cu necesitate, dacă nu s-a început până în prezent,
declanșarea la nivelul țării a programului național de trecere de la sistemul clasic de
muncă la cel bazat pe noile competențe, generate de realitățile noii revoluții digitale, în
special în domeniul industrial, însă nu numai.
O idee interesantă a fost generată în domeniul atât de controversat, în special în
România, a energiei regenerabile. S-a statuat, întrucât fraza este foarte bine definită:
"Pentru regenerabile, viața nu va fi ușoară!". Concluzia ar fi că anumite lucruri care
astăzi, în anul 2016, par ficțiune - cum ar fi intrarea lumii în noua eră a roboticii avansate,
inteligența artificială și modificarea genetică - în anul 2025 vor deveni realitate
științifică.
1.3. Revoluția digitală în afaceri

Revoluția digitală în România
Sunt pregătite companiile din România să facă față saltului către competiția
digitală globală? O scurtă privire în trecut prin lentila prezentului este suficientă pentru
a conștientiza ceva ce ni se pare deja normalitate. Ați analizat cât timp alocați și cât de
mult depindeți de telefoane mobile, tablete, computere. etc.? Au devenit o extensie a
noastră. Le folosim în timpul mesei, în pat, în vacanță etc. Uneori înlocuiesc până și
jucăriile tradiționale pentru copii.
Figura 1.1 Timpul alocat zilnic interacțiunilor digitale s-a dublat în ultimii 3 ani
(sursa: Analysys Mason 2014 study in France, Germany, the UK and the USA)
Timpul pe care-l alocam zilnic smartphone-ului creste. De la 98 min zilnic in

2011 am ajuns la 195 in 2013 (vezi figura 1.1.). Interesant este și cum alocăm acest timp.
Scade zona de comunicare (apeluri telefonice si video) și cresc comerțul, social
networkingul, jocurile și distracția în general, navigarea pe Internet. Conform unui studiu
recent: 20% dintre divorțurile din SUA sunt cauzate de utilizarea rețelelor sociale.
Viața noastră digitala? Conștient sau nu, cu toții trăim vieți duble: una în lumea
reală- tangibilă și una online – virtuală. Din ce în ce mai multe activități se mută din
sfera reală în cea digitală: cumpărăturile, tranzacțiile bancare, distracția, interacțiunea cu
prietenii. De ce? Pentru că este mai facil și mai ieftin.
Potrivit unui studiu PwC, în Marea Britanie valoarea bunurilor digitale ale
consumatorilor se ridică la 25 miliarde lire și include de la download-uri plătite (filme,
cărți, muzică) până la informații personale stocate online (fotografii).
Figura 1.2 Nativii digitali vor deveni consumatorii majoritari după 2017
Nativii digitali sunt cei născuți în cultura tehnologiei digitale. Ei sunt în același
timp consumatori și angajați. Sunt 3 tipuri de consumatori activi în prezent:
 cel tradițional (care este mai puțin sub influența tehnologiei digitale) aflat pe
cale de dispariție din cauza îmbătrânirii și a tranziției spre zona digitală;
 cel convertit la tehnologia digitală;
 cel “născut” digital. Nu peste mult timp (vezi figura 1.2) consumatorul digital
va deveni normalitatea în piață.
Cum va influența piața forței de muncă? Percepția asupra locului de muncă se
va schimba. Modelul educație - profesie - pensie se va schimba.
Figura 1.3 În viitor lucrătorii își vor oferi serviciile pe piața globală își vor construi
propriul brand
Dezvoltarea tehnologiei digitale a schimbat modul de interacțiune al oamenilor și

al companiilor. Un lucru este clar: lumea, așa cum o știm, se va schimba.
Cum va influența piața de consum? Nativii digitali doresc servicii și produse
personalizate și accesibile în alt mod. Se observă deja ca dispozitivele mobile devin din
ce în ce mai des utilizate pentru activități legate de procesul de cumpărare (vezi figura
1.4).
Figura 1.4. Cum sunt folosite telefoanele mobile, tabletele și PC-uri în procesul de
cumpărare
Se estimează că în următorii 20 ani, jumătate din locurile de muncă din SUA vor
fi automatizate. 2 din 5 oameni cred că tradiționalul loc de muncă va dispărea. În schimb
oamenii vor avea propriile branduri și își vor vinde abilitățile către cei ce au nevoie de
ale atunci când au nevoie.
46% dintre experții în resurse umane se așteaptă că 20% din forța de muncă va
fi compusă din contractori sau angajați temporari. În noul context în care oamenii se vor
detașa de tradiționalul birou, apare necesitatea accesului facil la informații și aplicații
din afara biroului.
Tehnologiile emergente vor sprijini acest trend prin:
 Soluții de mobilitate și procesare în cloud prin care se va facilita accesul virtual
la resursele informatice ale companiei indiferent de aria geografica.
 Soluțiile de tip data analytics care vor ajuta la eficientizarea procesului
decizional
 Soluțiile de tip social media care vor sprijini colaborarea atât între angajați cât
și între companie și parteneri, clienți
Ce înseamnă de fapt transformarea digitală într-o organizație? Este
important să înțelegem că transformarea digitală nu presupune transformarea proceselor
analogice existente în procese digitale prin introducerea tehnologiei digitale în
activitatea curentă. Transformarea digitala implica regândirea profundă a modului în
care interacționați cu clienții și furnizorii, a modului în care furnizați produse și servicii,
adică a modului în care faceți afaceri în general.
Este foarte important ca tehnologia să "îmbrace" procese de afacere eficiente.
Dacă se adaugă tehnologie performantă unor procese defectuoase, tot ce se obține
reprezintă niște procese rapide, dar defectuoase. Tehnologia există pentru a ajuta
afacerea să funcționeze mai simplu, mai repede și mai exact. Dacă procesele de afaceri
nu sunt eficiente, tehnologia nu reprezintă un avantaj.
Această oportunitate semnificativă vine și cu un risc. Dezvoltarea rapidă a
infracționalității cibernetice este doar un exemplu. În final cel mai mare risc este de a nu
te adapta la impactul global al transformării digitale în timp ce competiția ta o poate face.
În trecut digital business însemna e-commerce, însă vremurile s-au schimbat: 4 categorii
tehnologice stau la baza transformării digitale și împing mediul de afaceri spre inovație,
în același timp oferind șansa consumatorului de a fi mai bine informat, mai bine conectat
și mai vocal.
Figura 1.5 Ansamblul se numește SMAC: social, mobile, analytics, cloud
Social media este posibilitatea tehnologică de a comunica bidirecțional între

oameni și organizații la nivel global. Prin aceasta, se dezvoltă noi căi de acces către
clienți (ex: facebook, linkedin). Mobile înseamnă ansamblul de dispozitive mobile
dotate cu aplicații ce permit accesul la informații și schimbul de informații de oriunde și
oricând. Data Analytics înseamnă știința examinării datelor brute, în scopul extragerii
concluziilor relevante despre acestea. În business, aplicarea imediată este legată de
înțelegerea comportamentului clienților: cum, unde și când consumatorii sunt interesați
de bunuri și servicii. Cloud computing înseamnă servicii de stocare, procesare și
management al resurselor IT utilizând Internetul ca și conexiune în detrimentul legăturii
directe la un server.
Principalele avantaje ale noilor tehnologii:
Social media: monitorizarea activității peste numeroase canale în vederea
cercetării pieței, de la înțelegerea reputației produselor până la cea a priorităților
consumatorilor. Mobile: utilizarea tuturor formelor de tehnologie mobilă pentru a
impulsiona afacerea. Analytics: evaluarea potențialului pieței în baza segmentării la
nivel de consumator și nu de produs. Cloud: tehnologiile de tip cloud la nivel de
infrastructura și aplicații vor schimba fundamental rolul IT-ului în organizație, de la
custode la orchestrator al serviciilor aduse afacerii.
Concluzii
1. Cheia transformării digitale este că tehnologia nu este totul, ci mai degrabă are
legătură cu schimbările pe care tehnologia le aduce în societatea umană.
2. Transformarea digitală se reduce la oameni. Schimbările majore nu se referă
doar la consumatori, ci și la angajați.
3. Indiferent de abordarea transformării digitale, afacerile se vor schimba,
începând de la modele de business, strategii, până la structura organizatorică și
tehnologiile utilizate.
Companiile vor utiliza tehnologia pentru a se adapta în contextul noii generații
de consumatori și angajați.
Figura 1.6. Cum trebuie sa se schimbe o afacere în viitor
1.4. România și revoluția industrială 4.0
În următorul deceniu am putea asista la primele concretizări ale strategiei

guvernului german care intenționează informatizarea industriei prelucrătoare și
promovează așa-zisa “Smart Factory”, Fabrica Inteligentă. Prin noile apariții
tehnologice, tendința industriașilor pentru utilizarea eficientă a resurselor, precum și prin
utilizarea internetului obiectelor, acest lucru este posibil în următorii ani pe scară largă.
Dacă în secolele XVIII-XIX, efectele primei revoluții industriale s-au manifestat

benefic asupra Angliei, care a reușit să se mențină prima putere industrială a lumii până
înspre anii 1900, Franța a evoluat mai lent, abia spre sfârșitul perioadei revoluției
industriale. Cazul Germaniei însă a fost puțin diferit, industrializarea fiind afectată de
fărâmițarea politică a țării, condițiile favorabile declanșării revoluției în acest domeniu
concretizându-se câteva decenii mai târziu.
Când a “izbucnit” însă ce-a de-a doua revoluție industrială, caracterizată de
producția în masă și dezvoltarea unor ramuri industriale precum industria electrotehnică,
chimică sau a automobilelor, Germania era mult mai bine plasată. Consolidându-și
poziția de lider în cercetarea chimică în universități și laboratoare industriale, Germania
a devenit dominantă în industria chimică din lume în secolul al XIX-lea, chiar dacă din
punct de vedere tehnologic i-a mai trebuit ceva până să depășească Regatul Unit și
Franța.
Următoarea etapă, cea a digitalizării industriei este considerată cea de-a treia
revoluție industrială. Economistul Jeremy Rifkin are o viziune clară asupra felului în
care acest lucru va influența, nu doar domeniul economic, ci și alte domenii - ne cere să
ne imaginăm sute de milioane de oameni care produc propria energie verde în casele lor,
birouri și fabrici, însă asta nu e tot. Ceea ce este mai interesant este împărțirea acesteia
cu celălalt, precum într-un "internet al energiei", la fel cum acum folosim “share” pentru
a distribui on-line informațiile.
Prin apariția imprimantei 3D, capabilă de a produce chiar și alimente, se trece la
ceea ce specialiștii numesc ″cea de-a patra revoluție industrială″, Industria 4.0,
caracterizată prin personalizarea puternică a produselor în condițiile de producție de
masă și interconectabilitate. Impactul Industrie 4.0 se anunță a apărea în mai multe
domenii, cu efecte majore în final la nivel socio-economic.
Va fi interesant de urmărit în 2015 cum va juca Germania în această piesă a
reindustrializării Europei, în formula propusă de cancelarul Merkel – Industry 4.0, având
“culmea”, și un joker – comisarul european pentru economie digitală.
Ce potențial de afirmare are însă România? Guvernatorul Băncii Naționale
anticipa încă de acum un an trecerea de la producția de serie la producția personalizată,
pe scară largă. "Avantajul de a lua și a folosi forța de muncă din China dispare și reapare
avantajul de a avea producția lângă piață. Vedem cum marile firme pleacă și revin în
SUA, revin în Europa. Se întâmplă și în România, prin unele părți”.
Responsabilizarea politică nu implică doar câștigarea următoarelor alegeri, ci de
fapt conceperea politicilor publice necesare îmbunătățirii calității vieții cetățenilor, dar
și pentru a pregăti țara pentru următorii ani. Nu ar strica deci lansarea unui Masterplan
în România pe acest subiect, sau măcar o dezbatere pe subiectul ″România și Industry
4.0″ la televiziunile atât de dragi românilor.
Dan LUCA este în prezent Directorul Institutului EurActiv din Bruxelles. Este
stabilit la Bruxelles din 1997, fiind de asemenea profesor la universități din Bruxelles,
București și Cluj. În 2003 a înființat Clubul ″România-UE″ Bruxelles, iar în 2009 primul
think-tank românesc din Bruxelles, Grup România.
1.5. O nouă revoluție industrială! Ce este "Industria 4.0"
Companiile industriale din toate sectoarele la nivel global trec printr-o a patra
revoluție industrială, care ar putea fi numită „Industria 4.0". Tranziția către această nouă
realitate industrială digitală este în plină desfășurare peste tot în lume: aproximativ o
treime dintre companii își evaluează deja nivelul digitalizării ca fiind unul ridicat, iar
acest nivel este așteptat să crească în medie de la 33% la 72% în următorii 5 ani.
Liderii companiilor industriale digitalizează activități esențiale în cadrul
propriului lanț vertical al valorii și de asemenea în relația cu partenerii la nivel orizontal
din lanțul de aprovizionare. În plus, își îmbunătățesc portofoliul de produse introducând
funcționalități digitale și servicii de date inovatoare. La nivel mondial, companiile
intenționează să investească anual aproximativ 5% din venitul realizat din vânzările
digitale în procesul de digitalizare. Pe baza sondajelor realizate în rândul sectoarelor
industriale, 5% din venitul realizat din vânzările digitale corespunde cu o investiție totală
de 907 miliarde de dolari. Aceste investiții se vor axa în principal pe dezvoltarea de
tehnologii digitale precum senzori sau dispozitive de conectare, software și aplicații
precum sisteme de prelucrare. Mai mult decât atât, companiile investesc în formarea
angajaților și în implementarea schimbării organizaționale necesare. Mai mult de
jumătate dintre aceste companii (55%) consideră că își vor amortiza aceste cheltuieli în
decursul a doi ani. Acestea sunt rezultatele studiului global PwC Industry 4.0: Building
the digital enterprise în cadrul căruia au fost chestionate peste 2.000 de companii din
nouă sectoare industriale din 26 de țări.
Pe parcursul acestei tranziții, managerii companiilor analizate estimează o
reducere a costurilor în medie de 3,6% pe an și venituri suplimentare anuale în medie de
2,9%. În termeni absoluți, acest fapt corespunde cu o reducere a costurilor în valoare de
421 de miliarde de dolari și cu o creștere concomitentă a veniturilor de 493 de miliarde
de dolari.
"Companiile se așteaptă ca digitalizarea să aducă beneficii uriașe și, în
consecință, investesc sume mari în acest proces. Studiul nostru arată că această tranziție
are loc în egală măsură în toate țările analizate, nu numai în cele industrializate. Dacă
cel puțin jumătate dintre așteptările legate de Industria 4.0 se concretizează, acest lucru
va schimba în mod fundamental mediul concurențial în următorii cinci ani", a declarat
Mircea Bozga, Partener, Servicii de Audit, PwC România
La sfârșitul acestui proces de transformare, companiile industriale de succes vor
deveni cu adevărat întreprinderi digitale, având produse fizice la bază, completate de
interfețe digitale și servicii de date inovatoare. Aceste întreprinderi digitale vor colabora
cu clienții și furnizorii în ecosisteme industriale digitale.
Analiza datelor este motorul Industriei 4.0 Peste 80% dintre companii se
așteaptă ca metodele de analiză a datelor să aibă o influență semnificativă asupra
proceselor de luare a deciziilor în decursul următorilor cinci ani. "Analizarea datelor în
mod profesional oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care sunt utilizate
produsele și face posibilă relația pe termen lung cu clienții. "Instrumentele de analiză a
datelor permit dezvoltarea produselor și totodată le permit companiilor să-și extindă
serviciile și să-și alinieze si mai bine ofertele cu nevoile clienților", a adăugat Mircea
Bozga.
Lipsa expertizei: o barieră în calea Industriei 4.0 Problemele identificate de

companiile analizate în implementarea Industriei 4.0 sunt mai degrabă cele ce țin de lipsa
unei culturi, viziuni sau formări interne în domeniul digital, precum și lipsa specialiștilor,
decât cele legate de achiziționarea tehnologiei necesare. De exemplu, aproximativ 40%
dintre companiile participante la sondaj se bazează pe expertiza angajaților de analiză a
datelor, dar nu au departamente dedicate pentru aceste sarcini. "Dezvoltarea unei
expertize sănătoase în analiza datelor și digitalizare în cadrul propriei companii este o
decizie înțeleaptă. Experții individuali care colectează și evaluează datele nu sunt
suficienți pentru implementarea cu succes a strategiilor asociate Industriei 4.0. Pentru
a le putea folosi ca bază în procesul de luare a deciziilor, companiile au nevoie de baze
de date, algoritmi și recomandări care pot fi implementate, pregătite în mod
profesionist", precizează Mircea Bozga.
Studiul subliniază încă o precondiție necesară în vederea unei digitalizări de
succes în domeniul securității datelor.
„Ecosistemele digitale pot funcționa numai dacă toți participanții pot avea
încredere că datele lor nu vor ajunge pe mâini nepotrivite. Acest lucru necesită eforturi
considerabile din partea companiilor, investiții substanțiale în securitatea sistemelor și
standarde clare de protecție a datelor" adăugă Mircea Bozga.
Digitalizarea are un impact atât la nivel orizontal cât și vertical asupra lanțului
valoric. Acest fapt presupune că, pe de o parte companiile trebuie să să-și integreze și
să-și digitalizeze mai bine fluxul vertical de date, de la dezvoltarea produselor și achiziții
până la prelucrare și logistica transporturilor. Iar pe de altă parte, presupune o colaborare
orizontală cu furnizori cheie, clienți și alți parteneri din lanțul valoric, de exemplu
utilizând soluții de identificare si monitorizare a produselor. Pentru companii aceste
aspecte implică crearea unor soluții digitale complexe.
În plus, companiile dezvoltă noi produse și servicii având caracteristici digitale,
care acoperă întregul ciclu de viață al produsului și prin urmare facilitează un contact
mai apropiat cu consumatorii finali. Companiile investesc de asemenea în servicii
digitale și creează soluții complete adaptate ecosistemului clienților lor, de cele mai
multe ori în colaborare cu partenerii din lanțul valoric.
Obiectivele digitalizării variază de la țară la țară. Deși la nivel mondial
companiile avansează în procesul de implementare a Industriei 4.0, studiul dezvăluie
anumite caracteristici regionale la nivelul obiectivelor: companiile din Japonia și
Germania implementează digitalizarea în primul rând pentru a-și spori eficiența și
calitatea produselor. În SUA tendința este de a dezvolta noi modele de afaceri cu ajutorul
ofertelor și serviciilor digitale și să asigure aceste produse și servicii în manieră digitală
cât mai rapid posibil. Companiile din industria prelucrătoare din China se concentrează
pe metode de a face față competitorilor internaționali prin reducerea costurilor. „Studiul
nostru arată că nivelul integrării digitale va fi în linii mari comparabil între regiuni în
următorii cinci ani, în frunte cu țări precum Japonia, Germania și SUA. Nu ne așteptăm
ca Industria 4.0 să divizeze regiuni, ci să creeze o legătură puternică între companii și
țări, prin urmare chiar să promoveze globalizarea", conchide Mircea Bozga.
Industria 4.0 și noile locuri de muncă
La nivelul politicilor din Uniunea Europeană se întâlnește frecvent termenul de

A Patra Revoluție Industrială sau Industry 4.0. Termenul provine din Germania, unde
este folosit pentru a denumi unul din principalele programe guvernamentale ce au în
vedere modernizarea bazei industriale. În Statele Unite ale Americii găsim conceptul
similar de Internet of Things (IoT) care are o semnificație ceva mai largă. În esență, cele
două denumiri desemnează același lucru: apariția sistemelor fizico-cibernetice și
impunerea acestora ca principali factori de producție.
Așa cum îi spune și numele, A Patra Revoluție Industrială a fost precedată de
alte trei mari valuri de industrialism. Istoric vorbind, societatea industrială a fost
precedată de societatea agricolă care a început să dispară la sfârșitul secolului al XVIII-
lea.
Miza principală a schimbărilor tehnologice este dată de apariția unor noi
câștigători și a unor noi pierzători atât la nivel individual cât și la nivel de companii și
țări. În lumea Industriei 4.0 experții în securitate cibernetică și inteligență artificială vor
fi din ce în ce mai solicitați. Este valabil atât pentru aplicații civile cât și pentru cele
militare. Continuitatea funcționării sistemelor fizico-cibernetice este o cerință esențială
într-o lume în care majoritatea bunurilor și serviciilor provin de la roboți, imprimante
3D și drone.
Conceptul de ordine publică se extinde în momentul de față și la spațiul

cibernetic. Pe măsură ce numărul de roboți și drone din industrie se va înmulți, va crește
și numărul de experți în securitate cibernetică și inteligență artificială necesari pe piața
muncii.
Societățile care sunt acum avansate în domeniul securității cibernetice și al
inteligenței artificiale au șanse sporite să aibă cetățeni situați printre noii câștigători. Așa
cum s-a întâmplat când societatea agricolă a înlocuit-o pe cea industrială, unele dintre
societățile cu o poziție privilegiată în ordinea mondială vor lăsa locul altora. Numărul de
specialiști în securitate cibernetică și inteligență artificială este un factor major de
influență în ceea ce privește șansele unei societăți de a fi printre noii câștigători ai
evoluției istorice.
Concluzii
Suntem în plină A Patra Revoluție Industrială („Revoluția digitală”), iar roboții

preiau din ce în ce mai mult muncă manuală. Într-o astfel de realitate, creativitatea este
calitatea care, cel puțin pentru moment, diferențiază omul de mașină. Bunăstarea
psihologică și fizică este esențială pentru a stimula gândirea creativă, care va transforma
modelul istoric de schimb al sănătății umane contra beneficiilor economice. După cum
declara Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial: "Sunt convins de un
lucru - că în viitor, talentul, mai mult decât capitalul, va reprezenta factorul critic al
producției".
Procesul de învățare, dezvoltare, menținere și reinventare nu se termină
niciodată. În industria de retail, de exemplu, companiile înfloritoare sunt cele care
schimbă în mod constant natura afacerilor lor. “Amazon”, de pildă, a crescut de la o
platformă de e-commerce, la un lider în tot ceea ce înseamnă vânzarea cu amănuntul,

incluzând o incursiune planificată în transportul maritim și deschiderea unui magazin
fizic fără casier. Cei care nu reușesc să se schimbe și să îmbrățișeze inovația digitală sunt
întrecuți de companii care nu au existat acum 10 ani. Acum un deceniu, de pildă, “Nokia”
reprezenta mai mult de o treime din PIB-ul Finlandei. În prezent este irelevantă.
Nici o industrie nu este imună la efectele Revoluției digitale. Fiecare companie
se confruntă cu provocări și presiuni neașteptate de a inova cu o viteză fără precedent.
În ciuda acestui fapt, multe discuții din sălile de consiliu din întreaga lume sunt încă
centrate pe ideea unui "Plan de 10 ani". În timp ce obiectivul planificării pe termen lung
este de a depăși concurenții, contextul în care se desfășoară afacerea se schimbă atât de
repede încât, de la un anumit punct, un astfel de plan poate fi dezavantajos. Mai ales în
epoca “Big Data”, în care companiile pot prezice anumite tendințe și nevoile clienților
și, astfel, își pot adapta strategiile în timp real. Astăzi, chiar și un plan anual este o
provocare.
În acest mediu în care schimbarea este constantă, liderii clasici trebuie să accepte
că lumea, pe care au imaginat-o acum 10 ani, nu este lumea în care trăiesc astăzi și, cu
siguranță, nu va fi lumea de mâine. În 2007, Apple inc. s-a clasat pe locul 121 printre
cele mai mari 500 de companii ale Americii. În prezent, se află între primele locuri. De
cealaltă parte, Dell a ocupat locul 34 în 2007 și a dispărut din listă în 2014, deoarece
liderii nu au adaptat afacerea și mediul s-a schimbat destul de repede.
Lumea de mâine este și mai dificil de anticipat. Ritmul evoluției digitale este
prea rapid pentru a putea prezice unde ne va conduce. De aceea, companiile trebuie să
rămână în permanență deschise schimbării. Imprevizibilitatea înseamnă că majoritatea
lor va face greșeli. Unele greșeli vor fi potențial distructive. Companiile care vor
supraviețui vor fi acelea care acceptă că nu pot prezice viitorul și sunt suficient de agile
să reușească rapid, să evalueze eșecul, să învețe și să se adapteze. Cei care nu se schimbă
destul de repede, din cauza temerii că pot întrerupe planul lor pe 10 ani, vor fi în curând
depășiți.
Eșecurile nu sunt doar un rău necesar, ci sunt esențiale pentru inovare.
Companiile care se gândesc în mod constant "Cum pot să adaptez, chiar să distrug și să
reconstruiesc afacerea mea, înainte că altcineva să o facă?" sunt acelea care schimbă
jocul.
Odată cu bunăstarea și beneficiile acestei noi revoluții industriale vin și o
multitudine de provocări, atât pentru angajați, cât și pentru antreprenori. Această
perioada aduce multe oportunități, pe care România le poate fructifica. Pentru aceasta
este vital să avem un sistem de învățământ performant și o populație capabilă să se
adapteze foarte ușor.
Bibliografie
1. Fotache D., Soluții informatice integrate pentru gestiunea afacerilor-ERP,

Editura Economica, București 2004.
2. Căruțașu G,. Sisteme informatice integrate pentru management, Editura
Universitară, București, 2011.
3. Isăila, N., Sisteme informatice în mediul de afaceri, Editura Pro Universitaria,
București, 2012.
4. Oz, E., Management Information Systems, Editia a 6-a, Thomson Course
Technology, SUA, 2009.
5. Rashid, M.A., Hossain, L., Patrick, J.D. (2002), The Evolution of ERP Systems:
An historical perspective, Idea Group Publishing.
6. Sava, M., Informatica aplicata – Suport de curs, Universitatea Tehnica din Cluj-
Napoca.
7. https://intelligence.sri.ro/profesiile-industriei-4-0/
8. https://www.debizz.ro/industria-4-0-mega-tendinte-globale/
9. https://www.economistul.ro/business/industria-4-0-megatendintele-globale-
1509/
10. https://www.dw.com/ro/preg%C4%83ti%C8%9Bi-pentru-digitalizare-
angaja%C8%9Bii-pe-drumul-spre-conceptul-industrie-40/a-48110342
Capitolul 2
Sistemele informatice integrate, instrument indispensabil pentru managementul
modern al afacerilor
[The most important] task in developing an effective information system for top
management: the collection and organization of outside-focused information...
customers and non-customers; competitors and non-competitors; markets...
demographics... the share of income that customers spend [within] their industry... The
more inside information top management gets, the more it will need to balance it with
outside information – and that does not exist yet. Within the next 10 to 15 years,
developing this data is going to be the next information frontier.
Peter Drucker, “The Next Information Revolution,”, Forbes ASAP, 1998
Acest moto l-am sugerat pentru că același Peter Drucker, a mai făcut în anul 1955
o serie de predicții pentru aplicativitatea pe care miracolul computerelor de la acea vreme
îl va avea în management, predicții care s-au confirmat în totalitate peste 50 de ani.
Suntem la 17 ani după această relativ recentă predicție a celui care este considerat
părintele managementului modern, și iată că această limită nu a fost încă atinsă, dar
bazându-mă pe genialitatea lui Drucker în mod cert această limită va fi atinsă cât de
curând, și se pare chiar depășită în mod periculos.
Figura 2.1. România în top
Decizia managerială, capacitatea managerială, experiența managerială iar în mod

global managementul ca resursă a unei organizații se află într-o relație directă de
dependență cu sistemele informatice integrate de management, cu aplicațiile de tip
Enterprise Resource Planning (ERP), Business Inteligence (BI) și Knowledge
Management (KM), sau la modul global cu tehnologia informației. Sistemele
informatice joacă deci un rol vital în succesul unei organizații, iar prin acestea se poate
asigura infrastructura informațională internă sau externă și interorganizațională pentru
necesitățile business-ului organizației.
În prima parte mi-a propus să prezint aplicațiile specifice managementului afacerii
la nivel operațional. Am descris în acest sens aplicații de tipul ERP-urilor tranzacționale,
CRM-urilor (Customer Relationship Management – ERP –uri specializate pentru
domeniul desfacerii - clienților) și SCM-urilor ( Supply Chain Managment - ERP –uri
specializate pentru domeniul aprovizionării – lantului de furnizori).
Am prezentat apoi sistemele de suport a deciziei care trebuie să se afle la îndemâna
oricărui manager fie el din middle sau top managementul unei organizații, atât pentru
deciziile strategice dar și pentru cele operaționale. Sunt descrise aplicații cum ar fi BI-
uri, tehnologii de tip Data-warehouse (depozite de date), aplicațiile OLAP (On-Line
Analytical Processing), tehnicile de Data Mining și tehnologiile inteligenței artificiale
(sistemele expert și agenții inteligenți).
În acest capitol am realizat o prezentare a sistemelor informatice integrate de
management al afacerilor cunoscute ca Enterprise Resource Planning (ERP) Systems,
instrumente de management ce integrează procesele economice ale unei organizații și
optimizează resursele acesteia, a sistemelor de suport de decizie din clasa inteligenței
economice cunoscute ca Business Intelligence Systems (BI), care se constituie într-un
factor important al competitivității organizațiilor actuale, în fapt un instrument ce extrage
dintr-un ERP informațiile esențiale necesare unui manager, dar și a unor metode
moderne de management utilizate la nivel mondial care de asemenea au la bază
tehnologia informației și a comunicării, și anume tabloul de bord sau score-card-ul.
Implementarea unui sistem ERP, BI sau DSS este considerabil diferită de orice
altă implementare a unui sistem software tradițional deoarece: există necesitatea de
integrare a modulelor sistemului ERP care generează schimbări foarte mari în fluxul
activităților, structura organizațională și a modalității în care personalul își desfășoară
activitatea, sistemele ERP nu sunt dezvoltate ci sunt adoptate în cadrul unei organizații
ceea ce implică realizarea unui mixaj a reproiectării proceselor de afaceri și configurării
sistemului și de asemenea implementarea unui sistem ERP nu este un exercițiu tehnic ci
este o provocare socio-tehnologică deoarece deține un set nou de proceduri manageriale.
2.1. Metodele de management conectate la tehnologiei informației și a comunicării
Un scurt istoric al evoluției principalelor metode de management în perioada

ultimilor 50 de ani în viziunea lui J Emblemsvag arată după cum urmează. (Emblemsvag,
2000)
Fig. 2.2. Evoluția metodelor de management

(sursa: adaptare după Emblemsvag J. and B. Bras (2000), "Process Thinking - A New
Paradigm for Science and Engineering." Futures. Vol. 32, No. 7, pp. 635 – 654)
Metodele de management au evoluat în ultima perioada, și mă refer la perioada

anilor 1990 -2010, în strânsă legătură cu tehnologiile informației și ale comunicării.
Astfel, dacă anii ’70 - ‘80 au fost anii metodelor de management caracterizate prin
strategie, leadership sau excelență, începând cu anii ’90, personalitățile care au marcat
istoria managementului au propus, conceptualizat și studiat metode de management
aflate în strânsă legătură cu tehnologia informației. Pe lângă curentul japonez calitativ
reprezentat de Ishikawa și Akao, anii ’90 și 2000 au fost puternic influențați în domeniul
metodelor și tehnicilor manageriale de o serie de profesori, cercetători și oameni de
știință provenind din universități americane având o pregătire interdisciplinară
inginerească, managerială și din domeniul IT.
În secolul 21 progresele tehnologice au adus în prim plan interfața om –calculator.
Internetul a modificat în mod fundamental modul în care organizațiile interacționează cu
clienții și cu proprii angajați. Tehnologia media de tip social a permis un nivel ridicat de
comunicare între clienți în privința produselor și a serviciilor achiziționate de aceștia,
ceea ce a condus la reacții rapide ale managerilor organizațiilor ce furnizează aceste
produse și servicii pentru a fi evitate posibile pierderi. Metode dedicate strategiei
organizației cum ar fi score cardul, sau deciziei manageriale complexe de genul
analizelor de business reprezintă în viziunea noastră unica soluție de penetrare a afacerii
și a organizației în deceniul următor.
Fondatorul teoriei manageriale ce poartă numele de Business Process

Reengineering (BPR) – Reproiectarea Proceselor de Afaceri, Michael Martin Hammer,
a creat această metodă care este în realitate un concept de management al cărui scop este
susținerea proceselor de management al activităților specifice în cadrul unei organizații,
în funcție de necesitățile și solicitările acesteia. BPR este definit ca: “Reproiectarea
radicală a proceselor organizaționale pentru a se obține îmbunătățiri majore cum ar fi:
îmbunătățirea timpului, scăderea costurilor, creșterea calității.’’ (Michael Hammer si
James Champy)
Managementul proceselor de business se bazează pe flexibilitate, eficiență și pe
intersectarea operațiunilor de business cu cele legate de tehnologia informației. BPM
este un adevărat instrument de optimizare a afacerii, susținând organizațiile în procesele
de optimizare a sistemelor IT și a operațiunilor de business. Conform Davenport (1990)
BPR procesele de business reprezintă un set de activități sau task-uri corelate logic între
ele și care au ca scop realizarea obiectivelor organizației. Re-engineering-ul stă la baza
a numeroase dezvoltări ale managementului modern și permite integrarea unui palete
foarte largi de funcțiuni ale organizației sau a business-ului cum ar ERP, SCM, CRM,
KM, HRM și altele. Toate aceste componente cunoscute ca aplicații de întreprindere fac
parte din așa numita tehnologie de management al afacerii. (Business Technology
Management).
O personalitate a managementului modern, Patricia B. Seybold, autoarea
lucrărilor Customers.com și Revoluția consumatorului în afara inovației (The Customer
Revolution, Outside Innovation) abordează impactul pe care tehnologia și
comportamentul consumatorului o au asupra organizației și a businessului în general. Și
numele lucrării prin sufixul .com ne arată că managementul actual nu poate fi separat de
tehnologia informației sau de internet.
Robert S. Kaplan și David P. Norton, au introdus metoda numită Balanced

Scorecard, prin care au conectat obiectivele curente ale organizației la strategia acesteia
pe termen lung. Și această metodă o considerăm avansată și strâns legată de tehnologia
IT&C.
2.2. Sistemele informatice integrate pentru managementul afacerilor
Sistemele economice integrate au fost abordate de către noi din perspectiva

diferitelor școli de gândire în management (tehnico-rațională, comportamentală,
cognitivă), fiindu-le asociate sistemele informaționale integrate sau, cum mai sunt
numite sisteme informatice integrate (SII).
Sistemele informatice integrate economice (SIIE) ale organizației economice,
sisteme informatice dedicate (integrate pe orizontală), sunt structurate pe următoarele
niveluri:
1) nivelul de management strategic: sisteme informatice de sprijin al executivului,
ESS (Executive Support Systems) sau EIS (Executive Information System);
2) nivelul de management mediu (middle management) : sisteme informatice
pentru management, MIS (Management Information Systems) sau sisteme informatice
pentru rapoarte de management, MRS (Management Reporting Systems) și sisteme
informatice pentru asistarea deciziei, DSS (Decision Support Systems);
3) nivelul lucrătorilor cu date, informații și cunoștințe: sisteme de automatizare a
lucrărilor de birou sau birotică, OAS (Office Automation Systems) și sisteme de lucru
cu cunoștințe, KWS (Knowledge Work Systems);
4) nivelul de management operațional: sisteme informatice pentru procesarea
tranzacțiilor, TPS (Transaction Processing Systems).
Fig. 2.3. Sistemele informaționale / informatice în funcție de nivelurile de

management ale organizației economice
Cele mai cunoscute implementări ale componentelor de integrare pe verticală ale

sistemelor informatice integrate economice sunt: planificarea resurselor întreprinderii,
Enterprise Resource Planning (ERP), fabricația asistată de calculator, Computer-Aided
Manufacturing (CAM), planificarea resurselor de fabricație, Manufacturing Resource
Planning (MRP), sistemele informatice pentru gestiunea resurselor umane, Human

Resources Information System (HRIS), sistemele informatice contabil, Accounting
Information System (AIS), sistem informatic financiar, Financiar Information System
(FIS), sistemle informatice pentru marketing, Marketing Information System (MKIS),
sistemele informatice de resurse informatice, Information Resources Information
System (IRIS), sistemele informatice pentru managementul relațiilor cu clienții,
Customer Relationship Management (CRM), sistemele de management al lanțului de
distribuție, Supply Chain Management (CRM) etc.
Menționăm că aplicațiile din clasele Busines Intelligence System, Executive
Information System, Knowledge Management System și Group Decision Support
System mi-am propus să le abordez în subcapitolul dedicat sistemelor de suport
decizional.
În ultimii ani devine însă tot mai reală necesitatea de a materializa forme de
colaborare pe web între organizații, clienții și furnizorii acestora, iar sistemul ERP joacă
un rol esențial în acest proces. Dar, în timp ce ERP oferă suport strategiilor de afaceri
curente, e-business permite desfășurarea de noi oportunități de afaceri și însușirea celor
mai moderne tehnologii de gestiune în cadrul firmelor. Astfel, tehnologiile web oferă
posibilitatea construirii unor "pasarele" informaționale din interiorul spre exteriorul
organizației, posibilitatea cuplării cu sistemele informaționale ale partenerilor de afaceri
și dezvoltarea de piețe și parteneriate electronice (Hurbean, 2006).
O altă abordare a sistemelor informatice din punctul de vedere al tipologiei ne este

redată după cum urmează (Dănăiață, 2008). În mod conceptual sistemele informatice se
grupează în viziunea dânsei în două mari categorii: sisteme suport pentru procesele
operaționale și sisteme suport pentru management. Din perspectiva metodelor avansate
de management prezintă importanță doar cea de a doua categorie, cărora le vom acorda
o atenție deosebită. În această accepțiune sistemele suport pentru management reprezintă
acele sisteme care sunt orientate pe furnizarea de informații și oferirea de sprijin
managerilor în vederea luării unor decizii documentate și eficiente. În cadrul acestor
SSM-uri, sistemele informaționale pentru management – SIM sunt cele mai răspândite,
asigurând utilizatorilor manageri produsele informaționale ce sprijină o mare parte a
nevoilor decizionale curente. Conținutul acestor produse informaționale este de cele mai
multe ori specificat în avans de către manageri, fiind structurate sub formă de rapoarte.
Tot aici regăsim și sistemele de suport decizional –SSD, care sunt sisteme informatice
interactive care folosesc modele decizionale și baze de date specializate pentru a sprijini
procesele decizionale. Se materializează de obicei prin aplicații software ce răspund la
probleme de genul „ what if”. Ultima categorie pe care o regăsim în lucrarea “Sisteme
informatice pentru administrația publică” a doamnei Doina Dănăiață (Dănăiață (a),
2008) este cea reprezentată de sistemele informatice pentru executivul de vârf, care se
materializează prin reprezentări grafice ușor de înțeles, tendințe previzionate pentru
factori cheie, etc.
Fig. 2.4. Clasificarea sistemelor informatice

(sursa: prelucrare după O Brien J.A., enterprise Information Systems, Irwin McGraw-
Hill, 2007, p. 14 )
Din precedenta clasificare din prisma implementărilor de sisteme informatice ca

suport managerial identificate în cadrul organizațiilor românești m-am axat pe SIM-uri,
SSD-uri și SIET-uri (Sisteme informatice pentru executivul de top).
O arhitectură pe care o consider poate cea mai potrivită pentru structura de
aplicații pentru managementul unei afaceri ne este propusă Fotache D în lucrarea din
2004: Soluții informatice integrate pentru gestiunea afacerilor - ERP.
În piramida structurii de aplicații informatice la primul nivel găsim arhitectura
hardware și softul de bază, la cel de al doilea nivel găsim aplicațiile de gestiune
informatizată axate pe funcțiuni ale întreprinderii (producție, comercial sau
aprovizionare-desfacere, financiar-contabil, resurse umane și cercetare dezvoltare).
Dintre aceste aplicații de nivel 2 se desprind și evoluează aplicații avansate orientate tot
pe funcțiuni ale întreprinderii, dar plasate în noul context de dezvoltare al organizațiilor
moderne, facem aici referire la conceptele de management al relațiilor cu clienții, cel de
management al lanțului de distribuție (nivele superioare ale ERP-urilor dedicate
aprovizionării și desfacerii). Tot la acest nivel regăsim și noile ERP-uri influențate în
mod decisiv de tehnologiile web. Urmează în această piramidă aplicațiile așa numite
trans-funcționale pentru că ele se bazează pe nivelele anterior prezentate, pe un istoric al
tranzacțiilor și nu în ultimul rând pe cele mai noi tehnici de interogare și raportare. Sigur
există numeroase similitudini cu precedenta clasificare, dar această arhitectură extinsă
surprinde și hardul și softul de bază necesar implementării sistemelor informatice.
Spre deosebire de preocupările similare cu 10-15 ani în urmă, dinamica vieții
economice impune astăzi ca firmele să folosească sisteme informatice integrate, care să
informatizeze toate compartimentele funcționale ale firmei. Această tendință a apărut ca
o reacție firească la noile provocări ale tehnologiilor informatice moderne, într-un
moment în care se constată accentuarea fenomenului de globalizare a economiei și de
amplificare a concurenței între diferite firme. O analiză mai atentă scoate însă în evidență
avantajele competitive esențiale: informația de calitate, dimensiunea colaborativă și

deschiderea spre e-business, care le fac absolut necesare în cadrul unei economii
moderne (Fotache, 2004).
Fig. 2.5. Arhitectura extinsă a structurii de aplicații informatice

dedicate managementului unei afaceri
( sursa: Fotache D., ERP – suport de curs, Iași, 2008, p, 68 )
Pentru mediile organizaționale românești, care au intrat în jocul integrării,

implementarea suitelor standard de aplicații de întreprindere (Enterprise Resource
Planning - ERP) înseamnă performanță, eficiență și controlul afacerii. Celelalte ezită
încă, considerând integrarea un pas dificil, o decizie destul de greu de luat și nu în ultimul
rând, o investiție greu de amortizat. În cazul implementării unui sistem integrat, procesul
decizional este declanșat de problemele care apar în colaborarea și interacțiunea dintre
departamentele organizației, mai precis din izolarea acestora.
Managementul performant ne duce cu gândul la organizare, decizie și informație,
iar informația se identifică în zilele noastre cu tehnologia informației și a comunicării.
În economie și în mod deosebit în management, tehnologiile informației și a comunicării
TIC sunt extrem de diversificate și pornesc de la structurile suport de tip hardware și al
softului de bază, soft consacrat pentru bazele de date relaționale și ajung până la structuri
extrem de sofisticate cum ar fi bazele de date multidimensionale, depozitele de date sau
centrele de date.
O extindere a pachetului de aplicații software pentru managementul unei
organizații ne permite dezvoltarea clasicelor concepte de ERP și CRM spre concepte
cum ar fi BPM, DMS, HR și SFA. Această extindere a conceptelor clasice include și noi
platforme hard de genul Pocket PC dar și noi aplicații software în concordanță cu
metodele avansate de management.
Fig. 2.6. Soluții software pentru managementul afacerii

( sursa: http://www.keysoft.ro/ro/)
unde:
ERP –Enterprise Resource Planning - Planificarea Resurselor Întreprinderii
CRM - Customer Relationship Management - Managementul Relației cu Clienții
HR – Human Resource – Gestiunea Resurselor Umane
SFA – Sales Force Automation - Automatizarea Forței de Vânzări
DMS – Document Management System - Managementul Documentelor și al Fluxurilor
Interne
BPM – Business Process Management - Managementul Proceselor de Afaceri
2.3. Enterprise Resource Planning

Procesele funcționale ale unei organizații, susceptibile a fi gestionate de un ERP
Sistemele informatice integrate tranzacționale situate la nivel operațional și

cunoscute la nivel mondial sub numele de Enterprise Resource Planning reprezintă un
instrument care integrează procesele economice ale unei organizații și optimizează
resursele acesteia. Enterprise Resource Planning (ERP) reprezintă sisteme bazate pe
arhitectura client/server dezvoltate pentru prelucrarea tranzacțiilor și facilitarea integrării
tuturor proceselor, începând cu faza planificării și dezvoltării producției, și ajungând
până la relațiile ce furnizorii, clienții și alți parteneri (Fotache, 2004).
La nivel internațional sistemele informatice integrate au evoluat în ultimii 45 de
ani, iar la ora actuală s-a reușit integrarea tuturor proceselor economice ale unei
organizații. În România regăsim încă aplicații insulare (aplicații proprii, neintegrate și
de obicei de mică dimensiune). Singura soluție de eficientizare a unei afaceri utilizând
ERP-urile (Enterprise Resource Planning – planificarea resurselor întreprinderii sau
integrarea informațională în interiorul unei afaceri), derivă chiar din denumirea de ERP
ceea ce înseamnă că este nevoie de o bază de date unică, pe care să se combine toate
sistemele funcționale într-unul singur integrat, care se oferă tuturor departamentelor prin
partajare de informații (Fotache, 2004).
Un ERP reprezintă o infrastructura software ce oferă suport de gestiune și
coordonare a diferitelor structuri și procese din organizație, în vederea realizării
obiectivelor de afaceri. Majoritatea utilizatorilor obișnuiți își pun o primă întrebare: Care
este scopul unui ERP? Răspunsul este simplu dar foarte complex: Sistemul de gestiune
integrată a proceselor de afaceri permite realizarea unei mai bune comunicări în
organizație, îmbunătățirea cooperării și interacțiunii dintre diverse departamente precum

cele de planificare a producției, achiziții, producție, vânzări și relații cu clienții. Prin
definiție, un sistem de tip ERP este o soluție software complexă, ale cărei elemente sunt
integrate într-o platformă comună, pentru gestionarea resurselor organizației. Sistemele
de gestiune a afacerilor au evoluat de-a lungul timpului, începând cu simple programe
de planificare a materialelor și apoi a producției, fiind concentrate în special pe
gestionarea proceselor de producție și a activităților financiar contabile.
Sistemele ERP actuale realizează integrarea tuturor funcțiilor de conducere ale
unei organizații, plecând de la planificare, asigurarea stocului de materii prime și
materiale, definirea tehnologiilor, coordonarea proceselor de producție si, nu în ultimul
rând, la realizarea gestiunii financiar contabile, a resurselor umane, a stocurilor de
produse finite și terminând cu dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții și partenerii
de afaceri. Un astfel de sistem ERP permite factorilor de decizie realizarea unor analize
complete asupra realizării planului de afaceri. Prin opțiunile de simulare a activităților și
prin caracterul flexibil și dinamic al aplicațiilor se pot realiza planuri de previziune,
evaluări și predefiniri ale tendințelor de evoluție ale industriei din care face parte
organizația, analize calitative, integrarea cu noile tehnologii e-business și comunicare
online.
La sfârșitul anilor ‘80, pe piață au apărut primele sisteme ERP, destinate inițial
marilor organizații, datorită costurilor lor de dezvoltare, implementare și întreținere
extrem de ridicate. Acestea conțineau soluții informatice "la cheie", implementarea lor
presupunând adaptarea acestora la cerințele specifice ale firmelor beneficiare
(parametrizare). Spre deosebire de vechile sisteme de aplicații informatice, proiectate
prin forțe proprii, sistemele ERP aduc avantajul integrării, rezultând un pachet
informatic unimodul, care este adaptat specificului firmei și care poate fi ulterior extins
și cu alte module (Hossain et all, 2002).
Ideea de bază a sistemelor ERP este folosirea unui model de date unic la nivelul
organizației, pe care se pot grefa diversele module (subsisteme) componente. Toate
aceste module comunică între ele numai prin modelul de date al organizației. Din punctul
de vedere al dezvoltării, realizarea unui sistem ERP începe cu modelarea datelor din
organizație și cu identificarea nucleului și a principalelor module (subsisteme) ale
acestuia, împreună cu precizarea modului în care acestea folosesc modelul de date (în
termeni de operații CRUD - creare (Create), citire (Read), actualizare (Update) și
ștergere (Delete)). Pașii următori stabilesc o ordine de implementare a modulelor după
prioritatea lor. Pe urmă sistemul ERP este realizat folosind paradigma dezvoltării
incrementale, fiecare increment adăugând un nou modul la sistemului deja existent.
În cele ce urmează vom prezenta câteva accepțiuni ale conceptului de ERP (Lupșe,
2007).
O primă accepțiune a noțiunii de sistem informatic integrat este dată în Hotărârea
de Guvern nr. 841/1997, unde prin sistem informatic integrat se înțelege un sistem
informatic care îndeplinește următoarele condiții:
 utilizează o bază de date unică;
 are în componență programe informatice, care cuprind activitățile tuturor
compartimentelor funcționale ale firmei, conform organigramei acesteia;
 există un plan de securitate al sistemului informatic, care cuprinde măsuri
tehnice și organizatorice corespunzătoare.
De-a lungul existenței sale, o organizație achiziționează sau dezvoltă prin forțe
proprii mai multe aplicații informatice, menite să-i satisfacă cerințele, legate de
diversificarea ori extinderea activităților sale. Fiecare dintre aceste aplicații răspunde
unei probleme concrete sau acoperă un anumit proces economic, fără să țină seama de
lanțul de procese sau de legăturile cu celelalte aplicații informatice implementate în
respectiva organizație (Rusu, 2004).
În faza de început a informatizării activităților, mai ales din considerente de ordin
financiar, firmele decid în general să achiziționeze sau să dezvolte prin forțe proprii o
serie de aplicații informatice pentru activitățile de contabilitate, apoi pentru cele
financiare, de salarizare a personalului, aprovizionări etc., fără nici o legătură între aceste
aplicații.
În etapa a II-a se încearcă construirea unor legături între aceste aplicații, legături
concretizate în interfețe personalizate, care își propun realizarea integrării între două sau
mai multe aplicații. Fiecare dintre aplicații folosește în continuare baza sa de date
proprie, ceea ce înseamnă redundanță (aceleași date) și sursă de inconsistență (datele
comune trebuie actualizate separat, ceea ce înseamnă eforturi suplimentare și
posibilitatea apariției unor neconcordanțe).
Într-o etapă următoare a procesului de integrare s-a trecut la implementarea
pachetelor ERP (Enterprise Ressource Planning). Apărute în anii ’90, ele au devenit o
prezență obișnuită în marile corporații și în companiile multinaționale. A doua jumătate
a ultimului deceniu din secolul 20 a însemnat deschiderea aplicațiilor de tip ERP pentru
segmentul întreprinderilor mici și mijlocii. Sistemele ERP și-au făcut loc în aplicațiile
de organizație în contextul exploziei informaționale și a dezvoltării extraordinare a
tehnologiilor informaționale și comunicațiilor de la începutul anilor ’90. În perioada
amintită, mediul afacerilor a fost marcat de creșterea complexității și a volumului
acestora, datorită cerințelor tot mai mari ale managerilor, precum și creșterii fluxului de
date interfuncționale din cadrul organizațiilor economice. Volumul de activitate și de
informații a ajuns atât de mare, încât în prezent nu se poate imagina și realiza creșterea
competitivității firmei pe piața afacerilor fără un sistem informatic bine pus la punct.
În fapt aceste ERP-uri sunt sisteme informatice, iar pentru a defini structura
generală a unui sistem informatic este necesar să plecăm de la funcția acestuia de a
prelucra datele disponibile în vederea obținerii informațiilor necesare luării deciziilor în
procesul conducerii. Cele trei componente majore care formează sistemul informatic
sunt:
• Intrările
• Prelucrările
• Ieșirile
Fig. 2.7. Structura generală a unui sistem informatic

(exemplificare realizată pentru SGBD-ul Microsoft Access)
Intrările reprezintă ansamblul datelor încărcate, stocate și prelucrate în cadrul

sistemului în vederea obținerii informațiilor. Intrările se clasifică în două grupe și anume:
Tranzacțiile externe care redau dinamica operațiilor și proceselor economice și
financiare din cadrul firmei. Provin din mediul exterior sistemului informatic. Sunt
tranzacții externe: datele referitoare la aprovizionările cu materii prime, datele reflectând
operațiile de încasări și plăți etc.
Tranzacțiile interne sunt reprezentate de:
• Date consemnate în documente primare, la locul producerii operațiilor
pe care le evidențiază, în cadrul firmei (de exemplu: un bon de consum, o factură
emisă unui client etc.);
• Date care provin din mediul economic-financiar-bancar, consemnate în
documente sau înscrise în norme și/sau prevederi legale (facturi primite de la
furnizori, ordin de plată onorat de client, cota legală de TVA, cotele de impozit
pe profit etc);
• Date provenind de la alte sisteme informatice operaționale în cadrul
aceleiași firme.
• Date provenind de la alte sisteme informatice exterioare firmei.
Ieșirile sistemului informatic sunt reprezentate de rezultatele prelucrărilor
desfășurate. Aceste ieșiri, în funcție de natura prelucrărilor care le-au generat, sunt de
două categorii:
• Ieșiri obținute în urma unor operații de transfer al datelor, care nu și-au
modificat valoarea față de momentul introducerii lor în sistem. De exemplu: numărul și
data unei facturi, denumirea unui produs, cantitatea facturată etc.
• Ieșiri obținute în urma unor operații de calcul pe baza unor algoritmi prestabiliți
(valoarea produsului facturat, total factură, valoarea vânzărilor pe luna…etc). Ieșirile
sistemului informatic pot fi clasificate în funcție de conținutul și forma lor de prezentare
în:
• Indicatori sintetici regăsiți în tablourile de bord oferite managerilor ce pot fi
consultate on-line;
• Rapoarte (situații) care grupează diverși indicatori sintetici sau analitici sub
formă tabelară. Exemplu: Statul de plată, Situația stocurilor de produse finite la data …,
Balanța sintetică etc.
Am afirmat în paragrafele anterioare că sistemele de tip ERP pot fi reduse la
sisteme informatice dar de fapt e vorba de sistemele informatice integrate. Acestea
desemnează sisteme complete, cu procese de afaceri, practici manageriale, interacțiuni
organizaționale, transformări structurale și management al cunoștințelor. Un sistem de
aplicații integrat trebuie să reprezinte soluția pentru orice instituție care necesită un
sistem informatic modern, indiferent dacă acesta automatizează procesele interne din
cadrul organizației, relațiile cu clienții sau pe cele cu furnizorii și partenerii. Adoptarea
unor aplicații disparate pentru diferite activități ale fluxului de afaceri, poate reprezenta
o soluție bună pentru moment, dar care poate genera mari probleme legate de
fragmentarea informației și dezvoltarea ulterioară a sistemelor, prin încercarea de a
integra soluții ulterioare.
Sistemele informatice de gestiune actuale sunt de fapt sisteme integrate. Ele se
caracterizează prin aplicarea principiului introducerii unice a datelor și prelucrării
multiple a acestora în concordanță cu nevoile informaționale specifice fiecărui utilizator.
De exemplu, SI integrat al contabilității se caracterizează printr-o introducere unică a

datelor, preluate din documentele primare care actualizează o bază de date unică a
contabilității care va fi ulterior exploatată pentru asigurarea atât a lucrărilor specifice
contabilității financiare, cât și a celor specifice contabilității de gestiune răspunzându-se
astfel cerințelor de prelucrare ale tuturor utilizatorilor.
Sistemele informatice din lumea reală sunt de fapt combinații integrate a mai
multor tipuri de sisteme informatice. Acestea sunt sisteme informatice bazate pe
computere care combină activitățile desfășurate de mai multe tipuri de sisteme
informatice. Cele mai multe sisteme informatice sunt elaborate pentru a produce
informații și pentru a sprijini luarea deciziilor la diferite niveluri ale managementului,
dar și pentru ținerea de diverse evidențe și prelucrare a tranzacțiilor.
Fig. 2.8. Schema conceptuală a unui ERP

( sursa: Adaptare după Rashid M., Hossain L., Patrick J.D., Enterprise Resource
Planning global opportunities and chalanges , Idea Group Publishing, 2001, p. 3 )
Figura evidențiază structura unui ERP axată atât pe funcțiuni ale întreprinderii cât
și pe amplasarea acestora în raport cu mediul extern al organizației defalcate pe așa
numite back și front office, interfețe cu clienți și furnizorii.
Lăsând la o parte barierele terminologice, putem conchide că fiecare sistem ERP
are un set de componente generice, și anume (Lupșe, 2007):
1. Nomenclatoarele (fișiere de bază) de clienți, furnizori, personal, materiale,
produse etc., care reunesc toate datele de descriere a acestor entități și se interfațează cu
orice modul care are nevoie de aceste date.
2. Contabilitatea generală, care este numită și componenta financiar-contabilă,
deoarece ea asigură conducerea evidenței contabile și gestiunea financiară a organizației.
Funcționalitățile acestei componente sunt, în general, următoarele: automatizarea
înregistrării informațiilor financiar-contabile, preluate din documentele primare;
realizarea evidenței contabile complete, la nivel analitic și sintetic. De cele mai multe
ori, această componentă realizează numai funcțiile contabilității financiare, adică
obținerea documentelor contabile de sinteză cerute de legislația în vigoare (bilanțul
contabil, raportările de TVA, taxele și impozitele către buget) și a celor de evidență
contabilă (notele contabile, registrul jurnal, fișele de conturi, registrul de casă, jurnalele
de vânzări și cumpărări, balanța de verificare etc.). Pe baza datelor din contabilitate, sunt
calculați diferiți indicatori, care ilustrează rezultatele financiare ale firmei, cum sunt:
veniturile și cheltuielile pe produse/servicii, situația disponibilităților financiare etc.
3. Încasările și plățile – permite gestionarea încasărilor și plăților, care sunt
efectuate pe baza mai multor tipuri de documente de plată/încasare. Sunt urmărite, de
asemenea, facturile scadente la încasare și/sau restante la plată; de obicei evidența
realizată este multivalută (euro, USD).
4. Resursele umane – oferă informații pentru crearea unei politici de personal,
realizează analiza și urmărirea forței de muncă, permite definirea unui sistem de
apreciere a performanțelor, furnizează diverse statistici privind personalul etc.
5. Salarizarea – este o componentă legată strâns de cea de Resurse umane, având
ca obiect principal calculul și evidența salariilor. Sunt incluse aici și module privind
calculul taxelor și impozitelor, al contribuției la bugetul statului și al asigurărilor sociale
etc.
6. Imobilizările – această componentă realizează operațiile prin care se gestionează
mijloacele fixe ale firmei, obiectele de inventar și activele necorporale. Se are în vedere
întreaga durată de utilizare a activului, ca să se poată afla în orice moment care este
starea acestuia și operațiile care au fost efectuate asupra lui (înregistrare, amortizare,
transfer, reevaluare, casare). Ea include de regulă diverse modalități de calcul și
înregistrare a amortizării (liniară, degresivă, accelerată). Această componentă realizează
de, asemenea, și înregistrarea contabilă a operațiunilor privind imobilizările, inclusiv a
amortizării, cât și elaborarea rapoartelor impuse de legislația în vigoare.
7. Planificarea producției – realizează elaborarea planurilor de producție
(fabricație) pe o perioadă dată, pe baza contractelor și comenzilor de la clienți, a
ordinelor de lucru pentru un plan de producție dat etc. Ordinele de lucru precizează
executantul, termenul și produsele de realizat, costul programat al realizării, dotările
tehnice necesare etc.
8. Urmărirea producției – înregistrează notele de predare și rapoartele de lucru,
analizează și compară comenzile lansate în producție, oferă rapoarte cumulate ori
detaliate de producție (pe faze ori pe produse/lucrări ), precum și rapoarte de costuri.
9. Gestiunea datelor tehnice – stochează definițiile și caracteristicile tehnice ale
fabricației, adică, pentru fiecare variantă tehnologică, se au în vedere următoarele: planul
de operații, timpii alocați și consumul pentru fiecare operație. Acestea sunt stocate în
nomenclatorul de produse și informații de natură tehnologică privind fazele și
operațiile/lucrările de realizare a fiecărui produs, materiale și manoperă necesare,
consumuri și costuri, criterii de calitate și de acceptanță etc.
10. Planificarea necesarului de materiale –realizează determinarea automată a
cantităților și sortimentelor de materiale necesare, pe baza planurilor de fabricație.
Planificarea și urmărirea consumurilor și costurilor – realizează operațiile referitoare la
întocmirea bonurilor de consum, preluarea datelor despre consumuri, centralizarea
acestor date în vederea calculului costurilor și generarea unor rapoarte analitice sau
sintetice despre consumurile planificate și cele realizate.
11. Managementul proiectelor – are ca obiect gestionarea proiectelor de investiții
și de cercetare/dezvoltare internă, lucrărilor efectuate de către terți, precum și
planificarea, finanțarea și urmărirea executării lor.
12. Stocurile – asigură realizarea operațiilor privind gestiunea cantitativă a

stocurilor, gestiunea tranzacțiilor de stoc: intrări, ieșiri, transferuri etc. și inventarul
automat al stocurilor. De asemenea se realizează o evidență calitativă a stocurilor
(garanție, termene de valabilitate etc.), precum și generarea automată a documentelor
contabile (note de intrare - recepție, bonuri de consum, avize de expediție, note de
transfer etc.).
13. Gestiunea depozitelor – definește din punct de vedere organizatoric unitățile
de stocare (care în mod normal într-o organizație sunt gestiunile), perioadele de
inventariere etc.
14. Aprovizionarea – gestionează procesul de aprovizionare, prin evidența
cererilor de aprovizionare, a ofertelor de la furnizori și a comenzilor transmise acestora,
precum și a facturilor primite de la aceștia. Această componentă depășește atribuțiile
unei aplicații de gestiune, fiind adesea un instrument de optimizare a aprovizionării, care
poate determina realizarea de economii și de câștiguri suplimentare.
15. Vânzările – furnizează informații privind gestiunea activităților specifice
procesului de vânzare și anume: gestiunea clienților și urmărirea procesului de livrare și
facturare a produselor către aceștia. În ceea ce privește activitatea de aprovizionare,
vânzare și de evidență a clienților, considerăm că acestea se pot trata într-o manieră
modernă, care conduce la realizarea de sisteme SCM (Supply Chain Management) și
CRM (Customer Relationship Management).
În principal, un ERP presupune o politică, care reflectă ce înseamnă să gândești și
să acționezi în sensul proceselor economice, fiind, de aceea, considerat o soluție
strategică de management. Noul model de afacere, cu operațiuni orientate pe procese,
sporește productivitatea și satisface cerințele de performanță economică. Etapele
operaționale economice trebuie să fie integrate, să pună în mișcare fluxuri de activități,
să controleze fluxurile de informații și să țeasă conexiuni între organizație, furnizori și
clienți. Toate acestea presupun transformări organizaționale, optimizări tehnologice și,
până la urmă, o nouă identitate pentru întreprinderi (redefinirea lor completă).
Cunoaștem complexitatea realizării unui sistem informațional integrat într-o
organizație. Cifrele sunt relevante, de exemplu (Hossain, 2002, 18): 800-1000 procese
economice, 8000-10000 de tabele de configurare într-un ERP obișnuit. Practic,
implementarea se sprijină pe tehnici de reproiectare organizațională (Business Process
Reenginering), Procesul presupune analiza unor factori importanți (Hammer, 1993, 56-
60), precum relația dintre restructurare și adoptarea noilor aplicații care, cel mai adesea,
schimbă radical modul de desfășurare a activității în cadrul organizațiilor.
Reprezentarea grafică din figura de mai jos este deosebit de sugestivă și ne descrie
principalele aplicații informatice de la nivelul executiv (ERP, CRM, SCM și SRM)
bazate pe baze de date și prelucrarea curentă a acestora, aplicațiile informatice de la
nivelul tactic (Balanced Scorecard, Data Mining și Simulări) care aparțin clasei de BI
sau BSC și aplicațiile informatice de la nivel strategic ce par extrem de simple dar
reprezintă de fapt esența datelor organizației.
Figura 2.9. Nivelele de management și sistemele informatice aferente

( sursa: http://businessfoundation.typepad.com/bf_blog/2008/11/index.html )
Aplicațiile ERP formează deci coloana vertebrală a unei organizații și sunt

"responsabile" de datele, informațiile și cunoștințele interne organizaționale. Nucleul
acestui pachet de aplicații are misiunea de a gestiona datele interne. Acestea sunt
organizate în cadrul depozitelor de date, de unde sunt extrase și analizate prin
intermediul sistemelor suport pentru decizii (Decision Support System), utilizând
instrumente de tip OLAP (On-Line Analytical Processing- procesarea analitică online)
sau OLTP (On-Line Transaction Processing- procesarea tranzacțiilor online). În
ansamblu, depozitele de date furnizează arhitecturi și instrumente utile conducerii la vârf
prin organizarea sistematică, întelegerea și utilizarea datelor în adoptarea deciziilor
strategice; în particular, sprijină procesarea informațiilor furnizând o platformă solidă de
consolidare a datelor istorice pentru analiză.
2.4. Tendințe ale sistemelor informatice integrate
În încheierea acestui subcapitol dedicat ERP-urilor, văzute ca instrumente de

management ce integrează procesele economice ale unei organizații și optimizează
resursele acesteia, trebuie evidențiate tendințele actuale ale acestui concept. Dacă în
trecut (nu în mod necesar și în România), organizațiile ce dispuneau de un ERP se situau
la un nivel ridicat de implementare al IT-ului, astăzi identificăm noi tendințe cum ar fi
cererea crescândă pentru aplicații personalizate verticale și transversale care să acopere
toate ariile funcționale ale unei firme precum și integrarea în pachetele de ERP existente
a soluțiilor SCM, CRM, e-procurement și BI .
Putem identifica în concluzie apariția unor noi concepte ca de exemplu ERM și
BPI unde :
ERM = ERP + funcțiunile economice
iar
BPI = ERP + e-Business + Knowledge Management

sau
ERM= integrare + module software funcționale + funcțiuni economice
Conceptul de Business Process Intelligence (BPI) – inteligența economică la

nivelul proceselor unei organizații, include aplicații ale diferitelor tehnici de analiză și
măsură în domeniul Business Process Management (BPM), adică managementul
proceselor de afaceri.
Conceptul de Enterprise Relationship Management (ERM) – management al
relațiilor unei organizații, este de fapt o strategie de afaceri care creează plus valoare,
valoare ce nu este bazată pe conținut de cost ci pe creșterea nivelului de integrare al
proceselor și activităților cât și pe transformarea relațiilor din interiorul și din exteriorul
organizației, în scopul maximizării oportunităților prezente și viitoare. (Galbreath, 2002)
ERM este un domeniu relativ nou și din această cauză există în momentul de față foarte
puțini furnizori ai unui astfel de produs informatic.
Aceste două concepte moderne, încă neimplementate reprezintă fără îndoială noi
strategii de management, care vor conduce cu siguranță la o nouă etapă în evoluția
managementului asistat de calculator.
Întreaga problematică a sistemelor informatice integrate și în particular a ERP-
urilor din acest subcapitol am încercat să o abordăm în corelație cu subsistemul
informațional al organizației. În cazul marilor organizații ce au implementat un ERP
corporatist (SAP, Oracle sau SIVECO), nu sunt reprezentate doar de ERP-uri dar în cazul
IMM-urilor organizațiile sunt exclusiv axate pe ERP-uri, dimensiunea redusă a acestor
organizații nepermițând implementarea altor clase de sisteme informatice.
2.5. Sistemele informatice de suport decizional
Așa cum în precedentul subcapitol am încercat conectarea subsistemului

informațional cu ERP-urile implementate în organizații, în acest subcapitol mi-am
propus să leg subsistemul decizional cu SSD-urile sau SIAD-urile (Sisteme Informatice
de Asistare a Deciziei) implementate în organizații sub forma aplicațiilor din clasa
inteligenței economice (Busines Intelligence) sau a tablourilor de bord (Dashboard-uri).
Mi-am început studiul sistemelor informatice de suport al deciziei prin câteva
considerente tehnologice pentru a putea conceptualiza, descrie și explica cât mai bine
ulterioare implementări în cadrul organizațiilor românești. Sistemele suport pentru
decizii - SSD (în engleză “Decision Support Systems - DSS, și în franceză “Systèms
d’aide á la décision” - SAD) constituie o clasă specifică de sisteme informatice menite
să îi ajute pe managerii aflați în diverse poziții decizionale în rezolvarea problemelor
întâlnite care contează pentru prosperitatea organizației. Ajutorul pe care îl primesc
decidenții, fie ei manageri de top, manageri plasați pe diferite niveluri, consilieri și alți
asistenți decizionali, constă, în primul rând, în sprijinirea acestora în a-și depăși limitele
de cunoaștere privitoare la datele problemei, alternativele posibile de acțiune și metodele
de analiză utilizabile în alegere. Facilitarea comunicării și colaborării între participanții
la decizia colectivă sau între cei care iau decizii (și își asumă responsabilitatea efectelor)
pe de o parte și cei care au menirea de a furniza informațiile necesare sau de a executa
alternativa adoptată, pe de altă parte, constituie o trăsătură tot mai dezirabilă a sistemelor
actuale de suport pentru decizii, afirmă academicianul Florin Gheorghe Filip.
Într-o economie concurențială succesul unei organizații depinde în mod decisiv
de calitatea deciziilor luate de către managerii săi. Odată cu dezvoltarea sistemelor
informatice, luarea deciziei implică, tot mai mult, necesitatea unui volum mare de
informații și un proces complex de analiză și sinteză a acestora. Aceasta capacitate de
culegere, prelucrare și analiză a informației necesare procesului decizional a depășit cu
mult limitele umane, fiind necesară utilizarea noilor tehnologii informaționale pentru
suportul deciziei în procesul decizional.
Este imperativ necesară proiectarea și implementarea unor sisteme suport de
decizie (SSD), care să asiste managementul în condițiile unei organizații ce stochează
zilnic un volum mare și diversificat de date. În acest context cercetarea în domeniul SSD-
urilor a condus, mai ales în ultimii 20 de ani, la apariția unor noi tehnologii și concepte
cu privire la stocarea, prelucrarea și analiza datelor și informațiilor necesare procesului
decizional. Astfel, au apărut în peisajul sistemelor suport pentru decizie, tehnologia
depozitelor de date („data warehouse”), aplicațiile OLAP („On-Line Analytical
Processing”), tehnicile de tip „Data Mining” și tehnologiile inteligenței artificiale
(sistemele expert și agenții inteligenți) (Brandaș, 2007). Sfera conceptului de sistem
suport de decizie a fost extinsă, fiind astăzi mai mult decât o aplicație de calcul tabelar
așa cum era ea percepută nu de mult. În opinia profesorului Stefan Nitchi, SSD-ul este,
în prezent, un concept care definește orice tehnologie informatică focalizată pe suportul
procesului decizional. Ca urmare, procesul conceperii și realizării SSD-urilor, trebuie să
se bazeze pe o abordare integrată, care să permită interconectarea tuturor tehnologiilor
pentru suportul decizional cu sistemul tranzacțional și cu sursele externe de date și
informații ale organizației respective.
Curentul științific și aplicativ al sistemelor suport pentru decizii se apreciază a fi
început la sfârșitul anilor ’60 pe baza a două “izvoare” principale: a) studiile teoretice
privind procesele decizionale desfășurate în anii 60’ la Carnegie Institute of Technology
și b) proiectele derulate în SUA și Franta, care vizau, în aceeași perioadă de timp,
realizarea de sisteme cu timp partajat (“time-sharing”). Prima persoană care a propus
termenul de “Decision Support System” a fost Michael Scott-Morton, în 1964, în cadrul
tezei sale de doctorat. De atunci, lucrurile au evoluat mult atât pe plan conceptual, cât și
pe planul tehnologiilor, aplicațiilor și produselor comerciale. În prezent “vedetele”
domeniului sunt sistemele colaborative și cele de tip “Business Intelligence”.
În ultimii ani, noile tehnologii informatice au determinat apariția de noi criterii de
clasificare a sistemelor suport de decizie moderne. Astfel, Power (Power 2001) propune
o nouă clasificare (la nivel conceptual) a SSD-urilor în:
SSD-urile orientate pe date includ sistemele de fișiere, sistemele de raportare
pentru managementul organizației, depozitele de date, sistemele OLAP, sistemele
informatice executive (Executive Information Systems), sistemele informatice spațiale
(Spatial Information Systems) și sistemele informatice pentru inteligența afacerilor
(Business Intelligence Systems). Aceste sisteme pun accentul pe accesul și manipularea
unor baze de date structurate, de dimensiuni mari. Sistemele simple de fișiere, accesate
de instrumente de interogare, oferă cel mai elementar nivel de funcționalitate, iar
sistemele cu depozite de date, sistemele OLAP și sistemele informatice pentru
inteligența afacerilor oferă cel mai înalt nivel de funcționalitate.
SSD-urile orientate pe modele includ sisteme ce utilizează modele financiare și

de contabilitate, modele de optimizare și de simulare. Un SSD orientat pe modele pune
accentul pe accesul și manipularea unui model. În aceste sisteme, valorile variabilelor
cheie se modifică adesea, pentru a reflecta modificările ce apar în activitățile de
desfacere, producție, etc.
SSD-urile orientate pe cunoștințe (Suggestion DSS/Knowledge Driven DDS/
Management Expert Systems) pot sugera sau recomanda acțiuni managerului. Aceste
SSD-uri oferă experiență (cunoștinte despre domeniul analizat, înțelegerea problemelor
din acel domeniu) în rezolvarea unor probleme. Instrumentele utilizate pentru
construirea SSD-urilor orientate pe cunoștințe sunt uneori numite metode suport de
decizie inteligente (Intelligent Decision Support Methods) (Dhar și Stein, 1997).
Instrumentele de tip data mining pot fi folosite și ele pentru a crea SSD-uri hibride ce
includ atât date cât și cunoștințe.
Un nou tip de SSD este cel orientat pe documente numit și sistem de gestiune a
cunoștințelor (Knowledge Management System), sistem suport decizional care îi ajuta
pe manageri să gestioneze documente nestructurate și pagini Web, într-o varietate de
formate electronice. SSD integrează o varietate de tehnologii de stocare și prelucrare a
documentelor. Web-ul oferă acces la baze de documente, de dimensiuni mari (baze de
documente hypertext, imagini, sunete și video). SSD trebuie să includă un motor de
căutare foarte rapid. Activitățile specifice acestui tip de SSD sunt crearea, căutarea,
gruparea și indexarea documentelor. Actualmente capabilitățile tehnice ale
calculatoarelor dar și dezvoltarea accentuată a sistemelor de comunicație fac ca aceste
sisteme de tip KMS să devină o constanță în mai toate organizațiile, sub o formă sau alta.
SSD-urile de grup (Group Decision Support Systems) sau o categorie mai extinsă
și anume sistemele suport de decizie orientate pe comunicații includ tehnologii de
comunicare, colaborare și suport de decizie. Un SSD de grup este un sistem informatic
interactiv ce facilitează soluționarea problemelor ce apar într-un proces decizional de
grup. Aceste sisteme oferă suport pentru comunicarea electronică, planificarea
întâlnirilor, distribuirea documentelor etc.
SSD-urile interorganizaționale sau intraorganizaționale (Inter-organizational/
Intra-organizational DSS) utilizează facilitățile oferite de Internet și Intranet. Cele mai
multe SSD-uri sunt intraorganizaționale, deoarece sunt proiectate pentru a fi folosite de
angajații unei organizații, ca sisteme monoutilizator, sau de un grup de manageri, ca
sisteme la nivel de organizație .
Multe SSD-uri sunt proiectate pentru a oferi suport în anumite domenii de
activitate sau pentru funcții specifice (de exemplu pentru planificarea bugetară,
marketing, planificarea activității de zbor pentru o organizație de transport aerian etc).
Aceste de SSD-uri se numesc SSD-uri specializate (Function-specific DSS/industry-
specific DDS). Aceste SSD-uri specializate pot fi mai departe clasificate în functie de
componenta dominantă, ca fiind SSD-uri orientate pe modele, orientate pe date sau pe
cunoștințe. Unele SSD-uri specializate sunt proiectate pentru un scop mai general, cum
ar fi managementul proiectelor, analiza deciziilor sau planificarea afacerilor și în acest
caz ele se mai numesc generatoare SSD, deoarece pot fi folosite pentru a dezvolta sau
“genera” un SSD mai specializat (Sprague, 1993).
SSD-urile bazate pe Web (Web-based DSS) sunt sisteme informatice ce livreaza
informații necesare procesului decizional sau instrumente suport de decizie la îndemâna
managerilor sau analiștilor, utilizând un simplu browser Web (de exemplu Netscape
Navigator, Microsoft Internet Explorer) și facilitățile oferite de arhitectura client/server.
În multe firme, un SSD bazat pe Web este sinonim cu un SSD la nivel de organizație sau
intraorganizațional. SSD-urile bazate pe Web permit: analiza și afișarea datelor
structurate stocate în baze de date relaționale sau multidimensionale, acces la modele,
acces la documente multimedia și date nestructurate, comunicarea și luarea deciziilor
în echipele distribuite. În general, toate tipurile de SSD-uri (orientate pe date, orientate
pe modele, orientate pe cunoștințe, orientate pe documente și cele de grup) pot fi
implementate folosind tehnologii Web. Tendința actuală în era tehnologiei informației
este de a utiliza facilitățile Web în toate sistemele informatice, deci și în sistemele suport
de decizie.
Sisteme suport de decizie orientate pe date
Sistemele suport de decizie orientate pe date (SSDOD) au captat atenția
managerilor, deoarece aceste sisteme pot furniza un acces mai ușor la colecții foarte mari
de date. Într-o lume a competiției acerbe și a comunicării electronice, managerii doresc
să găsească propriile răspunsuri la întrebările ce apar în domeniul afacerilor. Managerii
sunt utilizatorii direcți și cei mai vizați ai acestor sisteme. Ei trebuie să identifice
împreună cu proiectantul, datele necesare pentru analiză și datele relevante pentru
procesul decizional.
Un SSDOD este „un sistem informatic interactiv care-i ajuta pe manageri să
utilizeze baze de date de dimensiuni foarte mari ce conțin date preluate din surse interne
și externe ale organizațiilor” (Power, 2001). Utilizatorii sistemului pot realiza analize
foarte complexe și cereri analitice de date. Într-un sistem suport de decizie orientat pe
date, managerii procesează date pentru a identifica fapte și pentru a trage concluzii
despre relațiile dintre date sau despre tendința lor de evoluție. Sistemele suport de decizie
orientate pe date pot ajuta managerii să găsească, să afișeze și să analizeze date istorice.
Deși aceste sisteme sunt scumpe și greu de implementat, multe firme mari le-au
implementat.
Se pot defini următoarele categorii principale de sisteme suport de decizie
orientate pe date:
• Sisteme informatice executive
• Sisteme suport de decizie care utilizează depozite de date
• Sisteme OLAP
Sisteme informatice executive

Sistemele informatice executive (Executive Information Systems) sunt sisteme
suport de decizie la nivel de organizație care îi ajută pe manageri să analizeze, să
compare și să pună în evidență tendințele, să monitorizeze performanțele și să identifice
oportunitățile și problemele cu care se confruntă organizația. Au următoarele
caracteristici:
•sunt proiectate pentru cerințele informaționale ale managerilor de la nivelul tactic
și strategic al organizației;
• accesează date din surse variate (interne și externe);
• pun accentul pe afișarea grafică a informațiilor și pe ușurința în a utiliza interfața.
Aceste sisteme oferă facilități puternice de raportare (standard și ad-hoc) și tehnici
analitice complexe;
• utilizează de obicei o arhitectura client/server.

În actualul context economic cerințele informaționale ale managerilor se modifică
rapid, astfel încât multe sisteme informatice executive sunt proiectate și dezvoltate
folosind metodologia prototipului. Identificarea factorilor critici de succes pentru
organizație (de exemplu distribuția pieței, productivitatea etc) îi poate ajuta pe analiști
să determine ce informații trebuie prezentate într-un sistem informatic executiv. Un
proiect SIE este similar cu proiectele de depozite de date, dar pune accent în special pe
proiectarea interfeței.
Sisteme suport de decizie ce utilizează depozite de date (Data warehouse)

Pentru că cercetarea pe care am întreprins-o a fost orientată pe 13 organizații de
mare dimensiune și alte 440 de mici dimensiuni ne-am propus să identificăm și sistemele
informatice aflate la un nivel superior celui tranzacțional. Am constatat că în fiecare
organizație există multe sisteme informatice tranzacționale ce automatizează operațiile
zilnice ale unei organizații, operații care sunt structurate și repetitive și constau din
tranzacții scurte, atomice și izolate. Aceste sisteme permit conducerea operativă a
organizațiilor și utilizează date de detaliu, reprezentări curente și în timp real a stării
firmei, accesate și actualizate frecvent. Dimensiunea bazelor de date operaționale variază
de la sute de Mb la Gb, iar consistența datelor stocate este o cerință fundamentală a
sistemelor tranzacționale. Spre deosebire de sistemele tranzacționale, sistemele suport
de decizie identificate în organizații sunt utilizate pentru a gestiona și controla
organizația. Depozitele de date sunt destinate suportului decizional. Datele istorice și
datele agregate sunt mai importante decât datele de detaliu. Dimensiunea depozitelor de
date pentru organizație variază de la sute de Gb până la Tb. În acest context cererile ad-
hoc pot accesa milioane de înregistrări și executa o mulțime de parcurgeri ale tabelelor,
joncțiuni și agregări. Timpul de răspuns este un factor principal în proiectarea sistemelor
suport de decizie orientate pe date. Pentru a facilita analize complexe și vizualizări,
datele stocate în depozitul de date sunt modelate multidimensional. Operațiile specifice
acestor sisteme sunt: roll up (creșterea nivelului de agregare), drill down (creșterea
nivelului de detaliu), slice/dice (selecția și proiecția) și pivot (reorientarea viziunii
multidimensionale a datelor). De asemenea, sistemele suport de decizie pot utiliza date
ce nu se găsesc în bazele de date operaționale. Pentru realizarea unor predicții sunt
necesare date istorice, în timp ce bazele de date operaționale stochează numai date
curente, insuficiente pentru DSS-uri.
În marea majoritate a organizațiilor datele din depozitele de date provin din surse
variate: sisteme operaționale eterogene (sisteme de gestiune a bazelor de date, sisteme
de gestiune a fișierelor) și alte surse de date externe (baze de date demografice și
statistice, Internet). Sursele de date externe sau interne pot conține date inconsistente, cu
formate variate, date care trebuie “curățate” și prelucrate înainte de a fi stocate în
depozitul de date. De asemenea, modele de date multidimensionale și operațiile tipice
OLAP impun o organizare diferită a datelor și metode de acces care nu sunt oferite în
general de SGBD-urile comerciale, destinate pentru sistemele informatice
tranzacționale. Din aceste motive, depozitele de date sunt implementate separat de bazele
de date operaționale. Depozitele de date sunt de fapt baze de date în care datele sunt
colectate pentru a fi analizate. O bază de date warehouse colectează, organizează și face
datele disponibile în scopul analizei, pentru a da managementului firmei abilitatea de a
accesa și analiza informațiile despre organizație. Acest tip de date pot fi denumite date
informaționale. Sistemele utilizate pentru a lucra cu datele informaționale sunt referite
ca OLAP (On-Line Analytical Processing).
Bill Inmon, părintele conceptului de data warehousing a definit conceptul "data
warehouse" în 1990: "A (data) warehouse is a subject-oriented, integrated, time-variant
and non-volatile collection of data în support of management's decision-making
process." adică data warehouse reprezintă date orientate pe o problematică, integrate,
dependente de timp și non volatile organizate în scopul de a susține procesul managerial
de decizie. (http://www.inmoncif.com/home/)
Caracteristicile unei baze de date warehouse sunt ca urmare:
 Orientată pe subiect (Subject-oriented) — Datele care dau informațiile
despre anumite subiecte particulare în locul celor de ordin general.
 Integrată (Integrated) — datele care sunt adunate într-o data warehouse
provin de la o varietate de surse și sunt unite într-un tot coerent.
 Variație – timp (Time-variant) — Toate datele dintr-o bază warehouse
sunt identificate într-o perioadă de timp dată.
În concluzie, un depozit de date este o bază de date de dimensiuni mari, specific
proiectată pentru a susține procesul decizional dintr-o organizație și optimizată pentru
interogări on-line rapide și pentru agregări complexe.
Turban (2007) diferențiază trei tipuri principale de depozite de date: rafturile de
date, DM (Data Marts), memoriile-tampon de date operaționale, ODS (Operational
Data Stores) și depozitele de date de tip întreprindere, EDW (Enterprise Data
Warehouse). Dacă se analizează tehnologia relațională se observă că cea mai mare parte
a problemelor tratate relațional sunt în realitate multidimensionale. În modelul relațional
problemele sunt tratate în tabele care au doua dimensiuni: linie și coloană. Problemele
reale, care în cea mai mare parte a lor sunt multidimensionale, nu impun limite stocării
spațiale a datelor. Un SGBDR obișnuit nu poate face față cerințelor de agregări de date,
sintetizări, consolidări și proiecții multidimensionale. De aceea, a apărut necesitatea
extinderii funcționalității unui SGBDR prin adăugarea unor componente speciale care să
permită modelare și analiză multidimensională (OLAP) și Data Mining.
Un alt concept este conform Turban este deci reprezentat de Data mart. Multe
organizații doresc să implementeze un depozit de date la nivel de organizație integrat ce
colectează informații despre toate subiectele (clienți, produse, vânzări, personal etc).
Totuși construirea unui depozit de date este un proces lung și complex. De aceea, unele
organizații utilizează centrele de date (data mart). Un centru de date este un depozit de
date la nivel de departament, care are dimensiuni mai reduse (10-50 Gb). El este
concentrat pe un singur subiect (de exemplu vânzări, finanțe, asigurări), fiind construit
și folosit de un singur departament al unei organizații și preia date din sistemul
operațional intern al organizației, din depozitul de date central sau din surse externe.
Centrele de date permit o agregare mai rapidă a datelor, dar pot conduce la probleme de
integrare complexe. Conceptul de data mart definește submulțimea datelor unei
corporații. Mai precis submulțimea datelor ce reprezintă valoarea unei unități din
organizație, valoarea unui departament sau a unei mulțimi de utilizatori.
Tot în această clasă de sisteme apare și conceptul de analiză multidimensională
sau OLAP. Așa cum indică cuvintele folosite pentru a construi acronimul (“on-line”,
“analytic”, “proccesing”), rolul sistemelor OLAP într-o organizație este de a oferi un
acces interactiv și ușor la resursele analitice necesare procesului decizional și de

conducere. În teoria sistemelor suport de decizie sunt recunoscute două tipuri de resurse
analitice: datele (informații statice) și modelele (informații dinamice).
În cadrul organizației cu o frecvență mai mică, managerii și analiștii pot pune
întrebări analitice cum ar fi: “Ce produse au fost cele mai profitabile pentru organizație,
în acest an?” “Care este profitul organizației în acest trimestru față de același trimestru
al anului trecut?” etc. Răspunsurile la aceste tipuri de întrebări reprezintă informații ce
sunt bazate pe analiză și orientate pe decizie. Datele sunt mai mult citite decât actualizate
în aceste activități. Cererile analitice folosesc date derivate și natura lor nu este
întotdeauna previzibilă.
On-Line Analytical Processing (OLAP) reprezintă prin urmare o categorie de
tehnologie software care dă posibilitatea analiștilor, managerilor de top și managerilor
operaționali să fie avantajați prin accesul rapid, consistent și interactiv la o multitudine
de posibile vizualizări ale informației. Informația a fost transformată de la nivelul datelor
obișnuite, de rând la date ce reflectă dimensionalitatea reală a organizației astfel încât ea
să poată fi înțeleasă de utilizator.
Funcționalitatea OLAP este caracterizată de analiza dinamică multidimensională
a datelor organizației consolidate, care suportă activități analitice și de navigare ale end-
user-ilor care includ:
 calculul și modelarea aplicată de-a lungul dimensiunilor, prin intermediul
ierarhiilor și/sau de-a lungul membrilor;
 analiza tendințelor pe perioade de timp secvențiale;
 felierea sau divizarea submulțimilor pentru vederile de tip on-screen;
 descompunerea și detalierea pentru atingerea nivelurilor adânci de
consolidare;
 accesul prin datele afișate în mod detaliat
 rotirea spre noi comparații dimensionale în domeniul de vizualizare
OLAP este implementat într-un mod multi-user client/server și oferă răspuns rapid
și consistent la interogări, fără a avea importanță dimensiunea bazei de date și
complexitatea acesteia. Tehnologia OLAP ajută user-ul să sintetizeze informația
organizației prin intermediul comparației, a view-urilor personalizate, cât și prin analiza
datelor istorice și a celor proiectate în diferite scenarii model de tip "what-if". De cele
mai multe ori analiza multimensională din OLAP este orientă pe 3 axe, vânzări,
cheltuieli, profit și margini sau restricții, de unde și denumire de OLAP Cube. Această
analiză poate fi realizată însă pe un număr oricât de mare de axe.
Fig. 2.10. Hiper cubul de date

Unitățile de măsură pot constitui criterii de agregare a datelor, iar nivelele unei
dimensiuni formează ierarhia care la rândul ei poate constitui criteriu de agregare a
datelor. Privite din punct de vedere multidimensional, datele sunt reprezentate în
hipercuburi de date, prin extinderea cubului tridimensional la cel n-dimensional. Pe
acest tip de cub se pot efectua calcule prin aplicarea unor algoritmi complecși asupra
datelor structurate în acesta. Acestea implică posibilitatea de adresare multidimensională
directă a cuburilor unitare și optimizarea timpului de răspuns. Automat interogarea unei
baze de date clasice se ridică la un nivel superior utilizând cubul OLAP spre analize
multidimensionale complexe.
Un alt concept întâlnit în cazul acestor sisteme suport de decizie este Data
mining. Data mining reprezintă procesul de extragere a informației valide, utile, anterior
cunoscută și într-o formă de înțeles din date și utilizarea acesteia în procesul de luare a
deciziilor.
Figura 2.11. Data Mining - parte a procesului de descoperire a cunoștințelor
Așa cum este descris în figura 1.12, procesul Data Mining interacționează cu
utilizatorul prin baza de cunoștințe destinată acestuia și prin modelele de date
descoperite, cele cu importanță pentru utilizator reprezentând, de fapt, cunoștințe noi
care se stochează în baza de cunoștințe spre a-i fi prezentate. Procesul Data Mining este
o parte esențială a procesului de descoperire a cunoștințelor din date deoarece descoperă
modelele de date “ascunse” pentru a fi evaluate, în conformitate cu cerințele
utilizatorilor.
Din punctul de vedere al funcționalității sale, Data Mining este procesul de
descoperire a cunoștințelor care interesează (cele importante) dintr-o cantitate mare de
date stocate în baze de date, Data Warehouses sau în alte tipuri de depozite de date.
Metodele data mining provin din calculul statistic clasic, din administrarea bazelor de
date și din inteligența artificială. Ele nu înlocuiesc metodele tradiționale ale statisticii, ci
sunt considerate a fi extinderi ale tehnicilor grafice și statistice. Deoarece softului îi
lipsește intuiția umană (pentru a face recunoașterea a ceea ce este relevant de ceea ce nu
este), rezultatele metodelor data mining vor trebui supuse în mod sistematic unei
supravegheri umane.
Privit din perspectiva depozitului de date - Data Warehouse, procesul Data Mining
reprezintă un stadiu avansat de procesare analitică on-line (OLAP). Data Mining
depășește însă procesul analitic limitat, de tip rezumativ, al sistemelor Data Warehouse
prin tehnicile specifice de analiză a datelor, mult mai avansate.
Toate aceste tehnologii descrise anterior: OLAP, Data Mining și Data Warehouse
reprezintă tehnologiile componente ale unei platforme de Business Intelligence,
platformă pe care o vom descrie în următorul subcapitol și o vom cerceta ulterior pe piața
românească de aplicații informatice.
2.6. Inteligenta economică a organizațiilor și decizia asistată
Considerată deja printre temele favorite ale economiei și managementului, în

aproape egală măsură, inteligența economică sau Business Intelligence, cum le place
anglo-saxonilor să-i spună, nu a fost încă integrată în practicile organizaționale sau
instituționale din România decât cu oarecare timiditate și discreție, chiar. Explicațiile
sunt numeroase, unele provenind din zona profesională și a competențelor pe care le
presupune o asemenea activitate, altele, poate tot atât de semnificative, dinspre
specificitatea culturală. Înainte de a trece la analiza câtorva din problemele inteligenței
economice românești, trebuie să punem în evidență unele din aspectele mai relevante ale
acestei profesii, meserii și activități, de întreprindere sau organizație, de instituție
regională, locală sau națională, în același timp.
Termenul de business intelligence a fost introdus de către Gartner Group la
mijlocul anilor ‘90s. Ca și concept însă, business intelligence a existat cu mult timp
înainte, încă din anii ’70, folosit în sistemele de raportare cu ajutorul mainframe-urilor.
La acea vreme, sistemele de raportare erau statice, bidimensionale, fără a avea capacități
analitice. Cererea de sisteme multidimensionale dinamice, care să sprijine procesele
decizionale inteligente și cu abilități predictive, a determinat dezvoltarea sistemelor de
tip business intelligence. Aceste sisteme au devenit din ce în ce mai complexe, fiind
capabile de analiză multidimensională a datelor, dispunând de capacități de analiză
statistică și predictivă pentru a servi mult mai bine sistemelor de asistare a deciziilor.
Nevoia de sisteme de tip business intelligence poate fi cu mare ușurință explicată: pentru
a supraviețui pe piață în actualele condiții concurențiale, o organizație trebuie să încerce
să dezvolte o strategie de succes; pentru a dezvolta o strategie de succes, e nevoie de
capacitatea de a anticipa condițiile viitoare; înțelegerea trecutului este modul cel mai bun
de a fi în stare a prezice viitorul, iar business intelligence face acest lucru. De asemenea,
dacă ne referim la conceptul de sistem informatic integrat de management acesta va
colecta toate informațiile unei organizații, iar apoi le va structura în scopul eficientizării
deciziei de la nivelul organizației. Putem concluziona că pentru identificarea surselor de
informații relevante trebuie utilizate bazele de date relaționale clasice ale ERP-urilor, și
browserele aflate pe interfața clienților, iar pentru interpretarea informațiilor și pentru
elaborarea deciziilor propriu-zise trebuie utilizate instrumentele consacrate ale BI și
anume sistemele de suport a deciziei, depozitele de date, centrele de date, tablourile de
bord și matricile de decizie.
Se spune astăzi că inteligența economică are un rol mai important pentru

performanța și competitivitatea organizației decât marketingul sau calitatea produselor
acesteia. Acțiunile inteligenței economice nu mai sunt o necunoscută pentru organizația
actuală, vorbind despre organizația modernă, competitivă și performantă. O asemenea
organizație este considerată “inteligentă” nu pentru că are un manager charismatic,
pentru că produce un bun produs sau pentru că realizează un marketing de bună calitate
ci pentru că obține performanță ridicată printr-un management inteligent, în care
activitățile de inteligență economică sunt exploatate corect și realist în fundamentarea și
punerea în aplicare a deciziilor (Marcon 2006).
Business intelligence este un concept care se referă la modul în care pot fi luate
deciziile mai ușor și mai rapid. În societatea actuală firmele colecteză cantități enorme
de date zilnice: informații despre comenzi, inventare, tranzacțiile de la punctele de lucru
și bineînțeles informațiile despre clienți. Firmele strâng de asemenea date cum ar fi
datele demografice și liste de mail de la surse externe. Din păcate, mai mult de 93% din
date nu sunt utilizate în procesul de luare a deciziilor.
Consolidarea și organizarea mai bună a datelor pentru luarea unei decizii mai bune
poate conduce la avantaje în ceea ce privește competența și la aceste aspecte se referă
business intelligence. Cantitatea de informații și date crește exponențial, de fapt, se
dublează la fiecare doi, trei ani. Mai multă informație înseamnă mai multă competiție.
În era informațională datorită exploziei informației, executanții, managerii,
profesioniștii și muncitorii toți au nevoie să fie capabili să ia decizii mai rapide, pentru
că acum timpul înseamnă bani. Aplicațiile de BI ne ajută să creăm sau să extragem
cunoașterea dintr-o lume a informației. Ne furnizează datele potrivite, pentru a descoperi
puterea și a-i împărtăși valoarea. Deci BI transformă informația în cunoaștere. Prin
conceptul de Business Intelligence ni se permite să punem informația potrivită în
mâinile utilizatorului potrivit, la momentul potrivit pentru a putea lua o decizie corectă.
Ne putem pune întrebarea: Cine ia deciziile? La prima vedere, putem spune că
doar persoanele din vârful ierarhiei adică top managerul, directorul general sau
președintele trebuie să ia decizii eficiente care să aducă succesul în organizație. Planurile
eficiente dezvoltate de conducerea organizației pot eșua însă datorită deciziilor greșite
luate de către persoane din zone inferioare ale ierarhiei în procesul de implementare sau
în cel de execuție. În concluzie, decizii eficiente trebuie luate de toți cei din organizație,
căci numai deciziile eficiente luate la fiecare nivel al organizației conduc de fapt către
succes.
O altă întrebare pertinentă ar fi: Ce sunt deciziile eficiente? Deciziile eficiente
sunt acele alegeri care duc organizația mai aproape de obiectivele stabilite în timp util.
Luând în considerație definiția de mai sus putem observa trei componente importante
care ne ajută să luăm decizii eficiente:
 stabilirea obiectivelor
 stabilirea unor mărimi de măsurat pentru stabilirea abaterii de la obiective
 stabilirea termenelor în care trebuie atinse obiectivele
Aceste informații reprezintă baza de plecare pentru luarea deciziilor, dar și o
metodă modernă de evaluare a calității deciziilor luate. Obiectivele trebuie să fie stabilite
clar și făcute cunoscute tuturor celor implicați în activitatea organizației. Pentru ca un
obiectiv să poată sta la baza unei decizii eficiente trebuie să se definească și o metoda de
măsurare pentru stabilirea în orice moment a abaterii înregistrate în activitatea curentă.
Dacă am definit decidentul și decizia eficientă trebuie să definim: Ce este

Business Intelligence? În acest sens odată stabilite obiectivele clare, metodele de
măsurare ale acestor obiective și metodele de evaluare, se pune întrebarea: Cum poate
o organizație să obțină și să distribuie informațiile necesare pentru luarea deciziilor, și
să evalueze eficiența acestora? Răspunsul la această întrebare este: Prin soluții de
Business Intelligence. Putem defini Business Intelligence ca o platformă de prezentare a
informațiilor într-un mod corect, util și specific către fiecare persoană de decizie în timp
util pentru a putea servi în luarea deciziilor eficiente. Business Intelligence nu reprezintă
un set de rapoarte tipărite sau prezentate pe ecran. Rândurile unui raport de vânzări, spre
exemplu, pot conține informații detaliate și exacte, dar nu reprezintă o soluție de
Business Intelligence până când nu sunt puse într-un format care poate fi ușor înțeles și
interpretat de către o persoană de decizie în vederea stabilirii unei soluții eficiente pentru
o situație particulară întâlnită în activitatea curentă.
Business Intelligence este fără îndoială o metodă avansată de management pentru
organizații. BI este un concept generic care grupează sub aceeași umbrelă instrumente
din domeniul managementului afacerilor și al informaticii, utilizate în vederea
transformării datelor în informații, a informațiilor în decizii și a deciziilor în acțiuni.
Este definiția pe care o considerăm ca fiind cea mai reprezentativă. Aplicațiile
informatice utilizate în BI sunt diverse și se referă la sisteme suport pentru luarea
deciziei, raportări și interogări, procesare analitică online a datelor (OLAP – On Line
Analitical Processing), analize statistice, previzionări, sortarea datelor în vederea
identificării de șabloane și relații (data mining), toate acestea fiind sisteme informatice
inteligente. Soluțiile actuale de tip BI pot fi considerate ca o etapă importantă de
integrare a domeniului afacerilor cu cel al informaticii. Utilizarea tehnologiilor înalte din
domeniul tehnologiei informațiilor (de exemplu, inteligența artificială, sistemele expert
etc.) și din management (Business Process Reengineering, BPM – Business Process
Management, Business Performance Management etc.) va face posibilă o simbioză între
cele două domenii. Cert este că implementarea unei soluții de tip BI este o mare
provocare atât pentru specialiștii din domeniul managementului, cât și pentru cei din
domeniul informatic. Este necesar ca ei să facă o echipă comună care trebuie să-și
propună și să lupte pentru finalizarea cu succes a implementării. Ceea ce nu este ușor și
nici la îndemâna oricui. Am încercat pe parcursul cercetării să identificăm aspecte legate
de implementarea soluțiilor de tip BI dar cercetarea a fost mult mai restrânsă în
comparație cu cercetarea pe care am derulat-o asupra sistemelor informatice integrate
datorită noutății sistemelor de tip BI dar și a reticenței managementului autohton de a
implementa aceste de aplicații.
2.7. Premise ale dezvoltării inteligenței economice în organizații
Anumite cerințe au condus la apariția conceptului de business intelligence și

acestea se bazează pe utilizarea mai facilă, reducerea resurselor necesare implementării
precum și pe utilizarea noilor tehnologii și acestea constau în:
 Nevoia de a crește profiturile, de a reduce costurile și de a concura mai eficient.
Cu ceva timp în urmă, firmele de IT și în mod special firmele implementatoare de
ERP-uri aveau la dispoziție luni de zile pentru a implementa noile aplicații. Astăzi,
organizațiile trebuie să furnizeze aplicații rapid, să furnizeze clienților un acces
rapid și eficient la informație, ceea ce reflectă modul rapid de schimbare a

mediului de afaceri. Sistemele Business Intelligence au ca țintă accesul
utilizatorului la informație, realizarea de soluții de tip pachet care să facă față
tehnologiilor informaționale sofisticate de astăzi.
 Nevoia de a conduce și modela complexitatea mediului de afaceri actual. Pe
piața globală actuală corporațiile fuzionează și astfel organizațiile de astăzi,
trebuie să furnizeze și să ofere o gamă largă de produse și servicii către o mai largă
și diversă audiența decât în trecut. Înțelegerea și conducerea unui astfel de mediu
de afaceri complex precum și maximizarea investițiilor devine din ce în ce mai
dificilă. Sistemele Business Intelligence ne dau mai mult decât mecanismele de
interogare și raportare ( oferite de ERP-urile și SGBD-urile actuale ), ele ne oferă
de asemenea o analiză sofisticată a informației și instrumente de descoperire a
informației care sunt proiectate pentru a manevra și procesa informația de afaceri
complexă asociată mediului de afaceri de astăzi.
 Nevoia de a reduce costurile IT, a mecanismelor de pârghii existente în
corporație. Astăzi, investiția în IT reprezintă de obicei un procentaj consistent din
cheltuielile corporațiilor, și există o nevoie nu neaparat de a reduce ci de a obține
beneficii maxime din informație prin sistemele IT. Noile tehnologii
informaționale, cum sunt rețelele intranet, sistemele destinate clienților mari, ajută
la reducerea costului de desfășurare ale sistemelor de business intelligence pentru
o mai mare audiență a utilizatorilor, în special pentru consumatorii de informație
cum ar fi managerii și componenta executivă a unei firme. Sistemele Business
Intelligence diversifică scopul informației care poate fi procesată, prin includerea
acestora, nu numai în datele operaționale de tip warehouse, astfel informația
putând fi condusă către sistemele office și încorporată pe serverele Web.
Vom prezenta în continuare câteva nivele de management și influența acestora
asupra modului de implementare al unui sistem de tip BI.
Directorul executiv al unei organizații Când se vorbește despre un director
executiv al unei firme, există anumite întrebări ce ar putea fi utile în aflarea faptului dacă
această organizație reprezintă o perspectivă pentru un proiect BI în general și dacă un
director executiv va fi un jucător implicat în acest proces:
 Cum sunt monitorizați în acest moment indicatorii critici sau cheia de
performanță ai firmei?
 În prezent cum sunt primite rapoartele lunare de management?
 Cât de ușor se poate răspunde ad-hoc la întrebări ce privesc sistemele de
raportare?
 Pe scurt, puteți denumi tendințele și excepțiile din organizație?
 Trebuie să așteptați mult timp (ore? Zile?) pentru a putea răspunde la noile
întrebări?
 Există persoane în echipa managerială care să lucreze pentru aceeasi
informație?
În funcție de răspunsul unui director executiv, există anumite necesități care vor
fi soluționate, iar din răspunsul acestuia este identificată organizația ca fiind o bună
perspectivă pentru un proiect BI. Răspunsurile la întrebările anterior menționate ar trebui
să puncteze următoarele :
 Nemulțumirea existentă în ceea ce privește sistemele de raportare, în

special în termenii flexibilității, lipsei de timp, acurateței, consistenței și
integrității informației pe care o utilizează toți utilizatorii firmei.
 Multe persoane din organizație pierd timp înlocuind date din spreadsheet-
uri gen Excel
 Directorul executiv are o idée foarte vagă în ceea ce privește
monitorizarea indicatorilor
Vicepreședinții, directorii de nivel 2 și managerii IT În discuțiile cu managerii
operaționali sau executivi cu orientare tehnică, întrebările ce trebuie puse ar fi
următoarele:
 Cum analizează sau raportează utilizatorii finali informația?
 Utilizatorii finali adesea cer specialiștilor IT să realizeze interogări,
rapoarte sau alte informații din baza de date?
 Introduc utilizatorii finali adesea date în spreadsheeturi sau în pachetele
de procesare de texte?
 Sistemul de producție suferă din cauza volumului încărcat de interogări
sau rapoarte ce rulează în sistem?
 V-ar plăcea să vedeți că utilizatorii primesc mai multe beneficii din partea
departamentului IT?
În concluzie, personalul IT va prospecta datele warehouse dacă răspunsurile la
probleme sună astfel:
 Utilizatorii finali se bazează pe IT pentru realizarea de spreadsheeturi în
mod obișnuit.
 Utilizatorii finali introduc date în mod obișnuit
 IT identifică insatisfacția utilizatorului în ceea ce privește sistemele și
procesele de raportare
Ne-am propus ca pe parcursul cercetării să utilizăm o mare parte dintre aceste
întrebări atât în chestionarele cantitative căt și în cele calitative, dar aceste standarde
prezentate anterior și propuse de specialiștii de la IBM sunt greu de surprins în
organizațiile românești al căror management considerăm că se situează în urmă cu cel
puțin 20 de ani față de managementul performat de la nivel mondial. Este de altfel și
unul din motivele pentru care titlul tezei l-am intitulat Tendințe…, căci în economia
românească aceasta este etapa în care se situează implementarea unui management
modern.
2.8. Sisteme informatice pentru inteligența afacerilor
În pagina Web a firmei IBM, conceptul de Business Intelligence (BI) (inteligența

afacerii) este definit astfel: “BI înseamnă utilizarea tuturor datelor de care dispune o
organizație, pentru a îmbunatăți procesul decizional. BI presupune accesul la date,
analiza lor și descoperirea de noi oportunități de utilizare a acestora.” În climatul
competițional al zilelor noastre, este vital pentru organizații să ofere acces rapid la
informații, la costuri mici, pentru un număr cât mai mare și mai variat de utilizatori.
Soluția la această problemă este un sistem BI care oferă un set de tehnologii și produse
software ce livrează utilizatorilor informațiile necesare pentru a răspunde la întrebarile
ce apar în rezolvarea problemelor de afaceri. Pentru a putea identifica stadiul în care

organizațiile românești se situează în contextul implementării soluțiilor de BI, în cele ce
urmează, vom prezenta evoluția sistemelor informatice pentru inteligența afacerii:
Primele sisteme informatice pentru afaceri apărute foloseau aplicații ale căror
ieșiri implicau volume uriașe de hârtie, pe care utilizatorii trebuiau să le citească, pentru
a obține răspunsurile dorite. Ulterior, aplicațiile client/server cu clienți de tip terminal
permiteau un acces mai rapid la date, dar erau totuși greu de utilizat și cereau acces la
baze de date operaționale complexe. Aceste sisteme informatice pentru afaceri erau
folosite numai de analiști. Managerii și directorii executivi puteau foarte rar să utilizeze
aceste sisteme, datorită complexității sistemelor de tip mainframe care erau în mod
special dedicate specialiștilor. Ca și analist programator am trăit aceste momente în
perioada anilor 90 în două organizații ce aveau 300 respectiv 45.000 de angajați.
A doua generație de sisteme informatice pentru afaceri a apărut odată cu
depozitele de date, care au adus o serie de avantaje față de sistemele din prima generație:
• depozitele de date sunt proiectate pentru a satisface nevoile managerilor și nu a
aplicațiilor tranzacționale;
• informația din depozitele de date este curată, consistentă și este stocată într-o
formă pe care managerii o înțeleg;
• spre deosebire de sistemele operaționale, care conțin numai date de detaliu
curente, depozitele pot furniza atât informații istorice cât și agregate;
• utilizarea unei arhitecturi client/server oferă utilizatorilor de depozite de date
interfețe îmbunătățite și instrumente suport de decizie mai puternice.
Astfel de sisteme concepute în tehnologie client server le-am abordat pe parcursul
elaborării primei mele teze de doctorat, teză în care am surprins la nivelul anului 2004
situația implementării sistemelor informatice în industria minieră din România, care avea
la aceea vreme aproape 47.000 de angajați, peste 1700 de calculatoare și 25 de servere.
A treia generație o reprezintă chiar sistemele de tip BI. Dar un depozit de date nu
este totuși o soluție completă pentru nevoile managerilor, pentru că un punct slab al
soluțiilor ce folosesc depozitele de date este că specialiștii pun accentul pe tehnologie și
mai puțin pe soluții manageriale (business solutions). Deși producătorii de depozite de
date oferă instrumente puternice pentru construirea și accesarea unui depozit de date,
aceste instrumente cer un volum semnificativ de muncă pentru implementare. De
asemenea, se pune prea mult accent pe procesul de construire a depozitului și mai puțin
pe accesul la datele din depozit. Multe organizații consideră că dacă construiesc un
depozit de date și oferă utilizatorilor instrumente corecte, problema este rezolvată. De
fapt este tocmai începutul. Deși informația din depozit este complet documentată și ușor
de accesat, complexitatea va limita utilizarea depozitului de către manageri, principalii
beneficiari. Sistemele pentru inteligența afacerilor pun accentul pe îmbunătățirea
accesului și livrării de informații utile atât la consumatorii de informații cât și la cei care
oferă informații. Un sistem informatic pentru inteligența afacerii trebuie să ofere
scalabilitate și să fie capabil să suporte și să integreze instrumente software de la mai
mulți fabricanți. Un depozit de date este una din sursele de date ale unui sistem BI.
Sistemele informatice pentru inteligența afacerilor sunt proiectate pentru a permite acces
la toate formele de informații, nu numai la cele stocate într-un depozit de date.
În concluzie, un sistem BI are trei avantaje cheie:
• include în arhitectura sa cele mai avansate tehnologii informatice;
• pune accentul pe accesul și livrarea de informații la utilizatorii finali și oferă

suport atât pentru specialiști cât și pentru utilizatorii finali;
• permite acces la toate formele de informații, nu numai la cele stocate într-un
depozit de date.
Principalele obiective ale unui sistem BI sunt:
• să permită soluții cu costuri scăzute ce oferă avantaje firmei;
• să permită acces rapid și ușor la informațiile firmei pentru un număr mare și
variat de utilizatori ;
• să ofere suport pentru tehnologiile moderne (tehnici de analiză complexe,
instrumente OLAP, instrumente de tip data mining etc);
• să ofere un mediu de operare deschis și scalabil.
Observăm ca sistemele informatice pentru inteligența afacerilor sunt, de fapt,
sisteme suport de decizie moderne la nivel de organizație, care utilizează noile tehnologii
informatice. Termenul de sistem informatic pentru inteligența afacerilor este de fapt un
termen “umbrelă” utilizat de specialiști pentru o categorie mai vastă de sisteme suport
de decizie, ce integrează toate facilitățile oferite de depozitele de date, instrumentele
OLAP, instrumentele data mining, Web-ul etc. În funcție de complexitatea procesului
decizional la nivel de organizație, de numărul de utilizatori, de cerințele organizației, de
volumul de informații necesare procesului decizional și de alți mulți factori, sistemele
suport de decizie moderne vor utiliza și vor integra una sau mai multe din noile
tehnologii informatice actuale. Dacă se utilizează depozite de date, centre de date și
instrumente de interogare și raportare atunci avem un sistem suport de decizie cu
depozite de date. Dacă se integrează depozitele de date cu instrumentele OLAP se obțin
așa numitele sisteme ROLAP, iar dacă se utilizează și facilitățile oferite de Web se obțin
sistemele suport de decizie orientate pe Web. Multe organizații preferă să construiască
un sistem separat pentru aplicații BI fie din motive de securitate, fie din motive de
performanță ale sistemelor operaționale. (Muntean, 2004)
Figura 2.14. Influența noilor tehnologii informatice în evoluția sistemelor suport de

decizie moderne (sursa: Muntean M., Inițiere în tehnologia OLAP: teorie și practică,
Editura ASE, București, 2004, p. 27)
În figura 2.14 am prezentat conform Munteanu M. arhitectura unui sistem

informatic pentru inteligența afacerilor sau a unui sistem suport de decizie modern la
nivel de organizație. Tehnicile de analiză a datelor prezentate de Muntean M. în lucrarea
“Inițiere în tehnologia OLAP: teorie și practică”, și anume instrumentele de tip data
mining, instrumentele de interogare sau cererile (querry), instrumentele de raportare și
instrumentele OLAP, precum și alte instrumentele software pentru elaborarea deciziilor
cum ar fi analizele analitice, tabloul de bord sau chiar analizele Excel le-am evaluat în
cadrul cercetării noastre în toate cele 13 organizații din portofoliul SIVECO.
Mulți manageri văd în inteligența economică mai degrabă amenințări și pierdere
de control decât avantaje concurențiale semnificative pe care le-ar putea obține astfel. În
parte au dreptate. Rezervele acestora sunt de natura culturală, în bună parte, dar au și
explicații raționale rezonabile provenind din zona reglementărilor ce trebuie oricând să
acompanieze activitățile de inteligență economică.
În finalul acestui subcapitol dedicat inteligenței economice, aș da un sfat tuturor
managerilor care încă mai sunt reticenți în utilizarea acestor instrumente avansate de
management și anume să vadă în specialiștii din universități nu doar niște teoreticieni
ci și niște sfătuitori.
Universitatea – ca instituție, este un centru de promovare al cercetării de vârf și
de concentrare a informațiilor de maxim interes pentru organizație, administrație,
instituții și organisme publice și private. În același timp, universitatea este locul
privilegiat căutat de reunire a elitelor lumii științifice și culturale. Aici au loc reuniuni
științifice, congrese, conferințe, prezentări de rapoarte de cercetare, rapoarte de misiune,
lucrări de dizertație și teze de doctorat, aici poate fi întâlnită o lume diversă posesoare
de informații din cele mai diferite domenii, aici există un know-how de înalt nivel și
foarte rafinat, toate acestea fiind atuuri considerabile ale exploatării colaborării cu
universitatea în materie de inteligență economică, care reprezintă un domeniu relativ
nou, dinamic și de mare perspectivă pentru managementul organizațiilor românești.
2.9. Tabloul de bord (dashboard-ul), și ScoreCard-ul produse informatice de

suport decizional pentru managerii unei organizații
În categoria instrumentarului managerial utilizat în exercitarea proceselor de

management, tabloul de bord este una din metodele care nu trebuie să lipsească nici unui
manager, indiferent de poziția ierarhică ocupată într-o organizație. Tabloul de bord
reprezintă un ansamblu de informații curente, prezentate într-o formă sinoptică,
prestabilită, referitoare la principalele rezultate ale activităților avute în vedere și la
principalii factori ce condiționează derularea lor eficientă. (Verboncu, 2000) În acest
subcapitol ne-am propus nu doar o prezentare a acestei metode de management, ci în
mod special, o prezentare a sistemelor informatice din clasa sistemelor informatice
pentru executivul de vârf sau de top reprezentate chiar de așa numitele dash-boarduri sau
tablouri de bord românești.
În contextul contemporan, managerii au din ce în ce mai puțin timp la dispoziție
pentru rezolvarea unor probleme complexe, de natură strategico-tactică și cu impact
nemijlocit asupra funcționalității și eficacității firmei. De aceea, valorificarea unor
informații cu grad de agregare concordant cu nivelul ierarhic pe care se află, a unor
informații relevante și operative este una din soluțiile la care managerii trebuie să recurgă
pentru eficientizarea propriei activități. Tabloul de bord regrupează și prezintă sub formă
selectivă indicatorii semnificativi (KPI), denumiți și puncte cheie sau semnalizatori, care
permit responsabilului ansamblului sau a unei părți a organizației să-și controleze
propriul domeniu de responsabilitate. (Brandaș, 2005)
Utilizarea acestei metode de management se recomandă, practic, în orice situație
managerială în care managerii adoptă o anumită conduită decizională și așteaptă, din
domeniul condus, informații referitoare la rezultatele obținute ca urmare a aplicării
deciziilor ca o consecință a influențelor exercitate de factorii (variabilele) mediului
ambiant.
Informațiile inserate în tabloul de bord se prezintă sub mai multe forme:

 tabele de valori, ce constau din ansambluri de valori semnificative, cu o structură
prestabilită, înregistrate într-o anumită succesiune ce constituie cea mai frecventă
componentă a tabloului de bord;
 grafice, elaborate pe baza tabelelor de valori, mai puțin precise decât acestea,
dar care relevă mai sugestiv tendințele (de exemplu, graficul evoluției productivității
muncii sau profitului);
 indici, calculați ca raporturi dintre valorile, de regulă, a două elemente
caracteristice unei activități, în perioada curentă și una de referință
 fișe combinate, alcătuite dintr-o reprezentare grafică în partea superioară și un
set de valori încorporate într-un tabel inserat în partea inferioară a fișei;
 abaterile de la obiectivele, normele sau sarcinile stabilite,
Indiferent de beneficiar, în conceperea tabloului de bord trebuie avute în vedere
mai multe cerințe principale, și anume: (Verboncu, 2000)
 Tabloul de bord trebuie să reunească informații referitoare la toate activitățile
implicate de realizarea obiectivelor atribuite respectivului post sau organ de conducere.
În cazul tabloului de bord al managerului de nivel superior, informațiile trebuie să se
refere la toate cele cinci funcțiuni ale unității, la principalele activități implicate;
 În tabloul de bord informațiile se încorporează selectiv, nivelul lor de agregare
amplificându-se odată cu creșterea nivelului ierarhic al managerului beneficiar;
 Informațiile încorporate în tabloul de bord trebuie să înfățișeze aspecte la care
se referă în mod evolutiv, dând astfel posibilitatea sesizării mai lesnicioase a abaterilor
și noilor tendințe. O atare abordare este deosebit de utilă în special din punct de vedere
decizional;
 Prezentarea informațiilor într-o formă prestabilit, sistematică, astfel încât să fie
lesne de descifrat și să incite la legături calitative și cantitativă între componentele
activităților implicate.
 Conceperea, ca și completarea tabloului de bord, este necesar să fie realizată în
așa fel încât managerul să fie avertizat asupra evoluțiilor deficitare, realizărilor deosebite
etc.
 Pentru a răspunde menirii ce a stat la baza creării tabloului de bord este necesar
să poată fi operativ completat, dând posibilitatea cadrelor de conducere să reacționeze
prompt prin decizii, acțiuni și comportări adecvate atunci când realmente este necesar.
Spre exemplu, pentru informațiile zilnice, care reprezintă categoria principală de
informații, durata furnizării lor nu trebuie să depășească maximum 16 ore (desigur,

atunci când se lucrează într-un singur schimb).
Tabloul de bord îndeplinește următoarele patru funcții importante:
 funcția de informare a managerului cu privire la starea domeniului condus;
 funcția de avertizare asupra unor situații nefavorabile, asupra unor abateri față
de normalitate;
 funcția de evaluare a rezultatelor obținute în realizarea obiectivelor și, implicit,
a calității deciziilor adoptate și acțiunilor inițiate pentru operaționalizarea acestora;
 funcția decizională, în sensul că informațiile pertinente, transmise operativ
managerilor amplasați în diverse ipostaze ierarhice, permit fundamentarea și adoptarea
de decizii adecvate.
Tabloul de bord reprezintă un instrument eficient de informare a managerilor
deoarece permite o apreciere rapidă și complexă a tuturor activităților, precum și
întrevederea elementelor de perspectivă, pentru o mai bună orientare a managerului în
adoptarea deciziilor.
Tabloul de bord trebuie să cuprindă toate elementele necesare decidentului pentru
adoptarea celor mai bune soluții, evidențiind fenomenele esențiale printr-un sistem
adecvat de indicatori care să alcătuiască o imagine de ansamblu a activității organizației.
Tipurile de informații care trebuie să se regăsească în tabloul de bord sunt
informații cadru (care evidențiază sintetic activitatea în conformitate cu funcțiile
organizației și cu principalii indicatori ai planului de producție și ai bugetului de venituri
și cheltuieli), informații cu caracter normativ (consum de resurse, randamente ale
mijloacelor de producție), informații propriu-zise pentru conducerea operativă (care
ilustrează o dinamică de desfășurare a proceselor de producție).
Pe parcursul unei consultări regulate a tabloului de bord, utilizatorul poate:
 să vizualizeze indicatorii într-o perspectivă globală;
 să realizeze o formă de prezentare pe gustul său
 să navigheze în domenii de date detaliate și să modifice structurarea
acestora,
 să creeze propriile fișiere sau un sistem complementar individual de tip
cifrat.
O schiță a unui posibil tablou de bord al unei organizații industriale, ar trebui
organizată pe următoarele module de raportare: sistem central, nomenclator articole,
informații parteneri, contabilitate generală, contracte și comenzi, aprovizionare,
desfacere, gestiune stocuri, plăți, încasări, mijloace fixe, personal-salarizare, producție,
transporturi, tablou de bord (cel care realizează sinteza tuturor informațiilor din celelalte
module și constituie suportul pentru luarea deciziilor).
Rapoartele unui TB pot fi grupate pe următoarele secțiuni:
„Astăzi” - pentru afișarea rapidă a cifrelor așteptate pentru ziua curentă:
 încasările și plățile previzionate
 comenzile scadente și livrările de onorat
 situația Cash Flow-ului previzionat pentru ziua curentă, comparat cu cel efectiv
realizat până la momentul generării raportului.
Financiar - pentru obținerea celor mai reprezentativi indicatori financiari:
 volumul plăților și încasărilor,
 situația veniturilor și cheltuielilor

 topul celor mai mari datornici
Comercial - grupează cei mai importanți indicatori din zona activității
comerciale:
 topul celor mai importanți clienți și furnizori
 volumul vânzărilor și cumpărărilor analizat pe perioade,
 perioadă medie de recuperare a creanțelor/plată a furnizorilor,
 evoluția stocurilor de materii prime și/sau mărfuri.
Producție - pentru identificarea situației activității producției:
 evoluția în timp a volumului producției
 structura costurilor de producție.
Personal - pentru obținerea unui număr de situații sintetice referitoare la
activitatea de personal,
 schema organizatorică,
 structura cheltuielilor cu personalul.
Simulare - permite realizarea de simulări economice pe baza modificării ipotetice
a anumitor indicatori.
Modalități de vizualizare și tipărire a informațiilor
HISTOGRAMA - are următoarea semnificație: pentru valorile unui indicator de
organizație la cea mai apropiata data anterioara datei selectate (inclusiv data selectata),
se grupează sucursalele pe intervale de valori
BOXPLOT - are următoarea semnificație: se reprezintă grafic evoluția în timp a
unui indicator, precum și procentul din valoarea maxima înregistrată la nivel de sucursala
sau la nivel de gestiune.
TABLOU - Reprezintă evoluția în timp a unui indicator.
O aplicație informatică din clasa tablourilor de bord este utilă persoanelor din
managementul de top al organizației, interesate sa obțină situații sintetice, simple și
rapide despre starea generală de sănătate și performanță în timp a organizației. Pe lângă
situația la zi a celor mai reprezentativi indicatori economici, TB oferă și posibilitatea
comparării indicatorilor în timp, detaliat pe zile, săptămâni, luni, sau prin compararea
unei anumite valori dintr-o perioadă curentă cu perioadele similare din ultimii ani.
Rapoartele sunt prezentate în format tabelar și grafic, utilizatorul având posibilitatea de
a selecta tipul de grafic care i se pare cel mai reprezentativ pentru raportul solicitat (bare,
evoluție liniară, „pie-chart” sau „stock”).
Atunci când încearcă să explice la ce este bun un dashboard, literatura de
specialitate apelează inevitabil la paralela cu tabloul de bord al unei mașini. Cu alte
cuvinte, dashboard-ul este instrumentul care livrează informațiile esențiale pentru
menținerea unei afaceri în mers, pe traiectoria dorită și în condiții optime. Deși menirea
tablourilor de bord este de a face viața mai ușoară oricărei organizații, implementarea și
design-ul dashboard-urilor necesită atenție, pentru că, dincolo de aspectul „facil“ al
problemei, trebuie urmărită o strategie coerentă. Valoarea datelor a devenit, în actualul
context economic, direct proporțională cu viteza cu care acestea pot fi accesate. Într-un
climat financiar dificil, cum este cel de acum, viteza cu care pot fi obținute informațiile
vitale pentru derularea unui business, indiferent de natura și chiar dimensiunea sa, este
un element-cheie. Dacă nu al succesului, măcar al supraviețuirii într-un mediu

concurențial dinamic, în care deciziile adecvate și conforme cu obiectivele de business
trebuie luate rapid. (Ghițulescu, 2010)
În concluzie un răspuns eficient la aceste necesități stringente ale lumii afacerilor
îl reprezintă, de câțiva ani, instrumentele de suport decizional de tipul tablourilor de bord
(dashboard), care răspund optim principalei cerințe – viteza. Cu ajutorul dashboard-
urilor, datele cu adevărat relevante pentru fiecare angajat dintr-o organizație pot fi
vizualizate de către acesta rapid. Dar viteza nu este unicul avantaj oferit de utilizarea
dashboard-urilor – calitatea informațiilor care alcătuiesc suportul decizional este și ea
radical îmbunătățită. Iar la aceasta nu contribuie doar actualizarea în timp real a datelor
furnizate, ci întreaga arhitectură de date și soluții care există în spatele dashboard-urilor.
Practic, tablourile de bord reprezintă doar vârful iceberg-ului, partea vizibilă a
arhitecturii de date, proiectată cu ajutorul soluțiilor de colectare, analiză și raportare a
datelor. De altfel, dashboard-urile sunt tratate în literatura de specialitate ca instrumente
conexe soluțiilor complexe de Business Intelligence (BI). Acesta este și motivul pentru
care specialiștii avertizează că implementarea unui sistem de tablouri de bord în cadrul
unei organizații nu este un demers atât de simplu și necostisitor cum îl prezintă unii
vendori de astfel de instrumente.
Tablouri vivante. Dincolo de aceste avertismente însă, marele merit al
dashboard-urilor constă în faptul că aduce BI-ul în plan operațional și că oferă
informațiilor furnizate de sistemele de tipul business intelligence valoare acționabilă
directă. În plus, tablourile de bord fac BI-ul accesibil întregii organizații, nu numai unui
grup restrâns de utilizatori. Pentru a realiza optim acest demers, dashboard-urile
valorifică avantajele comunicării vizuale, pe baza principiului „O fotografie face cât
1.000 de cuvinte“. Practic, tablourile de bord convertesc informațiile numerice furnizate
de sistemele din back-office în diagrame și grafice colorate, conform unui cod de culori
configurabil. Beneficiile unor astfel de instrumente devin astfel evidente: utilizatorii pot
accesa și utiliza mult mai rapid informațiile cu adevărat importante pentru desfășurarea
activității lor. Iar câștigul este vizibil în întreaga organizație. Practic, dashboard-urile
permit utilizatorilor finali să rămână concentrați pe datele relevante, iar monitorizarea
constantă a unui set de indicatori de performanță predefiniți permite reducerea timpului
de răspuns la nivelul întregii organizații (Ghițulescu, 2010).
Etajul intermediar. Pentru ca aceste instrumente să funcționeze optim și să ofere
un suport decizional real, dashboard-urile trebuie să furnizeze datele cu adevărat
importante pentru un anumit domeniu de activitate din cadrul unei organizații. Popularea
tablourilor de bord cu date corespunzătoare implică însă identificarea corectă a metricilor
și/sau indicatorilor de performanță (Key Performance Indicators – KPIs) relevanți pentru
respectivul domeniu. Procesul definirii acestor KPIs, în cazul în care nu sunt deja
identificați, poate fi dificil și de durată, necesitând realizarea unei analize interne. Totuși,
etapa definirii KPIs nu poate fi arsă, pentru că, fără a acorda atenția cuvenită acestei
etape, dashboard-urile nu vor putea furniza informațiile optime, respectiv nu vor asigura
suportul decizional corect. (Confuzia metrică - KPI este frecventă, însă specialiștii susțin
că poate fi evitată ușor dacă se ține cont de faptul că KPIs sunt „metricile care contează
cu adevărat“.) (Ghițulescu, 2010)
Legat de importanța definirii corecte a metricilor, trebuie să revenim la
avertismentul enunțat anterior – dashboard-urile nu pot fi pur și simplu „așezate“ peste
volumele considerabile de date acumulate de organizații (furnizate de sisteme ERP,

aplicații de facturare, soluții de vânzări, de management al stocurilor etc.), iar apoi să se
aștepte ca tablourile de bord să ofere informații relevante. Așa cum aminteam,
dashboard-ul este doar partea vizibilă a icebergului, dar între el și depozitele de date mai
există un layer, esențial, cel reprezentat de aplicațiile specifice sistemelor BI. Sisteme
care permit identificarea, definirea, monitorizarea și raportarea unor serii întregi de
metrici, care pot fi analizate în diferite moduri. Iar acest nivel este important, pentru că
dashboard-urile actuale nu sunt doar niște tablouri frumos colorate, în care nuanțele se
schimbă funcție de variația anumitor parametri, rolul utilizatorului fiind doar cel de
„spectator“ atent. Noua generație de tablouri de bord permite acțiuni directe, respectiv
utilizatorul poate face analize comparative, poate adăuga sau elimina (prin manevre de
tip „drag and drop“) diferite tipuri de indicatori, poate realiza analize de tip „what if“ sau
„drill down“ pentru a identifica elementele care au generat o „perturbație“ majoră, poate
lansa interogări complexe pe baze de date etc.
Tipuri de dashboard-uri. Specialiștii stipulează existența a trei tipuri de tablouri
de bord: operaționale, tactice și strategice. Primele urmăresc procesele operaționale de
bază și afișează, în majoritatea cazurilor, date actualizate în timp real. Sunt instrumente
destinate mai mult monitorizării și managementului decât analizei propriu-zise.
Dashboard-urile tactice urmăresc evoluțiile la nivel de departamente, de operațiuni
principale de business și la nivel de proiect, operând peste depozite de date de tipul Data
Warehouse. Dashboard-urile strategice monitorizează executarea obiectivelor strategice
ale organizației, la fiecare nivel al organizației, și oferă top-managementului unelte
avansate de analiză. Astfel de instrumente sunt adesea implementate pe baza unei
metodologii de tipul balanced scorecard.
Pentru a utiliza cât mai bine conceptul de tablou de bord trebuie să înțelegem că
pe lângă dashboard (tablou de bord) se utilizează și așa numitul scorecard. Astfel vom
prezenta și descrie conceptul de “balanced scorecard”. Dintotdeauna, liderii și
managerii au dorit să-și vadă transpuse viziunile de business în acțiune. Au dorit să aibă
o imagine globală asupra întregului business pentru a putea face următorul pas. În anul
1992, aceste dorințe s-au apropiat de realitate, odată cu introducerea de către Robert
S. Kaplan și David Norton a conceptului “balanced scorecard”, într-un articol publicat
în Harvard Business Review - un concept pentru “măsurarea” activităților unei
organizații, în raport cu viziunea și strategiile acesteia. Respectivul concept oferea
managerilor o imagine comprehensivă asupra performanței unui business. Din acel
moment, scorecard-urile au devenit un instrument “obligatoriu” pentru un manager
care se respectă și care vrea, mai ales, să cunoască modul în care strategia de business
abordată se va reflecta în atingerea viziunii și misiunii organizației în următorii ani.
(Kaplan, 1992)
”Balanced Scorecard” este un raport concis caracterizat printr-un set de măsuri ce
au legătură cu performanța unei organizații. Prin asocierea fiecărei măsuri cu una sau
mai multe valori probabile, planificate, managerii organizației pot fi alertați atunci când
performanța business-ului nu reușește să le îndeplinească așteptările. Încă de când a fost
introdus conceptul original, “balanced scorecard” a devenit un domeniu, câmp fertil de
teorie și cercetare, mulți profesioniști abătându-se de la articolele originale ale lui Kaplan
și Norton. Noul element important este îndreptarea atenției nu doar către rezultatele
financiare, ci și către problemele de personal care conduc la aceste rezultate, astfel încât
organizațiile să privească spre viitor și să acționeze în interes propriu pe termen lung.

Sistemul de management strategic trebuie să-și îndrepte atenția către indicatorii
principali de performanță care conduc la succes. Acesta echilibrează perspectiva
financiară cu perspectivele clientului, ale procesului și ale angajatului. Măsurile
reprezintă, deseori, indicatori ai viitoarei performanțe. (Kaplan, 1997)
Ca istoric al metodei trebuie să menționăm că pe la jumătatea anilor ‘90, a apărut
o metodă de schițare (design) îmbunătățită. În noua metodă, selectarea măsurilor se
bazează pe un set de “obiective strategice” schițate pe un “model strategic de legătură”
sau “hartă de strategie”. Cu acest mod de abordare modificat, managerii trebuie să
identifice cele cinci sau șase scopuri pe care le au în cadrul fiecărei perspective și apoi
să demonstreze unele legături între ele, prin schițarea link-urilor cauzale pe diagramă.
Ajungând la un consens în ceea ce privește obiectivele și modul cum sunt inter-
relaționate, măsurile din Balanced Scorecard sunt alese prin selectarea de măsuri
potrivite pentru fiecare obiectiv.
Acest tip de abordare oferă o mai mare justificare contextuală pentru măsurile
alese, fiind în general mai ușor pentru manageri să le prelucreze. Acest stil de Balanced
Scorecard a fost cel mai des întâlnit din ultimii zece ani. De la sfârșitul anilor ‘90, au
apărut diferite versiuni îmbunătățite ale metodelor de design a Balanced Scorecard-urilor
- exemple fiind “The Performance Prism”, “Results Based Management” și “Third
Generation Balanced Scorecard”. Aceste metode avansate caută să rezolve unele dintre
chestiunile de design rămase - în particular, chestiuni legate de design-ul seturilor de
Balanced Scorecard folosite într-o organizație și de stabilirea target-urilor pentru
măsurile selectate. În anul 1997, Kurtzman a constatat ca 64% dintre organizațiile
chestionate măsurau performanța dintr-un număr de perspective, într-un mod similar
Balanced Scorecard-urilor. (Cokins, 2005)
Aplicații ale Balanced Scorecard-urilor sunt prezentate de Kaplan și Norton,
care au constatat că organizațiile utilizează balance scorecard-urile pentru:
 clarificarea și updatarea bugetelor;
 identificarea și alinierea inițiativelor strategice;
 conducerea de review-uri periodice ale performantei, pentru a învăța despre și
cum se poate îmbunătăți strategia.
Implementarea unui Balanced Scorecard include, de obicei, patru procese:
 traducerea viziunii în țeluri operaționale;
 comunicarea viziunii și corelarea acesteia cu performanța individuală;
 business planning;
 feedback, invățarea și adaptarea corespunzatoare a strategiei.
Balanced Scorecards au fost implementate de catre agenții guvernamentale,
unități militare, reprezentanțe si corporații, societăți nonprofit și chiar școli. Multe
modele de scorecard pot fi găsite prin căutari pe Internet, cu toate că adaptarea unui
scorecard al unei organizații la o altă organizație nu este recomandată, deoarece o mare
parte din beneficiul unui scorecard este dat de metoda de implementare.
Beneficiile aplicării Balanced Scorecard-urilor sunt:
• Balanced scorecard furnizează un cadru prin care managementul să se poată concentra asupra
acelor perspective care vor conduce organizația spre succes și, de asemenea, furnizează un
cadru pentru evaluarea constantă a performanței în raport cu target-urile propuse.
• Balanced scorecard ajută la alinierea măsurilor importante de performanța la strategia

organizației, la toate nivelele acesteia.
• Balanced scorecard permite unei organizații să definească strategia în termeni de
obiective importante de business cu target-uri agreate, pentru îndeplinirea acestor
obiective într-o perioadă stabilită.
• Balanced scorecard comunică informații ușor de înțeles tuturor angajaților de pe toate
nivelele unei organizații.
• Balanced scorecard traduc strategia organizației în scopuri și obiective ușor de înțeles,
care apoi sunt comunicate fiecărui individ din organizație, într-un mod în care acesta să
îl poată înțelege. Balanced scorecard furnizează managementului o imagine
comprehensiva asupra operațiilor de business și asupra performanței actuale a acestora.
• Balanced scorecard permit organizațiilor să recunoască zone importante în business-ul
propriu și să numească persoane responsabile pentru menținerea celor mai bune
performanțe și procese pentru respectivele zone.
• Balanced scorecard asistă organizațiile la implementarea proceselor de management
care sprijină strategia și aliniază procesele de business la această strategie.
• Balanced scorecard leagă prioritățile de activitate.
Conform opiniei specialiștilor Microsoft este eronată utilizarea termenilor „tablou
de bord” și „raport de tip scorecard” cu același sens, deși este o diferență semnificativă
între ele. Un raport de tip scorecard este un tip de raport care afișează o colecție de
indicatori cheie de performanță (KPI) împreună cu țintele de performanță pentru fiecare
KPI. Pe de altă parte, un tablou de bord este un container pentru un grup de rapoarte
scorecard și de vizualizări de raport asociate, organizate împreună într-un site
SharePoint. Cu alte cuvinte, un tablou de bord conține o colecție cu alte elemente, cum
ar fi rapoarte de tip scorecard, rapoarte și filtre.
2.10. BPM – Business Process Management

Managementul Proceselor de Afaceri
Numeroase firme din domeniul IT încep să implementeze pe piața românească un

concept numit Business Process Management.
Potrivit conceptului de management al proceselor de business (Business Process
Management BPM), procesele sunt considerate resurse strategice ale organizației și sunt
evidențiate în costurile globale ale acesteia. Acesta este motivul pentru care
reprezentanții managementului organizației trebuie să înțeleagă clar, să gestioneze și să
optimizeze toate procesele de business existente, în vederea minimizării cheltuielilor și
a maximizării profitului, oferind în același timp un nivel ridicat de valoare clienților.
Astfel, este normal că BMP reprezintă o strategie de management al schimbării, atât din
perspectiva resurselor umane, cât și în ceea ce privește tehnologia informației.
Conceptul BPM reprezintă o sinteză între procesele de automatizare a fluxurilor
de lucru, activitatea umană și managementul operațiunilor. BPM oferă o imagine globală
detaliată a tuturor proceselor de business, precum și a întregii activități desfășurate în
cadrul unei organizații, oferind, în același timp, un model al celor mai bune practici din
industrie și schițând tipurile de relații dintre operațiuni. Tehnologia de management al
proceselor de business (Business Process Management - BPM) oferă, de asemenea și un
sistem complex de raportare și analiză. Business Process Management este un concept
flexibil și inovativ aflat într-o continuă schimbare, îmbunătățindu-și elementele în

funcție de necesitățile și solicitările clienților, adaptându-și strategiile la modificările
rapide și numeroase survenite în standardele și cerințele internaționale.
Pentru îmbunătățirea managementului proceselor de lucru, BPM pune la
dispoziția utilizatorilor o serie de etape de urmat. Prima dintre acestea este design-ul
proceselor. Acesta presupune identificarea fluxurilor de lucru actuale (împreună cu
resursele umane responsabile, sistemele și aplicațiile, erorile, notificările și soluțiile
actuale) și schițarea proceselor astfel încât acestea să genereze reduceri de costuri,
simplificarea proceselor de lucru și a efortului angajaților, acestea generând, la rândul
lor, creșterea profitului organizației. Optimizarea proceselor acoperă angajații,
infrastructura și aplicațiile, în condițiile respectării legilor locale și internaționale. O altă
etapă importantă în cadrul BPM este reprezentată de modelarea proceselor schițate
inițial. Această etapă presupune adaptarea proceselor teoretice standard la realitatea
specifică a organizației, care se diferențiază în funcție de verticala industrială, de stilul
de management, de nivelul cultural din organizație etc. Aceste operațiuni standard
trebuie să fie modelate în concordanță cu statutul economic global, astfel încât să
respecte tendințele internaționale pe termen mediu și lung. O a treia etapă importantă a
acestui concept este implementarea acestor etape inițiale. Cea mai bună soluție pentru
această etapa este achiziția unei aplicații comprehensive, capabile să execute majoritatea
proceselor schițate inițial și să combine operațiunile automate cu activitatea desfășurată
de angajați. În această situație este vital să se estimeze corect timpul necesar testării
aplicațiilor și al activităților angajaților, identificării erorilor și a punctelor slabe din
sistem, precum și timpul necesar corectării acestora. Cea mai bună strategie pentru
identificarea erorilor este monitorizarea permanentă a aplicațiilor și a modalității de
utilizate a acestora. Procesele individuale standard trebuie să fie analizate în vederea
stabilirii performanței și a ratei de succes a acestora, precum și pentru a se compara
rezultatele actuale cu cele previzionate. Funcționalitățile de statistică ajută la
identificarea corectă și la rezolvarea în timp util a tuturor problemelor, precum și la
optimizarea managementului organizației. O altă etapă importanta a conceptului de BPM
este optimizarea. Încă din faza de modelare, și, cu siguranță, după o activitate serioasă
de monitorizare, procesele pot fi îmbunătățite în vederea simplificării fluxurilor de lucru,
a creșterii eficienței angajaților și pentru optimizarea valorii proceselor de business.
Etapa finală a conceptului de management al proceselor de business este practica.
După faza de design, modelare, implementare și optimizare a proceselor, este foarte
important ca acestea să fie puse în practică și utilizate, așa cum sunt, o anumită perioadă.
Această strategie contribuie la obținerea de statistici și analize relevante pe baza cărora
persoanele avizate din organizație pot decide să transforme cultura organizațională și să
o adapteze la fluxurile de lucru actuale, utilizând noile procese în mod curent, pe termen
mediu și lung.
Tehnic vorbind, există o serie de elemente esențiale acoperite de BPM:
 Motorul proceselor de business - se modelează și se execută aplicațiile bazate
pe procese
 Analiza proceselor de business - se identifica problemele, tendințele și
oportunitățile proceselor
 Managementul conținutului - se stochează și se securizează informația
electronică
 Instrumente adiacente - se asigură comunicarea internă prin intermediul

forumurilor de discuții și prin spațiile de lucru dinamice
În concluzie soluțiile de Business Process Management aduc flexibilitate
proceselor de business, reducând în același timp costurile și riscurile.
2.11. ECM - Enterprise Content Management

Managementul Conținutului
În actualul context al mediului de afaceri care necesită structurare și control,

managementul conținutului la nivel de organizație creează un mediu sigur dar în același
timp transparent care permite atât dezvoltarea cât și inovarea în cadrul organizației. Sunt
părerile lui Tom Jenkins și John Shackelton care în lucrarea lor Metode de management
al conținutului pentru organizații, consideră de asemenea că managementul conținutului
reprezintă o pârghie prin care Internetul se impune în mod cert în management.
Managementul conținutului relevă adevăratul potențial al organizației prin care aceasta
permite resursei umane să transforme conținutul în cunoștințe, creând astfel noi
posibilități și oportunități de afaceri. (Jenkins, 2006)
Organizațiile generează în această eră a informației o cantitate imensă de
“conținut” nestructurat, format din documente, mesaje e-mail, conținut video, mesaje
instant, pagini web etc. Acest conținut se află într-o formă neadministrată, haotică, care
împiedică organizația să folosească informații importante care pot fi partajate, care se
pot transforma în adevărate instrumente pentru un mai bun management al clienților sau
care pot fi folosite pentru îmbunătățirea eficienței proceselor. Enterprise Content
Management este o metodă de organizare și stocare a documentelor unei organizații sau
a altor tipuri de conținut care au legătură cu procesele organizației. Acest concept se
referă la strategii, metode și instrumente utilizate de-a lungul ciclului de viață al
conținutului generat de o organizație.
Firme ca IBM și Microsoft oferă o gamă largă de aplicații informatice dedicate
acestui domeniu, iar unele componente ale acestor aplicații sunt:
Secretara virtuală – care ajută la organizarea datelor într-un mod unitar și la
găsirea informațiilor rapid și ușor.
Controlul asupra informațiilor și asupra proceselor interne - toate documentele
se stochează într-un singur loc, existând proceduri referitoare la folosirea unor template-
uri sau a unor tipuri de documente. Spre exemplu fluxurile de documente pot fi integrate
în Microsoft SharePoint pentru ca documentele să fie prelucrate și aprobate conform
cerințelor interne ale organizației.
Consolidarea informațiilor - template-urile ajută la strângerea omogenă a
informațiilor, centralizându-se într-un singur punct informațiile strânse de angajați.
Căutare și indexare ușoară a informațiilor – de exemplu căutarea în Microsoft
SharePoint se poate face după conținut sau după diferite atribute (tag-uri) ale
documentelor. În această aplicație există peste 200 de tipuri de documente indexate, din
mai multe tipuri de surse, care pot fi și surse externe.
Managementul conținutului - colaborare. Pentru fiecare document poate fi
modificat conținutul de către mai mulți colegi din același departament sau din
departamente diferite. Versionarea asigură păstrarea în siguranță a informațiilor.
Auditarea documentelor oferă siguranța calității conținutului.
Securitate sporită datorită sistemului de autentificare. Pentru fiecare organizație

se pot stabili profile de utilizator care să determine nivelul de acces la diferite tipuri de
documente.
Arhivare și back-up rapide pentru siguranța documentelor. Spre exemplificare
ciclul de viață al documentelor este urmat în mod natural folosind Microsoft SharePoint,
iar după folosire documentele pot fi cu ușurința arhivate. De asemenea, back-up-urile de
siguranță se fac în mod automat, existând și soluții de versionare care să asigure
continuitatea informației dintr-un document în cazul unor probleme locale.
În concluzie considerăm că din categoria metodelor avansate de management nu
trebuie să lipsească: Enterprise Resource Planning sau Planificarea Resurselor
Întreprinderii, Business Intelligence sau Inteligența Economică, Balanced Scorecard,
Business Process Reengineeering sau Reproiectarea Proceselor de Afaceri, Business
Process Management sau Managementul Proceselor de Afaceri și Enterprise Content
Management sau Managementul Conținutului.
Prezentarea succintă a acestor metode, realizată în cadrul acestui capitol o
considerăm nerelevantă fără a preciza instrumentele concrete ce permit implementarea
metodelor cât și a posibilelor variante disponibile. Metodele avansate identificate de noi
nu reprezintă concepte teoretice ce nu pot fi palpate ci instrumente foarte concrete
materializate în aplicații informatice.
Prin urmare aceste metode avansate de management le-am investigat în cadrul
următorului capitol din punctul de vedere al pachetelor de aplicații software disponibile
pe piața românească. Ne-am axat pe trei dintre aceste metode și mai precis ERP, BI și
BSC, pentru că pentru acestea este dezvoltată o paletă largă de soluții, dar și pentru că
acestea au un grad destul de ridicat de implementare în cadrul organizațiilor românești.
2.12. Evoluția sistemelor ERP pe piața românească,

între anii 2005 – 2015
Privită în ansamblu, piața de soft și servicii informatice din zona ERP a continuat
să reprezinte un factor major de creștere pentru industria IT din România.
In 2006, piața românească a fost influențată negativ de globalizare și centralizare.
Mari utilizatori de software ERP, privatizați în 2005, au decis includerea achizițiilor de
licențe și mentenanță pentru produsele software în convențiile de grup. Astfel, din prisma
vânzătorilor de soluții ERP (filialele din România), 2006 a fost un an dificil pe segmentul
de vârf, care a propulsat piața în ultimii ani: utilitățile.
In contrast cu evoluția segmentului de produse software, conform statisticilor
companiei AttoSOFT, serviciile de implementare, integrare și training au avut un trend
puternic ascendent începând cu 2006, acest an reprezentând un record pentru piața
românească de profil.
Cu o valoare de peste 100 milioane de Euro în 2006 și o creștere estimată pentru
2007 de peste 20%, piața de soft și servicii informatice pentru ERP a rămas o țintă de
investiții și o direcție strategică pentru majoritatea jucătorilor IT din România.
In perioada 2007-2011, cele mai importante creșteri medii erau prognozate pentru
sectorul bancar, cel de asigurări, administrație publică (mai ales cea centrală, dar și
locală), retail & distribuție și, în continuare, industrie. In 2011, piața de soft și servicii
informatice pentru ERP din România a trecut de 250 milioane de Euro, serviciile de
implementare fiind principalul vector de creștere, urmate de mentenanța pentru

produsele software.
Specialiștii AttoSOFT prevăd o schimbare, organică sau forțată, a criteriilor de
achiziție și implementare a soluțiilor informatice ERP, în sectorul public românesc – în
următorii cinci ani. Acest fapt, probabil, va impune creșterea cererii și a bugetelor
dedicate proceselor de analiză și adoptare a acestor soluții destinate nevoilor
administrației publice, si care au devenit deja standard in majoritatea statelor din UE. De
altfel, statisticile ne arată o creștere medie de peste 20% pentru ERP în sectorul public,
între 2011 și 2014.
În 2015 se estimează o continuare a creșterii pieței de soluții și servicii de tip ERP
din România, de la 102,2 milioane de euro, la 106 milioane de euro. Pe termen mediu,
respectiv 2018, AttoSOFT apreciază că nevoile în continuă schimbare ale pieței vor
determina creșterea acesteia cu cca 50%, până la 147,6 milioane de euro.
Prezentarea de ansamblu a pieței aplicațiilor de tip ERP și BI, evaluând zece firme
care sunt prezente pe piața românească de ERP-uri (SAP, Oracle, Microsoft, SIVECO
prin SA 2011, EBS prin Clarvison, Total Soft prin Charisma, Wizrom, SeniorSoftware
prin SeniorERP, WinMentor și Alfa Software prin ASiS) și cinci firme prezente pe piața
românească de BI-uri (Microsoft, Oracle, SIVECO, Total Soft și Panorama).
Luând în considerarea cotele de piață, cercetarea a avut în prim plan trei dintre
aceste firme și anume SAP, Oracle și SIVECO pentru că ele dețin peste 50% din piața
româneacă de aplicații integrate de întreprindere. Am evaluat și alte 7 firme românești
care realizează soft de întreprindere la un preț accesibil pentru organizațiile de mai mici
dimensiuni, adică mii sau zeci de mii de euro față de sute de mii sau chiar milioane de
euro în cazul SAP, Oracle și SIVECO, acestea fiind EBS, TotalSoft, Wizrom,
SeniorSoftware, Alfa Software și WinMentor, și am evaluat și liderul mondial de
software Microsoft, care însă pe piața de ERP și BI are un succes moderat pentru că
politica orientată spre mase (număr mare de end-useri), care se aplică în domeniul
sistemelor de operare monopost sau office nu funcționează doar în cazul organizațiilor
de mici dimensiuni către care Microsoft se și adresează de altfel.
În evaluarea pieței SAP am identificat faptul că IMM-urile au cea mai mare
pondere în business-ul SAP, circa 50%, astfel marile organizații reprezintă 40% din
afacerile SAP în Romania, în timp ce sectorul public deține o cotă de doar 10% ca
pondere în cifra de afaceri. Marile proiecte SAP în sectorul privat sunt Electrica, Petrom,
Sidex Galati, Distrigaz Sud, E.ON - Distrigaz Nord, RATB și Holcim.
În portofoliul Oracle am observat clienți mari, atât publici, cât și privați, mai ales
din zona serviciilor financiare și din telecomunicații: Banca Comercială Română, Banca
Transilvania, Romtelecom, Rompetrol sau CFR. Astfel, dacă SAP domină sectorul de
energie, Oracle domină piața de telecomunicații și este mult mai prezent în sectorul
bancar și în cel public, precum și în transporturi.
2.13. Trenduri pe piața sistemelor informatice integrate
Cele mai căutate module ERP pe piața locală sunt cele pentru finanțe și
contabilitate (38%), urmate de cele pentru operațiuni, HR și soluțiile CRM, acestea
din urmă reprezentând 2,9% din totalul soluțiilor ERP comercializate în România
în 2013
Conform estimărilor, în 2015 se așteaptă o ușoară creștere a pieței de soluții și

servicii de tip ERP din România, de la 102,2 milioane euro la 106 milioane euro. Pe
termen mediu, respectiv 2018, PAC apreciază că nevoile în continuă schimbare ale pieței
vor determina o creștere a acesteia cu cca 50%, până la 147,6 milioane euro. Principalii
factori care vor influența această evoluție vor fi, probabil, adaptarea administrației
publice la cerințele europene, creșterea cererilor companiilor străine de a lucra cu
parteneri de business cu soluții software aliniate, precum și deschiderea managementului
local către sisteme ERP care să ofere un control financiar și o transparență mult mai
bună.
Fig. 10.3. Cote de piață ERP-uri la nivel mondial în anul 2013
În 2013, domeniile în care s-au înregistrat cele mai mari vânzări de licențe ERP
au fost cel al producției, cu o valoare totală de 10,7 milioane euro, și retail-ul, cu 9,9
milioane de euro, urmate de cel al utilităților, cel al serviciilor și industria bancară. Pentru
2014, estimările arată că vânzările de licențe ERP pentru domeniul producției vor crește
cu 3,6%, iar domeniul serviciilor va înregistra o creștere de 2,8%.
2.14. SaaS și Cloud
Ce se va întâmpla dacă mulți dintre clienții existenți în România vor alege soluții
SaaS, în Cloud, pentru care plătesc sume recurente lunare, mai mici față de licențele on-
premise? Dacă sectorul public rămâne timorat, volatil, marcat de indecizie, nu vom
asista, dimpotrivă, pe termen scurt, la o scădere a pieței?
Chiar dacă 2015 este pentru sectorul public un an cu totul nefericit din multe
considerente, eu spun că acesta va crește în perioada ce urmează – de voie sau de nevoie.
Noi credem că acesta își va dubla alocarea în 2018 față de 2014. La valorile reduse de
azi, variațiile pot fi foarte mari și pe termen foarte scurt. De exemplu, un singur proiect
ERP implementat de Cehia la Trezorerie a avut o valoare de 100 milioane de euro și a

schimbat total datele anuale privind piața.
Fig. 10.4. Tipologia ERP-urilor implementate

(Sursa Panorama Consulting 2014 ERP Report)
La rândul său, Cloud-ul nu este o amenințare pentru piața de profil din România,
ci o oportunitate, un factor de creștere. Nu poate fi văzut sub nici o formă ca pe un
inhibator! În România nu putem vorbi despre o migrare spre Cloud. „Norii” cuceresc în
cea mai mare parte zonele cu „goluri” din piață, părțile de business unde nu există ERP
sau în companiile mijlocii care au procese suficient de clasice și standardizabile. La fel,
aceste soluții în Cloud pot fi „la îndemâna” start-up-urilor. Cloud-ul este o soluție de
viitor, sunt mari așteptări în privința asta. Dar la nivel de regiune și chiar de Europa, mai
avem de așteptat. Există mari corporații globale care anunță creșteri impresionante pe
acest culoar, dar creșterile respective nu sunt doar organice, ci ele vin de pe urma unor
mari achiziții de companii specializate pe Cloud.
Soluțiile de Business Intelligence sunt încă puțin utilizate de către companiile
românești, relevă cel mai recent studiu Relevance Management privind gradul de
utilizare și de satisfacție vizavi de implementarea acestui instrument de management al
afacerilor.
Aproape două treimi (62%) dintre respondenții intervievați în cadrul unui sondaj
privind utilizarea soluțiilor de Business Intelligence au declarat că, în cadrul companiilor
în care lucrează, nu este utilizat acest instrument de management.
Potrivit sondajului, realizat la solicitarea companiei Relevance Management,
furnizor de soluții de Business Intelligence bazate pe QlikView si Qlik Sense, doar 38%
dintre aceștia folosesc astfel de soluții, ceea ce demonstrează atât potențialul pieței de
profil, cât mai ales necesitatea instruirii și educației managerilor în accesarea acestor
soluții.
Respondenții studiului au declarat că principalele obiective ale companiilor în
care lucrează sunt: creșterea profitabilității, a productivității și a vânzărilor și
eficientizarea proceselor de business. Pentru a monitoriza activitatea în comparație cu
obiectivele propuse, utilizatorii apelează la raportări departamentale periodice (19%), la
rapoarte în Excel (17%), la rapoarte financiare și de vânzări (28%) si altele.
Conform studiului, doar 19.5% din respondenți au declarat ca au acces ad-hoc la

informațiile utile, iar 46.3% au acces la informații în câteva ore, pentru restul
respondenților (34,2%) timpul fiind mai mult de 1 zi!
Panorama Consulting nu s-a dat în lături să facă 10 previziuni pentru evoluțiile

nișei pe anul în curs:
1. O INTERFERENȚĂ MAI PRONUNȚATĂ ÎNTRE SOLUȚIILE SAAS ȘI
SOFTWARE-UL ERP ON-PREMISE.
Ani în șir, organizațiile și consultanții independenți au fost de-a dreptul obsedați
de posibila prevalență a sistemului SaaS față de aplicațiile on-premise. După ce vâlva
iscată s-a domolit, lucrurile se văd mai clar: vendorii de produse ERP oferă, mai nou, un
portofoliu lărgit de soluții, atât în sistem SaaS, cât și tradițional, iar clienții se arată
dispuși să le adopte pe ambele! Zona cu adevărat „gri” este aceea conturată de situațiile
hibride, în care soluțiile găzduite on-premise sunt duse în „nor”. Vorbim, de fapt, despre
companiile care încep să se adapteze traiului în ambele „lumi”.
2. CREȘTEREA ADOPTĂRII DE SOLUȚII MOBILE ȘI BUSINESS
INTELLIGENCE
De vreme ce firmele se arată dispuse să obțină tot ceea ce se poate mai mult și mai
bun dintr-o implementare ERP, din ce în ce mai multe dintre ele vor investi
complementar și în soluții mobile și de tip BI, care să ajute la o exploatare cât mai bună
a aplicației ERP.
Organizațiile vor admite faptul că noile sisteme ERP nu trebuie neapărat să le ajute
să le opereze mai simplu, ci să se integreze cu alte instrumente eficiente, capabile să
susțină luarea deciziilor importante de către angajați sau de către cei cu funcții executive.
3. APLICAȚIILE ERP NU VOR MAI FI... STRICT ERP SALESFORCE A FOST
MULT TIMP RECUNOSCUT CA UN IMPORTANT VENDOR GLOBAL DE
SOLUȚII
CRM. Beneficiind de un ecosistem propriu de aplicații menit să rezolve lucruri pe
care un produs software nu le poate rezolva de unul singur, respectivul vendor, ca și alți
vendori non-ERP, au rupt barierele clasicului ERP, oferind mult mai mult decât ofereau
în limitele specializării lor. Urmând calea deschisă astfel, companiile se pot interesa
acum de module distincte CRM, financiare, de inventar etc., luând în considerare
extinderea acestora într-un teritoriu tradițional ERP.
4. SE AȘTEAPTĂ UN REVIRIMENT AL SISTEMELOR BEST-OF-BREED
Companiile pot folosi diverse module business software furnizate de vendori
diferiți, care, integrate prin soluții middleware specifice, pot oferi beneficiarului
rezultatele scontate. Vendorii care reușesc astfel de integrări spun că soluția lor este best-
of-breed (BOB). Cu cât strădania vendorilor non-ERP va fi mai de succes în intenția
acestora de a insinua aplicațiile lor într-un mediu ERP, cu atât vor pierde teren soluțiile
ERP de-sine-stătătoare. În aceste condiții, procesul de selecție a soluțiilor ERP se va
„încinge” și mai mult.
5. INTEGRAREA ȘI ARHITECTURA SOLUȚIILOR VOR FI TOT MAI
IMPORTANTE
Creșterea ofertei de sisteme ERP tip BOB va pune o presiune i mai mare pe cei cu
funcția de CIO din companii și pe consultanții în implementări, obligându-i să facă
referiri detaliate la o posibilă mai bună integrare între sisteme și la o circulație mai
eficientă a datelor din silozuri în acest mediu. Ca rezultat, arhitectura soluțiilor și modul
lor de integrare vor cere competențe sporite din partea persoanelor angrenate în procesul
de achiziție, selecție, vânzare, implementare etc.
6. ATENȚIE LA VENDORII DE TIP ERP TIER I!
În cursul anului trecut, analiștii au comentat faptul că, la nivel global, furnizori-
gigant, precum SAP și Oracle, au mai pierdut teren și cotă de piață în favoarea unor
vendori Tier II. Este de așteptat o revanșă a granzilor Tier I în 2015, cu un vârf de lance
numit Infor, ce anunță că va devansa, pe anumite canale, nume mari precum SAP,
Oracle, Microsoft Dynamics, Sage etc. Panorama Consulting este de părere că vendorii
Tier I vor veni cu oferte scalabile impresionante, capabile să răspunde cererilor dinspre
orice tip de companie, din orice verticală de business.
7. SE AȘTEAPTĂ O CONVERGENȚĂ ÎNTRE INTERFEȚELE SOLUȚIILOR
ERP ȘI CELE ADRESATE CLIENȚILOR
De ani buni încoace, asistăm la proliferarea platformelor sociale mainstream
precum Facebook, Twitter sau Instagram. Până azi, sistemele ERP și-au menținut un
„look” aparte, complex, arid și relativ neprietenos. Lucrurile au început deja să se
schimbe. Noile „apariții” ale sistemelor ERP ale unor vendori precum JD Edwards,
Epicor sau Infor relevă deja intenția dezvoltatorilor de a crește uzabilitatea interfețelor
propuse pentru soluțiile ERP furnizate, de a le apropia de giganții social media. Asta
poate fi o veste bună pentru cei preocupați de managementul schimbărilor
organizaționale și adoptarea mai facilă de către utilizatorii finali din companii a noilor
soluții ERP.
8. „RATEURILE” SISTEMELOR ERP RĂMÂN UN RISC
Din nefericire, eșecurile unor implementări ERP nu vor fi înlăturate prea curând.
Dacă anual se vorbește despre cazuri notorii de implementări greșite sau anulate, astfel
de riscuri nu pot lipsi într-o listă anuală de predicții. Implementările respective rămân,
pur și simplu, prea complexe și prea riscante pentru toate organizațiile care se arată
excesiv de încrezătoare în capacitățile proprii sau care tratează relația cu echipa de
consultanți în implementare cu suficientă superficialitate.
9. RATE DE EȘEC MAI MARI DIN PARTEA CONSULTANȚILOR
Dacă implementarea unei soluții ERP nu dă greș niciodată, atunci cu siguranță că
unii consultanți o fac. Din păcate, ca regulă a crizei, vendorii oferă soluțiile, dar
beneficiarii se uită lung la bani, alocând insuficient pe aportul consultanților ERP
implicați în implementare. În trecut, firmele cooptau consultanți specializați pe domenii
înguste (financiar-fiscal, HR, raportări etc.). Astăzi, viziunea unui consultant trebuie să
fie mult mai largă și pregătirea sa – una superioară. De aceea, consultanții buni au
devenit, probabil, mai scumpi și mai rari. Până la descoperirea și angajarea fermă a
acestora, riscurile de eșec se înmulțesc!
10. CREȘTE DISTANȚA DINTRE SUCCESUL ȘI EȘECUL
IMPLEMENTĂRILOR DE APLICAȚII ERP
Pe de o parte, eșecurile implementărilor ERP nu vor dispărea. Pe de altă parte,
există și o mulțime de povești de succes. Diferența dintre cele două situații se va
amplifica. Cazurile de succes vor crea impresia unor soluții și furnizori „cu stea în
frunte”, în timp ce erorile notorii vor slăbi încrederea în viabilitatea unor astfel de soluții
în anumite verticale de business, anumite dimensiuni ale companiilor și în durate de
implementare. Cine își va permite un astfel de „lux”?
1. Oportunități și riscuri ale perfecționării managementului organizațiilor

românești prin utilizarea sistemelor informatice integrate
2. Soluții informatice pentru managementul modern al companiilor
3. Managementul strategic utilizând o soluție de tip Balanced Score Card
4. Managementul modern al organizațiilor utilizând tehnologia Cloud Computing
5. Studiu privind gradul de utilizare al sistemelor informatice integrate în România
6. Studiu privind implementarea sistemelor informatice de tip eGovernment în
România
7. Studiu privind posibilitatea implementării unui sistem informatic integrat la
nivelul administrației publice locale
8. Softuri orientate pe gestiunea taxelor și impozitelor locale. Studiu comparativ
9. Sisteme informatice integrate dedicate microîntreprinderilor
10. Softuri libere de licență pentru contabilitatea informatizata. Studiu comparativ
11. Studiu privind nivelul evidenței informatizate a personalului din România
12. Studiu comparativ privind implementarea sistemelor informatice pentru
managementul afacerilor în sectoarele public și privat din România
13. Studiu privind posibilitățile de implementare a sistemelor informatice pentru
managementul afacerilor în cadrul IMM-urilor din România
14. Analiză comparativă a soluțiilor informatice “made in Romania”
Bibliografie
1. Brandas C., Sisteme suport de decizie pentru managementul performant:

Concepere, proiectare şi implementare, Editura Brumar, Timişoara, 2007.
2. Davenport T.H., Putting the enterprise into the enterprise system, Harvard
Business Review, no 4, 1998, pag. 121.
3. Dănăiață D., Hurbean L., Margea C. (a), Sisteme informatice pentru
administrația publică, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2008.
4. Dănăiță D., Hurbean L. (b), The challenge of collaborative government in the
local administration. A Romanian case study, The 17th International Conference
IAMOT, 2008.
5. Dănăiață D., Tehnologia informației și a comunicației pentru economiști,
Editura Mirton, Timișoara, 2006.
6. Drucker P.F., The Next Information Revolution,, Forbes ASAP, 1998.
7. Drucker P.F., Management Challenges for 21st Century, Harper Paperbacks,
New York, 2001.
8. Edelhauser E. (a), Sisteme informatice în managementul resurselor umane,
Editura Universitas, Petroșani, 245 pag., 2011.
9. Edelhauser E. s.a., Managementul strategic al afacerilor – Capitolul 9 -
Sistemele informatice integrate, instrument indispensabil pentru managementul
modern al afacerilor, Editura Sitech, Craiova, 292 pg., 2015
10. Emblemsvag J.,Bras B., Process Thinking - A New Paradigm for Science and
Engineering, Futures, Vol. 32, No. 7, 2000, pp. 635 – 654.
11. Fotache D., Hurbean L., Soluţii informatice integrate pentru gestiunea
afacerilor – ERP, Editura Economică, Bucureşti, 2004.
12. Fotache D., ERP – suport de curs, Iași, 2008.
13. Filip F.G., Sisteme suport pentru decizii, Editura Tehnică, Bucureşti, 2004.
14. Galbreath J., Success în the Relationship Age: building quality relationship
assets for market value creation, The TQM Magazine 14(1), 2002.
15. Ghițulescu, R., Dashboard, un business accelerator de nouă generaţie, Revista
Market Watch, 15oct-15 nov 2010.
16. Hammer M., Champy J., Reengineering the Corporation: A Manifesto for
Business Revolution, (1st ed.) New York, HarperBusiness, 1993.
17. Hossain L., Patrick J.D., Rashid M.A., Enterprise Resource Planning: Global
Opportunities and Chalanges, Idea Group Publishing, 2002.
18. Hurbean L., Fotache D., ERP-urile şi e-Businesul, Revista de Informatica
Economică, nr 3 (39), 2006, pp. 137-140.
19. Hurbean, L., Fotache, D., Pavaloaia, V., Dospinescu, O., Platforme integrate
pentru afaceri. ERP, Editura Economică, București, 2013.
20. Jenkins, Tom & Walter Koehler & John Shackleton, Enterprise Content
Management Methods: What You Need To Know, Open Text Corporation, 2006.
21. Kaplan R.S., and Norton D. P., The Balanced Scorecard – Translating Strategy
Into Action, Harvard Business School Press, 1997.
22. Kaplan R.S. şi Norton D.P., The Balanced Scorecard – Measures That Drive
Performance, Harvard Business Review, Vol 70, pp. 71-79, January–February 1992.
23. Laudon K.C., Laudon J.P., Management Information Systems. Managing the
Digital Firm, Editura Pearson Prentice Hall, 2006.
24. Lungu I., Sisteme informatice executive, Editura ASE, 2007.
25. Lupşe V., Contribuţii la proiectarea şi realizarea unui sistem informatic în
întreprinderile mici şi mijlocii, Teză de doctorat, Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-
Napoca, 2007.
26. Marcon C., Moinet N., L’intelligence economique, Editura Dunod, 2006.
27. O’Brien J. A., Management Information Systems, Irwin–McGraw-Hill, 2007.
28. Rashid M., Hossain L., Patrick J.D., Enterprise Resource Planning global
opportunities and chalanges , Idea Group Publishing, 2001.
29. Rusu L., Rusu A., Mureşan L., Arba R, Breştfelean P. Stanculea L., Sisteme
integrate şi sisteme ERP, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004.
30. Seybold P., Marshak T., The Customer Revolution, Crown Business, 2001.
31. Turban E., Aronson J.E., Liang T.P., Sharda R., Decision Support and Business
Intelligence Systems, PearsonPrentice Hall, New Jersey, 2007.
32. Verboncu I., Tabloul de bord, Editura Tehnică, Bucureşti 2000.
Capitolul 3
Sisteme informatice pentru managementul afacerilor
Dezvoltatori și implementatori de ERP–uri 2019
3.1. Cote de piață ale principalilor dezvoltatori și implementatori de soft de

întreprindere
Panorama Consulting Solutions este o firmă de consultanță ERP, independentă de

furnizori, elaborează analiza anuală "Clash of the Titans" pentru a compara "titanii"
industriei de software de întreprindere: SAP, Oracle, Microsoft Dynamics și Infor. Clash
of the Titans 2017 oferă statistici privind cota de piață bazată pe frecvența cu care fiecare
furnizor (dintre cei 4) a fost selectat de către organizațiile reprezentate în sondajul
Panorama. Dintre cei patru titani, SAP deține cea mai mare cotă de piață (19%), umată
de Microsoft Dynamics (16%) iar Oracle și Infor dețin fiecare 13% din piață. Clash of
the Titans 2017 se bazează pe răspunsurile colectate prin cercetarea de piață - Survey
Benchmark ERP a firmei Panorama în perioada octombrie 2015 - noiembrie 2016. Setul
de date include 470 de respondenți care au selectat sau implementat soluții SAP, Oracle,
Microsoft Dynamics sau Infor ERP.
Cote de piață ale principalilor

dezvoltatori și implementatori de soft
de întreprindere
18% 19%
21% 16%
13% 13%
SAP
Microsoft Dynamics
Oracle
Infor
Dezvoltatori sau implementatori de Nivel 2
Dezvoltatori sau implementatori de Nivel 3
Figura 3.1. Cote de piață ale principalilor dezvoltatori și implementatori de soft de

întreprindere
(Sursa - Clash of the Titans 2017 – Panorama Consulting Solutions)
În continuare am realizat o succintă prezentare a celor 4 implementatori majori de

pe piața mondială de ERP-uri.
SAP
SAP și-a început activitatea ca furnizor de software pentru întreprinderi și, astăzi,
este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața ERP. SAP a dezvoltat relații
strânse cu o varietate de parteneri ai alianței, care au alimentat creșterea economică în
anii 1990 și 2000. Există mai mulți dezvoltatori terți care furnizează add-on-uri care
funcționează împreună cu produsele SAP. SAP oferă soluții ERP adecvate pentru toate
organizațiile de dimensiuni. SAP Business Suite este un set de aplicații integrate de
afaceri care oferă funcționalități și scalabilități specifice industriei pentru 100 de
companii. Celelalte oferte SAP includ SAP Business All-in-One și SAP Business One.
SAP Business All-in-One este un software integrat, complet integrat, care oferă
soluții orientate spre industrie pentru organizațiile mici și mijlocii. Software-ul este bazat
pe șabloane și este un derivat configurabil al SAP Business Suite. SAP Business One
este o aplicație unică, integrată destinată organizațiilor mici și mijlocii. Sprijină, în
principal, industria de retail, en-gros, servicii și industria prelucrătoare. Cu ajutorul unor
suplimente de la terți, SAP Business One suportă o varietate de industrii și funcții. SAP
oferă, de asemenea, SAP ByDesign, care acceptă startup-uri sau organizații mici. Ca
platformă SaaS, SAP ByDesign are costuri scăzute în avans și poate necesita mai puține
resurse IT decât software-ul tradițional pentru întreprinderi.
Oracle
Oracle a fost inițial cunoscută pentru aplicațiile sale de tip baze de date –SGBD-
uri, mai degrabă decât pentru software-ul său de întreprindere. Organizația și-a extins
ponderea pe piața ERP prin creșterea organică și o serie de achiziții de profil, inclusiv
NetSuite, JD Edwards, PeopleSoft, Siebel CRM și altele asemenea. Având în vedere
acest model de creștere particulară, Oracle a devenit o opțiune configurabilă și flexibilă
și oferă opțiunea cea mai bună pentru clienții săi. Achiziția NetSuite din 2016 a extins
opțiunile de nor oferite de Oracle și a îmbunătățit profunzimea de distribuție și inginerie
a funcționalității.
JD Edwards susține industria producătoare – firmele axate pe producție în special.
Este o aplicație integrată care suportă o varietate de procese de afaceri cu o bază de date
comună. JD Edwards EnterpriseOne are o platformă deschisă, care suportă diferite
sisteme de operare, baze de date și middleware de la Oracle și alți furnizori.
Oracle oferă diferite opțiuni de implementare, inclusiv on-premise și cloud. Deși
aplicațiile eBusiness Suite și JD Edwards continuă să fie dezvoltate, se pune accentul
pe aplicațiile Oracle Cloud Applications. Cele mai bune practici de la EBS, JDE,
PeopleSoft (HCM) și Siebel (CRM) sunt dezvoltate într-un ERP end-to-end. În timp ce
aplicațiile Cloud au o funcționalitate puternică, întreprinderile mari cu medii complexe
se bazează încă pe funcționalitatea produselor on-premise vechi.
Microsoft Dynamics
Microsoft Corporation a intrat în arena software-ului de întreprindere prin

achiziție. În 2000, Microsoft a achiziționat Great Plains, unul dintre primele pachete de
contabilitate din S.U.A., care a fost proiectat să fie multi-utilizator și să ruleze sub
Windows ca software pe 32 de biți. Microsoft Dynamics GP, fostul produs Great Plains,
este conceput pentru întreprinderile mici și mijlocii care doresc o soluție simplă, out-of-
the-box.
Microsoft Dynamics NAV, este proiectat pentru întreprinderi mici și mijlocii,
care au nevoie de funcționalități mai largi și de capacitatea de a personaliza software-ul
lor. Microsoft Dynamics AX este nava-pilot a ofertelor Microsoft Dynamics și este
orientată spre implementări mai mari, la nivel de întreprindere. Alte produse din cadrul
liniei de produse Microsoft Dynamics includ Dynamics SL, proiectat pentru companii
orientate pe proiecte și Microsoft AX 2012 R3, care include funcționalități specifice
sectorului de producție, distribuție și servicii, precum și sectorul public.
Microsoft a updatat recent suita de produse, denumită acum Dynamics 365. Softul
de întreprindere și ERP-ul flagship, Dynamics AX, se numește acum Dynamics 365
Enterprise. Această nouă versiune a produsului este bazată pe cloud și include
Microsoft CRM ca aplicație complet integrată. Dynamics 365 Enterprise se adresează în
continuare întreprinderilor mari, complexe, dar este mai scalabil în ceea ce privește
costurile pentru licențiere și implementare. Cele mai bune practici din produsele NAV,
GP și SL sunt acum denumite Dynamics Business Suite.
Infor
Infor automatizează procesele critice pentru industriile care includ asistență

medicală, producție, modă, distribuție engros, turism, retail și sectorul public. Indiferent
dacă clienții doresc să implementeze pe o bază de date clasică, în cloud sau într-o
combinație a celor două, Infor are infrastructura și resursele necesare pentru a o susține.
Laboratorul creativ al companiei Infor, Hook & Loop, a devenit una dintre cele mai mari
agenții de creație din Manhattan de la înființarea sa în 2012. Infor a format, de asemenea,
Infor Dynamic Science Labs pentru a ajuta la integrarea științei și a învățării direct în
aplicațiile Infor.
Infor a continuat să dezvolte și să inoveze în cloud și a adăugat mai multe
funcționalități produselor lor CloudSuite. Cele mai bune practici utilizate în aplicații,
cum ar fi Syteline și SXe, sunt acum în CloudSuite Industrial and Distribution. Infor
s-a concentrat și pe îmbunătățirea produsului său M3 pentru a oferi o funcționalitate
puternică în verticale specifice (domenii de activitate specifice), cum ar fi procesul de
fabricație și moda.
O altă aplicație de lider de la Infor este Mingle. Acest instrument de colaborare
permite trase de discuții, rapoarte de stare și gestionarea sarcinilor în rândul utilizatorilor
finali. Industriile care se confruntă cu o adoptare ridicată a Mingle includ proiectarea,
fabricarea, contabilitatea proiectelor, managementul și industria serviciilor.
3.2. Costuri, Durate de implementare și Utilizarea tehnologiilor Cloud

la principalii implementatori ERP
Prețul unui pachet ERP ( licențe) acoperă o plajă foarte largă pornind probabil de
la 10-15.000 Euro (pachetele pentru IMM-uri, în general dezvoltări locale) și ajungând
până la mai multe sute de mii de euro sau chiar milioane. Evident, alături de
complexitatea și notorietatea sistemului, numărul de utilizatori în regim concurent
condiționează costul. Alături de costul reprezentat de licențe, se adaugă, tot la capitolul

software, costuri legate de customizare, integrare cu alte aplicații, dezvoltări
personalizate etc, și care sunt dificil de estimat.
Costurile implementării ERP-ului în

milioane $
2.38
2.5
2.09 2.06
2
1.51
1.5
1
0.5
0
SAP Microsoft Oracle Infor
Dynamics
Figura 3.2. Costurile implementării unui ERP

Durata implementării unui ERP este în medie între patru și șase luni. Pentru
pachetele complexe însă durata medie de implementare ajunge între 9 și 24 de luni.
Durata de implementare în luni

30
23.1 23.6 24.5
25
20
15.3
15
10
5
0
Dynamics
Figura 3.3. Durata de implementare a unui ERP

În timp ce cloud-ul devine din ce în ce mai popular pe piața software-ului de

întreprinde, cercetarea Panorama din anii anteriori a arătat că un procent relativ mic de
clienți SAP, Oracle, Microsoft Dynamics și Infor își implementează software-ul în cloud.
Recent, însă, mai multe organizații par să migreze spre cloud - cel puțin printre cei care
implementează SAP, Oracle, Microsoft Dynamics sau Infor.
Dacă sistemul ERP Cloud este un tip de tehnologie pentru operarea aplicațiilor
care utilizează conexiunea la internet pentru accesarea de hardware, software și a altor
resurse furnizate in funcție de necesitate pentru a desfășura anumite activități, ERP SaaS
este un tip de mecanism de livrare a aplicațiilor prin intermediul unei rețele, printr-un
sistem de închiriere a dreptului de proprietate – fie prin tehnologia Cloud, fie in lipsa
acesteia. Furnizorii de servicii Cloud furnizează „computing” ca serviciu, în timp ce
furnizorii de aplicații SaaS livrează aplicații software ca o utilitate. Atunci când se face
o comparație a celor 2 sisteme (cel clasic numit On Premises în care datele fizic pot fi
accesate de pe un server aflat în cadrul organizației sau de pe un server închiriat într-un
data center) și SaaS (în care atât aplicația cât și datele se află în Cloud).
Utilizarea tehnologiilor Cloud

70 60 61
60 53
47
50 40 40
40 30 30
30 22
17
20
10 0 0
0
Dynamics
On Premise Cloud ERP SaaS(System as a Service)
Figura 3.4. Utilizarea tehnologiilor Cloud

Figura 3.5. Evoluție extrem de dinamică a pieței ERP

(Sursa – Panorama’s 2018 ERP Report – Panorama Consulting Solutions)
Figura 3.6. Piața mondială de dezvoltatori și implementatori de soft de întreprindere

2018
Dinamica evoluției pe piața implementatorilor și furnizorilor de softuri de tip ERP

în anii 2017-2018, a domeniilor de implementare – verticale de piață.
Domenii sau Verticale de piață ale ERP-urilor
6% 2%
2%
3%
35%
29%
23%
Comert - Distribuție - Retail Educație Producție

Construcții Telecomuniucații Altele
Sănătate
Figura 3.7. Domenii sau Verticale de piață ale ERP-urilor
Telecomuniu
Educație Altele
cații Sănătate
3% Construcții 3%
2% 3%
3%
ONG-uriVERTICALE DE PIAȚĂ ALE ERP-URILOR ÎN

5% 2018
Servicii Producție
profesionale 43%
6%
IT
10%
Comert -
Finanțe șI Distribuție -
Asigurări Retail
11% 11%
Figura 3.8. Domenii sau Verticale de piață ale ERP-urilor
3.3. Sectorul IT&C în România
Piața românească este segmentată pe 7 paliere aproximativ egale ca și cotă de

piață a fiecărui segment, dar furnizorii își împart aceste segmente într-o progresie
aproape geometrică.
COTE DE PIAȚĂ PE PIAȚA

ROMÂNEASCĂ DE SOFT ȘI IT
Top 201+ Top 5
18% 20%
Top 101-200 Top 6-10

11% 8%
Top 251-100 Top 11-20

12% 17%
Top 21-50
14%
Figura 3.9. Cote de piață pe piața românească de soft și IT
(sursa https://www.itstudy.anis.ro/)
Avantajele fiscale și costul relativ redus cu forța de muncă din sectorul IT&C (i.e.
telecomunicații, servicii în tehnologia informației și servicii informatice) comparativ cu
alte state din Uniunea Europeană (UE) au făcut ca acesta să fie printre cele mai dinamice
din economie în ultimii ani. Creșterea numărului salariaților din domeniu este printre
cele mai ridicate din UE, existând o competiție acerbă pentru forța de muncă calificată.
Acest aspect împreună cu incapacitatea sistemului de învățământ de a genera un flux
adecvat de absolvenți au ca efect alimentarea creșterilor salariale. Piața sectorului este
caracterizată de un grad crescut de competitivitate, iar companiile care activează în
domeniu, al căror număr este de asemenea în creștere, sunt deținute preponderent (ca
pondere a veniturilor) de nerezidenți și sunt orientate în mare parte către export,
contribuind astfel la atenuarea deschiderii deficitului de cont curent.
Evidențele la nivel microeconomic indică o tendință ascendentă a profitabilității în
sectorul IT (i.e. servicii în tehnologia informației și servicii informatice), în intervalul
2011-2016. În acest ultim an, sectorul a fost printre cele mai profitabile din economie.
Simulările privind perspectivele creșterii ponderii valorii adăugate brute (VAB)
„Informații și Comunicații” în PIB nominal la 12 la sută indică posibilitatea atingerii
acestei valori în condițiile în care sectorul își păstrează în următorii 9 ani evoluția
notabilă din anul 2016. În acest caz contribuția la creșterea PIB s-ar dubla, atingând 1,5
puncte procentuale, față de 0,7 puncte procentuale în anul 2016.
Figura 3.10. Ponderea activităților aferente sectorului „Informații și comunicații” în

PIB
( sursa: Calcule BNR pe baza datelor Eurostat )
Orientarea companiilor din domeniul IT&C preponderent spre export a dus la

creșterea soldului pozitiv al balanței exportului net de „Servicii de telecomunicații,
informatice și informaționale”, contribuind astfel la atenuarea deschiderii deficitului de
cont curent în ultimii ani.
Figura 3.11. Servicii de telecomunicații, informatice și informaționale

(sursa: BNR)
O caracteristică importantă a evoluției sectorului se referă la evoluția alertă a

efectivului de salariați; componenta IT a înregistrat un ritm de creștere mult mai dinamic
decât cel al sectorului telecomunicațiilor. Un impact în sensul creșterii numărului de
salariați l-a avut în anul 2015 și modificarea cadrului legislativ, respectiv eliminarea
criteriului specializării de învățământ absolvite pentru ca salariatul să beneficieze de
acordarea scutirii de impozit pe venit.
Figura 3.12. Efectivul de salariați în domeniul IT&C

( sursa: Agregări medii anuale calculate de BNR pe baza datelor lunare publicate de
INS )
Cererea mare și incapacitatea sistemului de învățământ de a genera un flux adecvat

de absolvenți, au ca efect alimentarea creșterilor salariale. Totodată, deși majoritatea
absolvenților din acest domeniu au studii superioare, pregătirea acestora este sub
cerințele angajatorilor, majoritatea companiilor mari preferând să investească în
instruirea acestora la locul de muncă.
Figura 3.13. Numărul de absolvenți în domeniul „ Tehnologiilor informațiilor și

comunicațiilor”
(Sursa: Calcule BNR pe baza datelor Eurostat )
Poziția sa strategica și disponibilitatea mare a resurselor fac din România un

partener puternic de outsourcing, având în vedere competența tehnică și abilitățile
software ale angajaților. Ocupând o poziție de top 10 în Europa și în întreaga lume în
ceea ce privește specialiștii IT certificați, România are acum aproximativ 120.000 de
angajați în industria IT, dintre care 60.000 sunt în prezent implicați în sectorul
externalizării.
Figura 3.14. Opt orașe emergente din România – Opt orașe care concentrează
personalul calificat din domeniul IT și angajat!
Pentru un overview complet, în studiul Brainspotting este prezentat numărul total al

angajaților ce activează în domeniu:
 45.000 București Companii: SAP Romania Business Software, Electronic Arts,
Oracle, Dell, Endava, Microsoft, Adobe, Intel, Freescale Semiconductor
Romania, IBM, Ubisot, Temenos Romania, Avira, Stefanini Romania, Teamnet
International, SNC Lavalin, InCrys, XL Team, AMIQ Consulting, Luxoft,
Axway Business Solutions, Misys
 8.500 Cluj-Napoca Companii: EBS, Softvision, HP, iQuest Group, Betfair
 7.000 Timișoara Companii: Alcatel-Lucent, Océ – A Cannon Company, Atos IT
Solutions and Services, ACI Worldwide Romania, Bitdefender
 5000 Iași Companii: Amazon Development Center, Capgemini Continental,
MIND CTI, Thales Systems, Comodo Romania, Trust IT Services
 2.500 Brașov Companii: Route 66, Siemes, Ipsos Interactive Services
https://www.hipo.ro/locuri-de-munca/vizualizareArticol/1643/Romania-IT-Talent-Map
Figura 3.15. Evoluția salariului mediu net per economie și în IT

(sursa: Calcule BNR pe baza datelor INS)
Țara noastră este recunoscută drept una dintre cele mai bune destinații pentru
companiile IT, în principal datorită numărului mare de absolvenți talentați și
profesioniști din domeniu. Cei de la Brainspotting au menționat că la acest aspect se mai
adaugă și costurile mai scăzute în România față de zonele Europei de Vest sau Statelor
Unite ale Americii.
Figura 3.16. Ponderea firmelor din domeniul IT&C în total firme în anul 2014
(sursa: Calcule BNR pe baza datelor Eurostat)
Figura 3.17. Piața românească de ERP-uri dedicată firmelor mari

(Sursa http://www.comunitateaerp.ro/produse/firme-mari )
Capitolul 4
Sisteme informatice pentru managementul resurselor umane
4.1. Evidența personalului. Dosarele de personal și statisticile
Dosarele de personal numite din punct de vedere informatic evidențe sau situații
nominale de personal au ca scop oferirea de informații referitoare la: date corecte și la
zi în ceea ce privește angajații firmei; un ghid pentru acțiunile ce trebuie întreprinse în
ceea ce privește un angajat (făcând o comparație a persoanei în cauză cu ceilalți angajați);
un ghid pentru recrutarea unui nou angajat; un istoric al acțiunilor efectuate în ceea ce
privește angajații; datele necesare (materia primă pentru statisticile care verifică și
ghidează politicile de personal; mijloacele de a face față anumitor cerințe statutare.)
Informația specifică despre angajați, ca persoane (de exemplu detaliile biografice,
pregătirea, calificativele, înregistrări disciplinare etc.) poartă denumirea de unitate de
informație (item).
Rezumatele unităților de informație pe grupuri de angajați, care dau posibilitatea
companiei să definească caracteristicile generale ale diferitelor tipuri de muncitori (de
exemplu distribuțiile pe vârstă și sex în anumite compartimente, diferențele în ceea ce
privește nivelurile de educație între muncitori, diferențierea pe grade de calificare, etc.)
poartă denumirea de informație de profil.
Documentele ce stau la baza elaborării fișelor de personal sunt următoarele:
 cererea de angajare completată când o persoana candidează pentru un loc de muncă.
 copie a ofertei formale pentru post și acceptarea (acordul scris) al angajatului.
Aceste acte devin dosarul personal. Din când în când, și alte documente pot fi
atașate la fișa personală, de exemplu rapoarte de evaluare, forme de înscriere pentru
promovare, certificate medicale, etc. Se face un opis al informațiilor din dosarul
personal, acesta se introduce în fișa angajatului care este realizată astfel încât să poată fi
ușor citită și comparată cu alte fișe. Acestea, de obicei, se completează pe
compartimente.
Fișa angajatului trebuie să conțină:
 date personale de genul: nume, adresă și numărul de telefon; data nașterii; starea
civilă; numărul asigurării și codul numeric personal în caz de accidente.
 date legate de firmă: data venirii la firmă; compartimentele în care angajatul a lucrat
anterior și cel în care lucrează în prezent precum și datele transferurilor; funcțiile ocupate
în trecut și în prezent; motivele schimbării; evidența accidentelor; orele de muncă
prestate; dreptul la concediu; data plecării din firmă și poziția în schema de pensii;
avertismente disciplinare.
 calificative și aptitudini cum ar fi: pregătirea de bază; cursuri de calificare; certificate
de pregătire; aprecieri.
 la plecarea din firmă: data plecării și motivul; noul patron (dacă este cunoscut)
gradul în care angajatul este corespunzător pentru o angajare.
Odată incluse în fișa de angajare informațiile trebuie reactualizate, acest lucru
fiind realizat deseori de funcționari. De aceea, înainte de adăugare de noi articole la fișa
de angajare, este important să se ia în considerație: cât de des informația va fi utilizată,
dacă ea poate fi obținută rapid din alte surse, cât de ușoară este actualizarea și dacă există
spațiu suficient pentru a fi stocată.
În cazul firmelor mici sau în anumite cazuri particulare, fișele de personal pot fi
întocmite manual, ele păstrându-se în fișiere sau dosare. Există sisteme care pot furniza
o identificare rapidă a tipurilor particulare de angajați; spre exemplu atașarea de semne
colorate la dosarele care conțin informații legate de o persoană într-un spațiu restrâns.
Un caz particular este cel al firmelor mici unde înregistrarea manuală este satisfăcătoare,
fiind flexibilă, ușor de modificat, convenabilă și comparativ cu celelalte ieftină.
Tendința ultimelor decenii arată clar că fișele de personal se țin însă prin
înregistrări pe calculator. Acesta poate stoca mai multe informații decât un sistem de
index al fișelor.
Avantajele sistemului computerizat:
 Într-un sistem modern, informația este disponibilă imediat pe monitor sau pe
imprimantă. Listele cu angajați pot fi realizate rapid în conformitate cu categoriile dorite
(așa numitele sortări), exemplu: listarea întregului personal cu vârstă mai mare de 60 de
ani și disponibilizat;
 Pot fi realizate rapoarte, de exemplu aflarea numărului de angajați din fiecare
categorie, sau pot fi realizate cu ușurință statistici;
 Prin achiziționare de programe gata create și prin pregătirea angajaților din Serviciul
Personal, aceștia pot interoga calculatorul, insera și modifica informația.
Legat de siguranța datelor pot fi făcute precizările generale, dar în cazul datelor de
personal trebuie în mod special să fie păstrată confidențialitatea acestora.
Statisticile cunoscute din punct de vedere informatic ca evidențe sau situații centralizate
pot da informații legate de:
 numărul total de angajați distribuiți pe departamente, grupe de vârstă, sex, etc.
precum și indicarea câștigurilor (veniturilor salariale) și a pierderilor din perioada
anterioară;
 numărul accidentelor raportate la M.M.P.S. și securitatea muncii analizată pe
departamente și cauze;
 ratele fluctuațiilor de personal și a stabilității;
 numărul de zile pierdute prin absențe (exprimate ca procent din numărul total de zile
lucrătoare în acea perioadă) și numărul de zile de concediu de boală; ambele analizate
pe departamente;
 numărul de angajați cu diverse nivele de salarizare. Nu este necesar să se realizeze
această statistică lunar, dar este practicabilă lunar când sunt revizuite salariile. Statisticile
în ceea ce privește plățile sunt necesare pentru diverse scopuri, de exemplu când un
sindicat solicită creșterea salariilor;
 în scopul planificării resurselor umane se poate face analiza angajaților după
calificare, pregătire, domiciliu, etc.
Statisticile de personal au mai multă greutate dacă sunt însoțite de un raport care le
descrie și le explică, sugerând acțiuni pentru viitor.
Deși precizările făcute anterior legate de dosarele de personal se referă la
dosarele de personal așa cum sunt ele ținute în țări ca Marea Britanie și Statele Unite, și
în România există numeroase similitudini la nivel de conținut al dosarelor. Spre exemplu
în cazul CNH, dosarul de personal computerizat poartă numele de “Fișa Personală” și
are la bază un document similar de format A3 numit machetă ale cărei informații sunt
preluate din cartea de muncă și procesul verbal de negociere individuală. Fișa personală
computerizată este o bază de date relațională ce conține tabele simple cu date referitoare
la:
 identitate
 domiciliu
 situație socială
 pregătire profesională
 perfecționare profesională
 salarizare
 activitate în muncă
 sporuri de muncă
Legat de această fișă personală computerizată, autorul a realizat o exemplificare printr-
un sistem de informare și prelucrare realizat în software-ul client numit Acces. Sunt
utilizate în această aplicație trei tabele legate de
 identitate
 pregătire profesională și salarizare
 activitate în muncă
4.1.1. Vechimea în muncă
Vechimea în muncă în sensul de stagiu general în activitate constituie un izvor

de importante drepturi pentru fiecare persoană încadrată în muncă. Dreptul la pensie e
principala formă a asigurării materiale în caz de validitate, bătrânețe sau pierderea
susținătorului. Acest drept este condiționat în primul rând de vechimea în munca. Durata
concediului de odihnă, se stabilește, de asemenea, proporțional cu vechimea în muncă,
fiind de 15 zile lucrătoare pentru cei care au o vechime în muncă de până la 5 ani, pentru
26 de zile lucrătoare este necesară o vechime în muncă de peste 20 de ani.
Conform Codului Muncii, perioada în care o persoană a muncit se consideră
vechime în muncă. O atare definiție ne dă o simplă informație cantitativă: câți ani a
muncit o persoană de-a lungul vieții sale. În primul rând, la stabilirea perioadei de timp
în care angajații au dreptul de a solicita plata drepturilor care li se cuvin conform
contractelor individuale de muncă. In al doilea rând, la determinarea sporului de
vechime - în acele sisteme de salarizare care încă îl mai aplică. În al treilea rând, la
derularea diferitelor proceduri administrative legate, spre exemplu, de dovedirea
experienței într-o anumită meserie/profesie/specialitate.
Atunci însă când vorbim despre drepturi de asigurări sociale, semnificația uzuală
a "vechimii în muncă" este deformată. Mai exact, "vechimea în muncă" dispare, lăsând
locul "stagiului de cotizare". Noțiunea de "stagiu de cotizare" are o conotație
preponderent financiară, sugerând o perioadă de timp în care s-a plătit ceva în scopul
obținerii a altceva. Concret, reprezintă perioadele de timp în care o persoană a cotizat (a
plătit o sumă de bani) pentru a putea beneficia de anumite drepturi de asigurări sociale
(pensii, indemnizații, etc.).
La baza vechimii în muncă stă activitatea desfășurată în cadrul unor raporturi
juridice de muncă, adică în baza unui contract de muncă, indiferent de natura lui ( pe
durata nedeterminată sau determinată), de modul de retribuire sau de unitatea în care se
prestează munca ( întreprinderi sau organizații economice ale statului, organe centrale
sau locale, la persoane juridice din sectorul particular sau la o persoană fizică).
Activitatea desfășurată în baza unui contract civil nu dă dreptul însă decât la

remunerarea pentru munca prestată. Timpul lucrat astfel nu se consideră vechime în
muncă. Vechimea în muncă are relevanță în mai multe privințe și în mod nuanțat, nu are
un caracter unic și general.
Munca prestată în temeiul unui contract individual de munca îi conferă
salariatului vechime în muncă. Contractul individual de muncă se încheie în baza
consimțământului părților, în formă scrisă, în limba româna. Obligația de încheiere a
contractului individual de muncă în forma scrisă revine angajatorului. De asemenea,
perioada de primire a ajutorului de șomaj constituie vechime în muncă și în aceeași
unitate. Durata acordării ajutorului de șomaj sau de integrare profesionala este de 270 de
zile calendaristice.
4.1.2. Cărțile de muncă
Cărțile de muncă pe suport de hârtie, precum cele folosite până în prezent, au

fost înlocuite, de la 1 ianuarie 2011, cu baze de date electronice. Astfel, persoanele care
se angajează, pentru prima dată, nu vor mai primi un document care să ateste vechimea
în muncă și vor fi nevoite să-și păstreze cu mare atenție contractele individuale de muncă
pe care le încheie. De altfel, aceste contracte ar trebui semnate după ce au fost semnate
și ștampilate și de oficialii de la inspectoratele teritoriale de muncă. Dispariția cărților
de muncă era prevăzută încă din anul 2006, când s-a hotărât ca 2010 să fie ultimul an în
care acestea să existe pe suport de hârtie. Angajatorii vor avea acces la bazele de date
electronice prin intermediul unei parole. Potrivit estimărilor, prin desființarea cărților de
muncă, angajatorii vor economisi, în fiecare an, între 100 si 500 de milioane de euro, din
comisioanele pe care trebuiau să le plătească, până acum, pentru păstrarea acestor cărți
de muncă.
De la 1 ianuarie 2011, cărțile de muncă tradiționale au dispărut și au fost
înlocuite cu baze de date electronice la care angajatorii au acces pe baza unui user și a
unei parole.
Cei care se angajează pentru prima dată în acest an nu vor mai avea un document
oficial personal prin care să demonstreze vechimea pe care o vor acumula în muncă.
Specialiștii îi sfătuiesc pe angajați să-și păstreze cu mai multă atenție contractele
individuale de muncă pe care le încheie cu angajatorii, pe care ar trebui să le semneze
după ce acestea au fost semnate și ștampilate și de oficialii de la inspectoratele teritoriale
de muncă.
Guvernul a adoptat la finalul lunii decembrie o ordonanță de urgență prin care
se atestă că începând cu anul acesta angajatorii vor depune contractele de muncă și
statele de plată la inspectoratele teritoriale de muncă în format electronic. Practic, prin
această ordonanță se abrogă un decret din 1976 privind carnetul de muncă prin care se
stabilea necesitatea acestui act pentru dovedirea vechimii în muncă a angajatului. Însă
cărțile de muncă există de mult mai mult timp.
"Cărțile de muncă au existat și înainte de 1976, numai că nu aveau același format
și nu conțineau același tip de date. Spre exemplu, în cărțile de muncă din anii '40 nu era
trecut salariul angajatului. Oricum, cert este că aceste cărți de muncă ar fi trebuit
desființate de mult, pentru că în alte state s-a trecut deja la sisteme electronice mai
avansate", susține Mariana Câmpeanu, fost ministru al muncii, specialist în legislația

muncii.
Au existat două etape prin care s-a realizat dispariția cărților de muncă: prima a
fost cea de preluare a datelor din cărțile de muncă, iar cea de-a doua a fost de scanare a
cărților de muncă, pentru ca acestea să poată fi returnate angajaților. Toate datele privind
vechimea în muncă, dreptul la pensie și traseul profesional al fiecărui angajat sunt în
prezent înregistrate electronic la casele județene de pensii. De asemenea, un angajat care
va dori să-și schimbe locul de muncă anul acesta nu va trebui să-și mai retragă cartea de
muncă de la vechiul angajator, pentru că toate datele sale vor putea fi preluate în format
electronic de către noua companie angajatoare.
"Încă din 2006 este prevăzută măsura de dispariție a cărților de muncă de la
începutul anului 2011. Cartea de muncă era un nod unitar de adunare a tuturor locurilor
de muncă pe care le-a avut un angajat, atesta legalitatea muncii și vechimea în muncă,
date necesare pentru dosarul de pensie. O persoană care va începe să lucreze pentru
prima dată începând de mâine nu va avea carte de muncă, ci doar un contract de muncă
înregistrat la ITM cu o zi înainte de începerea activității", susține Eugen Tifin, purtătorul
de cuvânt al Inspecției Muncii.
Până acum au existat două locuri în care se puteau păstra cărțile de muncă ale
angajaților: la sediul firmei angajatoare și la inspectoratul teritorial de muncă (ITM).
Comisionul plătit de angajatorul care prefera ca inspectorii de la ITM să gestioneze
contractele angajaților era de 0,75% din valoarea totală a statului de plată, iar dacă dorea
să le administreze singur, procentul se reducea la 0,25%. Aceste comisioane au dispărut
odată cu cărțile de muncă tradiționale. La o masă salarială brută (valoarea tuturor
salariilor din România) de aproximativ 30 de miliarde de euro (cheltuiala angajatorului
pentru un salariu mediu de 560 de euro brut x 12 luni x 5 milioane de salariați), rezultă
că angajatorii economisesc anual între 100 și 150 de milioane de euro prin dispariția
cărților de muncă, bani care nu vor mai ajunge la bugetul de stat începând cu acest an.
Până la jumătatea anului, angajatorii și inspectoratele teritoriale de muncă sunt
obligate să le returneze angajaților cărțile de muncă, pe care aceștia trebuie să le păstreze
pentru a putea dovedi vechimea în muncă atunci când vor ieși la pensie, în cazul în care,
din eroare, nu li s-au scanat cărțile de muncă.
4.2. Aplicația ReviSal utilizata pentru completarea registrului general de evidență

a salariaților în format electronic
Această aplicație poate fi folosită gratuit și este disponibilă pentru descărcare pe

pagina de internet a Inspecției Muncii. Aplicația ReviSal este o componentă a aplicațiilor
ITM și permite înregistrarea salariaților și contractelor de muncă ale acestora pentru un
anumit angajator după adăugarea sa inițială. https://www.inspectiamuncii.ro/reges
Figura 4.1 Modulele aplicației ReviSal

Începând cu data de 01 iunie 2019, Inspecția Muncii pune la dispoziția

angajatorilor o versiune actualizată a aplicației Revisal pentru transmiterea registrului de
evidență a salariaților în format electronic. VERSIUNEA 6.0.7 A APLICAȚIEI
REVISAL
4.2.1 Introducere date despre angajator
După instalarea aplicației, prima operațiune pe care trebuie să o efectueze

utilizatorul, este de adăugare a angajatorului pentru care se înființează și se completează
registrul electronic, și cea de introducere a informațiilor de identificare a acestui
angajator.
Figura 4.2. Informații angajator
4.2.2. Introducerea datelor despre Salariați și Contracte
După introducerea angajatorului pentru care se înființează și se completează

registrul, se pot adăuga salariații și contractele de muncă ale acestora. Mai întâi se adaugă
un salariat, prin introducerea informațiilor de identificare a salariatului, și apoi se adaugă
contractul de muncă al acestui salariat, prin introducerea informațiilor referitoare la
contractul individual de muncă. Pentru adăugarea unui salariat, se folosește opțiunea
Adauga Salariat Nou, situată în partea stângă a ferestrei imediat sub denumirea
angajatorului. Dând click pe aceasta opțiune se deschide fereastra de Introducere
Informații Salariat Nou:
Figura 4.3. Informații salariat
Operația permite adăugarea unui contract al unui salariat în cadrul aplicației.

Selectarea acestei funcționalități deschide ecranul în care se vor introduce date
referitoare la înregistrarea ce urmează a se adăuga. Adăugarea în sistem a înregistrărilor
din acest ecran se poate face apelând butonul "Inregistrare contract" poziționat în
toolbarul din partea superioară a ecranului principal în secțiunea "Contracte", inițial
selectându-se salariatul pentru care se dorește adăugarea contractului:
Figura 4.4. Informații contract de muncă
Suspendare contract
Operația permite suspendarea unui contract deja adăugat în cadrul aplicației.

Operația de suspendare se poate face apelând butonul "Suspendare" poziționat în
toolbarul din partea superioară a ecranului principal în secțiunea "Contracte",

subsecțiunea "Suspendare".
Figura 4.5. Operații în contractele de muncă
În ecran se completează următoarele informații:

- Temei suspendare: se selectează din lista de valori predefinite temeiul legal de
suspendare a contractului
- Data început suspendare: se selectează din controlul de data calendaristică data de
început a suspendării contratului
- Data sfârșit suspendare: se selectează din controlul de data calendaristică data de sfârșit
a suspendării contractului
- Alte detalii: se completează cu alte detalii referitoare la suspendarea contractului
Încetare suspendare contract
Operația permite încetarea suspendării unui contract deja adăugat în cadrul

aplicației. Operația de încetare se poate face apelând butonul "Incetare" poziționat în
subsecțiunea "Suspendare":
- Data încetare suspendare: se selectează din controlul de data calendaristică, data la
care încetează suspendarea
Încetare contract
Operația permite încetarea unui contract deja adăugat în cadrul aplicației.

Operația de încetare contract se poate face apelând butonul "Incetare" poziționat în
subsecțiunea "Incetare":
- Temei încetare: se selectează temeiul de încetare al contractului de munca din lista de
valori predefinite
- Explicație: se completează explicația încetării contractului
- Data încetare: se selectează din controlul de data calendaristică, data de încetare a
contractului
Anulare încetare contract
Operația permite anularea încetării unui contract. Operația de anulare încetare

contract se poate face apelând butonul "Anulare" poziționat în toolbarul din partea
superioară a ecranului principal în secțiunea "Contracte", subsecțiunea "Incetare".
Reactivare contract
Operația permite reactivarea unui contract încetat. Operația de reactivare

contract se poate face apelând butonul "Reactivare" poziționat în toolbarul din partea
superioară a ecranului principal în secțiunea "Contracte", subsecțiunea "Incetare":
- Temei reactivare: se selectează temeiul de reactivare al contractului de muncă din lista
de valori predefinite
- Explicație: se completează explicația reactivării contractului
- Data reactivare: se selectează din controlul de data calendaristică, data de reactivare a
contractului
4.2.3. Rapoarte ReviSal
Modulul Rapoarte oferă posibilitatea vizualizării sub formă de raport sau a

exportului în diverse formate a informațiilor privind salariații și contractele angajatorului
curent. Operațiile aferente modulului se pot efectua prin accesarea butonului "Rapoarte"
din meniul principal al aplicației
Conținutul modulului este structurat în următoarele componente:
Registru salariați
Contracte per salariat
Raportul per salariat
Registru salariați
Raportul Registru salariați afișează lista de salariați asociați angajatorului

curent. Operația se poate efectua apelând butonul "Registru salariați" poziționat în
toolbarul din partea superioara a ecranului principal în secțiunea "Rapoarte". Datele

afișate în raport pot fi exportate sub formatele Excel, Pdf, Word folosind opțiunea
aferenta din toolbarul din secțiunea superioara.
Figura 4.6. Registrul salariați
Raportul per salariat
Raportul per salariat afișează istoricul contractelor unui salariat selectat anterior.
Operația se poate efectua apelând butonul "Raportul per salariat" poziționat în toolbarul
din partea superioară a ecranului principal în secțiunea "Rapoarte". Datele afișate în
raport pot fi exportate sub formatele Word,Excel,Pdf folosind opțiunea aferenta din
toolbarul din secțiunea superioară.
Transmiterea registrului electronic
Transmiterea on-line se face prin accesarea portalului Inspecției Muncii.

http://itmonline.inspectiamuncii.ro, și autentificarea angajatorului prin "nume utilizator"
și "parola". Activarea accesului on-line si obținerea "nume utilizator" și "parola" se face
la sediul inspectoratului teritorial de muncă în a cărui raza teritorială angajatorul își are
sediul sau domiciliul.
4.7. Transmiterea registrului electronic

4.3. WSAL – aplicație informatică pentru realizarea evidențelor privind

personalul uneia sau mai multor firme și calculul salariului personalului conform
normelor legale
Programul WSal a fost conceput pentru realizarea evidențelor privind personalul uneia
sau mai multor firme și calculul salariului personalului conform normelor legale.
Caracteristicile programului:
 evidența personalului pe criterii de cod numeric, marcă, unitate, etc.
 informații suplimentare: data nașterii, profesie, studii, adresă, copii, etc.
 posibilitatea pontării activității unei persoane la mai multe subunități
 calculul salariilor actualizat în conformitate cu legislația impozitului pe
venit și a asigurărilor sociale
 calculul automat al indemnizațiilor de concediu de odihnă și concediu
medical
 calculul elementelor venitului brut și net simultan cu introducerea sau
modificarea datelor
 posibilități de introducere a diferitelor sporuri (procentuale sau în sumă
fixă) și de actualizare a grilei de impozitare
 listarea statelor de plată (avans și lichidare), a fișelor individuale de
salarizare (fluturași)
 listarea centralizatoarelor
 facilități de export a situațiilor pentru DGFPS (declarația 112) și bănci
(pentru plata salariilor în conturi bancare sau pe carduri)
 facilitate de retro calcul a salariului de încadrare pornind de la venitul
net
 exportul datelor pentru fișe fiscale și declarația 205 pentru impozitul pe
venitul global
 programul rulează pe toate versiunile de Windows.
Figura 4.8 Crearea firmei

Figura 4.9 Fișa personală
Figura 4.10 Salarizare

Figura 4.11 Pontajul
Figura 4.12 Vechimea

Configurare WSal
După ce s-a instalat programul WSal și ați creat o bază de date pentru acesta, trebuie
configurat programul și baza de date. Această configurare trebuie făcută o singură dată
pentru fiecare bază de date, la crearea acesteia. Mutarea între diferite baze de date create
(sau crearea unei baze de date noi) se face folosind opțiunea „Baza de date” din meniul
„Fisier”.
Pasul 1
Din meniul „Fisier” se alege „Date de firma” și se completează datele corespunzătoare.
Aceste date sunt folosite pentru antetele diverselor rapoarte listate din program (state de
plată, centralizatoare, etc).
Figura 4.13 Completarea date firmă
Pasul 2
Din meniul „Actiuni” se alege „DATE FIRMA PENTRU DECLARATII” și se
completează datele corespunzătoare. Aceste date sunt folosite pentru declarațiile 112,
205, etc.
Figura 4.14 Completarea date firmă declarații

Figura 4.15 Completarea date firmă declarații
Pasul 3
Din meniul „Optiuni” se alege „Configurare program”. Se va deschide o fereastră care
conține 7 tab-uri:
Figura 4.16 Configurare program

3.1 „Initializari”: se setează anul și luna pentru care lucrați precum și numărul de zile
lucrătoare din luna respectivă.
Figura 4.17 Configurare program
3.2 „Procente”: se setează procentele de contribuții pentru șomaj și sănătate reținute de

la angajat (pentru anul 2016 șomaj 0,5% și sănătate 5,5%) precum și procentele de spor
de noapte și eventuală majorare a indemnizației de concediu de odihnă.
Figura 4.18 Setare procentele de contribuții pentru șomaj și sănătate

3.3 „Diverse”: se setează modul de calcul pentru diferite elemente ale salariului.
Figura4.19 Setare mod de calcul pentru diferite elemente ale salariului
3.4 „Pensie”: setare sporuri permanente luate în calcul la contribuția pentru pensii, etc.
Figura 4.20 Setare sporuri permanente

3.5 „Deduceri”: setați parametrii pentru calculul deducerilor personale.
Figura 4.21 Setare parametrii pentru calculul deducerilor personale
 Pentru anul 2016 acești parametri trebuie setați astfel:

 Deducere de baza: 300
 Coeficient deducere de baza: 1
 Coeficient deducere suplimentara pentru primele trei persoane: 0,333
 Coeficient deducere suplimentara pentru următoarele persoane: 0,667
 Plafon venit brut pentru deducere integrala: 1500
 Constanta din formula de deducere: 1500
 Plafon venit brut peste care nu se acorda deducere: 3000
 Coeficientul de deducere maxima: 2,667
 Coef. pt cheltuieli profesionale: 0
3.6 „Alte date”: setați venitul mediu brut (2681 lei pentru anul 2016) și venitul bază de
calcul pentru contribuția la pensie pe timpul concediului medical (938 lei pentru anul
2016).
3.7 „Fluturasi”: setați elementele suplimentare ale calculului salariului care doriți să
apară pe fluturașul de salarii
Pasul 4 Din meniul „Optiuni” se alege „Configurare baza date”. Se va deschide o
fereastră care conține 9 tab-uri:
4.1 „Unitati”: lista (sub)unităților
 trebuie definită cel puțin o unitate (obligatoriu „Cod”, „Denumire” și
„Norma/zi”); câmpul „Cod” trebuie sa fie numeric și diferit de zero
 câmpul „Suma” se completează numai pentru acele unități la care angajații

primesc un bonus în funcție de realizările unității, proporțional cu timpul lucrat și
salariul fiecărui angajat din unitatea respectivă (muncă în acord)
4.2 „Grila de impozit”: grila pentru calculul impozitului pe venit
 programul este pregătit să accepte și grilă de impozit progresiv
 pentru 2016 setările grilei sunt: „De la…” 0, „Suma fixa” 0, „Coeficient” 16
4.3 „Concediu medical”: configurarea modului de calcul al concediilor medicale
Figura 4.22 Setare parametrii pentru calculul concediu medical
 în tabelul de sus (care se generează automat apăsând butonul cu săgeată de lângă

el) este lista tipurilor de concedii medicale
 pentru configurare alegeți un tip de concediu din lista din tabelul de sus și
înscrieți configurarea aferentă acestuia în tabelul de jos
 semnificația câmpurilor:
 „Ani”: vechimea în ani necesară pentru plata respectivului concediu medical;
acum este 0 pentru toate tipurile de concediu medical
 „Coeficient”: procentul din salar cu care se plătește tipul respectiv de concediu
medical
 „Nr_zile_neplatite”: primele câte zile de concediu medical nu se plătesc; acum
este 0 pentru toate tipurile de concediu medical
 „Prima_zi_Firma”: care este prima zi de concediu medical suportat de către
firmă; poate avea valoarea 1 (pentru concediile medicale la care firma suportă cel puțin
o parte din concediu) sau 0 (pentru concediile medicale suportate numai din CASS)
 „Prima_zi_CAS”: care este prima zi de concediu medical suportat de către
CASS; poate avea valoarea 6 (pentru concediile medicale la care firma suportă primele
5 zile din concediu), 1 (pentru concediile medicale suportate numai din CASS) sau 0
(pentru concediile medicale suportate numai de către firmă)
 câteva exemple:
 pentru „Boala obisnuita” (la care procentul este de 75%, firma plătește primele
5 zile, iar restul se suportă din CASS): „Ani” 0, „Coeficient” 75, „Nr_zile_neplatite”
0,”Prima_zi_Firma” 1, „Prima_zi_CAS” 6
 pentru „Sarcina si lehuzie” (la care procentul este de 85% și se suportă integral
din CASS): „Ani” 0, „Coeficient” 85, „Nr_zile_neplatite” 0,”Prima_zi_Firma” 0,
„Prima_zi_CAS” 1
4.4 „Grupe de munca”: procentele de contribuție pentru pensie
Figura 4.23 Setare parametrii pentru calculul procentelor de contribuție pentru pensie
 Pentru anul 2016 tabelul respectiv se completează astfel:

 „Grupa” 1, „% total_intreg” 36, „% total_zecimal” 30, „% angajat_intreg” 10,
„% angajat_zecimal” 50 (ceea ce semnifică că pentru angajații incadrați la condiții
speciale sau grupa 1 de muncă contribuția totală este de 36,30% din care contribuția
angajatului este de 10,50%, iar restul este contribuția firmei)
deosebite sau grupa 2 de muncă contribuția totală este de 31,30% din care contribuția
normale sau grupa 3 de muncă contribuția totală este de 26,30% din care contribuția
4.5 „Imt”: configurarea altor contribuții suportate de firmă (se generează automat
apăsând butonul cu săgeată de deasupra tabelului, se șterg cu CTRL+Delete cele care nu
mai sunt actuale, iar cele rămase, respectiv „Ajutor somaj unitate”, „Fond garantare
creante salarii”, „Fond sanatate unitate” și „Fond unic sanatate” se configurează conform
legislației)
Figura 4.24 Setare parametrii pentru calculul contribuțiilor suportate de firmă
4.6 „Spor vechime”: definiți, dacă este cazul, tipurile de sporuri de vechime acordate
angajaților (procentual sau ca sumă fixă)
Figura 4.25 Setare parametrii pentru spor vechime

4.7 „Spor ore suplimentare”: definiți, dacă este cazul, tipurile de sporuri pentru ore
suplimentare acordate angajaților (procentual sau ca sumă fixă)
4.8 „Spor toxicitate”: definiți, dacă este cazul, tipurile de sporuri de toxicitate acordate
angajaților
4.9 „Impozit Global”: grila pentru calculul impozitului global pe venit (similar cu „Grila
de impozit”); pentru 2016 nu este cazul să fie completată
Obs.: Pentru a adăuga un rând nou într-un tabel folosiți tasta „Insert”, iar pentru a șterge
un rând apăsați „Ctrl+Delete”.
4.4. EDUSAL – Aplicație informatică pentru managementul resurselor umane din

sistemul de învățământ
În acest sistem informatic specific HR activitatea de lucru se desfășoară în mai multe

faze:
1. Faza de prelucrare locală, la nivelul unităților școlare, și transmiterea pentru validare
a statului de personal către ISJ
2. Faza de verificare, aprobare și/sau respingere a statului de personal de către
reprezentatul ISJ
3. Faza de prelucrare locală, la nivelul unităților școlare, și transmitere pentru validare
date salariale pentru un stat de plată lunar de către ISJ.
4. Faza de verificare și aprobare sau respingere de către reprezentatul ISJ a datelor
salariale pentru un stat de plată lunar transmis de unitățile școlare.
5. Faza de preluare informații de aprobare sau respingere de către unitățile școlare în
vederea efectuării plății efective a salariilor.
Faza de prelucrare locală a ștatului de personal
Aplicația permite ca la nivelul fiecărei unități școlare să se poată realiza statul de

personal, local, prin autentificare cu user, parola și id unitate de învățământ.
După completarea datelor lunare de salarii actualizare personal (angajări / plecări),
actualizare încadrare, sporuri cu caracter permanent (procente) se generează în aplicația
desktop EDUSAL statul de personal.
După finalizarea acestor prelucrări, statele obținute cu date corecte se transmit către baza
de date centralizată EDUSAL.
Transmiterea se face cu autentificarea user, parola, cod unitate școlară prin două
modalități:
Online dacă este asigurată o conexiune la internet din locația respectivă
Via internet prin salvarea datelor într-un fișier portabil într-o altă locație cu conexiune
la internet.
Faza de verificare, aprobare / respingere a statului de personal
Reprezentanții ISJ cu responsabilități în verificarea și aprobarea statelor de personal și

plată se vor conecta la portalul https://edusal.edu.ro la baza de date în care unitățile
școlare și-au încărcat statele lunare de personal și plata a salariilor. Conectarea se va face
cu autentificare user, parola.
Fiecare inspector va putea vizualiza, aproba sau respinge doar statele de personal ale
unităților școlare arondate inspectoratului respectiv. Inspectorul după verificare va
acorda statului de personal fie statusul aprobat, fie statusul respins cu observații pentru
neconformitățile sesizate.
Faza de prelucrare locală a statului de plată
Aplicația permite ca la nivelul fiecărei unități școlare să se poată realiza statul de plată
numai în baza unui stat de personal aprobat, local, prin autentificare cu user, parola și id
unitate de învățământ.
Pe baza unui stat de personal aprobat se va genera un stat de plată unde se vor opera
pontaje, indemnizații de concedii medicale, rețineri, avansuri și se vor verifica valorile
calculate de aplicație.
După finalizarea acestor prelucrări, statul obținut cu date corecte se transmite către baza
de date centralizată EDUSAL.
Transmiterea se face cu autentificarea user, parola, cod unitate școlara prin două
modalități:
- Online dacă este asigurata o conexiune la internet din locația respectivă.
- Via internet prin salvarea datelor într-un fișier portabil într-o altă locație cu conexiune
la internet.
Faza de verificare, aprobare / respingere a statului de plată
Reprezentanții ISJ cu responsabilități în verificarea și aprobarea statelor de personal și

plată se vor conecta la portalul https://edusal.edu.ro la baza de date în care unitățile
școlare și-au încărcat statele lunare de personal și de plată a salariilor. Conectarea se va
face cu autentificare user, parolă.
Fiecare inspector va putea vizualiza, aproba sau respinge doar statele de plată ale
unităților școlare arondate inspectoratului respectiv. Inspectorul după verificare va
acorda statului de plată fie statusul aprobat, fie statusul respins cu observații pentru
neconformitățile sesizate.
Prezentarea funcționalităților aplicației desktop
Aplicația este structurată în 5 submeniuri:

1. Actualizare
2. Stat de personal
3. State de plata
4. F1 - Ajutor
5. Setări.
Prezentare submeniu actualizare
Aplicația se deschide implicit în submeniul Actualizare, unde sunt prezentate

următoarele informații:
a) Conexiune la server: afișează informația de conexiune la server. Statusul poate fi:
Reușită când există conexiune la server iar codul școlii și parola au valorile utilizate pe
server,
Nereușită când există conexiune la server iar codul școlii și parola au valorile utilizate
pe server,
Cod școală sau parolă incorectă când codul școlii și parola nu au valorile utilizate pe
server.
b) Versiune Program: se va afișa versiunea de program a aplicației.
c) Ultima lună cu stat de plată aprobat: se va afișa ultima lună pentru care statul de plată
a fost aprobat
Prezentare sub meniu stat de personal
Figura 4.26 EduSAL – Stat de personal
În zona de afișare informații existente în aplicație se vizualizează următoarele date

despre salariați:
- Ordine: este un număr de ordine care permite ordonarea salariaților în rapoartele Pentru
ordonare angajați în ordinea dorita fie modificați valoarea implicita executând un click
de mouse pentru editare în această forma fie modificați valoarea implicită editând
câmpul de Ordine din Persoana / Date persoana.
- Marca: codul atribuit unui angajat în aplicație la adăugare, este un câmp de tip numeric
iar valoarea atribuită este unică pentru fiecare angajat;
- Nume: numele angajatului
- Prenume: prenumele angajatului
- CNP: codul numeric personal al angajatului
- Data angajare: data angajării in unitatea de învățământ
- Data plecare: data plecării din unitatea de învățământ
- Comentariu: conține comentariul editat pe server la nivelul angajatului în statul de
personal de către persoana care avizează statul. La preluarea răspunsului privind starea
statului de personal, automat se vor insera și comentariile completate la avizare.
Figura 4.27 EduSAL – Stat de personal – Adăugare
În zona de opțiuni se regăsesc următoarele informații / opțiuni:

a) Stare stat de personal: se va afișa starea curentă a statului de personal; starea unui stat
de personal poate fi: neinițializat, In Lucru, Aprobat, Respins
b) Istoric versiuni: afișează informația legată de versiunea curentă de lucru, cât și câteva
informații legate de versiunile statului de personal.
c) Comenzi, cu următoarele opțiuni: Adaugă, Modifică, Șterge, Generare stat de plată,
Importă, Tipărire, Trimitere la server, Verificare stare, Fișier pentru server, Fișier de la
server.
Adăugare angajați
Pentru adăugarea unui nou angajat în baza de date se va acționa butonul de Adaugă din
zona de Comenzi / Adaugă.
Se va deschide submeniul Persoana:
Figura 4.28 EduSAL – Adăugare angajați

Pentru completarea câmpurilor din submeniul Încadrare se va executa click pe meniul
aferent. Se va deschide următoarea fereastră:
Figura 4.29 EduSAL – Încadrare

Pentru completarea câmpurilor din submeniul Drepturi lunare meniul aferent. Se va

deschide următoarea fereastră:
Figura 4.30 EduSAL – Drepturi lunare
Figura 4.31 EduSAL – Stat de personal

Prezentare comandă generare stat de plată
Figura 4.32 EduSAL – Stat de plată
Figura 4.33 EduSAL – Stat de plată

Prezentare submeniu valori realizate
Figura 4.34 EduSAL – Valori realizate
Fereastra prezintă cate o fereastră / submeniu pentru fiecare funcție ocupată de angajat
(încadrarea principala respectiv funcțiile din alte încadrări);
Pe fiecare din ferestre se vor prezenta valorile realizate în funcție de pontajul înregistrat
în submeniul de Pontaje pe fiecare element de calcul aferent funcției ocupate:
Setări
Prezentare submeniu parametrii generali
În submeniul Parametrii generali se pot vizualiza valorile procentuale ale contribuțiilor

pentru angajați și angajator, cu care lucrează aplicația:
Figura 4.35 EduSAL – Parametrii generali
Prezentare submeniu tipuri de concedii medicale

Submeniul Tipuri de concedii medicale se pot vizualiza tipurile de concedii medicale
utilizate la înregistrarea certificatelor medicale
Figura 4.36 EduSAL –Tipuri de concedii medicale

Bibliografie
1. Abrudan Ion, Analiza sistemelor economice , Editura All Educational S.A.,

București, 1997
2. Connolly T., s.a., Baze de date , Editura Teora, Bucuresti, 2001
3. Edelhauser Eduard, Informatică Aplicată, Editura Universitas, 337 pg., 2015
4. Edelhauser Eduard , Sistem Informatic pentru Gestiunea Resurselor Umane ale
unui Agent Economic, Teză de doctorat, Petroșani, 2004
5. Edelhauser Eduard, Sisteme informatice pentru managementul resurselor
umane, Editura Universitas, Petroșani, 2011
6. Edelhauser Eduard, Ionică Andreea, Sisteme de gestiune a bazelor de date.
Access si FoxPro. Manual de utilizare , Editura Universitas, Petroșani, 2002
7. Garrison Ray H., Managerial Accounting. Concepts for Planning, Control,
Decision Making , Business Publications Inc, Boston MA, USA, 1988.
8. Lowe D., Tehnologia client/server pentru tonți , Editura Teora, București, 1996
9. Nicolescu Ovidiu s.a., Management , Editura Didactică și Pedagogică, București
1992
10. Oprea Dumitru și Mesnita Gabriela, Sisteme informaționale pentru manageri ,
Editura Polirom Iași, 2002
11. Simionescu Aurelian, ș.a., capitolul 12, Tehnologia informației în domeniul
managerial, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002
12. Stanciu Victoria, Proiectarea sistemelor informatice de gestiune , Editura CISON,
București, 2000
13. http://www.programeconta.ro/programe-de-contabilitate/wsal-evidenta-
personal-salarizare/
14. http://www.ismb3.ro/index.php/edusal-var
15. http://ismb.edu.ro/index.php/lex/diverse/1272-edusal-versiunea-2-24-3
16. http://lockhart.orangesky.org.au/manual-utilizare-programului-
edusal_2019_printable_file.pdf
17. https://reges.inspectiamuncii.ro/Cont/Autentificare?ReturnUrl=%2fPreluariRe
gistre
18. https://www.inspectiamuncii.ro/reges
Capitolul 5
Sisteme informatice contabile
5.1. SAGA C.P. - Programul de contabilitate SAGA
Programul SAGA C.P. este un program de contabilitate integrat pentru

principalele elemente patrimoniale ale firmei (imobilizări, stocuri, salarii, furnizori,
clienți, trezorerie). Pe lângă acoperirea necesităților de contabilitate financiara printr-un
mecanism extrem de simplu, programul permite și o urmărire eficientă a cheltuielilor,
veniturilor și respectiv a profitului atât pe centre de profit configurabile de către utilizator
cât și pe sursele de venit concrete ale activității / purtători (mărfuri, produse, servicii).
Figura 5.1 Sistem Automatizat de Gestiune a Afacerii - SAGA
Module componente ale programului Saga C.P. :
• Preluare date contabile inițiale

• Configurare generala
• Nomenclatoare (centre de profit, gestiuni, articole / servicii, furnizori / clienți,
personal)
• Aprovizionare
• Transferuri între gestiuni, Consumuri / Producție
• Vânzare
• Salarii(state de plata/avansuri, fise fiscale, declarația unica 112)
• Trezorerie
• Rapoarte contabile (fișe conturi, balanțe), situații operative (imobilizări, stocuri,
furnizori, clienți, centre de profit, profit pe purtători, etc.)
• Controlul integrității datelor fără a rigidiza metodologia de introducere a

documentelor este realizat printr-un sistem de validare a informației introduse
separat de înregistrarea ei.
Figura 5.2. Informații generale:

Configurarea societății în programului de contabilitate SAGA
Apăsăm „Adaug” și introducem cu atenție datele societății noastre, apoi salvăm.

Bifăm „Microintreprindere”, introducem codul nostru CAEN și capitalul social.
Introducem adresa sediului firmei, numărul de cont și banca.
Lăsăm bifat FIFO și bifăm „Neplătitor” de TVA în cazul nostru. Trecem pe
tabul „Conturi automate” citim cu atenție conturile pentru a ne familiariza cu ele, fără
a schimba ceva. Și trecem la tabul „Setări diverse”. Citim cu atenție și alegem ceea ce
ni se potrivește mai bine.
– „Tip de calcul al datei scadenței în facturi”: Include sâmbetele și duminicile în
calcul. Restul setărilor le putem lăsa așa cum sunt.
Figura 5.3 Preluare date: Operație necesara in programul SAGA C.P. pentru
configurarea societății
Alegem luna de folosire a programului, adică luna cu care începem înregistrarea

documentelor justificative. De exemplu dacă suntem în noiembrie, însă dacă am deschis
societatea în luna septembrie, vom alege luna septembrie. În cazul acesta nu avem ce
date prelua. Apăsăm doar „Validez” și închidem fereastra. Dacă dorim să trecem
evidența contabilă pe SAGA C începând cu luna noiembrie, vom introduce soldurile
inițiale la început de an și soldurile finale din balanța de verificare pe luna octombrie.
Soldurile inițiale la început de an sunt cele finale pe decembrie 2016. Le introducem cu
grijă, salvăm și apoi apăsăm „Validez”. Închidem fereastra și revenim în „Configurare
societate”. O închidem și pe aceasta. Acum avem acces la meniul aplicației.
Figura 5.4 Centre de profit: în programul de contabilitate SAGA C.P. sunt definite
implicit 'Administrație' și 'Activități lucrative'
Figura 5.5 Plan de conturi: Conturi create automat de program pentru generarea notelor
contabile și conturi manuale
Indiferent de activitatea desfășurată vei folosi conturile 5121 banca și 5311 casa,
apoi 581 viramente interne. Banii intră și ies prin casă și bancă. Apoi gândește-te unde
se duc și de unde vin banii și afli alte două conturi 401 furnizori și 4111 clienți. Dacă
vinzi mărfuri vei folosi 371 mărfuri, iar dacă vinzi produse fabricate de tine vei
folosi 345 produse finite. Pentru înregistrarea veniturilor vei folosi 7015 venituri din
vânzarea produselor finite, 704 venituri din servicii prestate și 707 venituri din
vânzarea de mărfuri. Așadar, până acum avem: 345, 371, 401, 4111, 5121, 5311, 7015,
704, 707.
La acestea mai adăugăm o serie de conturi din clasa 6 a cheltuielilor. Orice activitate am
desfășura avem cheltuieli cu utilitățile, cheltuieli materiale și cheltuieli cu taxe și
impozite.
– 601 cheltuieli cu materii prime
– 602 cheltuieli cu materiale consumabile
– 603 cheltuieli cu obiecte de inventar
– 604 cheltuieli cu materiale nestocate
– 605 cheltuieli cu energie și apă
– 607 cheltuieli privind mărfurile
– 624 cheltuieli cu transportul de bunuri si personal
– 625 cheltuieli cu deplasări, detașări și transferuri
– 626 cheltuieli cu poștale și taxe de comunicației (internet, mobil, curierat)
– 627 cheltuieli cu servicii bancare și asimilate (comisioanele bancare)
– 628 alte cheltuieli cu servicii executate de terți
– 635 cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
– 691 cheltuieli cu impozitul pe profit
– 698 cheltuieli cu impozitul pe venit și alte impozite
https://conferinteindirect.wordpress.com/2017/11/25/conturi-contabile-uzuale/
Figura 5.6 Salarizare: Nomenclator salariați – informațiile unui salariat
Meniul „Operații” Meniul are următoarele opțiuni: Articole contabile, Intrari, Iesiri,
Imobilizari, Transferuri, Bonuri de consum, Productie, Alte operatii cu stocuri, Registru
de casa, Deconturi, Jurnal de banca, Cecuri BO emise/primite, Registru de casa –

valuta, Jurnal de banca – valuta, State salarii, Inchidere luna. După cum vedem acest
meniu are foarte multe opțiuni „Articole contabile” este una dintre cele mai utilizate
opțiuni. În fereastra „Articole contabile” putem face orice înregistrare contabilă
necesară. Restul opțiunilor sunt personalizări și automatizări care ne pot ajuta mult în
ținerea evidenței contabile.
Figura 5.7 Registru jurnal: Note contabile - articol contabil selectat
Deschidem fereastra „Articole contabile”.

În această fereastră vom înregistra toate chitanțele și bonurile fiscale primite și emise de
noi, precum și extrasele de cont. Mai putem adăuga și celelalte documente de
casă: dispoziții de plată, deconturi de cheltuieli ș.a. Informațiile solicitate sunt
următoarele: data, nr. document, cont debit, cont credit, suma, explicație și tip.
Pentru chitanțe, bonuri fiscale și deconturi de cheltuieli la tip alegem „Casa”, iar
pentru extrasele de cont la tip alegem „Banca”.
Figura 5.8 Intrări: Lista documentelor de intrare - factura de intrare - editarea unei
poziții de pe factura
Mai întâi reținem faptul că avem două tipuri de facturi: primite de la terți și emise de
către noi.
1. Facturile primite, la achiziționarea de materiale ce sunt ținute pe stoc, sunt înregistrate
folosind fereastra „Intrări”. Facturile primite pentru servicii diverse le putem înregistra
folosind fereastra „Articole contabile”.
2. Facturile emise la vânzarea de mărfuri sau alte materiale, ce presupun gestionarea
stocurilor, le înregistrăm folosind fereastra „Ieșiri”. Facturile emise pentru serviciile
prestate le putem înregistra în fereastra „Articole contabile”.
Modul de lucru în ferestrele „Intrări” și „Ieșiri” este identic, cu deosebirea că facturile
primite încarcă stocurile de materiale, iar cele emise descarcă aceste stocuri.
La înregistrarea facturilor nici nu lucrăm cu conturile direct întrucât aplicația face
înregistrările pe baza datelor intrate și a ferestrei folosite. Înainte de a introduce datele
de pe facturi vom avea grijă să definim mai întâi furnizorii și clienții cu care lucrăm, apoi
articolele de materiale achiziționate și pe cele vândute. În cazul mărfurilor, cele
achiziționate sunt și cele vândute. Dacă însă vindem produse finite, atunci vom defini
articolele respective înainte de a introduce datele de pe facturile emise. Pentru definirea
furnizorilor vom folosi fereastra „Furnizori”, iar pentru definirea clienților vom folosi
fereastra „Clienți”, pe care le accesăm din meniul „Fișiere”.
https://conferinteindirect.wordpress.com/2018/01/24/manual-de-utilizare-pentru-
programul-de-contabilitate-saga-c/
5.2. Programul de contabilitate CIEL
CIEL oferă o aplicație software de contabilitate menită să răspundă cerințelor actuale ale
contabilului, pentru a fi conectat permanent la informația de interes, astfel încât nimic
din procesele repetitive, de rutina să nu facă parte din activitatea sa. Orice modificare
legislativă înseamnă și o actualizare automată în program.
Figura 5.9 Soft de management al afacerii – CIEL

CIEL Conta – Program de contabilitate
Figura 5.10 Versiuni CIEL
Contabilitate:
 Calcul automat de bază și TVA în notele contabile
 Incasare/plata ce se poate efectua la salvarea notei contabile de
cumparare/vanzare
 Calcul automat al diferențelor de curs pentru documentele în valută și efectuarea
rapidă a re evaluării la sfârșitul lunii
 Posibilitatea lucrului cu două grupe de centre de cost
 Declarații disponibile: 100,101,300, 390,392,394
 Rapoarte disponibile: Fisa cont, Balanta, Jurnale comerciale, Centre de cost pe
note contabile, Registru jurnal
Gestiune:
 Creare Serii de documente cu posibilitatea asocierii lor pe tipuri de documente
 Posibilitate listare etichete coduri de bare
 Generarea de avertizări la diminuarea stocului sub cel minim setat
 Posibilitatea lucrului cu loturi și numere seriale
 Setări pentru permiterea lucrului cu stoc negativ
 Descărcarea de gestiune efectuată automat de către program după fiecare
document sau periodic în funcție de dorința utilizatorului
 Posibilitatea de preluare la facturare a cursului BNR
 Vizualizarea stocului pe depozit la facturare
 Sunt disponibile: rapoarte de stocuri, rapoarte privind partenerii și soldurile,
rapoarte de trezorerie, solduri angajați, urmărire a documentelor înregistrate.
Imobilizări:
 Gestionarea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar
 Posibilitatea de creare a fisei de imobilizare/obiect de inventar prin preluarea
articolului din documentul de intrare
 Generarea amortizărilor lunare și a notelor contabile aferente
 Urmărirea planului de amortizare
 Pentru mijloacele fixe se pot efectua: reevaluări, modificări de valoare și
perioadă, conservări, setări deductibilitate
 Efectuarea ieșirilor prin intermediul facturilor de vânzare și a proceselor verbale
de casare
 Rapoarte disponibile: Lista imobilizări, Registru mijloace fixe, Obiecte de
inventar date în folosință, casate, neconsumate, vândute
Producție:
 Definirea de rețetare
 Pe baza rețetarelor se pot crea ordine de producție care vor genera automat
bonuri de consum și note de predare-primire
 În rapoartele disponibile se poate urmări producția realizată și consumurile
înregistrate
5.3. Scurt ghid de contabilitate informatizată prin CIEL
Câte rapoarte trebuie să întocmești în contabilitate ? Odată cu închiderea exercițiului

financiar, care pentru marea majoritate a firmelor coincide cu anul calendaristic, ne-am
propus să inventariem rapoartele, situațiile și declarațiile frecvent utilizate în activitatea
contabilă. Unele dintre ele au caracter obligatoriu, fiind documente justificative, iar
altele sunt opționale, scopul lor fiind intern, pentru a sprijini conducerea cu informații
privind gestiunea interna a companiei. Vom face acest lucru cu ajutorul
programului CIEL V7, cea mai completa aplicație de pe piață în privința rapoartelor
disponibile. Astfel, în aplicațiile CIEL rapoartele se împart în rapoarte contabile și
rapoarte de gestiune, așa cum se poate observa mai jos.
5.3.1. Rapoarte și situații contabile
Acestea sunt : fișa de cont, cartea mare, fișa de partener, balanța, balanța partenerilor,
jurnal cumpărări, jurnal vânzări, jurnal contabil, registru jurnal, registru de casă, registru
de bancă, situația efectelor de încasat/de plătit, rapoarte de încasări/plați, solduri pe
angajați, rapoarte pe centre de cost, restanțe terți, declarații fiscale și nu în ultimul rând
analiza financiară.
Figura 5. 11 Rapoarte contabile CIEL

Analiza financiara, deși nu are un caracter obligatoriu, neavând caracter fiscal, este foarte
utilă conducerii deoarece furnizează informații vitale privind istoricul si perspectivele
companiei.
Iată ce include aplicația CIEL V7 in aceasta categorie :
 Analiza profitului si a pierderii
 Analiza cash-flow-ului
 Previzionarea veniturilor si a cheltuielilor
Figura 5.12 Analiza financiară realizabilă în CIEL
De asemenea, aplicația de contabilitate CIEL V7 permite generarea declarațiilor fiscale

: declarația 100, 101, 300, 390, 392, 394 precum și a raportărilor contabile anuale.
Figura 5.13 Declarații fiscale generate de CIEL

5.3.2. Rapoarte de gestiune
Rapoartele de gestiune furnizate de CIEL Gestiune Comerciala V7 sunt : stocuri,

restante terți, urmărire numere seriale, fișa articol, fișa de partener, balanța partenerilor,
registrul de casă, registrul de bancă, efecte de încasat/de plătit, solduri angajați, jurnal
contabil, documente nepreluate, totaluri documente, facturi încasate pe agenți, detalii
documente, raportul de gestiune zilnic, încasări/plați, raportul pe centre de cost, profitul
din vânzări, mișcările articolelor și analiza comercială.
Figura 5.14 Rapoarte de gestiune realizabile în CIEL
Fiindcă stocurile reprezintă un capitol important, le-a fost alocat un set special de
rapoarte: stocuri minime, stoc articole, balanța stocuri, fișa de magazie, vechime stocuri,
stocuri teoretice, stocuri negative, stocuri și comenzi nepreluate.
Figura 5.15 Rapoarte axate pe Stocuri în CIEL

De o deosebită importanță la final de an este analiza restanțelor terților. Din CIEL

Gestiune comerciala V7 poți să vezi : facturile nesoldate, depășiri scadente, încasări/plați
scadente, facturi restante clienți, facturi restante furnizori, confirmări de sold.
Figura 5.16 Restanțe terți generate de CIEL
Tot pentru finalul de an este importantă analiza profitului din vânzări în scopul căreia
poți să generezi rapoarte precum: profitul din vânzări pe partener, pe articole sau o
combinație a celor două.
Figura 5.17 Analiza profitului din vânzări în CIEL

Așadar, din momentul în care ai introdus datele în contabilitate și gestiune poți genera
din CIEL toate aceste rapoarte fără a mai fi necesară prelucrarea, centralizarea sau
analiza altor informații, activități mari consumatoare de timp, într-o perioadă atât de
aglomerată pentru contabili.
5.3.3. Jurnalele de cumpărări, vânzări și declarația 300 - generarea lor în CIEL
Pentru calculul și declararea TVA, jurnalele de vânzări și de cumpărări reprezintă

documentele de bază. Iată mai jos o modalitate eficientă oferită de CIEL pentru a pregăti
raportările periodice cu privire la TVA. Pentru a genera aceste rapoarte se accesează
meniul Rapoarte ->Contabilitate-> Jurnal cumpărări respectiv Jurnal vânzări, așa cum se
poate observa mai jos :
Figura 5.18 Jurnal cumpărări în CIEL
Raportul permite selectarea datelor de început și de sfârșit – astfel jurnalele pot fi

generate lunar sau trimestrial în funcție de perioada fiscală a contribuabilului.

Pentru verificarea înregistrărilor din lista generată se poate face dublu click pe fiecare
document în parte urmând să se deschidă factura după care se pot vizualiza notele
contabile generate. Jurnalul de cumpărări/vânzări generat se poate lista direct din
aplicație sau se poate exporta în formatul dorit : excel, pdf, txt, etc. Iată mai jos o imagine
a raportului :
Declarația 300 se generează automat în CIEL pe baza documentelor contabile introduse:
Figura 5.31 Declarația 300 în CIEL

După selectarea perioadei fiscale se generează în pre vizualizare un tabel cu toate

câmpurile declarației 300, completate cu cifrele corespunzătoare, astfel :
Declarația se poate valida și apoi exporta în pdf. Cum se poate seta ca TVA de pe o
anumită factură să fie reflectat într-o anumită coloană a jurnalului/decontului de TVA ?
În Ciel gestiune acest lucru se face în momentul introducerii documentelor cu TVA în
câmpul “opțiune TVA” așa cum se poate observa mai jos :

Circuitul documentelor este astfel gândit încât, dacă documentele contabile sunt
introduse cu atenție în cursul lunii, la finalul perioadei aplicația generează automat toate
raportările, fiind necesar un efort minim (un simplu click) comparativ cu situația în care
se pregătesc manual toate situațiile.
https://www.contzilla.ro/jurnalele-de-cumparari-vanzari-si-declaratia-300-generarea-
lor-in-ciel/
5.3.4. Registrul jurnal și registrul de casa – două registre obligatorii pentru orice
profesionist
Doua dintre registrele de mare importanță pentru contabilitatea oricărei entități

sunt registrul jurnal și registrul de casă (în cazul în care lucrezi cu numerar).
1. Registrul jurnal
Acesta este un document contabil obligatoriu în care înregistrezi în ordine cronologică
toate operațiunile din cursul unei luni.
În cel mai performant software financiar-contabil CIEL V7, poți genera registrul
jurnal din meniul RAPOARTE – > Contabilitate -> Registrul jurnal.
Figura 5.34 Registrul Jurnal în CIEL
Important! Totalul sumelor pe debit/credit din registrul jurnal generat pe o lună trebuie
să corespundă cu rulajul debitor/creditor al lunii respective din balanța de verificare.
Poți genera registrul jurnal pentru :
 fiecare zi de lucru
 fiecare lună, în cazul în care nu sunt foarte multe operațiuni
 fiecare utilizator își poate genera propriul jurnal, astfel încât să se poată verifica
și să își arhiveze propriile documente introduse
2. Registrul de casa
Acesta este un registru obligatoriu dacă reprezinți o entitate care lucrează cu numerar.
În acest registru trebuie să înregistrezi încasările și plățile în numerar efectuate prin

casieria unității, pe baza actelor justificative, de înregistrare în contabilitate a
operațiunilor de casă. La sfârșitul fiecărei zile se stabilește soldul de casa.
În CIEL Gestiune Comerciala V7, aceste se poate genera din RAPOARTE – >
Gestiune -> Registru de casa.
Figura 5.35 Registrul de Casă în CIEL
Important!
 Soldul registrului de casă la sfârșitul fiecărei zile trebuie să corespundă cu
numerarul aflat fizic în casieria unității, iar la final de luna aceste solduri trebuie să
corespundă și cu soldul contului 5311 (casa în lei) respectiv 5314 (casa în
valută). Această verificare se efectuează și cu ocazia inventarierii anuale a patrimoniului.
 Dacă lucrezi cu software-ul financiar-contabil CIEL V7, fiecare document al
casieriei are asociata și o notă contabilă care se generează automat. Astfel, dacă operezi
în timp real documentele de gestiune a casieriei, vei avea și o situație contabilă la zi.
Bibliografie
1. Hall J.A., Accounting Information Systems, 8th edition, South-Western Cengage

Learning, ISBN 978-1-133- 18798-1, US, 2013
2. Simkin, M.G., Rose, J.M., Strand Norman, C., Accounting Information Systems,
12th edition, International Student Version, Editura John Wiley & Sons, ISBN
978-1-118-09235-4, Singapore, 2013
3. https://ciel.ro/
4. https://www.sagasoft.ro/
5. http://sinf.ase.ro/curs.html - Sisteme informatice economice - Academia de
Studii Economice Bucuresti
6. https://www.contzilla.ro/jurnalele-de-cumparari-vanzari-si-declaratia-300-
generarea-lor-in-ciel/
7. https://www.contzilla.ro/registrul-jurnal-si-registrul-de-casa-doua-registre-
obligatorii/
8. https://conferinteindirect.wordpress.com/2017/11/25/conturi-contabile-uzuale/
9. https://conferinteindirect.wordpress.com/2018/01/24/manual-de-utilizare-
pentru-programul-de-contabilitate-saga-c/
Capitolul 6
Sisteme informatice bancare
Banca Transilvania se menține pe primul loc în topul celor mai puternice grupuri
bancare, înregistrând la finalul lunii septembrie a acestui an active în valoare de 76,5
miliarde de lei, în creștere cu 1,2 miliarde de lei față de luna iunie și cu aproape 17
miliarde de lei mai mult față de finalul anului 2017.
Deși și-a păstrat supremația, diferența dintre Banca Transilvania și BCR,
principalul său competitor, s-a redus. Grupul BCR avea la finalul lunii septembrie active
totale în valoare de 72,2 miliarde de lei, cu circa 4,3 miliarde de lei mai puțin decât BT.
Spre comparație, la mijlocul anului diferența dintre activele celor două grupuri s-a situat
la 5,1 miliarde de lei. Activele BCR s-au majorat cu 2 miliarde de lei în perioada iulie-
septembrie a acestui an.
Fig. 6.1 Clasamentul băncilor ce operează pe piața românească în funcție de cota de

piață
6.1. Softuri integrate utilizate în băncile din sistemul bancar românesc
6.1.1. Soluțiile Charisma dezvoltate de Total Soft pentru sectorul Financiar-

Bancar
Portofoliu de soluții dedicate

TotalSoft a dezvoltat un portofoliu larg de soluții dedicate sectorului financiar –
bancar, de la business intelligence, self service, cost control, colectarea debitelor,
gestiunea contractelor de refinanțare, administrarea polițelor de asigurare,
managementul contractelor de factoring, până la raportare către CRB și Banca Națională.
Charisma ERP reprezintă o soluție pentru instituții financiar-bancare de orice

dimensiune. Soluția Charisma ERP din portofoliul TotalSoft integrează gestiunea
resurselor organizației prin automatizarea proceselor contabile, a deprecierii mijloacelor
fixe pe mai multe sisteme de referință, prin urmărirea bugetelor prin înregistrarea de
facturi de vânzare și achiziție încheiate de instituții financiar-bancare de orice

dimensiune sau complexitate.
Soluțiile dezvoltate de TotalSoft asigură managementul paralel al locațiilor
organizației sau a celorlalte societăți care pot face parte dintr-un holding. În plus,
facilitează urmărirea simultană a mai multor sisteme contabile - RAS, IAS, USGAAP,
IFRS - bancare sau de grup.
Figura 6.2 Charisma 4 Banking – soluția Charisma pentru sistemul bancar
6.1.2. Soluția pentru sectorul bancar dezvoltată de SIVECO - SIVBank
Prioritățile sectorului bancar constau în reducerea costurilor operaționale,

menținerea marjei de profit, creșterea controlului asupra fluxului de
informații, maximizarea capacității de operare a angajaților, îmbunătățirea serviciului
clienți prin reducerea timpului de răspuns, creșterea loialității clienților și atragerea de
noi clienți. Astfel, devine tot mai puternică nevoia acestui sector de a fi susținut de
parteneri strategici din sectorul IT&C care pot furniza diferențiatori clari și avantaje
competitive.
Pentru clienții din sectorul bancar SIVECO a câștigat experiență și expertiză

în următoarele domenii
 Integrarea de soluții complete, acoperind arhitectura globală de informații

a companiei - hardware, software, educațională și procesul lor de re-engineering
 Implementarea de proiecte IT importante implicând dezvoltarea de aplicații
customizate cu acces la Internet și Intranet, integrare cu alte sisteme, repartizarea
locațiilor de acces și un număr nelimitat de utilizatori
 Soluții pentru managementul relațiilor cu clienții și fluxului de credite
 Consultanță de Business și modelare pe calculator
 Dezvoltare de soluții la cheie cu impact major asupra sectorului financiar
 Implementare, consultanță și mentenanță pentru soluțiile de Sistem Informatic
Integrat - SIVECO Applications 2020 cu aplicații în domeniul contabilității,
managementul stocurilor și aprovizionare, mijloace fixe, resurse umane și
salarizare, bugete și urmărirea contractelor
 Dezvoltare, implementare și mentenanță a SIVADOC – sistem de management al
documentelor și fluxurilor de lucru
 Implementare, consultanță și mentenanță pentru Oracle E-Business Suite
 Dezvoltare, implementare și mentenanță a Sistemului de Management al
Informației (MIS și data warehouse)
 Soluții eLearning, AeL eTraining

 Alte aplicații la cheie (inclusiv portal și dezvoltare web)
 Soluție de raportare financiară pentru bănci centrale, instituții de reglementare și
supraveghere a piețelor financiare și de capital, folosind cel mai nou standard de
raportare financiar-bancară, XBRL
 Soluții pentru managementul riscului și tehnici și metode predictive, în parteneriat
cu Fair Isaac (FICO), cea mai importantă companie la nivel mondial pe piața
produselor de management al riscului
 Soluții de prevenire și combatere a spălării banilor și fraudelor financiare
Sisteme de avertizare timpurie - Early Warning Systems (EWS)

Sistemul de Avertizare Timpurie (EWS) este o aplicație dezvoltată de SIVECO
Romania care sprijină organizațiile de reglementare a piețelor financiare în
monitorizarea eficientă și pro activă a entităților autorizate să opereze pe aceste piețe.
SIVECO EWS permite:

 culegere automată, online și securizată de rapoarte
 generarea de alerte
 identificarea, calcularea și monitorizare dinamică a indicatorilor de performanță
 gestionarea profilelor de risc ale operatorilor economici autorizați
6.2. Soluții informatice - Aplicații particularizate

BRD - Groupe Société Générale: TotalSoft - furnizor unic de soluții și servicii de
HR
"La sfârșitul anului 2014, BRD Groupe Société Générale a decis trecerea activității de
resurse umane pe soluția Charisma HCM de la TotalSoft. Astfel, după 7 ani de furnizare
a serviciilor de calcul salarial pentru grupul BRD, TotalSoft a câștigat și gestiunea
resurselor umane, banca alegând Charisma HCM pentru gestiunea personalului, a
pontajului și a absențelor, compensații și beneficii, business intelligence, managementul
carierei angajaților și training-ul lor." - Human Resources Executive Director BRD -
Groupe Société Générale.
Compania
BRD - Groupe Société Générale este a doua bancă românească, după mărimea activelor,
parte a Grupului Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din zona
euro. În România, BRD - Groupe Société Générale are aproape 10 000 de angajați fiind
prezentă, printr-o rețea de peste 800 de agenții, în toate județele țării. Compania număra
2,4 milioane clienți activi și peste 2,2 milioane de carduri emise.
Situația
În vederea creșterii calității serviciilor de salarizare atât pentru salariații băncii, cât și
pentru cei ai filialelor, BRD - Groupe Société Générale a demarat în anul 2007 o amplă
acțiune de cercetare de piață în vederea găsirii celui mai potrivit furnizor către care
să externalizeze serviciul de calcul salarial.
Furnizorul selectat trebuia să asigure, în plus, și platforma software care să permită
colectarea securizată a tuturor informațiilor necesare procesului de salarizare pe care să
o integreze cu aplicația destinată managementul sistemelor de resurse umane utilizată de

BRD - Groupe Société Générale la acel moment.
Soluția
Soluția aleasă a fost platforma Charisma HCM Portal, a casei de software TotalSoft.
Condițiile impuse de BRD Groupe Société Générale în alegerea companiei TotalSoft ca
și furnizor au vizat, pe de o parte, integrarea platformei Charisma HCM Portal cu
aplicația Peoplesoft, utilizată în toate țările în care grupul bancar era prezent, dar și o
serie de cerințe tehnice care să crească calitatea comunicării cu angajații, precum
transmiterea criptată, prin e-mail, a fluturașului de salariu.
Prima etapă a proiectului a constat în instalarea soluției Charisma HCM Portal ca
platformă software care să colecteze informațiile necesare calculului salarial (ianuarie
2008). În luna următoare salariații BRD Group Societe Generale erau deja plătiți cu
ajutorul noului sistem, aceștia beneficiind și de noile facilități privind fluturașul de
salariu: fiecare angajat a primit fluturașul pe e-mail în format PDF, criptat cu ajutorul
unei parole individuale pe care sistemul a generat-o automat și a trimis-o prin SMS.
Pe scurt, la doar o lună de la startarea proiectului TotalSoft a generat automat fișiere care
au fost trimise ca atașamente în 9.000 de e-mailuri, precum și 9.000 de PIN-uri trimise
prin SMS, activități care au fost declanșate printr-un singur click și care s-au finalizat în
două ore.
Implementarea sistemului de outsourcing salarial a reprezentat una din performanțele
majore ale IT-ului românesc. Pe lângă complexitatea pe care o are un proiect de
asemenea anvergură, care presupune procesarea lunară a salariilor celor 10.000 de
angajați, acesta s-a remarcat și prin constrângerea de timp, întreaga configurare și
adaptare a sistemului Charisma HCM fiind făcută în doar câteva luni.
La sfârșitul anului 2014, BRD Groupe Société Générale a decis trecerea activității de
resurse umane pe soluția Charisma HCM de la TotalSoft. Astfel, după 7 ani de furnizare a
serviciilor de calcul salarial pentru grupul BRD, TotalSoft a câștigat și gestiunea resurselor
umane, banca alegând Charisma HCM pentru gestiunea personalului, a pontajului și a
absențelor, compensații și beneficii, business intelligence, managementul carierei
angajaților și training-ul lor. De asemenea, TotalSoft a oferit și componenta mobilă a
soluției, Charisma HCM Mobile, precum și un modul de Self Service și Alerter.
Rezultatele
Beneficiarii proiectului sunt membrii Direcției HR ai BRD Groupe Societe Generale.
Aceștia au acces instantaneu la toate datele salariaților de care răspund, prin intermediul
modulului web al sistemului, Charisma HCM Portal.
Cu ajutorul Charisma HCM Portal aceștia generează, la solicitarea angajaților, diverse
adeverințe, inclusiv adeverințe de salariu necesare pentru împrumuturi bancare. În
situația în care un salariat și-a rătăcit sau șters e-mailul cu fluturașul, el poate notifica
Direcția HR, pentru retransmiterea fluturașului parolat din Charisma HCM Portal.
Beneficiile obținute de BRD în urma extrenalizării către TotalSoft sunt:
 Reducerea costurilor operaționale prin eliminarea orelor necesare personalului
de HR pentru derularea unor activități de rutină, consumatoare de timp, precum
calcularea zilelor de concediu, solicitări de adeverințe, actualizarea de informații
despre angajați;
 Eliminarea costurilor cu papetaria prin înlocuirea fluturașilor de salarii printați
cu cei electronici;
 Creșterea productivității departamentului de resurse umane prin facilitatea

comunicării cu angajații dispersați în toată țara (aplicația TotalSoft pune la
dispoziția angajaților BRD toate informațiile de resurse umane de care aceștia
au nevoie, în mod securizat);
 Motivarea și responsabilizarea salariaților companiei;
 Acces rapid la informațiile despre angajați prin intermediul interfeței web,
informațiile despre angajați sunt disponibile în orice moment, din orice loc.
 „Am externalizat serviciile de payroll către TotalSoft începând cu anul 2008 și
suntem mulțumiți de alegerea făcută. Calitatea serviciilor furnizate băncii ne-a
condus la dezvoltarea relației prin adoptarea Charisma HCM în toate filialele
Grupului Société Générale din România. În ansamblu, relația cu TotalSoft a
contribuit la optimizarea activității de payroll și a serviciilor asociate
acestora”, Adela Jansen - Director Executiv Resurse Umane, BRD - Groupe
Société Générale.
Studiu de caz realizat în anul 2010 și actualizat în 2015.
6.3. Aplicații mobile utilizate în sistemul bancar
6.3.1. Digital Banking de la BCR – George
Aplicația mobilă George - Primul Banking Inteligent
George Go este primul banking inteligent din Romania ce promite o altfel de
experiență în relația ta cu banca. Disponibil pe telefon și tableta, George Go este pregătit
să te însoțească peste tot și să facă totul mai simplu și mai smart. De la primul login până
la cea mai importanta tranzacție, simți că îți simplifică viața și face banking-ul, în sfârșit,
cool. În continuare am prezentat principalele informații care te vor ajuta să descoperi
cum să utilizezi George Go.
Pentru a experimenta George Go este suficient să ai un cont deschis la BCR și să
îți activezi George. Aplicația necesită cel puțin Android 4.4 sau iOS 10 (valabil atât
pentru telefon, cât și pentru tabletă).
Vizualizare Produse - General
După conectarea în George Go îți este afișată o imagine completa a situației tale
financiare. Aceasta situație este prezentată automat sub formă de listă cu toate conturile,
produsele și serviciile bancare pe care le ai activate sau poți alege să le vizualizezi sub
formă de widget.
Fig. 6.3. Situația financiară

Fig. 6.4. Situația financiară George – Edelhauser Eduard BCR
Apăsând butonul Mai multe vei accesa istoricul tranzacțiilor, opțiunile de

personalizare cât și informațiile detaliile despre produsul respectiv.
Modalități de transfer
Fig. 6.5. Modalități de transfer
Transfer manual
Pentru a face un transfer manual este suficient să completezi doar numele sau IBAN-ul,
cum îți e mai ușor, iar George Go îți găsește toate informațiile daca ai mai făcut plăți
către acesta în trecut.
Scanează și plătește
Una din cele mai rapide metode de plata prin George Go este Scanează și plătește.
Găsești această opțiune de plată odată ce ai accesat butonul Transfer nou.
Șabloane
Un alt mod de a face plăți rapid cu George Go implică folosirea șabloanelor. Cu această
metodă poți selecta un șablon predefinit pentru a face o nouă plată către beneficiarul
respectiv (către care ai transferat bani anterior). Găsești această opțiune de plată odată
ce accesezi butonul Transfer nou.
Facilități
Cu George nu trebuie să mai completezi un IBAN niciodată. George ține minte
destinatarii transferurilor tale și completează automat datele direct din agenda de
contacte.
Fig. 6.6. Transferuri intuitive și mai rapide
Asistentul Financiar - sau cel mai inteligent mod de a avea grijă de banii tăi. Poți
să ai o previziune a cheltuielilor tale lunare, să-ți setezi bugete și să afli din timp câți
bani mai poți cheltui luna aceasta fără să rămâi fără bani. Și mult mai mult de-atât.
Fig. 6.7. Asistentul Financiar
6.3.2. Internet Banking de la BRD – MyBRD Net
MyBRD Net este soluția perfectă, indiferent de stilul tău de viață, în care timpul
și accesibilitatea sunt criterii cheie.
Fig. 6.8. MyBRD Net
Fig. 6.9. Plăți și transferuri MyBRD Net
Fig.6.10. Personal Finance Manager MyBRD Net

MyBRD Mobile
Banca ta ține pasul cu tine! MyBRD Mobile e o aplicație intuitivă, pe care o vei
utiliza fără probleme chiar dacă nu ai mai folosit un serviciu de mobile banking.
Fig. 6.11. Cont ALL MyBRD Mobile
6.3.3. Mobile Banking la BT – BT Pay

BT Pay plătește rapid cu telefonul
Plătești contactless cu telefonul, activând aplicația fără să mergi la bancă

Nu e nevoie să te oprești din conversația cu prietenii tăi sau să închizi alte aplicații pe
care le folosești în acel moment pe telefon. E suficient să deblochezi telefonul și să-l
apropii de POS, fără sa deschizi aplicația. Pentru siguranța ta, este nevoie de autentificare
suplimentară când faci plăți peste 100 de lei. BT nu percepe niciun comision pentru
plățile cu telefonul.
Fig. 6.12. Plată contactless cu BT Pay

Economisește cu BT Pay. Cum?

De acum e ușor sa urmărești cum cheltuiești banii. Vei vedea în aplicație, pentru fiecare
card în parte un grafic al cheltuielilor tale, pe domenii: utilități, supermarket, transport,
timp liber etc. Astfel îți va fi mai ușor să știi unde poți economisi.
Fig. 6.13. Urmărirea cheltuirii banilor – Grafic BT Pay
Gestionează ușor obligațiile de plată pe cardul tău de credit

Îți notezi în calendar când trebuie să-ți plătești obligația lunară? De acum nu mai e
nevoie. Poți să setezi plata automată a obligațiilor lunare pe cardul de credit, la data
scadenței sau poți plăti când vrei tu, până la data scadenței, prin butonul special
'Alimentează cardul'. Tu vei decide dacă plătești suma minimă obligatorie sau vei plăti
întreaga sumă utilizată la finalul lunii anterioare, ca să nu mai plătești dobânda. Pe lângă
asta graficul te va ajuta să vezi exact care e balanța și obligațiile de plată.
Fig. 6.14. Detalii card prin BT Pay

6.3.4. UniCredit Bank – Mobile Banking
Fig. 6.15. Beneficii Mobile Banking UniCredit
Ce pot face în aplicație?
 ACTIVEZI singur aplicația în caz că îți schimbi/resetezi/pierzi telefonul.

 VERIFICI soldul conturilor tale
 PRIMESTI gratuit alerte push pentru tranzacțiile efectuate pe conturile curente sau de
economii și cu cardurile tale UniCredit (debit, credit, Card Meniu)
 FACI PLĂȚI CĂTRE TREZORERIE fără să mai fie nevoie să te deplasezi la ghișeul
instituțiilor publice sau în sucursală
 TRANSFERI sume în lei și în valută
 TRANSMIȚI confirmarea ordinului de plată
 PLĂTEȘTI facturile de utilități către furnizorii agreați
 VIZUALIZEZI toate detaliile cardurilor în portofelul electronic
 BLOCHEZI/DEBLOCHEZI instant cardurile de debit sau de credit
 MODIFICI limite pentru POS, ATM, plăți cu cardul pe internet
 RAMBURSEZI cardul de credit
 SCHIMBI bani pentru vacanțe
 CONSTITUI DEPOZITE la termen cu o dobândă mai bună decât la casierie și
le LICHIDEZI fără să te mai deplasezi la sucursală
 ANULEZI plăți în așteptare
 SETEZI bugete și urmărești cheltuielile lunare
 CREEZI obiective de economisire
 LOCALIZEZI cel mai apropiat ATM UniCredit Bank sau cea mai apropiată sucursală
6.3.5. Mobile Banking la Raiffeisen Bank – Raiffeisen Smart Mobile
Ce este Raiffeisen Smart Mobile?

Raiffeisen Smart Mobile este o aplicație de mobile banking special creată pentru
smartphone-uri și tablete, oferită de Raiffeisen Bank. În Raiffeisen Smart Mobile poți
consulta soldul conturilor tale și poți efectua plăți, tranzacții și operațiuni. Raiffeisen
Smart Mobile îți permite să faci transferuri către conturi deschise la Raiffeisen Bank sau
la alte bănci comerciale din Romania și din străinătate, plata facturilor sau schimburi
valutare între conturile tale.
Aplicația poate fi activată și folosită de clienții persoane fizice, care au cel puțin un cont
curent sau un card Raiffeisen Bank.
Fig. 6.16. Cont – Plată în Raiffeisen Smart Mobile
Ce este Raiffeisen SmartToken?

Raiffeisen SmartToken este o aplicație pentru smartphone-ul tău prin care poți să te
autentifici 100% online sau să autorizezi plăți în Raiffeisen Smart Mobile sau în
Raiffeisen Online. Această aplicație înlocuiește cititorul de card (card reader).
Trebuie să instalez un software pe smartphone-ul meu?
Pentru a accesa Raiffeisen Smart Mobile trebuie să descarci aplicația special creată, pe
care o găsești în Apple Store sau în Google Play, sub denumirea “Noul Raiffeisen Smart
Mobile”.
Cum pot accesa Noul Raiffeisen Smart Mobile?
Dacă ești un client nou Raiffeisen Bank sau nu ai mai folosit până acum aplicația de
mobile banking iată ce trebuie să faci:
1. Mergi în orice agenție Raiffeisen Bank și semnează cererea. Vei primi un cod de
utilizator și un SMS cu un cod valabil pentru prima logare (PIN).
2. Descarcă “Noul Smart Mobile” din App Store sau din Google Play;
3. Loghează-te cu: codul de utilizator și codul primit prin SMS (PIN). La prima logare,
va fi necesar să modifici acest PIN și să-ți alegi o nouă metodă de logare.
Ce servicii și operațiuni îți sunt la îndemână în Raiffeisen Smart Mobile?
Să-ți consulți conturile deschise la Raiffeisen Bank și istoricul de plăți;
Să-ți gestionezi cardurile: emitere, reemitere sau blocare;
Să faci transferuri între conturile personale și către alte conturi deschise la Raiffeisen
Bank ori către alte bănci din România sau din străinătate;
Să faci schimburi valutare între conturile tale;
Să deschizi conturi curente, de economii sau depozite.
Să plătești facturi;
Să încarci cartele telecom;
Să programezi plăți recurente către conturi Raifffeisen Bank sau către conturile altor
bănci din România sau din străinătate;
Cum setez șabloanele în noul Smart Mobile?
După ce ai autorizat plata prin SmartToken, la finalizare tranzacției, poți alege să creezi
un nou șablon.
Poți să folosești opțiunile de căutare rapidă și plată nouă, pentru a nu mai fi necesar să
utilizezi șabloanele.
Cum pot plăti facturi?

- prin scanarea codului de bare, din ecranul de plată nouă;
- prin căutarea în istoric a numelui furnizorului către care ai mai făcut plăți în trecut
(Vodafone, Orange etc.) și apăsarea butonului "plată nouă". Va fi necesar să reintroduci
codul de client ori numărul de factură, în funcție de datele solicitate de furnizor, restul
informațiilor fiind completate automat;
- cu opțiunea "quick payment": dacă la plata facturii alegi opțiunea "quick payment",
viitoarea factură emisă va apărea automat în aplicație. Dai click și o plătești imediat.
Dacă ai ales opțiunea quick payment pentru mai multe facturi, le poți plăti simultan.
Cum obțin dovada de plată pentru o tranzacție efectuată?
După orice tranzacție, chiar și de un leu, apasă butonul "dovada plății" și vei primi o
chitanță virtuală. Vei găsi plata și pe extrasul de cont virtual, în istoricul de tranzacții.
6.3.6. Mobile Banking la ING Bank – ING Pay
Cum telefonul îl ai mereu la ține, ING Pay îți va face viață mult mai ușoară. Pentru
că atunci când mergi la cumpărături, nu mai trebuie să scotocesti după card prin geantă
sau prin portofel. De fapt, nici nu mai e nevoie să cari portofelul după tine. Scoți
telefonul, aprinzi sau deblochezi ecranul, îl apropii de POS și gata, ai plătit. Simplu și
rapid.
Fig. 6.17. Mobile Banking la ING Bank – ING Pay
Care sunt telefoanele compatibile cu ING Pay?

Poți activa ING Pay pentru plățile cu telefonul pe orice smartphone cu sistem de operare
Android 4.4 sau superior și care are tehnologia NFC inclusă. Pentru moment, ING Pay
nu poate fi activat pe telefoanele cu sistem de operare iOS, însă lucrăm la dezvoltarea
unei soluții de plata cu telefonul și pentru clienții care dețin acest tip de telefoane.
Simplu de activat
Dacă eșți client ING și ai ING Home’Bank, poți să îți generezi cardul virtual direct din
aplicație și în doar câteva minute ești gata să-ti plătești cumpărăturile contactless, cu
telefonul, prin ING Pay. Intri în ING Home`Bank, meniul „Servicii", selectezi „ING
Pay", apeși pe butonul „Activează card virtual" și urmezi pașii de activare.
Cum faci o plată cu telefonul mobil?
Aprinzi sau deblochezi ecranul, apropii telefonul de POS și gata, ai plătit. Nici nu trebuie
să te autentifici în ING Home'Bank. Singurul lucru de care trebuie să te asiguri este să
ai funcția NFC activată.
Cu ING Pay plătești contactless cu telefonul mobil
Ești mereu informat
De fiecare dată când plătești cumpărăturile cu telefonul mobil folosind ING Pay vei
primi o notificare direct pe telefonul tău. Știi în orice moment pe ce se duc banii tăi și
ești mereu la curent cu situația soldului tău.
Bibliografie
1. Tudor, C., Sisteme informatice integrate pentru domeniul financiar-contabil,

Editura ASE, București, 2013.
2. https://www.totalsoft.ro/solutii/solutii-in-industrii/solutii-financiar-bancare
3. http://www.siveco.ro/ro/solutii-business-to-business/cad/sivbank
4. https://www.qeast.ro/financiar-bancar-69
5. https://www.charisma.ro/clienti/referinte-charisma/totalsoft-este-furnizor-unic-
de-solutii-si-servicii-de-hr-al-grupului-brd-groupe-societe-generale
6. https://www.bcr.ro/ro/persoane-fizice/24-banking/mobile-banking
7. https://www.brd.ro/persoane-fizice/mybrd/mybrd-net-internet-banking
8. https://www.bancatransilvania.ro/wallet-bt-pay/
9. https://www.unicredit.ro/en/persoane-fizice/digital/mobilebanking.html
10. https://www.raiffeisen.ro/persoane-fizice/produsele-noastre/operatiuni-
curente/servicii-online/mobile-banking/intrebari-frecvente/
11. https://www.ing.ro/persoane-fizice/carduri-si-conturi/ING-Pay
12. https://www.alphabank.ro/persoane-fizice/servicii/digital-banking/mobile-
banking
Capitolul 7
E-government e-guvernare
Sisteme informatice integrate pentru administrația publică
Definiție
 E-guvernare sau guvernarea digitală definește generic utilizarea noilor

tehnologii de comunicare și a aplicațiilor informatice de către administrația
publică centrală și locală în scopul eficientizării activității aparatului
administrativ și a creșterii calității serviciilor publice.
 E-guvernarea reprezintă folosirea de către sectorul public a tehnologiilor
informației și comunicațiilor cu scopul de a îmbunătăți furnizarea de informații
și servicii încurajând participarea cetățenilor la procesul de luare a deciziilor și
responsabilizarea guvernului în mod transparent și eficient
Obiective
 Îmbunătățirea accesului la informațiile și serviciile oferite de către autoritățile

administrației publice printr-o deservire rapidă și eficientă
 Reorganizarea și restructurarea proceselor administrative sau chiar eliminarea
unor procese
 Îmbunătățirea schimbului de informații și servicii între autoritățile publice
centrale
 Îmbunătățirea calității serviciilor publice de către administrația publică centrală
 Promovarea responsabilității, eficienței și transparenței serviciilor publice
oferite
Interacțiuni principale
 Guvern – Guvern (este inclusă și Guvern - Angajați Guvernamentali): reprezintă

schimbul de informații la nivel diferit de securitate între sistemele IT ale
instituțiilor publice, precum și întreaga colaborare în mediul online, utilizând
tehnologiile actuale.
 Guvern - Cetățean: constă în a avea o administrație transparentă pentru cetățeni,
servicii îmbunătățite din punct de vedere calitativ, confort, cost și implicarea
activă a cetățenilor în deciziile și acțiunile din sectorul public
 Guvern – Mediul de Afaceri: reprezintă îmbunătățirea interacțiunii între mediul
de afaceri și instituțiile publice. Aceasta include eficientizarea și simplificarea
procesului de achiziții și a serviciilor oferite (fiscalitate, ocuparea forței de
muncă, reglementări privind exportul - importul)
 Implicit e-guvernarea are impact și asupra relației Mediul de Afaceri- Cetățean,
în special prin dezvoltarea pieței de comerț electronic
Beneficii
 Îmbunătățirea competitivității economice prin: creșterea eficienței activităților

și rentabilității serviciilor publice furnizate; crearea unui mediu mai atractiv
pentru investiții, optimizarea utilizării resurselor materiale și umane, precum și

a timpului necesar prestării serviciilor.
 Scăderea evaziunii fiscale prin instituirea unui sistem modern, eficient,
tehnologizat și transparent.
 Creșterea productivității muncii prin: dezvoltarea infrastructurii informaționale
de stat, reducerea costurilor cu administrația publică, eficientizarea activității
agenților economici.
7.1. e-guvernare.ro – Sistemul Electronic Național SEN
Sistemul Electronic Național este un sistem informatic de utilitate publică, realizat

în scopul asigurării accesului la informații publice și furnizării de servicii publice către
persoane fizice și juridice.
Guvernarea electronică este utilizarea de către autoritățile administrației publice
centrale a aplicațiilor bazate pe tehnologia informației, în scopul:
 îmbunătățirii accesului la informațiile și serviciile publice ale autorităților
administrației publice centrale;
 eliminării procedurilor birocratice și simplificării metodologiilor de lucru;
 îmbunătățirii schimbului de informații și servicii între autoritățile administrației
publice centrale;
 îmbunătățirii calității serviciilor publice la nivelul administrației publice
centrale;
Figura 7.1. e-guvernare.ro – Sistemul Electronic Național SEN

7.1.1. Ghișeul Virtual de Plăți
Ce este Ghiseul.ro ?
Este Sistemul National Electronic de Plata Online cu Cardul Bancar.
Acesta vă permite plata online prin site-ul www.ghiseul.ro, operat de către Centrul
Național pentru Managementul Societății Informaționale, a obligațiilor fiscale locale
existente. Acest site este securizat la înalte standarde privind tranzacționarea pe baza de
carduri bancare Credențialul pentru plata prin cardul bancar pe site-ul www.ghiseul.ro,
se înmânează personal la oricare din sediile noastre.
Emiterea credențialului va fi efectuată după completarea unei cereri de alocare de
credențial, însoțită de copia cărții de identitate a solicitantului, respectiv după crearea
rolului unic nominal* (in cazul în care acesta nu există, ci este un rol comun cu alte
persoane).
Ce este un Rol Unic Nominal?
Rolul unic nominal = fișa unică a contribuabilului care conține elementele de
identificare precum și creanțele bugetare ale acestuia la nivelul unității administrativ
teritoriale.
Exemplu : Un rol de formatul “Ionescu Ionel si Ionela” nu este un rol nominal
unic.
Acest rol necesită separarea în 2 roluri nominale unice, respectiv un rol pentru
Ionescu Ionel, iar un altul pentru Ionescu Ionela, unde vor fi evidențiate separat,
creanțele bugetare ale fiecăruia dintre cei 2 contribuabili.
Figura 7.2. Ghișeul Virtual de Plăți - Obligații de plată
Persoanele fizice pot plăti obligațiile fiscale și prin intermediul www.ghiseul.ro,

potrivit unui comunicat de presă publicat de ANAF. Începând cu 14 decembrie 2016,
persoanele fizice se pot autentifica și plăti online cu cardul bancar
pe www.ghiseul.ro taxele și impozitele datorate ANAF.
Figura 7.3. Ghișeul Virtual de Plăți - ANAF
Prin Ghișeul Virtual de Plăți se pot achita Impozite și taxe stabilite de instituțiile
publice înrolate în sistem precum și amenzi contravenționale cu deducerile aferente plății
în 48 de ore. Prin înrolarea ANAF în Giseul.ro, contribuabilii persoane fizice pot efectua
online plata taxelor și impozitelor pe care le datorează către ANAF, cum ar fi: impozit
pe venituri din salarii sau din folosința bunurilor, impozitul pe venituri din dividende,
dobânzi, premii, din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală sau din
activități agricole. Totodată, pot fi plătite online contribuțiile pentru asigurări sociale
de stat datorate de asigurați, cât și amenzile judiciare.”
Figura 7.4. Ghișeul Virtual de Plăți – Alte taxe

7.1.2. Sistem de informare si plata on-line a taxelor si impozitelor locale
Sistemul permite contribuabililor, persoane fizice sau juridice, să se informeze

online asupra datoriilor către bugetul local și să achite aceste datorii prin intermediul
instrumentelor de plată electronică. Operațiunile legate de informare și de plata taxelor
și impozitelor pe Internet se pot efectua astfel în orice moment al zilei, fără a mai fi
necesară deplasarea la primărie sau la sediul băncii.
Figura 7.5. e-guvernare – e-tax
Figura 7.6. e-guvernare – e-tax

7.1.3. Spațiul Privat Virtual
Prin serviciul "Spațiul Privat Virtual" [SPV] puteți să vă informați asupra

obligațiilor fiscale pe care le aveți neplătite, puteți descărca decizii de impunere începând
cu anul 2013, puteți verifica cum declară angajatorul dvs. contribuțiile de asigurări
sociale și nu numai atât. SPV se îmbogățește permanent. Serviciul este disponibil
persoanelor din toată țara.
https://pfinternet.anaf.ro/anaf/myinternet/ANAF/spatiu_privat/declaratii/instructiuni_d
epunere/!ut/p/a1/04_Sj9CPykssy0xPLMnMz0vMAfGjzOI9DD3MPIwsjLwsXPzMDB
zNfF2MTANNDQwCDYAKIoEKDHAARwNC-
sP1o_AqcTTEUGDo62TgaGHu7upk6G1gEGCMocDRFajA2cIv1MLZw8jdBaYAjy
MLciMMMj3TFQFVPE57/dl5/d5/L2dBISEvZ0FBIS9nQSEh/
Figura 7.7. Spațiul Privat Virtual – Autentificare EVE
Figura 7.8. Spațiul Privat Virtual –exemplificare plăți

7.1.4. Declarația unică
Declarația se completează și se depune de către persoanele fizice care realizează,

individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/și din
străinătate, care datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, potrivit
prevederilor Codului fiscal.
Declarația se depune, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv: - prin intermediul serviciului
"Spațiul privat virtual", disponibil pe site-ul www.anaf.ro, pe baza credențialelor; - prin
intermediul serviciului "Depunere declarații", disponibil pe portalul www.e-
guvernare.ro pe baza certificatului digital calificat. Contribuabilii care nu dețin un
calculator personal sau nu dispun de o conexiune la Internet, pot utiliza calculatoarele
destinate auto-servirii din cadrul unităților fiscale, cu ajutorul cărora pot efectua
următoarele operațiuni: - înregistrarea în cadrul serviciului Spațiul Privat Virtual; -
completarea Declarației Unice; - depunerea Declarației Unice.
Figura 7.9. Declarația unică
Figura 7.10. Declarația unică - Depunere

Portalul pentru formulare administrative on-line, aflat la secțiunea “formulare online”

pune la dispoziție cetățenilor formularele utilizate în relația cu administrația, facilitând
obținerea documentelor necesare în urbanism și construcții, stare civilă, protecție
socială. Numărul formularelor postate urmează a fi extins gradual, astfel încât portalul
să cuprindă toate formularele administrative ale administrației publice centrale si locale.
Figura 7.11 Portalul pentru formulare administrative on-line
Figura 7.12 Portalul pentru formulare administrative on-line contactul electronic cu

administrația publică locală
Pentru contactul electronic cu administrația publică locală a fost creată secțiunea

“Vizualizare instituții înscrise” care furnizează link-urile către primarii, prefecturi,
consilii județene și alte instituții publice de la nivel local.
Figura 7.13 Portalul pentru formulare administrative on-line Secțiune Alte servicii
disponibile
Figura 7.14 Sistemul Electronic de Achiziții Publice - Cumpărări directe
Figura 7.15 Sistemul Electronic de Achiziții Publice - Cumpărări directe

Figura 7.16 Sistemul Electronic de Achiziții Publice

- Cereri de oferta
7.2. Studiu privind implementarea Guvernării Digitale în România
România este ultima clasată în UE din punct de vedere al gradului de digitalizare

a economiei și societății, iar la nivel global poziția ei este în eșalonul secund, reiese dintr-
un studiu al PwC România, prezentat în cadrul unui eveniment al Asociației Române
Băncilor. Potrivit unui raport al ONU, ne aflăm pe 67 din 193 de țări analizate, la acest
capitol, dar ultima în UE. Un alt raport, DESI, situează țara noastră ultima în UE, iar
IMD World pe 54 din 63 analizate și penultimul loc în UE, dar au fost luat în calcul 21
de țări.
Figura 7.17. Gradul de digitalizare a economiei și societății românești

Indicele EGDI (E-Government Development Index) este o prezentare a

progresului dezvoltării guvernării electronice a tuturor membrilor 193 ai ONU. EGDI
este o măsură compozită a diferitelor dimensiuni ale guvernării electronice, cum ar fi
capacitatea umană, conectivitatea telecomunicațiilor și furnizarea serviciilor on-line. În
afară de evaluarea modelului de dezvoltare web a țării, EGDI include numeroase
caracteristici de acces precum nivelurile de educație și infrastructură care arată modul în
care un guvern utilizează tehnologia informației pentru a promova incluziunea și accesul
cetățenilor săi. Obiectivul principal al EGDI este furnizarea unui rating de performanță
a tuturor guvernelor membre ale ONU în comparație cu celelalte.
Figura 7.18. Progresul dezvoltării guvernării electronice a tuturor 193 membri ai ONU
România se situează pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul

Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2019 al Comisiei Europene,
publicat recent. Indicele monitorizează performanța digitală globală din Europa și
urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea
digitală.
Figura 7.19. Clasamentul după indicele economiei și societății digitale (DESI) pentru
2019
În ceea ce privește serviciile publice digitale, România are cea mai scăzută
performanță dintre statele membre, în ciuda ponderii mari a utilizatorilor de e-guvernare
(pe locul 7 în UE). Pe de altă parte, 45% dintre locuințele din România sunt abonate la
servicii de bandă largă de foarte mare viteză, România clasându-se astfel pe locul al
treilea în UE. În ceea ce privește specialistele din domeniul TIC, România este bine
situată în clasament, aflându-se pe locul al 16-lea datorită faptului că 1,3% din cetățenele
române lucrează în domeniu.
Figura 7.20. Clasament servicii publice digitale

Implementarea măsurilor propuse în Agenda Digitală a României 2020 poate

genera un impact de 13% în creșterea PIB pe un orizont de 7 ani conform estimărilor
Guvernului. Ponderea sectoarelor IT și telecomunicații în PIB din România creează
premise favorabile implementării agendei digitale. Anul trecut acestea au reprezentat
5,1% din PIB. Potrivit studiului, în economia Românească, cea mai mare creștere este
preconizată pentru industria de software și servicii IT, dacă se implementează Agenda
digitală.
Figura 7.21. Implementarea măsurilor propuse în Agenda Digitală a României 2020
7.3. Sisteme informatice integrate pentru administrația publică

7.3.1. Indeco soft
Figura 7.22. Module Indeco Soft pentru Administrația Publică

(sursa http://www.indecosoft.ro/site/produse-si-solutii/produse-pentru-
administratia-publica/)
Figura 7.23. Modulul Indeco Soft pentru Administrația Publică – Impozite si taxe
Impotax
Este un sistem informatic destinat administrării impozitelor și taxelor aferente
bugetului local. Proiectat în acord cu legislația și normele în vigoare, sistemul permite
prin configurare adaptarea la specificul local.
Sistemul Impotax funcționează integrat cu Sistemul Național Electronic de Plăți
(SNEP) implementând toate fluxurile de schimb de date și decontare aferente încasărilor
prin platforma națională, incluzând în acest fel facilitatea de plată cu cardul prin internet.
Funcțiile principale ale sistemului sunt:
 evidența obiectelor și a materiei impozabile: clădiri, terenuri, mijloace de
transport și alte bunuri sau obiecte impozabile, cu păstrarea istoricului pentru cel
puțin 5 ani;
 evidența contribuabililor, persoane fizice și persoane juridice, în strânsă legătură
cu nomenclatura stradală unică a localității;
 gestiunea relației fiscale cu fiecare contribuabil prin intermediul unui cont unic
(sau rol unic) care consolidează toate obligațiile de plată, plățile, obiectele
impozabile atribuite, soldul, extrasul de cont, etc.
 instituirea tuturor tipurilor de creanțe (debite) pe baza materiei impozabile luate
în evidență, conform legii;
 stabilirea impozitului majorat pentru contribuabilii cu mai multe proprietăți,
integrat cu Registrul Electronic Central pentru Administrațiile Locale (RECAL);
 gestiunea majorărilor, scutirilor sau facilităților, pentru fiecare contribuabil în
parte în funcție de încadrarea în anumite categorii;
 înregistrarea, procesarea și evidența plăților efectuate de contribuabili și a
efectului acestora asupra creanțelor, atât prin casieriile primăriei, cât și prin
mecanisme alternative de plată (ordin de plată, POS) sau prin terți parteneri;
 înregistrarea și evidența altor creanțe bugetare de tipul amenzilor sau a taxelor
ocazionale, precum și a plăților și a efectului acestora;
 procesarea și emiterea de informații-suport pentru managementul activității

fiscale;
 arhivarea și dezarhivarea datelor privind evidența fiscală din anii anteriori,
deschiderea și închiderea evidențelor fiscale pentru un an;
 monitorizarea și analiza activității utilizatorilor aplicației;
 evidența contabilă a veniturilor, generarea înregistrărilor contabile în
conformitate cu normele metodologice stabilite de către Ministerul Finanțelor;
 gestiunea activității de urmărire și executare silită a creanțelor;
 fundamentarea bugetului cu posibilități de parametrizare;
 editarea și configurarea rapoartelor pentru a răspunde unor cerințe particulare,
prin intermediul generatorului de rapoarte;
 informarea și comunicarea cu contribuabilul, emiterea și gestiunea înscrisurilor
adresate contribuabilului: certificate fiscale, înștiințări de plată, somații, procese
verbale de impunere.
Module asociate sistemului Impotax:
 e-Impotax – consultarea și plata electronică a impozitelor;
 Impotax-p – folosirea resurselor unor terți parteneri (Poștă, CEC, RAR) pentru
procesarea și evidența plăților;
 Robot – generează informații pentru raportarea telefonică a soldurilor de plată
Impotax este integrat în suita aplicațiilor IndecoSoft cu sistemele GeCon
(Gestiune Contracte), Autorizații și Contab (Contabilitatea veniturilor), CID, Agroregis,
Cassa, Urbanism.
Impotax-P
Figura 7.24 Impotax - P
Modulul este destinat încasării impozitelor și taxelor locale datorate de

contribuabili, prin intermediul oficiilor poștei române, unităților CEC sau al altor
instituții cu care primăria are un acord în acest sens.
Sistemul oferă facilități pentru:

 căutarea avansată a contribuabilului – persoană fizică sau juridică în
nomenclatorul de persoane;
 vizualizarea și încasarea impozitelor, taxelor locale și amenzilor datorate de
contribuabil primăriei;
 plata parțială sau integrală pentru una sau mai multe taxe datorate;
 listarea chitanței cuprinzând plățile efectuate de contribuabil;
 posibilitatea anulării unei chitanțe din data curentă;
 posibilitatea plătirii amenzilor și taxelor fără debit;
 vizualizarea fișei contribuabilului care conține în format tabelar taxele restante

și plățile efectuate în anul curent atât la oficiul poștal, cât și la casieria primăriei sau
prin mijloace electronice.
Administratorul sistemului are posibilitatea să configureze parametrii fiecărei
stații la care se încasează taxele incluzând numerotarea chitanțelor și securizarea
accesului.
MECO
Figura 7.25 MECO
Modulul MECO este destinat eliberării online a certificatelor fiscale.

Pentru a obține certificatul fiscal on-line, utilizatorii trebuie sa efectueze doi pași
în următoarea ordine:
 Primul pas este reprezentat de plata taxei de timbru extrajudiciar și a taxei
speciale de eliberare a certificatului fiscal.
 Al doilea pas este reprezentat de autentificarea în modulul de listare a
certificatelor fiscale on-line.
 La pasul doi se parcurg următoarele etape:
 Se alege contribuabilul persoană fizică sau persoană juridică. Criteriul de
căutare va fi CNP/ CUI .
 Se completează datele suplimentare care trebuie să apară în certificatul fiscal pe
lângă soldul contribuabilului.
 Se listează Cererea de Certificat Fiscal care va fi semnată de către solicitant
 Se listează Certificatul Fiscal
Elementele fundamentale ale acestui sistem sunt:
 accesul în sistem prin consultarea unei pagini web la orice intervale orare –
24h din 24h și 7 zile din 7
 accesul securizat la datele din evidența a taxelor și impozitelor prin accesul pe
baza de utilizator și parolă și printr-o legătură securizată la serverul de baze de
date
 accesul restricționat numai pentru vizualizarea datelor necesare emiterii
certificatului fiscal on-line (restanțele de plată pentru sumele scadente la data
vizualizării)
 imposibilitatea listării certificatului fiscal în cazul în care persoana are sume
scadente și restante
 sistemul asigură un istoric al certificatelor fiscale emise on-line
7.3.2. SOBIS
SOBIS – Soluție Informatică pentru Administrația Publică
Module Sobis pentru Administrația Publică - Lotus Domino Server Primării sunt
Figura 7.26. Module Sobis pentru Administrația Publică - Lotus Domino Server
Primării
(sursahttp://www.hermania.sobis.ro/portal/company/sobis/portal.nsf/AllByUNID/FC0
E6873FCCB10C9C22573F6003FF7EC?OpenDocument )
SOBIS - Module Sobis pentru Administrația Publică - Lotus Domino Server Primării
A) Modulul Documente
B) Modulul Audiențe
D) Modulul Arhivă
E) Modulul Hotărâri și Dispoziții
F) Modulul Juridic
G) Modulul Statistici
H) Modulul Sarcini și Activități.
I) Modulul Tutelă și Curatelă
J) Modulul Informații Publice
K) Modulul Achiziții Publice
L) Modulul Patrimoniu
M) Modulul Autorizații Comerciale
N) Modulul Stare Civilă
O) Modului Transport cu sub modulele Autorizații Taxi, Dispecerat, Licențe de Traseu,
Autorizații Transport, Cazier Profesional
P) Modulul Gratuități Bilete R) Modulul Registru Agricol
S) Semnătura Digitală
Aplicația Impozite și Taxe - IT oferă următoarele funcționalități:

 Permite calculul corect al impozitelor și taxelor conform legislație
 Permite urmărirea transparentă într-un tabel a modului cum s-a calculat
impozitul pe clădiri
 Generează automat la orice modificare debitele pe anul în curs și pe anii din
urmă
 Permite scutiri de taxe începând de la o anumită dată sau pe o perioadă
 Permite alocări de cote de coproprietate cu centralizarea informației prin rol
unic
 Acoperă procesul de amenzi, urmărire și executare silită
 Permite folosirea integrată a datelor din Populație și proprietățile din
Registru Agricol
 Permite rapoarte de evidență a debitelor, încasărilor și soldurilor pe
sursă/conturi
 Permite urmărirea integrată în casierie a sumelor din Impozite, Taxe, Amenzi
și Contracte
Figura 7.27. Schița: Mod de lucru Impozite și Taxe (IT)
Datele de intrare ale clădirii si anexelor se introduc conform declarației de impunere.

După introducerea datelor sau corectarea acestora, se calculează automat suma aferentă
impozitului de plată. În cazul mai multor coproprietari se poate specifica cota parte
deținută de fiecare.
Figura 7.28. Debitarea - impozitul pe clădiri persoane fizice
Modul de calcul corespunzător fiecărui tip de impozit este realizat prin șabloane
de calcul. Cu ajutorul șabloanelor se pot urmări, într-un tabel simplu și transparent,
modul de calcul, suprafața, coeficienții și valorile obținute pas cu pas.
Figura 7.29. Modalitatea de calcul a impozitului pe clădiri pentru persoane fizice

Sumele datorate sunt grupate pe tip impozit, amendă sau contract și transparent
listate cu <Ramasita>, <Diferenta>, <Debite>, <Majorari>, <Penalitati> și <Total>
<Actual> și <Anual>. Plata se poate face integral prin bifare <Total>, parțial prin bifarea
unui tip de impozit ori contract sau printr-o simulare a plății, în limita sumei disponibile.
Taxele fără debit și amenzile bazate pe procese verbale se pot introduce direct în
momentul plății.
Figura 7.30. Casierie, Amenzi, Contracte
În vederea colectării impozitelor și taxelor neachitate în termen și a creanțelor

comunicate prin somații și titluri executorii, aplicația permite întocmirea documentelor
necesare activității de urmărire și executare silită, inclusiv adrese pentru popriri.
Figura 7.31. Procesul de Urmărire
Avantaje și beneficii ale aplicației Impozite și Taxe

 Reducerea eforturilor și costurilor interne
 Reducerea ciclului de răspuns la solicitări

 Maximizarea veniturilor prin extinderea evidenței informatizate actuale
 Asigură acces securizat în funcție de grupuri și roluri (operator, casierie, insp.,
primar,...)
 Permite accesul și consolidarea datelor prin Intranet și Internet
 Posibilități de interfațare/integrare cu alte sisteme (Populație, RA,
Contabilitate)
 Eficientizarea activității prin utilizarea performantă a sistemului
 Creșterea eficienței deciziilor manageriale prin obținerea informațiilor ad-hoc
necesare
Structura modulară
Sistemul pentru managementul documentelor este conceput ca o structură
flexibilă adaptabilă la nevoile continue de organizare și reorganizare ale instituțiilor.
Organizarea pe pachete și module este benefică atât pentru ușurința în utilizare (reducând
numărul de opțiuni disponibile simultan la cele strict necesare), cât și în organizarea,
administrarea și extinderea sistemului existent și integrarea lui cu alte aplicații.
Sistemul oferă module și funcționalițăți care pot fi implementate separat și care
extind funcționalitățile modulului de bază, fără a-i influența performanțele (viteza mare
de acces, transfer rapid de informații între utilizatori, securitate a datelor prin acces
controlat).
A) Modulul Documente face parte din pachetul de bază al aplicației – InfoDoc,
care realizează (împreună cu pachetul Administrare) funcțiunile specifice pentru
managementul documentelor:
- înregistrarea si gestionarea documentelor conform ISO 9001:2001;
- istoricul marchează toate acțiunile: înregistrare, prelucrare, distribuire și avizare de
informații;
- fluxuri de workflow predefinite și liste dinamice de distribuție;
- mecanism de monitorizare a termenelor de scadență și anunțarea locțiitorilor;
- transmiterea de avertizări și mesaje de atenționare;
- urmărirea circulației documentelor pe întregul ciclu de viață (date, responsabili,
modificări, adnotări, rezoluții);
- securitatea pe mai multe nivele a datelor;
- accesul controlat la informații: acces de scriere/acces de citire/nici un acces;
- informații despre starea curentă a documentelor;
- gestionarea de informații de orice tip (text, imagini scanate, audio-video, etc.);
- eficientizare prin utilizarea de șabloane tipizate, liste de selecție, fluxuri predefinite de
workflow;
- localizare și căutare rapidă după diverse criterii, full text search;
- vizualizări și raportări după diverse criterii;
- profil pentru arhivare.
B) Modulul Audiențe este un modul suplimentar special dezvoltat pentru
Administrația Locală (pachetul AdminLoc), care gestionează înregistrarea și procesarea
de Audiențe, Petiții și Cereri de informații publice din cadrul primăriei.
- Înregistrează documentele în sistem si le alocă număr separat in registrul corespunzător

(Registrul de Audiențe, Registrul de Petiții, Registrul de Cereri de informații de interes
public);
- Gestiunea Audiențelor cuprinde: înscrierea audienței, programarea audienței cu
generarea fișei persoanei (istoricul audiențelor si rezoluțiilor primite), generarea fișei de
audiență, căutări, vizualizări și listări după diverse criterii;
- Info Publice cuprinde: gestionarea cererilor înscrise, simultan cu înregistrarea în
registrul separat de Info Publice, căutări, vizualizări și listări după diverse criterii;
- Petiții cuprinde: gestionarea cererilor înscrise, simultan cu înregistrarea în registrul
separat de Petiții, căutări, vizualizări și listări după diverse criterii;
C) Modulul Urbanism este un modul suplimentar special dezvoltat pentru
Administrația Locală (pachetul AdminLoc) care gestionează acte specifice serviciului
Urbanism din cadrul primăriei (înregistrare, administrare, listare, căutare, rapoarte, și
corelațiile dintre ele – de ex. Autorizația de Construire în legătură cu Acordul Unic):
- Certificate de urbanism;
- Certificate energetice pt. clădiri comerciale sau de locuit;
- Acord Unic;
- Autorizații de construire/desființare, Somații;
- Formulare pentru Statistică;
- Certificat de notare / radiere;
- Cereri de avize, Avize, Aviz extravilan;
- Certificate de Nomenclatură Stradală.
D) Modulul Arhivă este un modul suplimentar dezvoltat pentru Administrația
Locală (pachetul AdminLoc), care gestionează documentele al căror parcurs de
workflow a fost încheiat (documente de arhivat), sau documentele nou introduse în
sistem prin scanare de pe suport hârtie. Pentru toate loturile de documente arhivate se
generează Procesele Verbale de Arhivare care se înregistrează în registrul arhivei. Pentru
fiecare document arhivat sunt marcate perioada de păstrare și localizarea lui în arhiva
fizică (raft, poliță, biblioraft). Sunt disponibile funcțiuni de adăugare, vizualizare și
căutare în arhivă.
E) Modulul Hotărâri și Dispoziții este un modul special dezvoltat pentru
Administrația Locală (pachetul AdminLoc), care gestionează acte specifice – Hotărâri și
Dispoziții – emise de Primar sau Consiliul Local. Acest modul se utilizează ca o baza de
informații de interes general, accesibile (unui grup sau tuturor) angajaților primăriei.
F) Modulul Juridic este un modul suplimentar special dezvoltat pentru
Administrația Locală (pachetul AdminLoc), care gestionează acte specifice Serviciului
Juridic. Se inregistrează toate cauzele în care Instituția este parte ca intervenient, pârât
sau reclamant și se urmăresc de la primirea citației până la pronunțarea sentinței. Este
instrumentul de nelipsit din activitatea de zi cu zi a Serviciului Juridic.
G) Modulul Statistici este un modul suplimentar din pachetul InfoDoc, foarte util
în luarea deciziilor fiindcă urmărește din punct de vedere statistic încărcarea personalului
din departamente și activitățile desfășurate în primărie. Modulul oferă informații despre:
numărul de documente expirate, numărul de documente procesate pe lună, pe
departament sau după persoane.
H) Modulul Sarcini și Activități este un modul suplimentar din pachetul
AdminLoc, în care sunt înregistrate zilnic activitățile desfășurate de toți funcționari din
instituție constituind baza pentru analiza lucrărilor prestate, pentru încărcarea actuală, și
pentru estimarea lucrărilor viitoare. Este un instrument managerial necesar în luarea
deciziilor pentru susținerea reformei în administrația publică și care oferă imaginea
cuprinzătoare a activității din instituție.
I) Modulul Tutelă și Curatelă este un modul suplimentar (în pachetul
AdminLoc), dezvoltat special pentru Administrația Locală – Biroul de Autoritate
Tutelară, în care sunt gestionate documentele specifice pentru Anchetele sociale
întocmite de funcționarii primăriei, dosarele de caz pentru Referatele (de tutelă, curatelă,
încuviințare de vânzare-cumpărare) rezolvate în cadrul primăriei.
J) Modulul Informații Publice este un modul suplimentar (opțional) din pachetul
InfoDoc prin care pot fi puse la dispoziția publicului larg colecții de informații de interes
public cum ar fi: hotărâri ale consiliului local, dispoziții, acte necesare sau alte informații
utile.
K) Modulul Achiziții Publice este proiectat și realizat special pentru
compartimentele de Achiziții din cadrul instituției publice, pe specificul legislației
românești și europene în vigoare. Gestionează Planul anual al Achizițiilor Publice
(poziție cu poziție), desfășurarea unei proceduri de achiziție în toate fazele ei cu păstrarea
istoricului pentru a putea fi folosită în cazul controalelor de la Curtea de Conturi.
L) Modulul Patrimoniu este realizat pentru gestiunea Patrimoniului Public și
Privat din cadrul instituției, a contractelor aferente și a urmăririi modului cum se
îndeplinesc acestea. Printre categoriile de bunuri gestionate sunt garaje, spații, locuințe
ANL, etc.
M) Modulul Autorizații Comerciale gestionează electronic toată
activitatea Serviciului Corp Control Comercial cu Autorizații, Vize, Mențiuni, păstrarea
documentației aferente, etc.
N) Modulul Stare Civilă gestionează electronic înregistrarea și eliberarea actelor
de Naștere, Căsătorie, Deces, vize și mențiuni, comunicări. Se pot tipări direct din
aplicație toate actele, formularele, buletinele statistice.
O) Modului Transport cu sub modulele Autorizații Taxi, Dispecerat, Licențe
de Traseu, Autorizații Transport, Cazier Profesional reprezintă unealta electronică
de gestiune a activității Serviciului de Transport din Primărie. Sunt eliberate direct din
aplicație pe bază de machete toate autorizațiile și actele necesare desfășurării activităților
de transport.
P) Modulul Gratuități Bilete gestionează scriptic și financiar facilitățile acordate
de primărie prin biletele de transport gratuit către diverse categorii de persoane (
pensionari, veterani, etc).
R) Modulul Registru Agricol cuprinde pe lângă capitolele din Registrul Agricol
și înregistrarea parcelelor (din Registru Parcelar, Titlu, CF) și care însumate automat
reflectă situația cumulată.
S) Semnătura Digital este un plug-in care oferă garanție despre autenticitatea
datelor primite/transmise în cadrul instituției și care crește nivelul de securitate a datelor.
Modulul oferă posibilitatea de a semna/contrasemna electronic ORICE fișier folosind
certificate digitale .p12 generate de eSIGN sau orice altă autoritate de certificare (de ex.
ePRIM) și de a reține la fiecare semnare notele (comentariile) aferente. Formatul
fișierului semnat electronic este conform standardelor internaționale privind semnătura
electronică.
Info Kiosk-ul este un sistem complet (hardware și software integrat de CMS -

Content Management System) care permite accesarea rapidă de către cetățean a
informațiilor provenite din surse multiple de date.
Figura 7.32. SOBIS - Info Kiosk – Instrument pentru informarea cetățeanului
Arhivare electronică
Pentru a acoperi necesitățile unei instituții de Administrație Publică, SOBIS a
realizat un sistem modern de constituire a Arhivei Electronice în conformitate cu
prevederile legale în vigoare referitoare la constituirea Fondului Arhivistic (cf. LG
16/1996 privind Arhivele Naționale, LG 358/2002) precum și cu reglementările în
vigoare privind conservarea, accesul și protecția informației cu caracter public sau privat
și pregătit deja pentru a face față cerințelor proiectului de lege privind Arhivarea
Electronica.
Figura 7.33 SOBIS – Registratura electronică

Figura 7.34. SOBIS – Registratura electronică
Figura 7.35. SOBIS – Registratura electronică - Registru Hotarâri
Figura 7.36. SOBIS Conținut Portal Exemplu Primăria Baru

7.3.3. NicSOFT Soft Impozite si taxe locale

Sistem informatic pentru stabilirea, urmărirea, controlul și încasarea impozitelor
și taxelor locale
Descriere
 Softul de Impozite și Taxe este un soft complet și complex, actualizat la zi,
conform Codului Fiscal consolidat în 2016.
 Calcularea impozitelor și taxelor persoanelor fizice și juridice cu istoricul
lor de la început până la închiderea declarației
 Generare automat borderouri pentru debite-scăderi
 Contribuabilul are un rol unic în care se pot vedea toate obligațiile de plată,
proprietățile și contractele atribuite, încasările efectuate, scutirile,
formularele emise etc.
Caracteristici
 Borderourile debite-scăderi
 Fiecare modificare sau adăugare în declarații creează borderouri
automat
 Compensare
 Compensările se pot efectua pentru un singur rol, intre roluri si pentru
orice tip de venituri
 Calcul retroactiv
 Efectuarea calcului retroactiv până în urma cu 5 ani și penalități aferente
acelei perioade
 Insolventa PJ
 Urmărirea și scutirea de la plata penalităților pentru persoanele juridice
care intră în insolvență
 Urmărirea formularelor emise
 Înștiințările de plată, somații, certificate fiscale, popriri și alte formulare
sunt păstrate în istoric și se pot relista
 Gestiunea amenzilor
 Înregistrarea amenzilor de circulație și contravenționale și formularele
necesare
Figura 7.37. Impozite și taxe locale - NicSOFT
Figura 7.38. Declarații Clădiri - NicSOFT

Figura 7.39. Casierie persoane fizice - NicSOFT
Figura 7.40. Declarații - Amenzi - NicSOFT

Bibliografie
1. Edelhauser Eduard, Ionică Andreea, Lupu Lucian, Statistical Assumption as a

Basis for Implementing e-Government Services in Romania, Proceedings of the
11th WSEAS International Conference, (DNCOCO’12), Advances in Data and
Network Communications Computers and Materials, Sliema Malta, 7-9
September 2012, pp 121-126, ISBN: 978-1-61804-118-0,
http://www.wseas.org/cms.action?id=2514
2. Eduard Edelhauser, Lupu-Dima Lucian, Ionică Andreea, Managerial Decision
through an e-Government Service in Romanian Public Administration, Woking
Paper, Discussant Nicoleta Dorina Racolţa-Paina, Proceedings of the 3nd
Review of Management and Economic Engineering Management Conference:
International Management Conference, 13-15 September 2012, Technical
University of Cluj Napoca, Todesco Publishing House, pp. 253-262,
http://www.conference2012.rmee.org/Detailed_program.pdf
3. Ionica Andreea, Eduard Edelhauser, Lupu Dima Lucian, An Exploratory Study
on e-Government Systems Success in Romania, AWERProcedia Information
Technology and Computer Science, Vol 4 (2013): 3rd World Conference on
Innovation and Computer Science (INSODE-2013), Antalya, Turkey, 26-29
Aprilie 2013, ISSN: 2147-5369, Global Journal on Technology,
http://www.world-education-center.org/index.php/P-ITCS/article/view/2750,
4. http://insode.worldeducationcenter.eu/list.php
5. http://www.e-guvernare.ro/
6. https://www.ghiseul.ro/ghiseul/public/debite
7. https://www.e-tax.e-guvernare.ro/etax/public/taxe
8. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/declaratie_unica.html
9. https://indecosoft.ro/site/produse-si-solutii/produse-pentru-administratia-
publica/impozite-si-taxe/
10. http://www.sobis.ro/portal/company/sobis/portal.nsf/AllByUNID/00000C82
11. https://indsoft.ro/solutii/administratie-publica-servicii-interne/
12. http://www.adsoft.ro/old/products.php?id=dava
13. http://www.mondosoft.ro/produse.php?id=3
14. https://www.cs-infoghid.ro/software-administratie-publica
15. http://www.nicsoft.ro/produse/program-soft-impozite-si-taxe-locale/

Sisteme Informatice Edelhauser Eduard

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme Informatice Edelhauser Eduard

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EDUARD EDELHAUSER

© 2019 Editura Universitas Petroşani

© 2019 Editura Universitas Petroşani

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Editura UNIVERSITAS este recunoscută de către Ministerul Educaţiei Naționale

Tiparul executat la: Universitatea din Petroşani - Atelier Tipografie

… 15 ani de sisteme informatice la Universitatea din Petroșani,

Au trecut mai bine de 15 ani de când am abordat pentru prima oară

profesor universitar dr. habil ing. dr. ec.

Capitolul 1 Introducere - Revoluția digitală - modele tradiționale de

Capitolul 2 Sistemele informatice integrate, instrument indispensabil

Capitolul 3 Sisteme informatice pentru managementul afacerilor

Capitolul 5 Sisteme informatice contabile 117

Capitolul 6 Sisteme informatice bancare 134

Este foarte cunoscut și la modă (buzzword) subiectul „Transformării

Ioan-Alexandru Tulai Cluj – Napoca, 14.09.2019

Rezultatele unui studiu arată că revoluția digitală va afecta puternic în

1.1. Definirea revoluției digitale

Tehnologia transformă lumea în mod imprevizibil, schimbând complet modul

1.2. A patra Revoluție Industrială - Revoluția Digitală

"Big data" este considerată o revoluție, care va schimba modul omenirii de a

1.3. Revoluția digitală în afaceri

Timpul pe care-l alocam zilnic smartphone-ului creste. De la 98 min zilnic in

Dezvoltarea tehnologiei digitale a schimbat modul de interacțiune al oamenilor și

Figura 1.5 Ansamblul se numește SMAC: social, mobile, analytics, cloud

Social media este posibilitatea tehnologică de a comunica bidirecțional între

Figura 1.6. Cum trebuie sa se schimbe o afacere în viitor

1.4. România și revoluția industrială 4.0

În următorul deceniu am putea asista la primele concretizări ale strategiei

Dacă în secolele XVIII-XIX, efectele primei revoluții industriale s-au manifestat

1.5. O nouă revoluție industrială! Ce este "Industria 4.0"

Lipsa expertizei: o barieră în calea Industriei 4.0 Problemele identificate de

Industria 4.0 și noile locuri de muncă

La nivelul politicilor din Uniunea Europeană se întâlnește frecvent termenul de

Conceptul de ordine publică se extinde în momentul de față și la spațiul

Suntem în plină A Patra Revoluție Industrială („Revoluția digitală”), iar roboții

platformă de e-commerce, la un lider în tot ceea ce înseamnă vânzarea cu amănuntul,

1. Fotache D., Soluții informatice integrate pentru gestiunea afacerilor-ERP,

Figura 2.1. România în top

Decizia managerială, capacitatea managerială, experiența managerială iar în mod

2.1. Metodele de management conectate la tehnologiei informației și a comunicării

Un scurt istoric al evoluției principalelor metode de management în perioada

Fig. 2.2. Evoluția metodelor de management

Metodele de management au evoluat în ultima perioada, și mă refer la perioada

Fondatorul teoriei manageriale ce poartă numele de Business Process

Robert S. Kaplan și David P. Norton, au introdus metoda numită Balanced

2.2. Sistemele informatice integrate pentru managementul afacerilor

Sistemele economice integrate au fost abordate de către noi din perspectiva

Fig. 2.3. Sistemele informaționale / informatice în funcție de nivelurile de

Cele mai cunoscute implementări ale componentelor de integrare pe verticală ale

Planning (MRP), sistemele informatice pentru gestiunea resurselor umane, Human

O altă abordare a sistemelor informatice din punctul de vedere al tipologiei ne este

Fig. 2.4. Clasificarea sistemelor informatice

Din precedenta clasificare din prisma implementărilor de sisteme informatice ca

avantajele competitive esențiale: informația de calitate, dimensiunea colaborativă și

Fig. 2.5. Arhitectura extinsă a structurii de aplicații informatice

Pentru mediile organizaționale românești, care au intrat în jocul integrării,

Fig. 2.6. Soluții software pentru managementul afacerii

2.3. Enterprise Resource Planning

Sistemele informatice integrate tranzacționale situate la nivel operațional și

organizație, îmbunătățirea cooperării și interacțiunii dintre diverse departamente precum

Fig. 2.7. Structura generală a unui sistem informatic

Intrările reprezintă ansamblul datelor încărcate, stocate și prelucrate în cadrul