Universitatea Transilvania Braov

Facultatea: ITMI
Departament: ZI
Specializarea: IEI
Grupa: 2413








PROIECT
BAZELE PRELUCRARILOR
MECANICE


VEZITIU TEODORA-GEORGIANA








Anul III
2013-2014


2
































Material:OLC45
Tesiturile necotate: 1 X 45

Tema nr 29
Gaurire 10
Realizarea degajarii R3
Productie de serie








3







Pentru suprafetele indicate in figura atasata sa se realizeze:




Etape

1. Stabilirea sistemului tehnologic pe care are loc prelucrarea;
2. Stabilirea uzurii si durabilitatii sculelor aschietoare;
3. Determinarea parametriilor regimului de lucru;
a. Stabilirea adancimii de aschiere;
b. Stabilirea avansului de lucru;
c. Stabilirea vitezei de aschiere;
d. Stabilirea turatiei sau a numarului de curse duble;
4. Determinarea normei tehnice de timp.















4

1. Stabilirea sistemului tehnologic pe care are loc prelucrarea

Procesul de achiere este procesul de tiere-deformare, desprindere i ndeprtare sub
form de achii a surplusului de material de pe piesa semifabricat, n scopul generrii
suprafeelor i obinerii dimensiunilor i a condiiilor tehnice impuse piesei, prin desenul de
execuie al acesteia.
Pentru desfurarea procesului de achiere este necesar o main de lucru, numit
main-unealt, una sau mai multe scule achietoare, dispozitive de poziionare-fixare a sculelor
i a piesei de prelucrat, ct i o serie de instrumente, aparate sau instalaii pentru controlul tehnic
de calitate.

Sistemul tehnologic reprezinta ansamblul format din maina-unealt, scula achietoare,
dispozitivele de poziionare fixare a sculei i a piesei i piesa de prelucrat.

Fiecare procedeu de prelucrare prin achiere conduce, din punct de vedere al cinematicii,
la un anumit tip distinct de main-unealt.
In figura data procedeele de prelucrare alese sunt gaurirea si strunjirea.

Gaurirea este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere care are ca scop obtinerea
unor gauri (alezaje) in material plin, prelucrarea putand fi executata pe masini de gaurit, masini
de frezat sau strunguri.
Gaurirea se executa cu ajutorul unei masini de gaurit, alegandu-se ca scula aschietoare un
burghiu de 10 din otel rapid (RP
3
).

Strunjirea reprezinta procedeul de prelucrare prin aschiere,cu cea mai
frecventa utilizare, fiind metoda de baza pt obtinerea corpurilor de revolutie.
Strunjirea se executa pe un strung, scula aschietoare fiind un cutit pentru strunjirea
canalelor si degajarilor din otel rapid (RP
3
).

Suprafaa de la care se pornete n generarea respectiv se numete suprafa iniial (Si),
iar suprafaa obinut n urma generrii prin achiere suprafa prelucrat sau generat (Sp).
Stratul de material cuprins ntre suprafaa iniial i suprafaa prelucrat se numete
adaos de prelucrare.

Pentru gaurire adaosul de prelucrare corespunde cu dimetrul gaurii prelucrate:
A
G
=D [ mm]
A
G
=10 mm
unde D=diametrul gaurii de prelucrat.

Pentru strunjire adaosul de prelucrare se calculeaza cu relatia :
A
SD
=1.98+0.0218*d+0.0047*l [mm]
A
SD
=1.98+0.0218*26+0.0047*2 [mm]
A
SD
=2.556 mm
unde d=diametrul final
l=lungimea pe care se strunjeste
5

2. Stabilirea uzurii si durabilitatii sculelor aschietoare

In timpul aschierii metalelor, suprafetele sculei aschietoare care vin in contact cu piesa sau
cu aschia care se degaja sunt supuse unui proces de uzura. Cand uzura atinge o anumita
marime, scula trebuie reascutita. Marimea uzurii admisibile a sculei aschietoare se numeste
limita de uzura si se noteaza cu h
.

Pentru gaurire valorile uzurii admisibile pentru burghiul 10 din otel rapid sunt date in
tabelul 16.4:
h

=0.4...0.8 mm
Pentru strunjire uzura admisibila a cutitului de strung din otel rapid este data in tabelul
10.2:
h

=1.5...2 mm

Durabilitatea reprezinta perioada de functionare a sculei, de la inceputul folosirii ei pana la
atingerea unei uzuri egale cu limita de uzura.

Pentru gaurire valoarea durabilitatii burghiului este data in tabelul 16.6 :
T=25 min

Pentru strunjire durabilitatea cutitului de strung este data in tabelul 10.3:
T=30 min





3. Determinarea parametriilor regimului de lucru

Elementele componente ale regimului de aschiere sunt:
a. Adancimea de aschiere t [mm] care este definita ca mrimea tiului principal
aflat n contact cu piesa de prelucrat;
b. Avansul s [mm/rot] care reprezinta deplasarea sculei in timpul unui ciclu de lucru
in directia miscarii de avans;
c. Viteza principal de achiere v [mm/s] este definit ca viteza la un moment dat
n direcia micrii principale a unui punct de achiere considerat pe tiul sculei.
d. Turatia n [rot/min]

a. Stabilirea adancimii de aschiere (t)

Pentru materialul semifabricatului dat,OLC45, se definesc:
- rezistenta la rupere:
r
=64 daN/mm
2
- duritatea HB=

=182 .85

6

GAURIRE:

Se calculeaza cu relatia:

[mm]:

t=

=5 mm
unde D= diametrul burghiului [mm]



Strunjire:

Se calculeaza cu relatia t=

[mm]

t=

=1.2781 mm
unde A
SD
=adaosul de prelucrare la strunjire


b. Stabilirea avansului de lucru (s)

GAURIRE:

Calculul se face cu relatia:

s=k
s
C
s
D
0,6
[mm/rot]
unde:
k
s
coeficient de corectie in functie de lungimea gaurii [mm](tabel)
C
s
coeficientul de avans (tabel)
D diametrul burghiului [mm]

s=0.90*0.047*10
0.6
=0.168 mm/rot


Strunjire:

Pentru strunjire avansul de lucru se alege din tabel :

s=0.08...0.12 [mm/rot]





7

c. Stabilirea vitezei de aschiere (v)


GAURIRE:

La prelucrarea gaurilor cu burghiu din otel rapid, viteza de aschiere se calculeaza cu relatia:

[m/min]

unde:
Valorile C
v
,K
vp
si ale coeficientilor din relatia de mai sus sunt date in tabelele
(16.22...16.25);
T durabilitatea;
s avansul de lucru
;
D-diametrul gaurii de prelucrat.

[m/min]


Strunjire:

La strunjire viteza de aschiere se calculeaza cu relatia:

unde:
T-durabilitatea sculei aschietoare in min. (tabelul 10.3);
C
v2
-coeficient ce depinde de caracteristicile materialului care se prelucreaza si ale
materialului sculei aschietoare (tabelul 10.53);
m - exponentul durabilitatii (tabelul 10.29);
s- avansul sculei aschietoare in mm/rot;
y
2
exponent pentru avans (tabelul 10.53);
HB- duritatea Brinell a materialului de prelucrat;
n exponentul duritatii, cu aceasi valoare ca la strunjirea longitudinala;
k
1
, k
5
,k
6
coeficienti ce depind de sectiunea corpului cuitului, unghiul de atac
principal, unghiul de atac secundar, raza la vrful sculei, materialul prii achietoare,
materialul prelucrat, modul de obinere al semifabricatelor, starea stratului superficial i
forma feei de degajare;
8

k
10
coeficient prin care se tine seama de variatia vitezei de aschiere la canelare
sau retezare;
k
11
coeficient prin care se tine seama de adancimea canalului la retezare si
canelare;
k
12
- coeficient prin care se tine seama de tipul masinii unelte.

m/min



d. Stabilirea turatiei (n)


Turatia atat la gaurire cat si la strunjire se calculeaza cu formula:

[tot/min] unde:
v - viteza de aschiere
d diametrul

GAURIRE:

= 923.85 rot/min

Strunjire:

= 408.50 rot/min



4. Determinarea normei tehnice de timp

Prin norma de timp se intelege timpul stabilit unui executant care are calificarea
corespunzatoare pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs) in conditii tehnico
organizatorice ale locului de munca.
Norma de timp cuprinde totalitatea timpilor productivi ai executantului si timpii
de intreruperi reglementate, acestia din urma constituind timpul normat.
Norma tehnica de timp atat la gaurire cat si la strunjire se calculeaza cu formula:

NT = t
op
+t
dt
+ t
do
+t
on
+t
pi
= t
b
+t
a
+t
dt
+t
do
+t
on
+ t
pi
[min]

unde: t
op
timp operational
t
b
timp de baza
9

t
a
timp auxiliar
t
dt
timp de deservire tehnica
t
do
timp de deservire organizatorica
t
on
timp de odihna si necesitati
t
pi
timp de pregatire-incheiere

Pentru aflarea tuturor timpilor se calculeaza intai masa piesei cu ajutorul urmatorului set
de formule:
m=V*
=7,8*10
-6
V=A
b
*h

unde: m=masa piesei
=densitate
V=volumul
A
b
=aria bazei
h=inaltimea

A
b
=*R
2
=*40
2
=5024 mm
2
V=5024*100=502400 mm
3
m=502400*7,8*10
-6
=3.91 kg



GAURIRE:

Timpul de pregatire incheiere tpi, [min]

tpi= 2 min

Timpul de baza t
b
, [min]

Se calculeaza pentru gaurire cu relatia:
t
b=

unde: L=lungimea de prelucrat
s=avansul
n=turatia

t
b
=

min

Timpul ajutator t
a
, [min]

t
a
=t
a1
+t
a2
+t
a3
+t
a4

10

Este o suma de timpi ajutatori, dupa cum urmeaza:

t
a1
= timp ajutator pentru prinderea si desprinderea piesei;
t
a2
= timp ajutator pentru comanda masinii unelte;
t
a3
= timp ajutator pentru evacuarea aschiilor;
t
a4
= timp ajutator specific fazei de lucru

Conform tab. 9.50, pag. 32, pentru prinderea piesei cu m = 3.51 kg pe masa fara fixare:
ta1= 0,10 min;

Conform tab. 9.51, pag. 33, pentru diametrul maxim al gaurii <15 mm:
t
a2
=0,15 min
compus din:
-cuplarea si decuplarea miscarii de rotatie a arborelui principal cu buton: 0,02 min;
-schimbarea turatiei sau a avansului cu buton: 0,02 min;
-pornirea sau oprirea sistemului de racire: 0,02 min;
-montarea si demontarea burghiului in mandrina : 0,09 min.

Conform tab. 9.52, pag. 34, pentru diametrul burghiului pana la 12:
t
a3
=0,08 min

Conform tab. 9.53, pag. 35, pentru diametrul maxim al gaurii 15...30 mm si gaurire dupa trasaj:
t
a4
=0,12 min

t
a
=0,10+0,15+0,08+0,12=0,45 min

Timpul operativ t
op
, [min]

Este suma dintre timpul de baza si cel auxiliar:
t
op
= t
b
+t
a
=0,19+0,45=0,64 min

Timpul de deservire tehnica t
dt
, [min]

Se considera in procente din timpul de baza:
t
dt
=2%* t
b
=0,003 min

Timpul de deservire organizatorica t
do
, [min]

Se considera in procente din timpul operativ:
t
do
= 1%*t
op
=0,006 min

Timpul de odihna si necesitati t
on
, [min]

Se considera in procente din timpul operativ:
t
on
=4,5%*t
op
=0,02 min

11

Norma de timp Nt, [min]

Nt= t
b
+t
a
+t
dt
+t
do
+t
on
+ t
pi

Nt=0,19+0,45+0,003+0,006+0,02+2=2,669 min


Strunjire:

Timpul de pregatire incheiere Tpi, [min]

t
pi
=

min
unde n~30 buc (pentru productie in serie)
t
pi
=0,86 min
compus din:
-pregatirea curenta a lucrarii :15 min;
-montarea si demontarea dispozitivelor in universal: 3 min;
-intoarcerea bacurilor universalului : 4 min;
-asezarea si reglarea lunetei: 4 min

Timpul de baza t
b
, [min]
t
b=

t
b
=

min

Timpul ajutator t
a
, [min]

t
a
=t
a1
+t
a2
+t
a3
+t
a4

Conform tab. 5.68, pag. 196, pentru prinderea piesei cu m = 3.51 kgin universal, cu strangere
pneumatica:
ta1= 0,3 min;


Conform tab.5.73, pag. 202, pentru diametrul piesei de pana la 250 mm:
t
a2
=1,75 min

Conform tab. 5.75, pag. 203:
t
a3
=1,45 min

Conform tab. 5.78, pag. 205, pentru masurarea cu sublerul cu fixare:
t
a4
=0,22

t
a=
0,3+1,75+1,45+0,22=3,72 min


12

Timpul operativ t
op
, [min]

Este suma dintre timpul de baza si cel auxiliar:
t
op
= t
b
+t
a
=0,79+3,72=4,51 min

Timpul de deservire tehnica t
dt
, [min]

Se considera in procente din timpul de baza:
t
dt
=2,5%* t
b
=0,019 min

Timpul de deservire organizatorica t
do
, [min]

Se considera in procente din timpul de baza
t
do
= 1%*t
b
=0,0079 min

Timpul de odihna si necesitati t
on
, [min]

t
on
=0,5 min

Norma de timp Nt, [min]

Nt= t
b
+t
a
+t
dt
+t
do
+t
on
+ t
pi

Nt=0,79+3,72+0,019+0,0079+0,5+0,86=5,89 min