Curs Bags

Noţiuni de bază privind generarea prin așchiere a suprafeţelor
S-au prezentat noțiuni legate de:
1.1. Generalități privind definiția piesei

Piesa este un corp solid delimitat în spațiu de suprafețe.
Acestea pot fi de diverse forme geometrice (plane/simple sau spațiale/complexe); se găsesc
în diferite poziții relative una în raport cu cealaltă; sunt caracterizate de anumite dimensiuni
și calități (caracteristici tehnice).
S-au prezentat exemple de piese cu identificarea suprafețelor lor componente (roți dințate,
arbori, rulmenți, carcase, șuruburi, prisme).
Fig. 1. Exemple de piese
1.2. Generalități privind sistemul tehnologic de prelucrare

Procesul tehnologic de prelucrare prin așchiere face parte din categoria proceselor de
fabricație (care transformă semifabricatele în produse finite, pentru satisfacerea necesităților
umane). Se utilizează în scopul generării suprafețelor pieselor / produselor.
Procesele de prelucrare prin așchiere sunt: strunjire, frezare, rabotare, mortezare, prelucrare a
alezajelor (găurire/burghiere, alezare), broșare, prelucrare prin abraziune (rectificare).
Etapele de prelucrare (operațiile, fazele, trecerile) necesare realizării condiţiilor tehnice
impuse suprafeţei piesei se clasifică în: degroşare, semifinisare, finisare și superfinisare.
Fiecărui proces de prelucrare prin așchiere îi este specific un sistem tehnologic de
prelucrare. Acesta este compus, în principal, dintr-o mașină-unealtă și un sistem de scule
așchietoare.
1.3. Generalități privind execuția piesei

Suprafețele piesei din desenul de execuție sunt numite suprafețe teoretice/geometrice, iar
suprafețele pieselor fizice se numesc suprafețe reale. Între ele există anumite diferențe date de
condițiile tehnice de execuție ale pieselor.
În timpul procesului tehnologic de prelucrare prin așchiere se modifică forma geometrică a
suprafețelor piesei, dimensiunile, calitatea și poziția relativă a suprafețelor.
Piesa inițială care urmează a fi prelucrată prin așchiere se numește semifabricat.
Suprafața semifabricatului se numește suprafață inițială, iar suprafața obținută după prelucrare
se numește suprafață finală sau suprafață prelucrată.
Stratul de material al semifabricatului cuprins între suprafaţa iniţială şi suprafaţa finală se
numeşte adaos de prelucrare.
Fig. 2. Tipuri de suprafețe: 1, 2, 3, 4, 5 – suprafețe prelucrate;

6, 7, 8 – suprafețe inițiale; 9 – adaos de prelucrare; , A, B, C și D – dimensiuni ale pisei
Pentru generarea suprafeţelor pieselor este necesară existența unei mișcări relative între scula
așchietoare și semifabricat care se numește mișcare (rezultantă) de generare sau mișcare de
așchiere.
Cu ajutorul acestei mișcări, adaosul de prelucrare se îndepărtează sub formă de aşchii.
Schema de aşchiere reprezintă modul în care se face împărţirea adaosului de prelucrare în
adaosuri parţiale şi în straturi de aşchiere, precum şi succesiunea îndepărtării lor.
Fig. 3. Scheme de așchiere: a, b – divizarea în sensul adâncimii adaosului, c – divizarea în sensul

lățimii adaosului, d – divizarea în sensul lungimii adaosului, e – divizarea mixtă a adaosului
1.4. Concluzii
Procedeul de generare prin aşchiere reprezintă procedeul de generare a unei suprafeţe
prelucrate (finale) prin îndepărtarea adaosului de prelucrare sub formă de aşchii de către o sculă
aşchietoare aflată în mişcare relativă faţă de piesa-semifabricat, pe o mașină-unealtă specifică.
Orice procedeu de generare prin așchiere este însoțit întotdeauna de un proces de
așchiere specific.
Procesul de aşchiere reprezintă totalitatea fenomenelor fizice care apar la transformarea
adaosului de prelucrare sub formă de aşchii și detaşarea acestora în scopul generării suprafeței
prelucrate. Aceste fenomene fizice sunt: forțe, vibrații, degajări de căldură, uzarea sculei
așchietoare, transformarea structurii și stării materialului etc.
Generarea suprafeţelor
teoretice
1
Concluzii – curs 1
 Definitia piesei; exemple de suprafete specifice pieselor;
terminologie specifica aschierii;
 Procedeul de generare prin aşchiere reprezintă procedeul de
generare a unei suprafeţe prelucrate (finale) prin îndepărtarea
adaosului de prelucrare sub formă de aşchii de către o sculă
aşchietoare aflată în mişcare relativă faţă de piesa-semifabricat,
pe o mașină-unealtă specifică.
 Orice procedeu de generare/prelucrare prin așchiere este
însoțit întotdeauna de procesul de așchiere.
 Procesul de aşchiere reprezintă totalitatea fenomenelor fizice
care apar la transformarea adaosului de prelucrare sub formă de
aşchii și detaşarea acestora în scopul generării suprafeței
prelucrate. Aceste fenomene fizice sunt: forțe, vibrații, degajări
de căldură, uzarea sculei așchietoare, transformarea structurii și
stării materialului etc.
2
Generarea suprafeţelor teoretice
 Diferenta dintre supraf. geom. si supraf. reale;
 Definitie supraf. geom.
3
4
Moduri de generare teoretica
Deplasarea in spatiu a unui punct generator
M (X, Y, Z) in anumite conditii
Deplasarea in spatiu, dupa o lege de

miscare, a unui corp geom. C
5
Intersectia a doua corp geom. C1 si C2
6
Schema principiului cinematic de

generare teoretica a suprafetelor
7
Exemple de
suprafete reale 8
Prelucrarea unui alezaj cilindric
9
Generarea suprafetelor
reale pe masinile-unelte si
cinematica specifica
acestora
1
Generarea suprafetelor reale
 Realizarea concretă a oricărei piese constă în generarea
suprafețelor ei componente care o delimitează în spațiu și o
definesc ca corp solid distinct.
 Această generare, indiferent de procedeul de prelucrare prin
așchiere utilizat, trebuie să permita obținerea formei,
dimensiunilor, poziției relative și netezimii suprafețelor piesei
respective, conform condițiilor tehnice de execuție prevăzute în
desenul tehnic al piesei. Suprafetele reale au aceeasi forma
cu suprafetele geometrice, dar sunt suprafete finite.
 Modul de generare care corespunde cel mai bine
posibilităţilor şi necesităţilor tehnice la prelucrarea prin
aşchiere este cel referitor la deplasarea unei curbe în spaţiu.
 Suprafaţa generată este locul geometric al poziţiilor
succesive ocupate de o curbă la deplasarea ei în spaţiu.
2
 Curba care în mişcarea ei generează suprafaţa se numeşte
curbă generatoare (G).
 Un punct al curbei generatoare descrie în mişcarea sa o
traiectorie numită curbă directoare (D).
 Teoretic, cele două curbe pot fi spaţiale sau plane, deformabile
sau nedeformabile, analitice sau neanalitice, simple sau
compuse (complexe).
 Curbele analitice pot fi exprimate prin ecuaţii analitice: dreapta,
cercul, evolventa, cicloida etc.
 Curbele neanalitice se înlocuiesc prin curbe (numite “de
înlocuire”) compuse din curbe analitice.
3
 La generarea suprafetelor reale pe maşinile-unelte se consideră
drept caz general cel în care generatoarea şi directoarea sunt
curbe plane şi nedeformabile.
 In acest caz, curba generatoare reprezintă traiectoria mişcării
elementului generator Eg în planul ().
 Muchia aschietoare a sculei aschietoare materializeaza pe o
anumita lungime a sa o portiune elementara a generatoarei
teoretice (G). Aceasta portiune (si taisul format in jurul ei)
constituie elementul generator Eg al suprafetei reale si este
numita generatoare elementara (GE).
4
Fig. 1. Schema
principiului
cinematic de
generare a
suprafetelor reale
pe MU
Fig. 2. Eg  GE
Fig. 3. Eg  DE
6
Fig. 4. Mecanismele sanie-ghidaj si fus-lagar = cuple cinematice

inferioare de translatie si de rotatie
 miscare rectilinie de translatie si miscare de rotatie
 traiectorie rectilinie si circulara pentru curbele G si D
7
Fig. 5. Curbe G si D compuse:
a) din două mişcări de translaţie;
b) dintr-o mişcare de rotaţie şi una de translaţie
 Necesitatea unui raport de coordonare cinematica
Cinematica generarii suprafetelor reale
 Generarea suprafeţelor, adica realizarea curbelor (G) si (D), se
produce datorită mişcării relative dintre scula aşchietoare şi
piesa de prelucrat. Această mişcare este necesară şi procesului
de aşchiere pentru îndepărtarea adaosului de prelucrare sub
formă de aşchii.
 Mișcarea relativă dintre scula așchietoare și piesa-semifabricat
este constituită din mai multe mișcări. Prin compunerea tuturor
mişcărilor care au loc în procesul de generare se obține o
mișcare care se numește mişcare rezultantă de aşchiere.
 Fiecare din cele două mişcări prin care se realizează
generatoarea (G) şi directoarea (D), realizate cu vitezele vg şi vd,
sunt rezultante ale vitezelor mai multor mişcări simple furnizate
de mecanismele fus-lagăr şi sanie-ghidaj.
9
Fig. 6. Miscarile de aschiere

necesare la generarea
suprafetelor reale pe MU
10
 Rezultanta vitezelor vg şi vd este denumită viteza rezultantă
de aşchiere vras şi este tangentă la traiectoria mişcării
rezultante de aşchiere Tras (fig. 6).
 Procesul de generare este un proces ciclic care se produce în
timpul TCC, care se numește timpul ciclului cinematic.
 Procesul de generare este însoţit de un proces de aşchiere.
Tinand seama de anumite condiţii tehnico-economice, procesul
de aşchiere se poate optimiza şi se poate stabili o valoare
optimă vopt sau o valoare teoretică vT pentru viteza cu care se
produce generarea, numită viteză tehnologică de aşchiere.
 In concluzie, procesul de generare se produce cu viteza
rezultantă de aşchiere vras, iar procesul de aşchiere trebuie să se
producă cu vopt, deci trebuie ca vras = vopt .
 Deorece vras este furnizată de mecanismele maşinii-unelte,
11
egalitatea vras= vopt este foarte rar realizată în practică.
 După natura traiectoriilor realizate in procesul de generare
intalnim:
a) - mişcare rezultantă de aşchiere;
b) - mişcare principala de aşchiere (miscare de aschiere);
c) - mişcare de avans;
d) - mişcare complementară de generare.
 În timpul prelucrării prin așchiere pe maşinile-unelte au loc și
alte mişcări care sunt realizate în afara procesului de generare a
suprafețelor, cum ar fi: mişcările de apropiere sau de retragere
rapidă, mişcările de poziţionare relativă. Acestea nu pot fi
considerate drept componente ale mişcării rezultante de
aşchiere. Se numesc mișcări auxiliare.
12
 Pentru repoziţionarea elementului generator Eg (GE sau DE), în
lungul curbelor teoretice (GT) sau (DT), este nevoie de
deplasarea ciclică a acestuia cu spaţii egale cu avansul
generator s sau cu avansul director sd (sr). Pentru a aduce
elementul generator Eg în contact cu suprafaţa de prelucrat este
necesar un avans de adâncime t.
 Mişcarea care realizează această repoziţionare a
elementului generator se numeşte mişcare de avans.
 Viteza cu care se efectuează mişcarea de avans se numeşte
viteză de avans şi se notează cu vf (vs sau vav). În fig. 6, vs  vg.
 Viteza de avans vf (mm/min) este un parametru cinematic
determinat de cinematica maşinii-unelte (vf este condiționată de
cinematica lanțului cinematic de avans), iar avansul f (notat în
Romania în mod tradiţional cu s) este un parametru tehnologic
determinat de condiţiile tehnice de prelucrare. 13
 Din motive tehnologice, în special legate de rugozitatea suprafeţei
prelucrate, mărimea vitezei de avans vf = vg este foarte mică în
comparaţie cu viteza vd, putându-se acceptă aproximatia vras = vd .
 Datorită acestei proprietăţi, mişcarea care asigură generarea
directoarei (D) este numită simplu mişcare principala de
aşchiere, cu condiţia ca aceasta să fie o mişcare simplă. În caz
contrar, se consideră drept mişcare de aşchiere componenta simplă
cea mai importantă a mişcării după traiectoria directoare (D).
 Viteza cu care se produce mişcarea principala de aşchiere se
numeşte viteză principala de aşchiere.
 Mişcarea de aşchiere este furnizată de mecanismul fus-lagăr, dacă
este mişcare de rotaţie, respectiv de mecanismul sanie-ghidaj, dacă
este mişcare de translaţie.
14
 În cazul mişcării de aşchiere de rotaţie, viteza de aşchiere se poate
calcula în modul cu relaţia:
vaş= Ld / TCC = 2R·naş/ 1000 [m/min]
unde: Ld este lungimea traiectoriei mişcării principale într-un ciclu
cinematic, în [mm]; TCC - timpul ciclului cinematic, în [min]; R - raza
traiectoriei directoare, în [mm]; naş - frecvenţa de repetare a ciclului
cinematic, în [rot/min].
 În cazul mişcării de aşchiere de translaţie, lungimea traiectoriei
este dublul lungimii cursei l, iar frecvenţa de repetare a ciclului
cinematic corespunde numărului de curse duble pe minut ncd.
 Pentru mărirea productivităţii prelucrării, cursa de retragere
(inactivă) a elementului generator se face cu viteza vrr > vaş.
 Dacă raportul acestor viteze este k = vrr / vaş  1 , atunci:
vaş = (1+k)·l·ncd / (k · 1000) [m/min]. 15
 În anumite cazuri de generare şi anume atunci când traiectoria
directoare este complexă, mişcarea după directoare fiind
compusă din mai multe mişcări simple, apar mişcări diferite de
mişcarea de aşchiere, care concură nemijlocit la realizarea
directoarei. Aceste mişcări sunt denumite mişcări
complementare de generare. Viteza cu care se efectuează o
mişcare complementară de generare se numeşte viteză
complementară de generare vcg.
 În acest caz vom avea ecuaţia vectorială:
vd = vas + vcg
16
Moduri de realizare a (G) si (D)
pe masinile-unelte
1
 La generarea suprafetelor reale pe maşinile-unelte se consideră
drept caz general cel în care generatoarea şi directoarea sunt
curbe plane şi nedeformabile.
 In acest caz, curba generatoare reprezintă traiectoria mişcării
elementului generator Eg în planul ().
 Muchia aschietoare a sculei aschietoare materializeaza pe o
anumita lungime a sa o portiune elementara a generatoarei
teoretice (G). Aceasta portiune (si taisul format in jurul ei)
constituie elementul generator Eg al suprafetei reale si este
numita generatoare elementara (GE).
 Eg  GE sau Eg  DE
2
Fig. 1. Schema
principiului
cinematic de
generare a
suprafetelor
reale pe MU
 Legile de mişcare a elementului generator Eg în lungul curbei
generatoare (G) constituie modurile practice de realizare ale
generatoarei. Acestea sunt:
 generatoare materializată - generatoarea poate fi materializată
de muchia aşchietoare a sculei; se spune că generatoarea este
programată pe scula aşchietoare; acest mod de generare este
cunoscut în practica tehnologică drept prelucrare cu cuţite
profilate;
4
 generatoare cinematică:
 obținută ca traiectorie a mișcării unui punct - se spune
că generatoarea este programată pe mecanismele ale
maşinii-unelte care realizează mişcarea după generatoare;
 obținută ca înfăşurătoare a poziţiilor succesive ale
deplasării unei curbe materializate de muchia
aşchietoare a sculei - este cunoscută sub denumirea de
generare prin rulare fără alunecare sau metoda de
generare prin tangente;
5
 generatoare programată (comandată după program) - se
utilizează în cazul curbelor generatoare complexe, în special pentru
cele neanalitice; este caracteristică maşinilor-unelte de prelucrat
prin copiere şi maşinilor-unelte cu comandă numerică;
 se foloseşte un element
suplimentar numit portpro-
gram, pe care, codificat sau
necodificat, este stabilită
generatoarea suprafeţei de
prelucrat; un sesizor (traductor,
cititor sau palpator) citeşte şi
decodifică informaţiile de pe
portprogram şi comandă sculei
aşchietoare mişcările necesare. Fig. 1.12. Principiul de realizare a generatoarei programate.
6
 În funcţie de legile de mişcare ale elementului generator Eg în
lungul directoarei (D), care constituie modurile practice de
realizare a acesteia, se deosebesc:
 directoare materializată - poate fi materializată prin forma
muchiei aşchietoare a sculei; există scule aşchietoare pe care
este materializată directoarea suprafeţei de prelucrat pe
directoarea dinţilor acesteia; de exemplu: prelucrarea filetelor
cu tarodul sau filiera; la prelucrarea alezajelor cu burghie,
alezoare, directoarea este materializată de cercul circumscris al
tăişurilor dinților;
 directoare programată - ca şi la generatoarea programată se
foloseşte un portprogram pe care se programează, codificat sau
necodificat, directoarea suprafeţei de prelucrat; de exemplu:
rabotarea și mortezarea danturii înclinate a roților dințate
7
cilindrice;
 directoare cinematică:
 obținută ca traiectorie a mișcării unui punct – de
exemplu: generarea unei directoare plane de tip cerc
(strunjire), linie dreaptă (rabotare), elice cilindrică
(strunjire);
unei curbe cinematice - este cazul prelucrării prin
frezare sau rectificare; directoarea este programată pe
mecanismele maşinii-unelte;
 obținută prin imprimare (transpunere) prin rulare -
se foloseşte la realizarea traiectoriilor directoare
complexe; este cazul prelucrării roţilor dinţate cilindrice
cu dinţi înclinaţi pe maşini de mortezat şi a roţilor dinţate
conice cu dinţi curbi prin rulare.
8
Realizarea curbei
generatoare sub forma de
generatoare materializata
1
Generatoarea materializata
2
3
4
5
6
7
8
Realizarea curbei directoare
sub forma de directoare
materializata
9
Directoarea materializata
10
11
12
Realizarea generatoarelor si
directoarelor pe cale
cinematica
1
Realizarea (G) si (D) pe cale cinematica
 generatoare materializată;
 generatoare programată (comandată după program);
 obținută ca traiectorie a mișcării simple a unui punct
in plan - se spune că generatoarea este programată pe
mecanismele maşinii-unelte care realizează mişcarea
după generatoare;
deplasării unei curbe materializate de muchia
aşchietoare a sculei.
2
 Este specifica strunjirii, rabotarii, mortezarii, prelucrarii
alezajelor (difera caracterul miscarii de avans).
Generarea suprafetelor cilindrice drepte
de rotatie prin strunjire
 cazul general de realizare a
suprafetelor prelucrate prin
aschiere;
 generatoare (G)  seg. AB;
 pct. generator M = muchia
aschietoare; este
considerata punctiforma;
 segmentul AB  muchia
aschietoare;
 pct. M - miscare rectilinie
de translatie (miscare in
lungul generatoarei);
 vM = vg   cu (G); 3
 (GE) = Eg  arcul abb’c – materializeaza pct. generator M;
 forma (GT) este
materializata pe elementele
sanie-ghidaj sau fus-lagar
ale MU (se spune ca (G)
este programata pe
mecanismele MU);
 s = avans de generare;
 s = pr G (abb’);
 t = avans de adancime
(adancime de aschiere);
 t = pr G (bb’c);
 h = abatere de inaltime = rugozitate de ordinul I a (GR) fata de (G4T).
 directoare materializată;
 directoare programată;
 obținută ca traiectorie a mișcării unui punct in plan
sau in spatiu;
unei curbe cinematice;
 obținută prin imprimare (transpunere) prin rulare.
5
 Directoare cinematică obținută ca traiectorie a mișcării
unui punct in plan sau in spatiu se intalneste in cazurile de
generare in care directoarea teoretica a suprafetei de prelucrat
are o astfel de forma geometrica incat poate fi generata de un
punct generator M ca traiectorie:
 a unei miscari simple (rotatie sau translatie)
 a unei miscari obtinuta prin compunerea de miscari
simple care sunt coordonate cinematic.
 Directoare cinematică generata ca traiectorie a mișcării unui
punct in plan sau in spatiu coincide teoretic cu forma
geometrica a directoarei teoretice (DT).
 Din punct de vedere pratic, directoarea reala (DR) este generata
cu erori de forma fata de cea teoretica (DT), cauzate de erorile
de executie sau de functionare ale mecanismelor MU. 6
Generarea suprafetelor Generarea suprafetelor
cilindrice drepte de rotatie plane prin rabotare
prin strunjire
 directoarea teoretica (DT) 
 directoarea teoretica (DT)  cerc;
dreapta;
 vM = vas   la traiectoria (D);
 vM = vas   la traiectoria (D);
7
Generarea suprafetelor detalonate prin strunjire
 directoarea teoretica (DT)  spirala arhimedica;

 vR = f(vas);
8
Generarea suprafetelor elicoidale prin strunjire
 directoarea teoretica (DT)  elice cilindrica;
 vDA = f(vT);
9
 Directoare cinematică obținută ca infasuratoare a pozitiilor
succesive ale unei curbe cinematice se intalneste in cazurile
de generare a suprafetelor reale prin frezare si rectificare.
 Pentru realizarea traiectoriei directoare (D) se folosesc
compuneri de miscari simple, necoordonate cinematic intre ele.
 Directoare teoretica (DT) se genereaza ca infasuratoare a
pozitiilor succesive ale curbei cinematice (DE) ce se deplaseaza
printr-o miscare de pozitionare repetata (ciclica) in lungul
directoarei (D), in planul () al acesteia.
10
Generarea suprafetelor plane prin frezare
11
 directoarea (D) este o dreapta;
 C = curba cinematica, de tip cicloida alungita
 (DE) = arc de C = arcul (abb’c) = materializarea pe cale
cinematica a fiecarui punct generator M
 sd = avans director (avans pe dinte, la frezare) = cantitati fixe
de pozitionare;
 sd = pr D (abb’);
 s = avansul de generare = sd  zs (zs = nr. dinti ai frezei)
 t = avans de adancime (adancime de aschiere);
 t = pr D (bb’c);
 Din punct de vedere pratic, apar ondulatii care constituie erori
de profil ale directoarei (D) in planul (), adica rugozitati de
ordinul I (de pas sd si inaltime h). 12
Realizarea generatoarelor pe cale
cinematica
- prin rulare fara alunecare -
1
Realizarea (G) prin rulare fara alunecare
 generatoare materializată;
 generatoare programată (comandată după program);
 obținută ca traiectorie a mișcării simple a unui punct
in plan - se spune că generatoarea este programată pe
mecanismele maşinii-unelte care realizează mişcarea
după generatoare;
deplasării in plan a unei curbe materializata prin
muchia generatoare a sculei aşchietoare.
2
• Acest mod de generare este numit si metoda generarii prin
rulare (fara alunecare) sau metoda de generare prin tangente.
• Rularea se defineste ca starea de miscare relativa dintre doua

curbe sau suprafete intre care exista un contact continuu,
punctiform sau liniar. Corespunzator celor doua situatii,
rularea este plana sau spatiala.
• Acest mod de realizare a generatoarei se utilizeaza pentru:

• realizarea flancului evolventic al rotilor dintate cilindrice,
conice, melcate, cremaliere - prin diferite procedee de
prelucrare prin aschiere (frezare, mortezare, rabotare,
rectificare)
• prelucrarea arborilor, butuci canelati cu profil evolventic
• realizarea suprafetelor cu profile neevolventice.
3
• Flancurile danturii rotilor dintate se

definesc de doua curbe caracteristice
(fig. 1): profilul flancurilor (generatoarea
G) si linia flancurilor (directoarea D).
• Profilul flancurilor este, in principal,
evolventic si se realizeaza ca generatoare
materializata pe muchia aschietoare a
sculei aschietoare sau ca generatoare
cinematica, folosind metoda rularii fara
alunecare.
• Pe latimea rotii, linia flancurilor este Fig. 1
determinata de forma directoarei pe
latimea cremalierei de referinta (o
dreapta in fig. 1) la rotile dintate
cilindrice sau a rotii plane, la rotile
dintate conice.
4
5
6
7
8
9
• In cazul generarii prin rulare, muchia aschietoare intra succesiv

in aschiere, intre elementul generator Cj (conjugata generatoarei)
si generatoarea G existand in fiecare punct o tangenta comuna
TT (fig. 3.33, 3.30). Aceasta constituie argumentul pentru care
metoda de generare prin rulare se numeste si metoda de generare
prin tangente.
• Procesul de generare a suprafetei are un caracter periodic,
generatoarea G rezultand ca o succesiune de arce ale curbei Cj
(drepte la generarea cu scule avand muchiile rectilinii – fig. 3.33,
3.30 sau evolvente la generarea cu cutit-roata de mortezat – fig.
5), care se sprijina continuu pe curba G.
10
11
12
Fig. 5. Generarea suprafetelor evolventice prin mortezare

cu cutit-roata de mortezat 13
Concluzii:
• Evolventa este curba cicloidala cea mai utilizata ca generatoare
a flancurilor dintilor rotilor dintate datorita avantajelor de
natura:
• cinematica (conjugata ei este o dreapta sau o evolventa),
• functionala (insensibilitatea la variatia dintre axe a rotilor
dintate, posibilitatea corijarii danturii in scopul obtinerii
unui dinte mai robust, interschimbabilitatea rotilor cu
acelasi modul)
• tehnologica (obtinerea unui profil cu erori minime, scule cu
profil rectiliniu, cu exceptia cutitului-roata care are profil
evolventic, control si verificare a profilului realizate cu
usurinta).
14
Realizarea directoarelor pe cale
cinematica
- prin transpunere prin rulare -
1
Realizarea (D) prin transpunere prin rulare
 directoare materializată;
 directoare programată;
 obținută ca traiectorie a mișcării unui punct in plan
sau in spatiu;
unei curbe cinematice;
 obținută prin transpunere (imprimare) prin rulare.
2
• Rularea fara alunecare – miscarea relativa intre doua curbe
realizata in asa fel incat acestea se afla tot timpul in contact.
• Acest mod de realizare a directoarei se utilizeaza pentru:
• prelucrarea rotilor dintate cilindrice, conice, melcate,
cremaliere - prin diferite procedee de prelucrare prin
aschiere (frezare, mortezare, rabotare, rectificare)
• prelucrarea arborilor canelati
• prelucrarea rotilor de lant, clichet, curele dintate.
• In functie de corpurile geometrice intre care se produce rularea
fara alunecare exista:
• rulare plan - cilindru
• rulare cilindru - cilindru
• rulare plan – con.
3
Rulare plan - cilindru

4
5
6
Rulare plan - con
7
8
a – dantura dreapta, b – inclinata, c – in V, d – arc de cerc, e – evolventa

(dantura paloida), f – epicicloida (dantura eloida), g – hipocicloida
(dantura eloida), h – elipsa, i – spirala arhimedica (dantura spiroida),
j – spirala logaritmica, k - sinusoida (dantura episinoida)
9

Curs Bags

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Bags

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Noţiuni de bază privind generarea prin așchiere a suprafeţelor

S-au prezentat noțiuni legate de:

1.1. Generalități privind definiția piesei

Fig. 1. Exemple de piese

1.2. Generalități privind sistemul tehnologic de prelucrare

1.3. Generalități privind execuția piesei

Fig. 2. Tipuri de suprafețe: 1, 2, 3, 4, 5 – suprafețe prelucrate;

Fig. 3. Scheme de așchiere: a, b – divizarea în sensul adâncimii adaosului, c – divizarea în sensul

Deplasarea in spatiu, dupa o lege de

Intersectia a doua corp geom. C1 si C2

Schema principiului cinematic de

Fig. 4. Mecanismele sanie-ghidaj si fus-lagar = cuple cinematice

Fig. 6. Miscarile de aschiere

 directoarea teoretica (DT)  spirala arhimedica;

• Rularea se defineste ca starea de miscare relativa dintre doua

• Acest mod de realizare a generatoarei se utilizeaza pentru:

• Flancurile danturii rotilor dintate se

• In cazul generarii prin rulare, muchia aschietoare intra succesiv

Fig. 5. Generarea suprafetelor evolventice prin mortezare

Rulare plan - cilindru

a – dantura dreapta, b – inclinata, c – in V, d – arc de cerc, e – evolventa

S-ar putea să vă placă și