Realizarea generatoarelor si

directoarelor pe cale
cinematica

1
 Realizarea (G) si (D) pe cale cinematica
 Legile de mişcare a elementului generator Eg în lungul curbei
generatoare (G) constituie modurile practice de realizare ale
generatoarei. Acestea sunt:
 generatoare materializată;
 generatoare programată (comandată după program);
 generatoare cinematică:
 obținută ca traiectorie a mișcării simple a unui punct
in plan - se spune că generatoarea este programată pe
mecanismele maşinii-unelte care realizează mişcarea
după generatoare;
 obținută ca înfăşurătoare a poziţiilor succesive ale
deplasării unei curbe materializate de muchia
aşchietoare a sculei.
2
 Realizarea (G) si (D) pe cale cinematica
 Este specifica strunjirii, rabotarii, mortezarii, prelucrarii
alezajelor (difera caracterul miscarii de avans).
Generarea suprafetelor cilindrice drepte
de rotatie prin strunjire
 cazul general de realizare a
suprafetelor prelucrate prin
aschiere;
 generatoare (G)  seg. AB;
 pct. generator M = muchia
aschietoare; este
considerata punctiforma;
 segmentul AB  muchia
aschietoare;
 pct. M - miscare rectilinie
de translatie (miscare in
lungul generatoarei);
 vM = vg   cu (G); 3
 Realizarea (G) si (D) pe cale cinematica
 (GE) = Eg  arcul abb’c – materializeaza pct. generator M;
 forma (GT) este
materializata pe elementele
sanie-ghidaj sau fus-lagar
ale MU (se spune ca (G)
este programata pe
mecanismele MU);
 s = avans de generare;
 s = pr G (abb’);
 t = avans de adancime
(adancime de aschiere);
 t = pr G (bb’c);
 h = abatere de inaltime = rugozitate de ordinul I a (GR) fata de (G4T).
 Realizarea (G) si (D) pe cale cinematica
 În funcţie de legile de mişcare ale elementului generator Eg în
lungul directoarei (D), care constituie modurile practice de
realizare a acesteia, se deosebesc:
 directoare materializată;
 directoare programată;
 directoare cinematică:
 obținută ca traiectorie a mișcării unui punct in plan
sau in spatiu;
 obținută ca înfăşurătoare a poziţiilor succesive ale
unei curbe cinematice;
 obținută prin imprimare (transpunere) prin rulare.

5
 Realizarea (G) si (D) pe cale cinematica
 Directoare cinematică obținută ca traiectorie a mișcării
unui punct in plan sau in spatiu se intalneste in cazurile de
generare in care directoarea teoretica a suprafetei de prelucrat
are o astfel de forma geometrica incat poate fi generata de un
punct generator M ca traiectorie:
 a unei miscari simple (rotatie sau translatie)
 a unei miscari obtinuta prin compunerea de miscari
simple care sunt coordonate cinematic.
 Directoare cinematică generata ca traiectorie a mișcării unui
punct in plan sau in spatiu coincide teoretic cu forma
geometrica a directoarei teoretice (DT).
 Din punct de vedere pratic, directoarea reala (DR) este generata
cu erori de forma fata de cea teoretica (DT), cauzate de erorile
de executie sau de functionare ale mecanismelor MU. 6
 Realizarea (G) si (D) pe cale cinematica
Generarea suprafetelor Generarea suprafetelor
cilindrice drepte de rotatie plane prin rabotare
prin strunjire
 directoarea teoretica (DT) 
 directoarea teoretica (DT)  cerc;
dreapta;
 vM = vas   la traiectoria (D);
 vM = vas   la traiectoria (D);

7
 Realizarea (G) si (D) pe cale cinematica
Generarea suprafetelor detalonate prin strunjire

 directoarea teoretica (DT)  spirala arhimedica;

 vR = f(vas);

8
 Realizarea (G) si (D) pe cale cinematica
Generarea suprafetelor elicoidale prin strunjire
 directoarea teoretica (DT)  elice cilindrica;
 vDA = f(vT);

9
 Realizarea (G) si (D) pe cale cinematica
 Directoare cinematică obținută ca infasuratoare a pozitiilor
succesive ale unei curbe cinematice se intalneste in cazurile
de generare a suprafetelor reale prin frezare si rectificare.
 Pentru realizarea traiectoriei directoare (D) se folosesc
compuneri de miscari simple, necoordonate cinematic intre ele.
 Directoare teoretica (DT) se genereaza ca infasuratoare a
pozitiilor succesive ale curbei cinematice (DE) ce se deplaseaza
printr-o miscare de pozitionare repetata (ciclica) in lungul
directoarei (D), in planul () al acesteia.

10
Realizarea (G) si (D) pe cale cinematica
Generarea suprafetelor plane prin frezare

11
 Realizarea (G) si (D) pe cale cinematica
 directoarea (D) este o dreapta;
 C = curba cinematica, de tip cicloida alungita
 (DE) = arc de C = arcul (abb’c) = materializarea pe cale
cinematica a fiecarui punct generator M
 sd = avans director (avans pe dinte, la frezare) = cantitati fixe
de pozitionare;
 sd = pr D (abb’);
 s = avansul de generare = sd  zs (zs = nr. dinti ai frezei)
 t = avans de adancime (adancime de aschiere);
 t = pr D (bb’c);
 Din punct de vedere pratic, apar ondulatii care constituie erori
de profil ale directoarei (D) in planul (), adica rugozitati de
ordinul I (de pas sd si inaltime h). 12