Facultatea: Utilaj Tehnologic

Specializarea: Utilaj Tehnologic pentru Construcii

25.07.2013

Caiet de practic
Anul I

Rusu Mihail

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

CUPRINS: Norme de tehnica securitii muncii Turnarea Deformarea Plastic Tratamente Termice Sudarea Strunguri, Generaliti, Clasificare Maini de Gurit Maini de Alezat Maini de prelucrat prin Rabotare Maini de Mortezat Maini de Rectificat Maini de Frezat Maini-unelte Agregate Aparate de msur i control S.C. Girueta S.A. Griro Celpi

NORME DE TEHNICA SECURITII MUNCII

DEFINIII
Securitatea muncii reprezint un ansamblu de aciuni i msuri tehnice sanitare i organizatorice avnd ca scop ocrotirea vieii i sntii celor ce muncesc n timpul procesului de producie i asigurarea unor condiii optime de lucru, prin cunoaterea i nlturarea tuturor elementelor care pot aprea n procesul de munc, susceptibile s provoace accidente i mbolnviri profesionale. Pentru nsuirea i aplicarea temeinic a msurilor i normelor de protecia muncii sunt necesare cunotine teoretice i practice, att de ordin general, ct i specifice procesului de producie. n orice proces ce implic aciuni practice este necesar s interacioneze patru elemente, care se influeneaz reciproc: - factorul uman; - sarcina de munc; - mijloace de producie; - mediul de munc. Pentru ca o activitate practic s se desfoare, nu este suficient ca aceste elemente s existe, de sine stttoare, n spaiu i la momente de timp diferite. Ele trebuie s coexiste i s intre n relaii unele cu altele, tocmai n scopul realizrii activitii respective. Toate cele patru elemente care intervin n procesul practic alctuiesc un sistem n care fiecare element trebuie s-i pstreze starea normal. Abaterea de la starea normal a cel puin unuia din elemente constituie o disfuncie a sistemului i are drept consecine un accident. Accidentul profesional se produce n cazul unei abateri lente repetate. Cauzele acestor abateri se regsesc la nivelul fiecrui element. Accidentele frecvente ce pot s apar n timpul executrii unei lucrri practice ntr-un laborator sau atelier de profil electric sunt urmtoarele: rniri, electrocutri, arsuri. 9.2. FACTORII DE RISC DE ACCIDENTARE La general, accidentele profesionale ce pot avea loc n timpul desfurrii activitilor de producie au cauze numeroase i complexe, influenate de toi factorii care intervin n procesul muncii. Orientativ, ele pot fi grupate, dup natura lor, n dou mari grupe: cauze tehnice i cauze organizatorice. Cauze tehnice: - starea tehnic necorespunztoare a instalaiilor i echipamentelor electrice; - lipsa dispozitivelor de protecie, a aparaturii de control i semnalizare sau starea lor necorespunztoare; - defecte de structur sau lipsuri constructive la lucrrile de construcii montaj. Cauze organizatorice: - lipsa instructajului de protecia muncii; - organizarea necorespunztoare a locului de munc sau a procesului de desfurare a activitilor practice; - condiii necorespunztoare a mediului de lucru (insuficiena volumului i a suprafeei locului de munc, iluminat necorespunztor, temperatur nalt sau sczut a aerului, zgomot, etc); - manipularea necorespunztoare a mijloacelor de producie, nerespectarea regulilor de circulaie n spaiul de desfurare a activitii; - nerespectarea disciplinei i a normelor de securitatea muncii; - regim neraional de munc, solicitarea excesiv a executanilor. La acestea se pot aduga anumite stri ale executanilor, cum ar fi oboseala fizic, nervoas, starea afectiv necorespunztoare etc, care pot conduce i ele la producerea accidentelor profesionale. CAZURI DE ELECTROCUTARE n cazul n care omul atinge simultan dou corpuri bune conductoare de electricitate ntre care exist o diferen de potenial electric (mai mare de 40V), de exemplu dou conductoare neizolate, corpul su va fi

strbtut de un curent electric, accident care se numete electrocutare. Deci electrocutarea sau ocul electric se datoreaz atingerii unor elemente conductoare aflate sub tensiune. Electrocutarea poate avea loc prin atingeri directe sau indirecte. Clasificarea n atingeri directe i indirecte este justificat de modul de aprare al omului i de mijloacele de protecie folosite.

Turnarea
Piesele-semifabricat turnate trebuie sa aib o astfel de forma nct sa prentmpine posibilitatea apariiei diferitelor defecte in timpul turnrii care ar face imposibila prelucrarea prin achiere sau, oricte precauii ar fi luate la prelucrarea prin achiere, sa rezulte in final piese finite care sa nu-si poat ndeplini rolul funcional pentru care au fost proiectate. Pentru piesele-semifabricat turnate se recomanda urmtoarele: - planul de separaie este economic sa fie un plan drept, cu un contur simplu si pe cat posibil plan de simetrie. Un plan de separaie in trepte mrete costul manoperei si complica sculele iar uneori poate conduce la dezaxarea pieseisemifabricat; - adaosurile de inclinare, tehnologice si de prelucrare sa fie cat mai mici posibile deoarece ele vor fi ndeprtate in urma prelucrrii prin achiere si vor constitui deeuri sub forma de achii conducnd la costuri suplimentare; -maselotele sa fie amplasate in zonele cele mai groase ale piesei pentru a evita apariia golurilor de contracie si pentru permite o solidificare dirijata fr defecte de umplere a piesei-semifabricat; - mrimea adaosurilor tehnologice ce apar la amplasarea maselotelor sa fie cat mai mica dar sa asigure o solidificare dirijata si sa evite apariia golurilor de contracie si a nodurilor termice; - colturile si muchiile pieselor-semifabricat trebuie sa fie rotunjite pe ambele fete deoarece partea exterioara a colturilor si muchiilor se rcete mai repede dect zona interioara corespondenta putnd conduce la aparii golurilor de contracie interioare; - unghiurile si inclinaiile pereilor sa fie cat mai mari deoarece efectul nodurilor termice creste cu micorarea unghiurilor; - interseciile de perei trebuie sa se fac dup unghiuri drepte pentru a se evita ngroarea si apariia de noduri termice, respectiv goluri de contracie. - in zona de racordare a nervurilor sau a pereilor interiori nu trebuie sa rezulte o acumulare de material deoarece aceasta constituie nod termic si poate conduce la apariia golurilor de contracie; - numrul de nervuri sau de perei interiori care se intersecteaz intra-un singur punct trebuie sa fie cat mai mic, pentru a se evita ntrzierea solidificrii si apariia retasurilor interne; - grosimea peretelui piesei trebuie sa fie cat mai uniforma, raportul seciunilor nu trebuie sa depeasc valoarea 1:2, trecerile sa se fac progresiv si nu brusc; - gurile cu diametrul < 20 mm, nu se vor realiza prin turnarea cu miezuri deoarece este mai economica prelucrarea ulterioara prin gurire, iar zonele cu guri strpunse trebuie ntrite folosind bosa jele, deoarece ele constituie concentratori de tensiune; - zonele cu roaje sau proeminente sa nu constituie factori favorizani pentru apariia nodurilor termice respectiv a golurilor de contracie; - optimizarea formei piesei-semifabricat obinuta prin turnare se face innd cont ca trebuie realizare: uurarea modului de formare si dezbatere; solidificarea dirijata in forma de turnare; adaosurile de prelucrare, tehnologice si de inclinare cat mai mici si reducerea efectelor contraciei de solidificare, in special tensiunile interne; - modificarea formei constructive a piesei -semifabricat obinuta prin turnare in aa fel nct sa permit uurarea prelucrrilor ulterioare ale piese; Piesa analizata ndeplinete condiiile de turnare, deci are o tehnologi citate buna pentru a putea fi obinut semifabricatul prin turnare. De corecta execuie a formelor de turnare depinde in cea mai mare msura calitatea piesei turnate, deoarece prin metoda de formare folosita se influeneaz nemijlocit: calitatea suprafeei piesei turnate; precizia dimensionala a piesei; compactitatea masei metalice; structura de cristalizare a aliajului turnat; preul de cost al piesei fabricate. Procesul tehnologic de obinere a pieselor prin turnare in forme temporare presupune realizarea urmtoarelor etape: - prepararea amestecului de formare si a amestecului de miez; - realizarea modelului si a cutiilor de miez, pe baza desenului piesei brut turnate sau a desenului de execuie a modelului si a cutiilor de miez; - realizarea formei de turnare si a miezurilor; - asamblarea formelor si a miezurilor in forma; -elaborarea aliajului, transportul si alimentarea formelor, tratamente aplicate la umplerea formei, solidificarea piesei; -dezbaterea formelor, extragerea piesei solidificate si scoaterea miezurilor din piesa; - separarea reelei de turnare si a maselotelor, curirea; - tratamente termice si de suprafaa; - controlul final al piesei, remedierea defectelor;

-marcarea, conservarea, depozitarea, ambalarea si livrarea ctre beneficiar. ntocmirea desenului piesei brut turnate In vederea ntocmirii desenului piesei brut turnate trebuie parcurse urmtoarele etape: 1. stabilirea metodei de formare: in cazul produciei de unicate si de serie mica se recomanda ca operaia de formare sa se execute manual; 2. stabilirea poziie de turnare: poziia piesei in forma de turnare si suprafaa de separate a acesteia trebuie sa asigure: calitatea solicitata a piesei turnate, consumuri minime pentru realizarea si prelucrarea mecanica. La alegerea poziiei de turnare in forma trebuie sa se tina seama de urmtoarele recomandri: la turnarea pieselor de forma complicate, prile cele mai importante trebuie sa fie amplasate in parte inferioara a formei, cunoscnd faptul ca incluziunile de nisip, zgura si gaze au tendina de ridicare spre prile superioare ale piesei; 3. alegerea planului de separaie: pentru extragerea modelului din forma, acesta se realizeaz din doua sau mai multe buci. In cazul piesei studiate planul de separaie a fost ales planul foii. 4. stabilirea adaosurilor de prelucrare, Ap: adaosurile de prelucrare se prevd pe toate suprafeele piesei ale cror precizii dimensionale si rugoziti nu pot fi obinute prin turnare. Mrimea adaosului de prelucrare depinde de urmtorii factori: de natura aliajului care se toarn, in general adaosurile de prelucrare la piesele turnate din otel fiind cu circa 50% mai mari dect la cele din fonta, iar la piesele din fonta sunt mai mari dect la cele din aliaje neferoase; poziia suprafeei: datorita faptului ca incluziunile de nisip si de zgura se aduna la partea superioara a piesei, aici trebuie prevzut un adaos de prelucrare mai mare dect pe suprafeele de jos sau laterale; metoda de formare: la formarea manuala modelul se ciocnete, pentru a se desprinde de amestecul de formare. Din aceasta cauza cavitatea obinuta are dimensiuni m mari dect dimensiunile modelului, ceea ce face ca adaosurile de prelucrare si fie mai mari la piesele formate manual, dect la cele formate mecanizat, dimensiunea piesei: sub aciunea temperaturii aliajului lichid, pereii formei se pot deforma, iar ca urmare, pereii piesei turnate prezinta ondulaii sau denivelri; in toate cazurile deformrile sunt mai pronunate la piesele cu dimensiuni mari; din aceasta cauza adaosurile de prelucrare cresc cu dimensiunea piesei turnate. 5. stabilirea adaosurilor tehnologice, At: se prevd pe toate suprafeele a cror configuraie sau poziie nu poate fi obinuta direct din turnare sau in vederea creterii tehnologi citaii piesei turnate. Adaosurile tehnologice se plaseaz: in scopul evitrii formarii retasurilor, urmrind-se eliminarea nodurilor termice interioare la piesa brut turnata; atunci cnd apar dificulti la executarea gurilor, canalelor, adnciturilor sau a pereilor subiri ai piesei ce trebuie turnata; sub forma de nervuri pe piesa turnata pentru a evita apariia crpturilor sau sa mpiedice deformarea piesei la rcire. 6. stabilirea adaosurilor de inclinare: pentru uurarea extragerii modelului din forma, se admite ca pereii perpendiculari pe planul de separaie sa fie construii cu inclinri, aa-numite inclinri constructive, chiar daca nu sunt prevzute pe desenul piesei finite. 7. stabilirea racordrilor constructive: racordrile constructive sunt rotunjiri ale unghiurilor interioare sau exterioare intre doi perei ai piesei turnate. Scopul racordrilor constructive este multiplu: de a preveni formarea nodurilor termice; de a preveni ruperea formei la extragerea modelului. ntocmirea desenului modelului Construcia desenului modelului se face pornind de la desenul piesei brut turnate, care se completeaz cu adaosurile de contracie si cu mrcile pentru susinerea miezurilor. Modificarea volumului si implicit, a dimensiunilor, care are loc la nclzirea sau rcirea aliajelor metalice, nu poate fi eliminata, ea avnd loc ca urmare a proprietilor fizice, specifice fiecrui aliaj. Aceasta modificare de volum poate si trebuie sa fie compensate (sau diminuata) in cadrul proiectrii tehnologiei de turnare prin aplicarea adaosului de contracie. Contracia pieselor la solidificare si rcire depinde de viteza de rcire in poriunea respectiva, de compresibilitatea formei, de existenta anumitor armaturi in forma, de frnarea contraciei de ctre maselote, de temperaturi de turnare a aliajului precum si de o serie de ali factori. Modelele nu se pot construi absolut exacte, conform cotelor de pe desen, orict atenie s-ar acorda la confecionarea lor. In plus, urmrirea construirii unui model deosebit de precis mrete preul de cost in mod nejustificat. De aceea, se admite in practica construcia de modele cu anumite tolerante. De corecta execuie a formei de turnare depinde in cea mai mare msura calitatea piesei turnate deoarece prin metoda de formare folosita se influeneaz nemijlocit: calitatea suprafeei piesei turnate; precizia dimensionala; compactitatea masei metalice; structura de cristalizare a aliajului turnat; preul de cost al piesei fabricate.

Proiectarea si construcia cochilei Cochila reproduce forma si configuraia piesei turnate, la dimensiuni majorate corespunztor cu valoarea contraciei liniare a materialului turnat. Pe lng configuraia interioara a cavitaii generatoare a piesei din forma de turnare, proiectantul formelor permanente (cochilelor) trebuie sa aib in vedere rezolvarea urmtoarelor probleme: -dimensionarea optima a grosimii pereilor, astfel nct sa se asigure att solidificarea in bune condiii a piesei cat si durabilitatea maxima a cochilei; - evacuarea eficientei a gazelor din cavitatea cochilei; - nchiderea si etanarea semi cochilelor; - deschiderea semi cochilelor si extragerea uoara a piesei; - asamblarea si extragerea miezurilor permanente. La construcia cochilelor trebuie avut in vedere in primul rnd grosimea pereilor cochilelor care se determina din calculul tehnic, pornind de la ipoteza ca ntreaga cantitate de cldura cedata de aliajul lichid este preluata de forma metalica. O determinare rapida a grosimii peretelui cochilei se poate face cu ajutorul unor relaii empirice, plecnd de la grosimea minima a peretelui piesei tunate, sif = k . sp,[mm], unde: sif este grosimea minima a peretelui formei de turnare, in mm; sap este grosimea medie a peretelui piesei turnate, in mm; k - coeficient de corecie (k<1). O grosime mare a peretelui cochilei duce la acumularea mare a cldurii in partea interioara a acesteia, cauznd apariia tensiunilor termice si fisurarea cochilei, iar o grosime prea mica a peretelui duce la deformarea si oxidarea acesteia. Poziia piesei in cochila trebuie sa permit umplerea linitita a cavitaii de turnare. De regula, piesele se aaz vertical, iar alimentarea cavitaii de turnare se face in sifon. Dimensiunile minime recomandate pentru configuraia interioara a cochilei sunt: distanta dintre cavitile pieselor (daca se executa o cochila cu mai multe locauri de turnare) sa fie de 10-20 mm; distanta dintre piciorul plniei si cavitatea generatoare a piesei: 25-30 mm; distanta dintre cavitatea generatoare a piesei si marginea exterioara a formei, 25-30 mm; distanta dintre canalele reelei de turnare si marginea exterioara a formei, 75-100 mm; distanta dintre cavitatea de turnare si poziia plniei de turnare 40-65 mm. Evacuarea gazelor din cavitatea cochilei metalice se face prin rsufltori, a cror amplasare este similara celor folosite la formele temporare. Rsufltorii se executa de forma tronconica cu baza in planul de separaie, avnd seciunea ovala, pentru a uura extragerea din forma. Dimensionarea rsufltorilor se face punnd condiia ca viteza de evacuare a gazelor sa fie superioara vitezei de umplere a cavitaii formei de turnare. Construcia cochilelor trebuie sa asigure nchiderea sigura si etana.

Pentru micorarea vitezei de rcire, cat si pentru protecia cochilei de aciunea directa a metalului lichid, suprafaa de lucru a cochilei se acoper cu un strat subire de vopsea. Cochilele se fac din buci articulate cu balamale si nmuietoare. Formele permanente metalice pentru piesele simple se executa din doua buci. Materialul din care se fac cochilele este in general de calitate superioara pentru ca sa reziste la aciunea coroziva a metalului turnat si la temperaturile ridicate ale acestuia.

Deformare plastica
Deformarea plastica este metoda de prelucrare dimensionala fr achiere prin care, in scopul obinerii unor semifabricate sau produse finite, se realizeaz deformarea permanenta a materialelor fr fisurare, prin aplicarea forelor exterioare. Avantajele metodei de prelucrare a metalelor prin deformare sunt: -mbuntirea proprietilor din cauza structurii mai omogene sau mai dense care rezulta in urma acestor prelucrri; - consumul minim de material: - precizia mare de prelucrare mai ales la rece; - reducerea duratei prelucrrii ulterioare prin achiere; - posibilitile de obinere a unor forme complexe cu un numr minim de operaii si manopera simpla; - mrirea productivitii muncii. Necesitatea aplicrii unor forte mari pentru deformare, face ca investiiile iniiale sa fie mari, ceea ce poate fi considerat ca un dezavantaj al acestei metode. Procedeul de deformare plastica acceptabil pentru piesa studiata este forjarea libera, procedeu ce trebuie folosit numai in cazul pieselor foarte mari, care pentru matriare depesc puterea utilajului sau a pieselor ce se executa in serie mica sau sunt unicate. Forjarea permite realizarea celor mai variate forme de piese, de la cele mai simple pana la unele complexe, cu mase variind de la cteva sute de grame pana la sute de tone. Pe lng faptul ca permite obinerea unor piese cu forme si dimensiuni variate, asigura si mbuntirea substaniala a proprietilor mecanice ale materialului, fapt ce face ca procedeul sa se utilizeze si pentru obinerea unor piese care in exploatare vor fi supuse la solicitri deosebit de mari: arbori in trepte, axe, biele, arbori cotii, supape etc. Pentru realizarea unei piesei prin forjare libera trebuie parcurse urmtoarele etape: ntocmirea desenului piesei brut forjate Construcia desenului piesei brut forjate se realizeaz pornind de la desenul de execuie al piesei finite, pe care se trec: 1. adaosurile de prelucrare, AP: se prevd pe toate suprafeele a cror precizie dimensionala si rugozitate nu poate fi obinuta direct din forjare libera. Mrimea adaosurilor de prelucrare si abaterile limita la semifabricatele forjate liber se stabilesc in funcie de dimensiunile transversale si de lungimea maxima piesei finite, precum si de tipul piesei. 2. adaosurile tehnologice, At: se amplaseaz pe toate suprafeele ce nu pot rezulta din forjarea libera sau in vederea creterii tehnologi citaii la forjare. 3. adaosurile de debitare, Ad: se prevd la capetele arborelui si au maxim 15; 4. racordrile constructive, Rac: racordrile constructive sunt rotunjiri ale unghiurilor interioare sau exterioare intre doi perei ai piesei forjate.

Desenul piesei brut forjate Stabilirea masei semifabricatului iniial Masa semifabricatului iniial must, la nceputul prelucrrii prin forjare se calculeaz cu relaia: must = moft + m + m d + m cp+ mapa + m at + m rac in care: moft -este masa piesei finite; m-masa pierderilor prin ardere, care este cuprinsa intre 1 - 3% din masa piesei finite; md-masa pierderilor prin debitare; mic - masa pierderilor cu capetele de prindere; mapa- masa pierderilor prin adaosul de prelucrare; mat-masa pierderilor prin adaosul tehnologic; marc- masa pierderilor prin racordrile constructive. Masa piesei finite se calculeaz cu relaia: moft = . V in care este densitatea materialului, iar V este volumul piesei finite. Volumul se calculeaz dup mprirea piesei in corpuri geometrice simple. Densitatea otelului este = 7,85 kg/dm3. Pentru cilindru volumul se calculeaz cu relaia: V = . R2 . h. V = Vas = (V1 - 2V4 ) + (V2 - 2V5 - 2V6 ) + (V3 - 2V4 ). Calculnd, rezulta pentru piesa finita urmtorul volum: V = (25000 - 2*250 ) + (35000 - 2*160 - 2*250 ) + (25000 - 2*250 ) = 85000 - 1820 = 79282,4 mm3 moft = . V = 7,85 . 0,079282 = 0,622kg Alegerea semifabricatului iniial Ca semifabricate iniiale pentru forjarea libera se folosesc lingourile turnate, pentru piesele de dimensiuni mari, barele sau plcile turnate continuu pentru piesele de dimensiuni medii, sau semifabricate laminate pentru piese de dimensiuni mici. Debitarea semifabricatului la dimensiuni In seciile sau atelierele de debitare se utilizeaz mai multe metode de debitare, cele mai rspndite fiind: debitarea prin forfecare, debitarea cu ferstrul, debitarea prin rupere si debitarea cu flacra. Fora maxima, F, in funcie de care se alege utilajul de debitat, este data de relaia: F = r-S in care: S este suprafaa forfecata; ar - rezistenta la forfecare (ar 0,8. Rar ) Cele mai utilizate maini pentru forfecarea semifabricatelor laminate destinate forjarii sunt presele si foarfecile de diverse tipodimensiuni. Cum in general atelierele de debitare au in dotare utilaje care pot dezvolta, in funcie de mrimea lor, forte diferite, alegerea celui la care urmeaz sa se debiteze un anumit semifabricat, se poate face pe baza diagramei de lucru a utilajului respectiv. Controlul iniial naintea nceperii operaiilor de forjare este recomandat sa se execute operaia de control defectoscopia nedistructiv, pentru punerea in evidenta a eventualelor defecte interne ale semifabricatului (fisuri, crpturi, suprapuneri de material, incluziuni, defecte de tipul fulgilor etc). Alegerea metodei de control se face in funcie de natura materialului semifabricatului si de echipamentele de control ale ntreprinderii.

Tratamentul termic iniial

In scopul mbuntirii deformabilitii materialului semifabricatului se poate efectua un tratament termic de recoacere de nmuiere. Recoacerea de nmuiere (globulizare) se poate realiza in mai multe variante. Procedeul cel mat simplu de recoacere este nclzirea pana la o temperatura sub punctul Ac1, de pe diagrama de echilibru Fe-C, de obicei 680-720C; meninere 210 ore; rcire lenta cu cuptorul. Stabilirea parametrilor regimului de nclzire

In vederea forjarii, materialele metalice trebuie sa aib o deformabilitate ridicata. Acest lucru impune ca plasticitatea sa fie maxima, iar rezistenta la deformare minima. Pentru atingerea acestui deziderat semifabricatele destinate forjarii se nclzesc. Pentru stabilirea regimului termic la forjare trebuie determinai urmtorii parametrii: temperatura de nceput si de sfrit de deformare, viteza de nclzire, durata de meninere si mediul de nclzire. Temperatura la care se efectueaz forjarea influeneaz tensiunile interne existente in material. Astfel, daca temperatura de sfrit de forjare este suficient de mare, tensiunile se echilibreaz prin temperatura proprie din piesa forjata. Daca, forjarea se termina la o temperatura prea sczut, atunci tensiunile interne nu se echilibreaz. Viteza de nclzire depinde de o serie de factori, cum ar fi: tipul instalaiei de nclzire folosita, proprietile fizice ale materialului, starea naturala nainte de nclzire, temperatura din spaiul de lucru al cuptorului, aciunea reciproca dintre mediul de nclzire si material etc. Din punct de vedere economic este de dorit ca viteza de nclzire sa fie cat mai mare, ns ea este limitata de pericolul apariiei crpturilor ca urmare a dilatrii diferite a straturilor de material situate pe direcia de transmitere a cldurii. Viteza de nclzire trebuie sa fie in concordanta cu compoziia chimica a otelului. Durata nclzirii este un parametru care depinde de ceilali doi enumerai mai sus. In principal ns durata nclzirii depinde de forma si dimensiunile semifabricatelor, de modul de aezare a acestora pe vatra cuptorului si de tipul instalaiei de nclzire. In practica, pentru determinarea rapida a duratei nclzirii , se utilizeaz relaia: ar = k1 . k2 . dud [h] in care:k1 este un coeficient ales in funcie de masa semifabricatului, k1 = 10 20; k2 -coeficient in funcie de modul de amplasare a semifabricatelor pe vatra cuptorului; k2 = 1 4; d- grosimea sau diametrul semifabricatului, in m. nclzirea se realizeaz in cuptoare de nclzire cu flacra sau in cuptoare electrice. Alegerea utilajului de forjare libera In practica, pentru forjarea libera se folosesc presele cnd fora necesara depete 500000 dan, respectiv pentru deformarea semifabricatelor cu diametrul mai mare de 500 mm. Pentru valori mai mici se recomanda ciocanele, care au de obicei masa parii cazatoare pana la 5000 kg, cel mai frecvent pana la 3000 kg. Pentru alegerea utilajului trebuie calculate fora necesara operaiei de ntindere prin forjare libera. Aceasta se determine cu relaia: F = Rd . l0 . b0 [dan] in care: Rd este rezistenta la deformare, in dan/mm2; l0 - lungimea iniiala a poriunii din semifabricat, in mm; b0 - limea iniiala a semifabricatului, in mm. Daca ntinderea se efectueaz pe utilaje care lucreaz cu lovituri de soc (ciocane) atunci masa parii cazatoare, G, se determina cu relaia: G = (2g/v2) . Rd V l(S0/S) in care: g este acceleraia gravitaionala; v - viteza de impact dintre scula si material ( v = 6 8m/s); - randamentul utilajului (0.85 0,95); Rd - rezistenta la deformare, in dan/mm2. (Rd = 46daN/mm2); V - volumul de material prins intre nicovale la o deformare, in mm; S0 /S- raportul seciunilor transversale ale semifabricatului. Forjarea propriu-zisa Forjarea libera se face pe verticala, semifabricatul fiind aezat pe nicovala ciocanului si lovit de un berbec, direct sau prin intermediul unei scule speciale aplicat succesiv, in pauzele micrii de avans. Pentru realizarea corecta a unei operaii de ntindere, trebuie avute in vedere urmtoarele aspecte: prima trecere trebuie realizata cu presiuni mai mici de 50% din gradul de reduce admis la forjare, pentru a evita fisurile si crpturile; pentru a evita formarea suprapunerilor de material trebuie ca lungimea de prindere sa fie mai mare dect reducerea pe nlime; - pentru evitarea fisurrii se recomanda ca forjarea sa se fac cu scule profilate. Vitezele de deplasare a pieselor trebuie sa fie destul de mari, fiind necesara o corelare buna intre deplasarea piesei si aplicarea forei. Forjarea libera este o prelucrare cu productivitate foarte sczut; se realizeaz prin deplasarea succesiva a semifabricatului cu micri de avans corelate cu micrile berbecului, ceea ce face sa fie totodat o prelucrare dificila si cu condiii grele pentru operator. Curirea In urma procesului de deformare, dar mai ales in timpul nclzirii, piesele forjate rmn la suprafaa cu arsuri si alte defecte superficiale, motiv pentru care se supun operaiei de curire. Pentru aceasta se folosesc tobe rotative (pentru piese mici si mijlocii), instalaii de curire cu jet de alice (pentru piese mici si mijlocii), instalaii de sablare (pentru orice tip de piesa), instalaii de decapare chimica etc. Tratamentul termic final Se poate efectua o recoacere de detensionare, pentru micorarea tensiunilor interne acumulate in timpul forjarii. Pentru piesele din otel se recomanda nclzirea lenta a pieselor pana la temperatura de 650 - 700C, meninerea 1h/25 mm de grosime maxima a seciunii piesei urmata de rcirea cu cuptorul pana la 200- 300C, iar apoi rcirea in aer. Controlul final

Se efectueaz controlul dimensional al piesei si un control nedistructiv. Ambalare si trimitere la seciile de prelucrri mecanice

Sudarea
Sudarea prin frecare cap la cap + forjarea in matria . Obinerea pieselor-semifabricat prin combinarea diferitelor metode de semifabricate mbina avantajele si dezavantajele fiecrei metode in parte. Sudarea prin frecare cap la cap consta in aducerea in stare plastica a capetelor elementelor ce urmeaz a fi mbinate datorita frecrii de contact asigurata de micarea relativa dintre elemente si existenta unei forte de apsare iniiala. In momentul atingerii temperaturii necesare curgerii plastice a materialului se aplica o fora suplimentara de refulare concomitent cu ntreruperea micrii de rotaie. In urma solidificrii cordonului de sudura rezulta mbinarea sudata. Ca avantaje ale sudarii prin frecare cap la cap pot fi enumerate: - posibilitatea obinerii unor piese-semifabricat cu proprieti total diferite in zone diferite; - realizarea unor nsemnate economii de materiale. Ca dezavantaje ale acestei metode se pot enumera: - necesitatea prelucrrii precise a capetelor elementelor ce urmeaz a fi mbinate astfel nct sa se asigure perpendicularitatea suprafeelor frontale fata de axa de rotaie; - costul utilajului necesar sudarii. Pentru a se putea alege procedeele tehnologice acceptabile de realizare a piesei-semifabricat este necesara o analiza succinta a procedeelor tehnologice posibile care permit obinerea acesteia. Tehnologicitatea piesei-semifabricat sudate Prin Tehnologicitatea construciei sudate se nelege acea forma prin care se asigura confecionarea sa raionala, cu aplicarea procedeelor tehnologice de sudare cunoscute, de nalta productivitate si care uureaz mecanizarea si automatizarea proceselor de execuie a structurilor sudate. Proiectarea formei constructive a pieselor-semifabricat obinute prin sudare trebuie sa tina cont de o serie de cerine specifice acestui procedeu tehnologic, de volumul de producie ce trebuie realizat si de comportarea in exploatare, aa fel nct adaosurile de prelucrare prin achiere sa fie cat mai mici, si sa fie prentmpinata apariia diferitelor defecte specifice procedeului. Pentru proiectarea formei construciei pieselor-semifabricat sudate se recomanda urmtoarele: - deminarea sudabilitii materialelor din care este alctuita piesa sau construcia sudata deoarece funcie de aceasta se vor determina: tehnologia de sudare; procedeul de sudare; posibilele defecte ce pot apare in timpul si dup realizarea sudurilor; posibilele adaosuri de prelucrare ce urmeaz a fi ndeprtate prin achiere. Sudabilitatea unui material este proprietatea tehnologice definita de aptitudinea acestuia de a forma o mbinare nedemontabila prin sudare, in anumite condiii date, care sa corespunda condiiilor impuse in exploatare din trei puncte de vedere: metalurgic, constructiv si tehnologic. Sudabilitatea este condiionata att de proprietile materialului (compoziie chimica, structura, stare, tehnologia de prelucrare ulterioara etc.) cat si de modul in care se realizeaz mbinarea sudata (configuraia geometrica, schia structurii, concepia mbinrii sudate, procedeul tehnologic, volumul de producie si execuia propriu-zisa). Comportarea metalurgica la sudare se refera la transformrile structurale si schimbrile proprietilor fizice, chimice si mecanice care au loc in mbinarea sudata. Comportarea constructiva la sudare se refera la influenta configuraiei geometrice a ansamblului sudat si a sudurilor asupra rezistentei la solicitri termice si corozive. Comportarea tehnologica la sudare se refera la complexitatea condiiilor tehnologice ce trebuie ndeplinire in faza de pregtire si de execuie a sudurii, precum si in fazele de tratament termic si prelucrarea dup sudare. Pentru determinarea comportrii la sudare a unui metal sau aliaj nu exista o metoda cantitativa tiinifica, existnd ns o serie de criterii si prescripii pentru aprecierea ei. O metoda general valabila de apreciere calitativa a comportrii la sudare este determinarea duritii in zona influenata termic si de apreciere cantitativa este determinarea coninutului de carbon echivalent ce pune in evidenta influenta fiecrui element de aliere. - pregtirea rostului mbinrii prin prelucrarea marginilor pieselor de sudat sa permit ptrunderea completa a sudurii pe ntreaga grosime a piesei, sa evite diferenele de seciune si sa reduc la minimum adaosurile de prelucrare prin achiere; - conceperea variantei constructive in aa fel nct sa se evite apariia tensiunilor interne si a deformaiilor dup sudare sau in timpul exploatrii. Pentru reducerea tensiunilor si a deformaiilor datorita sudurii trebuie luate urmtoarele masuri: folosirea unui regim de sudare si aplicarea unei ordini de sudare bine deminata; folosirea cererii deformaiilor mecanice inverse; proiectarea raionala a construciilor sudate si a mbinrilor sudate in aa fel nct sa nu fie suduri suprapuse si pe cat posibil, sa fie aezate simetric in seciunea transversala a elementelor sudate; folosirea dispozitivelor de sudare, care fie ajuta la aplicarea unor tehnologii raionale denudare, fie mpiedica deformarea elementelor sudate; aplicarea unor tratamente termice nainte si dup sudare, mai ales la elementele sudate de seciune mare; - evitarea pe cat posibil a apariiei defectelor in mbinrile sudate (crpturile, fisurile, porii, suflurile, incluziunile, lipsa de ptrundere, lipsa de topire, supranclzirea, arderea, formarea unor compui cu fragilitate ridicata si rezistenta mica la coroziune, limea neregulata a custurii, supranlarea si convexitatea

excesiva, abateri ale poziiei relative, crestturi, retasuri, deformaii etc.) printr-o proiectare corecta a formei constructive, o tehnologie corespunztoare, o alegere corecta a materialului de adaos si evitarea totala a greelilor de execuie; - proiectarea si execuia construciilor sudate necesita luarea in considerare a particularitilor caracteristice ale mbinrii sudate si acordarea unei atenii deosebite problemelor tehnologice de realizare a preciziei cerute de (adaosurilor de prelucrare minime si micorrii cntaii de material ce trebuie turnat sau deformat plastic, forjat, matriat, laminat etc.; rezistenta mai mare) rolul funcional; - conceperea unor structuri sudate cat mai flexibile, astfel nct efectul negativ al tensiunilor remanente generate de ctre deformaiile termice formate sa fie cat mai mic posibil sau complet nlturat; - evitarea aglomerrii sau intersectrii de cordoane de sudura si a trecerilor brute de la o seciune la alta (concentratori de tensiune) in zonele puternic solicitate ale construciei sudate; - numrul de treceri pentru formarea cordoanelor de sudura si mai ales a acelora executate pe antier sa fie cat mai mic posibil; - orientarea elementelor in construit sudata sa fie astfel aleasa nct direcia forei de solicitare sa coincid cu direcia liniilor de curgere de la deformarea plastica a pieselor-semifabricat ce compun construcia sudata; - realizarea mbinrilor, sudate, pe cat posibil, numai cu cordoane continue de sudura, chiar daca condiiile de rezistenta nu impun acest lucru; - evitarea mbinrilor sudate cu concentratori puternici de tensiuni prin folosirea unor raze de racordare mari sau prin prelucrarea corespunztoare a zonei adiacente cordonului de sudura; - evitarea mbinrilor realizate cu cordoane convexe de sudura, deoarece acestea favorizeaz formarea unor concentratori puternici de tensiuni remanente; - se va alege ordinea optima de realizare a cordonului de sudura la elementele componente ale construciei sudate pentru ca deformaiile termice si torsiunile remanente sa fie minime, evitnd-se folosirea ulterioara a unor tratamente termice de detensionare sau normalizare care conduc la creterea preului de cost si la apariia altor categorii de defecte; - in cazul unor solicitri perpendiculare pe cordonul de sudura se vor alege numai mbinrile cap la cap; - adoptarea unor forme geometrice pentru elementele construciei sudate si a calitii materialului astfel nct sa se anihileze efectul negativ al comentatorului de eforturi maxime asupra rezistentei la solicitrile din exploatarea construciei sudate proiectate (se vor alege materiale cu tenacitate ridicata). Se poate concluziona ca procedeul tehnologic de sudare manuala nu este adecvat realizrii piesei suport. Strunguri. Generaliti. Clasificare Strungul se numr printre cele mai vechi maini-unelte si totodat este una dintre cele mai rspndite in industria constructoare de maini .mbuntirea continua att a construciei , cat si a posibilitilor de utilizare a strungurilor de la formele cele mai simple , care aveau o utilizare extrem de restrnsa , la construciile moderne astzi, cu largi posibiliti de utilizare , au determinat desigur progresele realizate in toate ramurile industriei metalurgice prelucrtoare Strungul servete pentru prelucrarea prin achiere a diferitelor tipuri de piese. Prelucrarea pe aceste maini se executa prin combinarea a doua micri si anume: micarea de rotaie ( micarea principala de achiere ) executata de piesa prinsa si antrenata de arborele principal; micarea de avans , care poate fi longitudinala la prelucrarea suprafeelor cilindrice , transversala la prelucrarea suprafeelor plane si combinaii intre acestea doua la prelucrarea suprafeelor conice sau profilate ( de revoluie ).Cu o serie de perfecionri de ordin cinematic si constructiv aduse ntr-o lunga perioada devoluie a construciei strungurilor , forma lor actuala permite executarea unei game largi de lucrri. Operaia caracteristica este cea de strunjire dar se pot executa si alte tipuri de operaii cade exemplu: guriri, alezri cu alezorul sau cu cuitul , rectificri , chiar frezari daca freza este prinsa in arborele principal , iar semifabricatul pe sania transversala sau direct pe crucior . Clasificarea strungurilor. Strungurile se clasifica dup diverse criterii. Dup Calitatea suprafeei si precizia dimensionala ( strunguri de degroare, de finisare ) , dup precizia( strunguri cu precizie normala , de precizie ), dup gradul de universalitate ( strunguri universale, specializate si speciale), dup gradul de automatizare ( strunguri cu comanda manuala ,semiautomate si automate) , dup poziia arborelui principal ( strunguri orizontale si verticale sau carusel ) , dup numrul arborilor principali ( strunguri monoax sau multiaxial).Strunguri normale Caracteristic la aceste strunguri este poziia orizontala a arborelui principal , avansul longitudinal continuu si universalitatea prelucrrilor pe care le poate executa .Strungul normal se utilizeaz de preferina in sculrii , ateliere de reparaii si in general in uzinele cu o producie individuala variata. Necesitatea prelucrrii unei game foarte variate de lungimi si dimensiuni , de caliti de materiale , la care se mai daga calitatea suprafeelor ( rugozitatea ) si precizia de prelucrare , condus la fabricarea diferitelor mrimi longitudinale , capabile sa satisfac aceste cerine. Inerenta ns construcia lor difer foarte Putin. Parametrii caracteristici principali ai strungului universal sunt: distanta maxima intre vrfuri , care indica lungimea maxima a semifabricatului ce se poate prelucra intre vrfuri:- diametrul maxim ce se poate prelucra deasupra ghidajelor ( Da) , deci cnd piesa este prinsa numai in platou ( mandrin);- diametrul maxim ce se poate prelucra deasupra saniei transversale ( Des) , cnd piesa este sprijinita si de vrful ppuii mobile . In prezent , nlimea H a

vrfurilor deasupra planului orizontal determinat de ghidajele patului a pierdut importanta odat cu introducerea pe scara larg a ghidajelor prismatice , ntruct aceasta distanta nu determina cu precizie diametrul maxime strunjire a piesei .Raportul celor doua diametre satisface relaia : Des=( 0.5 .0.7) Da pentru strunguri mici si mijlocii, si Des=( 0.7.0.85) Da pentru strunguri grele si foarte grele .In afara parametrilor principali , strungurile universala sunt caracterizate si de : greutate ai dimensiunile de gabarit , numrul treptelor de turaii , limitele seriei de turaii , limitele serie ide avansuri , limitele seriei de avansuri de lucru si de filetare , diametrul alezajului arborelui principal , mrimea conului Morse la arborele principal si la pinola ppuii mobile , puterea motorului de antrenare , pasul urubului conductor. Turaia minima a arborelui principal se determina cu ajutorul vitezei de achiere minime v min si diametrul maxim Dmax al piesei de prelucrat cu relaia : nmin=1000*vmin/*Dmax [rot/min]; Turaia minima a arborelui principal se determina cu ajutorul vitezei de achiere minime vmax si diametrul maxim Dmin al piesei de prelucrat cu relaia : nmax=1000*vmax/*Dmin [rot/min]. Vitezele de achiere sunt exprimate in m/min , iar diametrele in mm. Pentru strungurile universale viteza de achiere minima se alege din condiia operaiilor de filetare si rezulta intre 5 si 8 m/min. 1.3. Proiectarea lanurilor cinematice Proiectarea cinematicii sistemelor de acionare a micrii principale se bazeaz pe elementele impuse prin tema de proiect. n tem pot fi indicate urmtoarele elemente:- numrul z al treptelor de turaii;- turaiile limit ( minime i maxime );- raia seriei geometrice a turaiilor ;- puterea P transmis prin lanul cinematic principal; Elementele strict necesare pentru proiectarea cinematicii unei maini - unelte universale, raia seriei geometrice, i numrul Z al turaiilor cuprinse ntre cele dou limite. 1.3.1. Ecuaia structural Ecuaia structural a sistemului de acionare a micrii are forma :Z = a1*a2*a3*...*an; unde Z este numrul treptelor turaiilor, iar a1,a2,a3,...,an reprezint numrul de rapoarte pariale de transfer ale grupurilor de angrenaje 1,2,...,n. n stabilirea corect a ecuaiei structurale se va ine seama de urmtoarele: a) Numrul de rapoarte de transfer din cadrul fiecrui grup de angrenaje se alege 2 sau 3.Utilizarea unui numr mai mare de angrenaje n cadrul unui grup duce la dimensiuni axiale exagerate, precum i alte inconveniente. Astfel, manevrarea grupurilor baladoare devine greoaie, dac acestea sunt constituite dintr-un numr mai mare de roi dinate. n unele cazuri apare necesitatea descompunerii grupurilor baladoare cu mai multe roi. Astfel, la grupurile baladoare cu patru roi se practic descompunerea acestuia n dou grupuri baladoare cu dou roi. Se obin astfel, dimensiuni axiale mai mici i o manevrare mai uoar a dou angrenaje. b) Utilizarea motoarelor electrice cu numr comutabil de poli duce la construcii mai economice i de gabarit mai redus, fcnd posibil eliminarea unui arbore i a unui grup de angrenaje. c) Se recomand s se analizeze diferite variante ale ecuaiei structurale, ntocmind pentru fiecare variant schema cinematic a sistemului de acionare. Schema cinematic permite s se ntrevad modul de compartimentare a carcasei, de amplasare a arborilor i a lagrelor lor de susinere, precum i a grupurilor de angrenaje. d) Pentru reducerea timpilor necesari accelerrii i frnrii cutiei de viteze i pentru a nu se atinge valori exagerate ale energiei necesare accelerrii sau a aceleia transformate n cldur la frnare, se recomand ca grupurile de angrenaje cu numr mai mare de angrenaje (3 sau 4) s nu fie amplasate la captul de ieire al lanului cinematic. Modulul mai mare al roilor dinate face ca dimensiunile i greutile lor s fie mai mari, iar ineria sistemului este ridicat. 1.3.2. Construcia grupurilor de angrenaje Modul n care sunt construite i amplasate grupurile de angrenaje n ansamblul variatorului n trepte are o deosebit important. de corecta alegere a soluiilor de construire i plasament depinde n mare msur gabaritul axial al cutiei de viteze, compartimentarea acesteia, modul de manevrabilitate a grupurilor baladoare, soluiile de la gurire a arborilor. Se recomand ca schema cinematic iniial adoptat s se realizeze dup determinarea numrului de dini a roilor dinate, a modulelor i a limii danturilor, elaborndu-se diferite variante i alegnd varianta care d gabarite reduse, soluii convenabile de execuie i montaj. n afara construciilor obinuite, de variatoare n trepte cu blocuri baladoare, se pot adopta i unele soluii ce utilizeaz mecanisme specifice, cum sunt cele cu angrenaje n spir saulele cu arbore intermediar. 1.3.3. Determin narea salturilor Saltul unui grup de angrenaje reprezint raportul dintre dou rapoarte de transmitere succesive sau, altfel spus, raia seriei geometrice a rapoartelor pariale de transfer din cadrul unui grup de angrenaje. Dac saltul coincide cu raia seriei geometrice a turaiilor mainii unelte (S=), grupul de angrenaje respectiv devine grupul de angrenaje de baz al variatorului in trepte. Celelalte grupuri pentru care S>, se numesc grupuri de angrenaje de multiplicarea o structura normal a cutiei de viteze sau a cutiei de avansuri, exist un singur grup de angrenaje de baz, toate celelalte fiind grupuri de angrenaje de multiplicare. Teoretic, oricare din grupurile de angrenaje poate fi ales ca grup de angrenaje de baz. Soluii constructive avantajoase se obin, ns, n cazul n care grupul de angrenaje de baz este unul din

grupurile de la intrare, iar ultimul grup de angrenaje are saltul minim. Se obinuiete s se indice n ecuaia structural valoarea salturilor sub form de indici preling factorii ce indic numrul de angrenaje din fiecare grup. Observaii:pentru unele tipuri de maini-unelte, la care turaiile finale au valori reduse, raportul de transmitere n ncet poate fi cobort sub limita de 1:4 n cadrul unui angrenaj final unic. - la grupurile cu trei sau mai multe angrenaje este necesar s se verifice dac saltul total, calculat ca raport ntre cel mai mare i cel mai mic dintre rapoartele pariale de transfer, nu depete saltul maxim admis.- se recomand ca salturile mai mari s se atribuie grupelor de angrenaje cu dou angrenaje, la care saltul total coincide cu cel parial. 1.3.4. Schema cinematic i reeaua structural Schema cinematic prezint ntr-o forma simplificat structura sistemului de acionare a micrii. Reeaua structural constituie o reprezentare grafic a structurii variatorului n trepte. Ea d informaii privind:- numrul arborilor variatorului n trepte;- numrul angrenajelor din cadrul fiecrui grup ( numrul rapoartelor de transfer);- numrul treptelor turaiilor pentru fiecare arbore, inclusiv cele finale.- valorile salturilor pariale i totale. Reeaua structural nu da informaii privind valorile efective ale turaiilor i ale rapoartelor pariale de transfer. 1.3.5. Diagrama turaiilor Diagrama turaiilor conine informaiile date prin ecuaia i reeaua structural, evideniind n plus valorile efective ale turaiilor finale i ale celor de pe arborii intermediari. Pentru aceiai ecuaie i reea structural se pot construi mai multe variante de diagramele turaiilor. Se pune deci problema alegerii unei variante optime, deoarece de corecta alegere diagramei turaiilor depinde n mare msur dimensiunea organelor de transmitere a micrii, buna funcionare a variatorului n trepte, forma i gabaritul ntregii construcii. Elementele iniiale de la care se pornete construcia diagramei turaiilor , sunt cele date prin reeaua structural i schema cinematic, adic numrul arborilor, numrul grupurilor de angrenaje i cel al angrenajelor din fiecare grup, precum i valorile salturilor. Se mai cunosc, de asemenea, valorile turaiilor finale i evident, valoarea raiei. Trasarea diagramei ncepe cu firul ei superior, ale crui capete sunt determinate de turaia motorului electric de acionare i de turaia maxim a arborelui principal. n continuare diagramare traseaz pe baza reelei structurale. 1.3.6. Determinarea numerelor de dini ale angrenajelor Dimensiunile unei cutii de viteze depinde n mare msur de dimensiunile angrenajelor pe care le conine. Din acest motiv se va prefera utilizarea unor angrenaje cu suma numerelor de dini ale roilor dinate ct mai mic. Experimental, s-a stabilit limita:z120 dini Pe de alt parte , realizarea exact a rapoartelor de transmitere teoretice este rareori posibil, ceea ce impune determinarea unei sume a numerelor de dini care, pe lng gabarite reduse, s permit obinerea unor turaii finale cu abateri minime fat de cele normalizate. 1.5. Norme de protecia a muncii. 1. nainte de nceperea lucrului se controleaz amnunit starea tehnic a maini. 2. Se fixeaz bine piesa pe masa maini de frezat. 3. Hainele s fie bine ncheiate i strnse pe corp iar prul s fie acoperit. 4. Se folosete n timpul lucrului ochelari de protecie sau ecranul de protecie. 5. Se verific legtura la pmnt a utilajului. 6. Se oprete maina cnd se fixeaz sau se scoate piesa din dispozitiv. 7. Nu se curat panul cu mna. 8. Se oprete maina cnd se msoar piesa 9. Nu se ntrein convorbiri n timpul lucrului. 10. Nu se schimb cureaua n timpul mersului. Protecia operatorului uman are n vedere att, reducerea efortului fizic depus ct i protecia contra accidentelor, fiind reglementat prin legi si normative. Achiile, particulele abrazive, desprinderea unei piese n micare de rotaie, electrocutarea, sunt principalele surse de accidentare a operatoriilor pe strunguri normale .

Maini de gurit. Pri componente. Cinematica. Caracteristici tehnice

1.1. Maini de gurit generaliti
Mainile de gurit sunt mainile-unelte pe care se execut operaiile tehnologice de gurire, lrgire, alezare, lamare, filetare i gurire fin. Aceste maini constituie circa 20% din parcul total de maini unelte achietoare, deci o grup numeroas, asemenea strungurilor, mainilor de frezat sau de rectificat i pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere i anume: dup poziia arborilor principali avem: - maini de gurit verticale;

- maini de gurit orizontale; dup construcie i domeniul de utilizare: - maini de gurit radiale; - maini de gurit multiaxial; - maini de gurit n coordonate; - maini de gurit i alezat orizontale. Micarea principal de achiere este de rotaie i este executat de scul. Micarea de avans se execut axial. Scula este montat n arborele principal al mainii prin intermediul conului Morse sau a altor dispozitive; n afar c transmite momentul necesar guririi, alezrii, filetrii etc, transmite i fora necesar prelucrrii.

Solicitrile sculei pot fi i radiale, n cazul unor ascuiri incorecte, deci construcia arborelui principal trebuie astfel conceput nct s poat prelua i aceste solicitri. De menionat este c solicitrile radiale sunt numai ntmpltoare deci maina nu poate fi folosit la operaiile la care fora are i component radial.
Mrimea caracteristic a mainilor de gurit este diametrul maxim al gurii care se poate prelucra n plin cu un burghiu elicoidal ntr-un semifabricat din oel cu rezistena la rupere r 70 [dan/mm2]. Alte mrimi caracteristice mainilor de gurit sunt: - lungimea maxim a cursei arborelui principal; - distanta dintre arborele principal i ghidajele montant sau coloan; - dimensiunile mesei de prindere a semifabricatului. Mainile de gurit verticale sunt livrate ntr-un numr mare de variante cinematice i constructive. Aceste maini apar din punct de vedere constructiv n dou variante i anume: - maini de gurit cu coloan; - maini de gurit cu montant. Mainile de gurit cu montant sunt asemntoare cu cele cu coloan, cu deosebirea c n locul coloanei exist un montant rigid care permite prelucrarea cu un burghiu pn la diametrul de 70 mm.

1.2. Descrierea mainii de gurit cu coloan tip G25. Caracteristici tehnice

n figura 1.1 este prezentat vederea general a mainii de gurit G25 existent n laboratorul de prelucrri mecanice.
Maina de gurit G25 este destinat prelucrrilor de gurire, adncire, lrgire, alezare i filetare. n acest scop ea este dotat cu o cinematic corespunztoare a vitezelor de achiere, a avansurilor i cu dispozitivele necesare. Maina poate fi utilizat att pentru prelucrri cu avans mecanic ct i cu avans manual. Varietatea dimensiunilor pieselor prelucrate este asigurat prin realizarea unei mese deplasabile pe vertical precum i prin posibilitatea deplasrii verticale, pe cale manual a cutiei de viteze pe coloan. n general maina este destinat prelucrrilor de serie, n care scop este prevzut cu o automatizare a decuplrii avansului la adncimi de gurit dinainte stabilite. Maina este prevzut cu o instalaie de rcire proprie, un sistem de ungere, iar echipamentul electric permite racordarea mainii la reelele 380/220 [V] i 50 Hz.

Cutia de viteze formeaz prin asamblare cu cutia de avansuri i motorul electric (1) un singur corp care constituie capul de gurit (2). ntreaga gam de roi dinate i roi baladoare asigur 12 trepte de turaii cu raia 1,41 dup formula structural: 22 x21x34. Motorul electric este cuplat direct cu axul de intrare n cutia de viteze prin intermediul unui cuplaj elastic.
Mersul nainte i napoi se realizeaz direct cu axul de intrare n cutia de viteze prin intermediul unui inversor de faz prevzut n acest scop. Transmiterea turaiilor se face prin intermediul roilor dinate tratate termic i rectificate, iar roile baladoare gliseaz pe axe canelate. Schimbarea turaiilor se face cu ajutorul manetei (3). Axele din cutia de viteze sunt prevzute cu rulmeni cu excepia axului roii intermediare care este prevzut cu lagr de alunecare. Ungerea cutiei de viteze este realizat cu ajutorul unei pompe de ungere (26) care este acionat de mecanismul de avansuri.

n figura 1.1, s-au fcut urmtoarele notaii: 1 electromotor; 2 cap de gurit; 3 manet pentru schimbarea turaiilor; 4 tabela cu regimuri de achiere; 5 manet pentru avans manual sau mecanic; 6 arbore principal; 7 suportul mesei; 8 coloan; 9 plac de baz; 10 montant; 11 buton pornire; 12 buton oprire; 13 buton pornire sens invers; 14 deplasare cap de gurit; 15 blocare cap de gurit; 16

vizor nivel ulei; 17 priz pomp; 18 blocare suport mas; 19 deplasare suport mas; 20 indicator de adncime; 21 schimbtor avansuri; 22 cuplaj limitator adncime; 23 comutator principal; 24 comutator lumin; 25 comutator pomp; 26 pomp; 27 inversor la filetare; 28 limitatoare.

Fig. 1.1 - Vederea general a mainii de gurit G25

Arborele principal (6) este rezemat att radial ct i axial pe rulmeni cu bile. De pinola arborelui principal este fixat o tij cu un cursor care indic pe o rigl gradat fixat pe fata carcasei ppuii, adncimea de gurit sau de filetat. Acest cursor decupleaz automat micarea de avans. Greutatea axului principal este echilibrat de un resort spiral. Ungerea rulmenilor axului principal se face cu unsoare consistent de tip Rul 100 a STAS 1608-82.
n figura 1.2 este prezentat construcia axului principal al mainii de gurit G25.

Fig. 1.2

Cutia de avansuri cuprinde un mecanism cu roi dinate baladoare care d un numr de 9 avansuri diferite, ntre 0,101,5 [mm/rot]. Comanda cutiei de avansuri se face cu o singur manet care are centralizat comanda a 2 grupuri baladoare. Poziia manetei pentru fiecare avans n parte este indicat pe o plcut care se afl lng manet pe corpul ppuii mainii. Axele cutiei de avansuri sunt rezemate pe lagre de alunecare, iar ungerea mecanismelor se face cu ajutorul pompei de ungere antre nat de unul dintre axele cutiei de avansuri. Cutia de avansuri are o carcas proprie, iar dup montarea complet a cutiei de avansuri, ea este introdus n carcasa ppuii mainii . Cu ajutorul unui urub se realizeaz reglajul poziiei cutiei de avansuri pentru ca angrenarea dintre aceasta i cutia de viteze s se fac corect, iar cu un alt urub se fixeaz n aceast poziie . Mecanismul de ridicare al capului de gurit. Deplasarea ppuii se face cu ajutorul unei manivele, pinion aflat n angrenaj cu o cremalier fixat pe batiul mainii . Transmiterea micrii de la manivel la pinion se face prin intermediul unui angrenaj melc -roat melcat. Dup deplasarea ppuii

n poziie de lucru, ea se blocheaz prin strngerea unei pene cu un urub acionat de aceeai manivel. Mecanismul pentru deplasarea axului principal. Pe pinola axului principal este realizat o cremalier ce poate fi antrenat de axul mecanismului pentru deplasarea a axului principal, prevzut cu o manet. Astfel se obine avansul manual nor mal. Pe acest ax al mecanismului se afl o roat melcat liber care poate fi solidarizat cu axul prin intermediul unui cuplaj cu dini frontali, acionat de cele 4 brae articulate ale manetei. Cuplnd roata melcat i acionnd asupra roii de mn ce rotete melcul obinem avansul manual fin. Decuplnd roata de mn se cupleaz melcul cu cutia de avansuri i se realizeaz micarea principal cu avans mecanic. Masa mainii este ghidat de ghidajele coloanei astfel nct s poat fi deplasat pe vertical . Acionarea mesei se face cu ajutorul unei manivele ce rotete un urub prin intermediul a dou roi conice. Dup ce masa a fost deplasat n poziia de lucru necesar, ea se blocheaz prin strngerea unei pene cu un urub, acionat de aceeai manivel. Ungerea suprafeelor de ghidare ale mesei se face prin turnarea direct a uleiului pe ghidaje cu cana de ulei. Masa mainii poate fi demontat n cazul efecturii de prelucrri pe placa de baz a mainii . Instalaia de rcire. Rezervorul de emulsie de rcire se afl n spatele mainii de gurit. Pe rezervor se afl electropompa, de la care o conduct flexibil duce la robinetul de rcire cu articulaii ce permit dirijarea jetului lichid. De pe pies lichidul se scurge pe masa mainii sau pe placa de baz , de unde revine n rezervor. Pentru cazul n care se lucreaz fr lichid de rcire, electropompa poate fi deconectat cu ajutorul ntreruptorului respectiv. Echipamentul electric asigur pornirea nainte i napoi i oprirea electropompei, care se face automat ori de cte ori pornete i se oprete motorul principal. Electropompa poate fi scoas din funciune cu ajutorul comutatorului, n cazul n care lucreaz fr rcire. Protecia de scurtcircuit a instalaiei se face prin sigurane fuzibile, iar protecia de suprasarcin a motorului principal se face printr-un releu termic. Echipamentul termic mai cuprinde un circuit de lumin la tensiunea de 24 [V]. ntreruperea de la reea se face printr-un comutator principal.

Maina de alezat i frezat

Este o main-unealt universal, destinat pentru executarea unei game largi de operaii la piese de tip carcas sau bloc. Diversitatea sculelor care pot fi utilizate i numrul mare al micrilor de lucru i poziionare disponibile permit executarea urmtoarelor operaii (pentru care schemele de achiere au fost deja prezentate n capitolele 5, 6 i 7): alezare, gurire, frezare, strunjire cilindric i frontal, filetare etc. n funcie de poziia axei arborelui principal, exist maini de alezat i frezat orizontale (cele mai rspndite) sau verticale. n figura 1 este prezentat schema cinematic de principiu a unei maini de alezat i frezat orizontal. Principalele pri componente ale acesteia sunt: 1 batiu; 2 montant principal; 3 unitate de lucru; 4 arbore principal; 5 sanie radial; 6 platou port-scul; 7 sanie longitudinal; 8 sanie transversal; 9 mas rotativ; 10 montant secundar; 11 suport pentru rigidizarea arborelui principal. Conform notaiilor de pe aceeai figur, cinematica mainii se compune din: I micare principal de rotaie a arborelui principal; II micare principal de rotaie a platoului port-scul; III avans radial al cuitului pentru strunjire; IV avans axial al arborelui principal; V avans vertical al unitii de lucru (poate fi i micare de poziionare); VI i VII avans longitudinal, respectiv transversal, al mesei; VIII avans circular al mesei rotative; IX micare de poziionare a montantului mobil; X micare de poziionare a suportului 11.

Micarea principal I se utilizeaz pentru operaii de alezare, gurire i filetare. Micarea principal II este folosit pentru prelucrri de tip strunjire frontal sau frezare cilindrofrontal. Ambele micri principale sunt reglate printr-o cutie de viteze comun, CV. Pentru realizarea micrilor de avans se utilizeaz un motor separat, M2, i un sistem de cutii de distribuie (CD1 i CD2), bare de avansuri, cuplaje i inversoare; mecanismele de transformare sunt de tip urub conductor piuli, cu excepia micrilor III i VIII care se realizeaz prin mecanisme tip pinion cremalier; reglarea se face prin cutie de avansuri. Pentru realizarea micrii de avans radial III, este necesar i un mecanism diferenial. Micrile de poziionare IX i X se execut prin preluarea micrii de la cutia de distribuie CD1, printr-o ramificaie. Principalele caracteristici tehnice care definesc posibilitile de prelucrare ale mainilor de alezat i frezat sunt: diametrul arborelui principal pentru alezare i gurire; diametrul platoului i diametrul maxim de strunjire; distanta maxim ntre arborele principal i pinol; suprafaa mesei, numrul i dimensiunile canalelor de prindere; cursele maxime ale organelor de lucru; gamele de turaii ale micrilor principale i de viteze de avans; dimensiunile de gabarit.

MAINI DE PRELUCRAT PRIN RABOTARE

Rabotarea este procedeu de prelucrare prin achiere n care se compune o micare principal rectilinie-alternativ cu o micare de avans intermitent, rectilinie sau circular. Micarea principal presupune o curs activ (ntr-un sens de deplasare a sculei) i o curs n gol (n cellalt sens); micarea de avans se execut, ntotdeauna, pe parcursul cursei n gol. Dac micarea principal este efectuat, n plan orizontal, de ctre scula achietoare, iar micarea de avans de ctre piesa prelucrat, atunci maina care prelucreaz astfel poart numele de eping. n cazul n care cinematica prelucrrii este aceeai, doar c micarea sculei achietoare se face n plan vertical, atunci avem de-a face cu o main de mortezat; maina de mortezat este singura main de prelucrat prin rabotare la care micarea de avans poate fi i circular. n fine, dac micarea principal este efectuat de ctre pies, n plan orizontal, iar micarea de avans de ctre scula (sculele) achietoare, este vorba despre o main de rabotat. Mainile de prelucrat prin rabotare sunt destinate pentru prelucrarea suprafeelor orizontale, verticale sau nclinate, avnd directoare rectilinie i diferite forme ale curbei generatoare: rectilinie (pentru generarea suprafeelor plane) sau curbilinie (pentru prelucrarea suprafeelor profilate). Prin rabotare se pot prelucra, prin corelarea micrii principale cu cea de avans, inclusiv suprafee elicoidale. De asemenea, mortezarea este cel mai simplu procedeu de prelucrare a canalelor de pan pe

suprafee interioare.

Maina de mortezat
Maina de mortezat este destinat prelucrrii suprafeelor plane, profilate, canalelor exterioare i interioare cu diferite forme ale generatoarei. Masa de lucru asigur o bun bazare i fixare a piesei de prelucrat. Schema cinematic de principiu a unei maini de mortezat este prezentat n fig. 11. Sistemul pentru avansul i poziionarea piesei, dispus pe batiul 1, este format din sniile 2 i 3 i masa rotativ 4. Culisorul port-scul execut micarea principal I, rectilinie alternativ. Unele soluii constructive sunt prevzute cu o plac rotativ pentru poziionarea unghiular a ghidajelor culisorului. Lanul cinematic principal este reglat prin cutia de viteze CV. Micarea de rotaie este transformat n micare rectilinie alternativ prin mecanismul de transformare MT, care, n funcie de lungimea necesar a cursei, poate fi de tipul: biel-manivel (la curse mici); bra oscilant, culis oscilant sau culis rotativ (pentru raport de inversare supraunitar); urub-piuli sau pinion-cremalier (la curse mari).

MAINI DE RECTIFICAT
1. Consideraii generale despre rectificare Rectificarea este o operaie de prelucrare prin achiere a pieselor metalice, efectuat cu scule abrazive, n scopul finisrii. Prin rectificare se obin precizii dimensionale da ordinul micronilor i caliti deosebite ale suprafeelor prelucrate. Rectificarea se aplic, n mod special, n cazul pieselor confecionate din materiale cu duritate mare. Sculele utilizate pentru rectificare se prezint, n general, sub forma unor discuri confecionate din granule abrazive, cu duritate mare, nglobate ntr-o mas de liant. Ca principiu, rectificarea este oarecum asemntoare frezrii, fiecare particul abraziv jucnd rolul unui micro-ti de dinte, cu deosebirea c viteza de achiere la rectificare este mult mai mare (de ordinul zecilor de metri pe secund). Granulele abrazive de la suprafaa discului abraziv achiaz simultan un strat de material de la suprafaa piesei, detand un numr foarte mare de achii mrunte. Pe msur ce muchiile lor ascuite se uzeaz, granulele abrazive tocite se desprind din masa de liant, lsnd locul pentru altele noi, ceea ce face ca discul abraziv s-i menin capacitatea de achiere pn la consumarea sa integral; acest proces poart numele de auto-ascuire. Pentru ca desprinderea granulelor uzate s se realizeze n mod corect, trebuie ca liantul utilizat la confecionarea corpului abraziv s fie ales corect, n funcie de materialul prelucrat: dac liantul este prea moale, granulele se desprind prea uor, iar dac este prea dur, granulele uzate nu se pot desprinde iar discul se va ncrca cu achii, pierzndu-i capacitatea de achiere. O particularitate a granulelor abrazive este dat de faptul c unghiurile de degajare ale micro-tiurilor sunt, n general, negative; aceasta, mpreun cu vitezele mari de achiere i cu tocirea granulelor pe timpul prelucrrii, conduc la forte de frecare mari i deci la cantiti mari de cldur degajat n zona de achiere, ceea ce reclam utilizarea lichidelor de rcire-ungere. Pentru desfurarea procesului de rectificare n bune condiiuni, discul abraziv se alege n ceea ce privete materialul abraziv, liantul, granulaia i duritatea; aceste caracteristici sunt n funcie de felul rectificrii (rotund, plan, scutire etc.), de mrimea i tipul mainii de rectificat, de caracteristicile piesei prelucrate (material, dimensiuni, felul suprafeelor, precizie etc.). Calitatea materialului abraziv depinde n primul rnd de materialul din care este confecionat piesa prelucrat; uzual se utilizeaz carbura de siliciu, carborundul, electrocorundul, nitrura cubic de bor sau diamantul. Liantul poate fi ceramic (nu se folosete la discuri subiri care s-ar putea sparge), bachelit sau cauciuc vulcanizat. Granulaia discurilor abrazive se alege n funcie de gradul de netezime impus suprafeei rectificate, de toleranele prescrise piesei prelucrate, de proprietile materialului prelucrat i de mrimea adaosului de prelucrare.

Pietrele cu granulaie mare se utilizeaz pentru prelucrri de degroare sau n cazul materialelor moi (cupru, alam), care ar ncrca uor piatra. Pietrele cu granulaie fin se utilizeaz la rectificarea materialelor dure i la prelucrri de finisare. Duritatea corpului abraziv se alege (dup cum s-a artat deja) astfel nct desprinderea granulelor tocite din masa de liant s se fac la momentul cel mai potrivit. n general, cu ct materialul prelucrat este mai dur, corpul abraziv trebuie s fie mai moale i invers. Micrile de avans se execut dup traiectorii impuse de forma suprafeei prelucrate i pot fi continui sau intermitente, executate de ctre pies sau de ctre scul, n funcie de maina de rectificat i de natura operaiei de rectificare.

MAINI DE FREZAT
Definire, domenii de utilizare, clasificare
Mainile de frezat sunt maini-unelte destinate prelucrrii pieselor prin achiere, cu ajutorul unor scule cu mai multe tiuri, numite generic freze, care ndeprteaz adaosul de prelucrare sub forma unor achii discontinui, de seciune variabil. n general, micarea principal, de rotaie (I, fig. 1), este efectuat de ctre scule, micrile de avans (cel mai frecvent translaii, II, III) sunt executate fie toate de ctre pies, fie o parte de ctre scul i alt parte de ctre pies.

Cu ajutorul minilor de frezat se pot genera suprafee plane (orizontale, verticale sau nclinate) dar i suprafee profilate (spre exemplu danturi). n general, frezarea este un procedeu de prelucrare cu o productivitate ridicat dar calitatea suprafeelor obinute este modest, de cele mai multe ori dup frezare fiind necesar o operaie de finisare. Mainile de frezat se pot clasifica dup mai multe criterii, dintre care se pot enumera urmtoarele: dup poziia axei arborelui principal: orizontale, verticale sau cu poziie reglabil a axei; dup arhitectur: maini de frezat cu consol, maini de frezat plan sau maini de frezat longitudinale; dup gradul de automatizare: neautomate, semiautomate, automate; dup gradul de specializare: universale sau specializate (pentru frezat filete, pentru danturat, pentru copiere etc.).

Scheme de achiere

Variantele de prelucrare expuse mai sus sunt urmtoarele: a) prelucrarea unei suprafee plane cu o frez cilindric;

b) prelucrarea simultan a dou suprafee plane perpendiculare cu o frez cilindro-frontal; c) prelucrarea ghidajelor trapezoidale cu o frez profilat; d) prelucrarea canalelor n T; e) prelucrarea unui canal de pan cu frez deget; f) prelucrarea unui canal de pan cu frez disc; g) prelucrarea simultan a mai multor suprafee cu un set de freze; h) frezarea de dantur cu frez disc-modul; i) frezarea de dantur cu frez deget-modul.

Maini de frezat prin copiere

Frezarea prin copiere permite realizarea unor indici tehnica-economici ridicai la prelucrarea pieselor cu profiluri complexe, plane(conturul unor piese de tipul ramelor, camelor disc, etc.) sau spaiale (matriele de forja, paletele de propulsie sau de turbotransmisii etc.). Generarea suprafeelor pe piesa se realizeaz prin copierea si dup un model, ablon sau piesa etalon, folosind o transmisie de urmrire, cu reglare automata. Schema de frezare prin copiere dup model:1-masa mobila P-piesa de prelucrat M-modelul de referin Plpalpatorul care regleaz raportul vitezelor de avans pe direciile X si Y Dup realizarea unei curse pe direcia X, montantul 2 al capului de fora Cf descrie avansul intermitent transversal pe direcia Z si se schimba sensul de micare al mesei. Ciclul de micri se repet pana cnd se exploreaz ntreaga lime a modelului.

Mainile-unelte agregate
Mainile-unelte agregate pot fi definite ca maini-unelte formate din unul sau mai multe posturi de lucru fixate pe un batiu comun, care dispun de cel puin dou lanuri cinematice principale i dou lanuri cinematice de avans. Mainileunelte agregate fac parte din grupa mainilor-unelte specializate sau speciale, destinate prelucrrii unui anumit tip de piese, caracterizate prin anumite forme geometrice i mrimi dimensionale, sau chiar pentru efectuarea numai a unor operaii simple de gurire, alezare, filetare, lrgire, adncire, lamare, frezare, strunjire etc. Dup cum rezult din literatura de specialitate, utilizarea raional a mainilor-unelte se realizeaz n condiiile unei productiviti cuprinse ntre 5 i 50 piese/or, n cadrul unei fabricaii de serie mare sau de mas i grade de complexitate a prelucrrilor de la cele mai simple pn la cele mai mari. Utilizarea mainilor-unelte agregate n procesul de fabricaie a diferitelor piese folosite n construcia de maini prezint urmtoarele avantaje: modernizarea i automatizarea proceselor tehnologice, ridicarea calitii produselor, creterea productivitii muncii, mbuntirea condiiilor de munc sa. Cu toate acestea, mainile-unelte agregate prezint i unele dezavantaje i anume : pre ridicat, termen lung de realizare i dare n exploatare, posibiliti reduse de adaptare a mainilor pentru executarea altor produse cu forme geometrice diferite de acelea pentru care au fost proiectate i executate, cheltuieli ridicate de ntreinere etc. Producia de serie mare i de mas impune utilizarea unor maini de mare productivitate, pe care s se realizeze pe ct posibil prelucrarea integral a pieselor, cu reducerea la minimum a timpilor de lucru. Pentru scurtarea timpului de prelucrare, o serie de operaii pot fi executate simultan, ceea ce micoreaz timpul de baz, i cu un grad ridicat de automatizare pentru reducerea timpului auxiliar. Proiectarea i execuia unor maini-unelte monoscop, destinate n exclusivitate prelucrrii unui

anumit reper nu constituie o soluie economic justificat, costul proiectrii i execuiei unei asemenea maini, ale crei componente reprezint piese unicat, fiind foarte mare. Un alt inconvenient al mainilor monoscop l constituie timpul ndelungat necesar proiectrii, pregtirii tehnologice i execuiei. Dezavantajoas este i lipsa de flexibilitate a acestor maini; modificri constructive, de material sau de tehnologie a piesei de prelucrat pot face ca maina s devin inutilizabil. Mainile monoscop mai prezint i un grad redus de reutilizare a subansamblelor i pieselor componente n cazul schimbrii produciei. Agregatizarea elimin aceste inconveniente, mainile-unelte agregate fiind constituite din componente tipizate, independente ntre ele din punct de vedere funcional, grupate n ansamble mai mult sau mai puin complexe, n funcie de forma piesei, de numrul i natura operaiilor care urmeaz s fie executate i comandate de un sistem unic de comand automat. Pe mainile-unelte agregate se realizeaz o productivitate ridicat, obinut prin gradul nalt de concentrare a operaiilor i prin automatizarea procesului de prelucrare. Avantajele utilizrii mainilor-unelte agregate constau n termenele de proiectare i execuie relativ reduse, mainile fiind constituite din componente tipizate, n costurile mai mici ale proiectrii, pregtirii tehnologice i fabricaiei. Totodat mainile-unelte agregate prezint o flexibilitate sporit n comparaie cu mainile monoscop i un grad nalt de refolosire a subansamblelor. n cazul unor modificri constructive sau de tehnologie ale piesei se poate interveni asupra mainii prin reglaje relativ simple, iar la schimbarea produciei, componentele mainii pot servi la construcia unei alte maini-unelte agregate. Pe mainile-unelte agregate se execut n mod obinuit operaii de burghiere, lrgire, adncire, lamare, alezare, prelucrare de filete cu tarodul, strunjire, frezare sa. Micrile de lucru snt executate de ctre scule, piesele fiind fixate n timpul prelucrrii. Dac executarea simultan sau succesiv a tuturor operaiilor cu piesa prins ntr-un singur post de lucru nu este posibil, piesele vor fi transportate de la un post de lucru la urmtorul prin intermediul unui sistem de transfer. Transferul piesei se realizeaz fie de la un post la altul n cadrul aceleiai maini (la mainile-unelte agregate cu mai multe posturi), fie de la o main la alta (la liniile automate). Mainile-unelte agregate fac parte din marea categorie a sistemelor de maini-unelte. Sistem de maini-unelte este ansamblul de maini-unelte, grupate pe o suprafa productiv, amplasate ntr-o anumit ordine i destinate realizrii unui proces tehnologic dat. Maina-unealt agregat este sistemul de maini-unelte pe un batiu comun pe care se execut procese tehnologice de achiere. Condiia necesar i suficient de existenta a mainii-unelte agregat este existenta a minimum dou lanuri cinematice principale, minimum dou lanuri cinematice de avans i a unui batiu comun. Pe maina-unealt agregat pot fi executate prelucrri prin gurire, alezare, filetare, lrgire, adncire, lamare, frezare, strunjire, etc. Mainile-unelte agregate pot fi clasificate dup mai multe criterii, astfel: a) dup numrul posturilor de lucru : - cu un post - cu mai multe posturi, fiecare post putnd fi fix sau mobil b) dup forma traiectoriei de transport : - cu transfer liniar - cu transfer circular c) funcie de modul de agregare, mainile-unelte pot fi : - agregate n serie - agregate n paralel - agregate mixt

Aparate de msura si control

Msurarea este operaia de evaluare cantitativa a unei mrimi pe cale experimentala, prin compararea directa sau indirecta cu o mrime de aceeai natura, ce reprezint un reper dintr-o scara. Mrimea reprezint o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi pusa in evidenta calitativ si poate fi msurata cantitativ. Mrimile fizice descriu anumite proprieti fizice ale obiectelor, fenomenelor sau sistemelor. Mrimea de la care se obine informaia se numete msurnd; in anumite condiii, scara poate admite o unitate de msura si respectiv, mrimea de referina se poate materializa prin etaloane. Toate msurrile sunt relative. Msurarea presupune compararea mrimii fizice cu o mrime fizica similara. Din acest motiv sunt necesare uniti (standarde) de referina. Acestea pot fi: uniti de msura fundamentale (m, s, kg, A, cd, mol, K) sau derivate (Volt, Joule, Watt, etc.) Stabilirea corespondentei dintre valoarea ma rndului si unitatea de msura se face cu ajutorul unui mijloc de msurare. Mijlocul de msurare este un mijloc tehnic pentru obinerea, prelucrarea, transmiterea si/sau stocarea unor informaii de msurare; el permite obinerea unei informaii dependente de mrimea de msurat, accesibila simurilor noastre sau sistemelor de prelucrare a datelor, independenta de condiiile locale (temperatura, presiune, umiditate etc.) si de experimentator. Mijloacele de msurare se clasifica in:

a) Msura - un mijloc de msurare ce prezinta pe toata durata utilizrii sale una sau mai multe valori ale unei mrimi fizice. Masurile pot fi cu valoare unica, daca prezinta o singura valoare a unei mrimi fizice ( spre exemplu un rezistor electric ) sau cu valori multiple, daca materializeaz mai multe valori ale unei mrimi fizice (spre exemplu rigla gradata, rezistor electric in decade etc.). b) Instrumentul de msura - asociere simpla de dispozitive si de elemente care poate furniza in mod independent informaii de msurare (ubler, balana, ampermetru etc.). c) Aparatul de msura - un mijloc de msurare realizat, in general, dintr-un traductor primar, dispozitive intermediare si un instrument de msura ( spre exemplu aparat electric pentru msurat temperatura, voltmetru cu diode in clasa B etc.). d) Sistemul de msurare - un ansamblu complet de mijloace de msurare si dispozitive anexa, reunite prin scheme si metode comune, in scopul obinerii unor informaii de msurare. Ele pot fi asociate cu dispozitive de automatizare si/sau tehnica de calcul. Dup modul de prelucrare si de redare a informaiei de msurare, mijloacele de msurare pot fi: - analogice, daca semnalul de ieire este o mrime fizica continuu variabila, - numerice, daca semnalul de ieire reprezint valori discrete ale mrimii de intrare. MSURAREA CU UBLERUL: In general la strung, piesele se msoar cu ublerul si cu micrometrul. In acelai scop folosete, din ce in ce mai rar, compasul. PRECIZIA SUBLERULUI Cu ublerul preciziile de msurare sunt 0.1mm, 0.02mm, 0.05mm. ublerul este instrumentul de msura cel mai des folosit de strungari. El este alctuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul creia se poate deplasa cursorul. Att rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla vernierul, pe care se citete distanta dintre suprafeele de msurare ale ciocurilor. Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul urubului. ublerele obinuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul cruia se pot citii dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua repere alturate este de 0,9 mm, adic cu 0,1 mm mai mica dect distanta dintre doua repere alturate de pe rigla. Aducnd-se ciocurile unul lng cellalt, reperul 0 (zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al riglei. In acest caz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repere ale vernierului nu vor mai coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta situaie se va repeta de cate ori reperul 0 (zero) al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al riglei. Se confecioneaz din otel carbon de calitate, se durifica prin clire; domeniul de msurare: 0 150, 200, 300, 500, unde valorile 0, reprezint limita superioara. Tipuri constructive: - ublerul de exterior si interior. - ublerul de adncime. - ublerul de trasaj. - ublerul pentru roti dinate. - ublerul pentru canale la interior. Cu ublerul de adncime se msoar distantele dintre pragurile axelor, precum si adncimea gurilor. El se compune din rigla gradata, cursor, vernier, si urubul de fixare. Cursorul este construit cu doua tlpi de sprijin. Rigla si vernierul ublerului de adncime sunt gradate la fel ca rigla si vernierul ublerelor obinuite cnd captul riglei este la acelai nivel cu suprafaa tlpilor de sprijin, vernierul indica cota 0 (zero). Msurarea adncimii unei guri precum si msurarea lungimii unui prag se fac cu ajutorul ublerului de adncime. Se in apsate tlpile pe suprafaa de sprijin astfel nct cursorul sa nu mite. Se deplaseaz rigla de pana la fundul gurii. Se fixeaz rigla in acea cu urubul dup care se face citirea cotei msurate. ublerul este alctuit din:1 rigl gradat; 2 urub de fixare; 3 cursor; 4 urub de fixare a cursorului; 5, 8 ciocuri solidare cu cursorul; 6, 7 ciocuri solidare cu rigla; 9 vernier; 10 piuli; 11 tija pentru adncime.

S.C GIRUETA S.A este specializata in proiectarea, producerea si comercializarea de structuri metalice, proiectare, execuie, montaj, reparaii si activiti de service pentru instalaii de ridicat. S.C GIRUETA S.A a implementat si dezvoltat un Sistem de Management al Calitii in conformitate cu prevederile standardului EN ISO 9001:2000 prin care tine sub control activitile proprii de proiectare, execuie si reparaii, precum si ale subcontractanilor si. Activitile de inginerie, execuie, asistenta tehnica si consulting sunt executate de personal tehnic cu experien si inut profesionala care satisface cerinele exprimate si implicite ale clientului. S.C GIRUETA S.A avnd experien tehnica de peste 60 de ani, este asociata cu performanta, profesionalismul si calitatea. S.C GIRUETA S.A se ocupa de confecii metalice, structuri metalice, construcii hale, construcii metalice, steel service center, steel structure, debitare cu plasma, CNC plasma cutting unit-plate, debitare oxigaz, CNC oxi fuel cutting unit-plate, sablare profile, vopsire structuri metalice, vopsire termospumanta, fire proofing, thermofoaming painting, CNC drilling and cutting-to-lenght, full line carbon steel service center, linie sudat profile, instalaie pentru sudat conectori NELSON, welding equipment connectors NELSON, automatic linear welding, montare-demontare macarale, montare-demontare instalaii de ridicat, reparaii macarale, reparaii instalaii de ridicat, proiectare instalaii de ridicat, repairs for cranes, repairs for lifting devices, design for lifting devices, erection-dismantling cranes, erection-dismantling lifting devices, hale metalice, hale industriale, depozite, spatii de vnzare. S.C GIRUETA S.A Steel Service Center prelucreaz profile si tabla pe linii CNC, executa structuri metalice pentru construcii, confecii metalice, ofer servicii de proiectare, execuie si montaj instalaii de ridicat si utilaje construcii, nchiriere macarale. Servicii / Produse I. Proiectare, execuie si montaj confecii/structuri metalice 1. Instalaii automate de prelucrare a tablelor si profilelor/prelucrri mecanice 2. Sudura/asamblare structuri metalice 3. Protecie anticoroziva a suprafeelor metalice- automat/manual 4. Prelucrare table subiri - linie fesiere table subiri - presa profilat table subiri pe lungimi mari 5. Centru servicii metal (profile, tabla) cu linii automate CNC - debitare - gurire - protecie anticoroziva 6. Transport si montaj

7. Proiectare constructiva si tehnologica structuri metalice - modelarea structurii metalice : software STRUCAD II. Proiectare, execuie, montaj si exploatare instalaii de ridicat / utilaje construcii 1. Proiectare / Execuie 2. Montaj / Reparaii 3. Exploatare 4. Lista utilaje de ridicat din dotare 5. nchirieri 1. Instalaii automate de prelucrare a tablelor si profilelor / prelucrri mecanice Linie automata cu CNC FP 1215, pentru prelucrarea profilelor metalice - profile metalice de orice tip, evi rotunde / rectangulare sau elemente structurale din tabla cu seciuni maxime 1200 x 500 mm; - debitare dreapta si inclinata cu pnza banda; - gurire in trei axe cu burghie elicoidale; - marcare automata; - filetare / lamare / centruire; - sistem automat de alimentare / stocare / transport; Maini automate cu CNC, de prelucrare a tablelor - debitare CNC cu jet de plasma (ESAB) tabla grosime pana la 25mm; - debitare CNC oxigaz (ESAB) tabla grosime pana la 200mm; - gurire / stanare CNC P 51 max. = 40mm / 25mm in tabla 40mm / 20mm; - centru de prelucrare CNC MAG B 620 - a tablelor (dim. max. 2000x6000mm) debitare tabla grosime 45mm, gurire cu burghiu / prin stanare - max. = 40mm / 33mm in tabla 40mm / 20mm marcare, frezare, filetare, evacuare piese; Maini semiautomate de prelucrare a pieselor metalice - debitare cu ghilotine tabla grosime max. 14mm; - ndoit / ambutisat table; - debitare cu fierstru cu pnza banda; - corecii abateri de format cu prese hidraulice; Maini prelucrri mecanice prin achiere - strunjire; - frezare; - rabotare; - danturare; - rectificare plan, rotund; - gurire in coordonate; 2. Sudura / asamblare Instalaii / aparate de sudura MIG-MAG - sudura in mediu protector cu sarma in CO2 Aparate de sudura tip INVERTOR - sudura cu electrod nvelit Instalaie pentru sudat conectori NELSON - sudare automata cu doua pistolete 16 - 19 Automatizarea sudurii liniare - sudare liniara automata cu dispozitive speciale - maina de sudura automata sub strat de flux cu doua capete - ESAB Automatizarea pregtirii pentru sudare - debitare liniara automata dreapta/inclinata, cu dispozitive speciale 3. Protecie anticoroziva Linie automata de sablare, vopsire si uscare in tunel - GIETART - prenclzirea materialului - sablare automata cu turbine cu alice metalice - vopsire automata in mai multe straturi - uscarea de manipulare a materialului - transport si stocare a produsului

 Cabine de sablare, vopsire/metalizare si vopsire/uscare - sablare manuala cu alice metalice in cabine speciale - metalizare cu zinc in cabine speciale Vopsire cu pompe de productivitate mare - vopsiri in grosimi de straturi controlate - vopsiri termospumanta protecie anti foc - vopsiri industriale in orice sistem Termoprotecia structurilor metalice - Vopsele termospumanta - Mortare termorezistenta - Control si documentaie autorizata - Atestri firma si persoana autorizata Controlul calitii proteciei cu aparatura moderna - controlul in conformitate cu ISO 8501-1: 1988 6. Transport si montaj Transport rutier cu mijloace auto proprii Montaj de structura / confecie metalica cu personal specializat (autorizat) II.1. Proiectare / Execuie Proiectare in domeniile autorizate - macarale turn Qmax =20 tf - poduri rulante, macarale portal Qmax =80 tf - automacarale Qmax =140 tf - ascensoare pentru antier-materiale si persoane Qmax =3000 kg Execuie (Fabricaie, montaj si PIF) II.2. Montaj / Reparaii Montare si reparare - macarale turn Qmax =20 tf - poduri rulante, macarale portal Qmax =80 tf - automacarale Qmax =140 tf - ascensoare pentru antier-materiale si persoane Qmax =3000 kg II.3. Exploatare Service / ntreinere - cu personal autorizat - pentru utilajele din dotare - pentru teri - scule performante - transport cu mijloace proprii nchirieri - instalaii de ridicat cu / fr deservent II.4. Lista utilaje Macarale turn - MTA 125 - Qmax =6 tf, Rmax=45 m - POTAIN MD 125B - Qmax =6 tf, Rmax=54.2 m - POTAIN MDT 178 - Qmax =6 tf, Rmax=60 m - LIEBHERR 420 EC-H16 - Qmax =16 tf, Rmax=60 m - LIEBHERR 245 EC-H12 - Qmax =12 tf, Rmax=50 m Macarale turn pliabile - POTAIN HD 40A - Qmax =4 tf, Rmax=35 m, Hmax=23 m - POTAIN HDT 80 - Qmax =6 tf, Rmax=45 m Automacarale - GROVE GMK 3050-1 - Qmax =50 tf R=3m, Hmax=38 m - RDK 200 - Qmax =22.4 tf, R=3.1 m - TELEMAC HT 12.5 - Qmax =12.5 tf, Rmax=10.5 m

Dotri Linie automata CNC de prelucrarea profilelor metalice Main semiautomata de debitat tabla (ghilotina) Main automata de debitat CNC oxigaz Centru de prelucrare CNC a tablelor (debitare, gurire cu burghiul sau prin stanare, frezare, filetare) Main automata cu CNC de debitat cu jet de plasma Main automata cu CNC de prelucrare a tablelor (gurire/stanare) Strung carusel Main de sudat automata sub strat de flux cu 2 capete Aparat de sudura MIG-MAG (sudura in mediu protector cu sarma in CO2 ) Cabina de sablare, vopsire/metalizare si vopsire/uscare Cabina de sablare, vopsire/metalizare si vopsire/uscare Pompe de productivitate mare pentru vopsire Linie automata de sablare, vopsire si uscare in tunel

Griro sau Grivia Roie este o companie cu renume mondial si tradiie de peste 100 de ani in producia de
utilaje pentru industria chimica, petrochimica si energetica. Certificri ISO 9001/2000, TUV CERT, PED 97/23 EG, ASME S, U si U2. TABLA EXPANDATA GRIRO - este conforma EN DIN 91/1967 si EN DIN 10130/1999. Producia de tabla expandata a nceput in luna septembrie 2007. Deinem tehnologie de cea mai buna calitate achiziionate de la cel mai mare productor german cu o vasta experien in domeniul expandrii metalului de peste 40 de ani. In Romania produce tabla expandata rombica de cea mai buna calitate si cu o productivitate de pana la 50.000 mp, foarte mare pentru piaa actuala interna, dar comparabila cu productorii din Europa de Vest sau America. Tabla expandata reprezint pentru tara noastr un produs relativ nou dar, cu o plaja foarte larga de utilizri ca urmare a calitilor multiple pe care le prezinta. Domeniile de utilizare mai importante ale tablei expandate sunt urmtoarele : - construcii si arhitectura civila si industriala; - amenajri sau mprejmuiri publice, sociale si sportive - infrastructura, drumuri si poduri - aplicaii industriale diverse Productor de tabla expandata rombica din luna septembrie 2007. Putem expanda tabla din otel carbon, decapata, galvanizata, zincata, inox sau aluminiu cu grosimi cuprinse intre 0.5-7 MM, pana la 1500 MM lime maxima de foaie. livrarea se face sub forma de baloi de 20 de foi uleiate, dimensiuni maxime: 1500X3000 mm. Departamentul de Cercetare si Dezvoltare, in cooperare cu departamentele de Inginerie, Producie si Vnzri, executa diverse cercetri ale structurii materialelor si a tehnicilor de sudare folosind principiile si studiile aplicate. Echipamentele de laborator moderne permit efectuarea de analize si teste de nalta tehnicitate si complexitate. GRIRO continua sa dezvolte tehnologii pentru viitor, in special pentru identificarea de noi tehnologii si echipamente precum: Studiul materialelor si procedee noi de sudare; Produse mai competitive, in conformitate cu normele de protecie a mediului. Departamentul de Inginerie al GRIRO se dezvolta att prin investiii in resursa umana cat si in tehnologii de fabricaie a utilajelor tehnologice. Ingineria este aplicata in acord cu nevoile si cerinele clienilor si cuprinde conexiuni multidisciplinare incluznd planificarea si raportarea, proiectarea recipientelor, calculul si analiza structurala, asigurarea calitii, protecia mediului etc. TAIEREA si SANFRENAREA Tierea oxiacetilenica Tierea cu jet de plasma Debitarea mecanica AMBUTISAREA si ROLUIREA Rolurile table: Diametre : 500 - 8000 mm. Grosime: 6 - 360 mm. Ambutisare funduri: Diametru Maxim: 3000 mm. (o piesa) Grosime Maxima: 100 mm. Diametru Maxim: 8000 mm. (din segmeni) PROCEDEE DE SUDARE SI PLACARE Sudura automata sub strat de flux Sudura manuala cu electrod nvelit Sudura in argon Sudura semiautomata MIG-MAG (mediu inert gaz - mediu activ gaz)Sudura semiautomata cu sarma tubulara Sudura cu banda Sudura "in tandem" Placarea in baie de zgura

TRATAMENT TERMIC Cuptor:25x10x9,8m. Temperatura 1050CElectric (local): Temp. 500 - 750CRacire graduala ProHeat 35: Prenclzire si tratament termic local . PRELUCRARI MECANICE Prepararea sanfrenelor: Diametru Maxim: 10000 mm. Lungime Maxima: 13000 mm. Gurirea asistata de computer (NC) a plcilor tubulare: Dia.: 1/2 - 1.1/2Adincime Maxima: 1000 mm. Alezare Diametru Maxim: 200 mm. PREGATIREA SUPRAFETELOR Sablare cu alice Polizare Lustruire Vopsire Decapare, Pasivare TEVI CU ARIPIOARE ELICOIDALE Metal - Aluminiu: Tip Incastrat Metal - Otel: Tip Canelat PROBE PRESIUNE Teste Hidraulice Teste cu Amoniac Teste cu Heliu GRIRO deine capacitatea de proiectare / inginerie la standardele / codurile internaionale si naionale si poate acorda asistenta tehnica si service pentru clienii si, dup caz. Principalele servicii de asistenta tehnica oferite de companie includ, dar nu se limiteaz la: furnizarea pieselor de schimb actualizarea datelor modificri asistenta tehnica si know-how-ul necesar asamblrii si montajului echipamentelor de proces in antier desene de execuie / proiectare echipamentelor de proces consultanta si punerea in funciune a echipamentelor de proces controlul nedistructiv (echipamentele necesare controlului CND precum si toate echipamentele de analiza sunt proprietatea GRIRO) analize mecanice si chimice ntreinere, service si teste suduri si tratamente termice inspecia vaselor sub presiune

Societatea a fost nfiinat si funcioneaz din anul 1953. De la nfiinare si pana astzi, societatea a trecut prin mai multe forme de organizare, iar din 1995 funcioneaz ca societate pe aciuni cu capital majoritar privat.

Servicii
Proiectare de structuri metalice Execuie "la cheie" de structuri metalice, incluznd manufacturarea si montajul acestora Prelucrri mecanice si debitri pe maini cu CNC pentru corniere si table, profile grele Zincare termica ncercri mecanice pentru stlpi de energie electrica si alte structuri la scara 1:1 Detalii de atelier Staie de ncercri Mecanice Staia de ncercri mecanice pentru omologarea structurilor metalice este a doua din Europa din punctul de vedere al capacitaii, avnd urmtoarele caracteristici: - msurarea sarcinilor prin maximum 46 celule electronice- conducerea computerizata a procesului de ncercare - fora maxima pe un punct de msurare: 50 t - fora de smulgere maxima pe picior: 500 t - fora de compresie maxima pe picior: 560 t - nlimea maxima pentru tragere orizontala: 69 m - montarea structurilor se efectueaz cu ajutorul a doua macarale "turn" mobile. Tipuri de stlp ncercate: - drapel simplu si dublu - Donau - Ypsilon - portal ancorat - tubular. Elementele de conectare la fundaia staiei se realizeaz in atelierul mecanic al fabricii.

Stlpi Metalici Se asigura proiectarea si fabricarea urmtoarelor produse: - Stlpi bulonai, zincai de energie electrica, cu tensiuni de la 20 la 750 kV. - Stlpi de telecomunicaii - antene radio si GSM. - Structuri pentru staii, in varianta bulonata sau sudata Proiectarea structurala este asigurata prin colaborare cu Fichtner Engineering Romania, PROJEC din Italia, I.S.P.E. Bucureti si alte firme specializate, iar detalierea si programarea echipamentelor CNC este executata in atelierul de proiectare propriu. Echipamentele CNC pentru prelucrarea profilelor cornier sunt achiziionate de la FICEP, Italia, iar cele pentru fabricarea guseelor sunt achiziionate de la FICEP, Italia si VERNET, Frana. Cornierele maxime prelucrabile sunt L200x200x25. Elemente de dimensiuni mai mari pot fi prelucrate in secia "STRUCTURI". Software utilizat cuprinde TOWER, BOCAD. Cleme si Armaturi Secia produce cleme si armaturi pentru sistemul energetic si pentru calea ferata. Se produc curent: - cleme de legtura electrica - componente pentru lanuri complete pana la 400 kV - amortizoare de vibraii tip Stockbridge - mufe de inadire si de reparaie. Supori Metalici pt. Staii Electrice Se asigura proiectarea si fabricarea urmtoarelor produse: - Stlpi bulonai, zincai de energie electrica, cu tensiuni de la 20 la 750 kV. - Stlpi de telecomunicaii - antene radio si GSM. - Structuri pentru staii, in varianta bulonata sau sudata Proiectarea structurala este asigurata prin colaborare cu Fichtner Engineering Romania, PROJEC din Italia, I.S.P.E. Bucureti si alte firme specializate, iar detalierea si programarea echipamentelor CNC este executata in atelierul de proiectare propriu. Echipamentele CNC pentru prelucrarea profilelor cornier sunt achiziionate de la FICEP, Italia, iar cele pentru fabricarea guseelor sunt achiziionate de la FICEP, Italia si VERNET, Frana. Cornierele maxime prelucrabile sunt L200x200x25. Elemente de dimensiuni mai mari pot fi prelucrate in secia "STRUCTURI". Software utilizat cuprinde TOWER, BOCAD. Zincare Secia dispune de o baie de zincare cu dimensiunile 9000x1400x1600 mm si una cu dimensiunile de 11000x1500x1500 mm. Pregtirea suprafeelor se realizeaz prin decapare cu HCL. Protecia mediului este asigurata prin etaneitatea controlata continuu a cldirilor, a bilor de degresare, decapare, splare si fluxare si prin scrubber care realizeaz 4 cicluri pe ora. Structuri Metalice Structurile metalice sunt destinate unei foarte largi game de utilizri: - Hale industriale - Centrale si staii electrice - Rafinrii si combinate chimice - Blocuri administrative si de locuine - Staii de carburani si lubrifiani - Parcaje pe mai multe niveluri - Hipermarket-uri si piee - Cai ferate si osele - Panouri publicitare Echipamentul CNC fabricat de firma VOORTMAN din Olanda, permite prelucrarea automata a profilelor de orice tip cu dimensiuni de pana la 1000 mm. Produsele pot fi livrate zincate sau vopsite. Atelierul de vopsire asigura pregtirea suprafeelor prin sablare si acoperirea in cmp electrostatic. Proiectarea structurala este asigurata prin colaborare cu I.S.P.E. Bucureti si alte firme de proiectare, iar detalierea si programarea echipamentelor CNC este executata in atelierul de proiectare propriu. Software utilizat cuprinde: AUTOCAD, BOCAD .