UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

FACULTATEA DE CHIMIE INDUSTRIALA SI

INGINERIA MEDIULUI

PROF. COORDONATOR: STUDENT:

Mircea Dan Bontea
Adela

2011
CUPRINS:

1. GENERALITATI
2. BILANTUL DE MATERIALE
2.1. BILANTUL DE MATERIALE AL NEUTRALIZARII
2.2. BILANTUL DE MATERIALE AL CONCENTRARII TREAPTA I
2.3. BILANTUL DE MATERIALE AL CONCENTRARII TREAPTA A
II-A
2.4. BILANTUL DE MATERIALE AL CONCENTRARII TREAPTA A
III-A
2.5. BILANTUL DE MATERIALE AL GRANULARII
2.6. BILANTUL DE MATERIALE AL SORTARII I-A
2.7. BILANTUL DE MATERIALE AL SORTARII A II-A
2.8. BILANTUL DE MATERIALE AL PUDRARII
2.9. BILANTUL DE MATERIALE GLOBAL
3. BILANTUL TERMIC
3.1. BILANTUL TERMIC AL NEUTRALIZARII
3.2. BILANTUL TERMIC AL TREPTEI I-A DE CONCENTRARE
3.3. BILANTUL TERMIC AL TREPTEI A II-A DE CONCENTRARE
3.4. BILANTUL TERMIC AL TREPTEI A III-A DE CONCENTRARE
3.5. BILANTUL TERMIC AL GRANULARII
3.6. BILANTUL TERMIC AL SORTARII I-A
3.7. BILANTUL TERMIC AL RACIRII AZOTATULUI DE AMONIU
3.8. BILANTUL TERMIC AL EVAPORARII AMONIACULUI
- BILANTUL TERMIC AL EVAPORATORULUI DE AMONIAC CU
AER
- BILANTUL TERMIC AL EVAPORATORULUI DE AMONIAC CU
APA
3.9. BILANTUL TERMICAL PREINCALZITORULUI DE AMONIAC
3.10. BILANTUL TERMIC AL INCALZITORULUI DE AER

BIBLIOGRAFIE

2
1.GENERALITATI:

Azotatul de amoniu de obtine industrial din ammoniac si acid azotic:

NH3 + HNO3 NH4NO3 H=-148,5 kJ

Procesul consta din neuacidului azotic cu ammoniac gazos, evaporatrea solutiilor de azotat
de amoniu , prelucrarrea topiturii in produs granulat, conditionarea si ambalarea
produsului.

Schema uneia din procedeele de obtinere a azotatului de amoniu este prezenta in figura 1.

Amoniacul lichid de 13 C si 17 105 N/m2 este evaporat pe seama caldurii apei calde si a

aerului. Amoniacul gazos, preincalzit cu abur secundar, intra la neutralizare cu 7 105 N/m2 si

20 .

Procesul de neutralizare are loc la 4.7 105 N/m2 si temperature de 180 . Rezulta o solutie de

75-78% azotat de amoniu si abur secundar de 4.5 105N/m2 si 147 . Aburul secundar se
utilizeaza la preincalzirea amoniacului gazos, la concentrarea solutiei de azotat de amoniu in
prima treapta si in alte scopuri.

Solutia de azotat de amoniu se destinde la 105 N/m2 si apoi se supune procesului de

concentrare in trei trepte.

Prima treapta de concentrare se realizeaza la o presiune de 0.3 105 N/m2,,mentinand cu

ajutorul unui ejector si condensator. Pentru incalzire se utilizeaza abur secundar de la
neutralizare. Se obtine o solutie de 95% azotat de amoniu cu temperature de 140 . Solutia
de azotat de amoniu ,dupa amestecarea cu returul de azotat de amoniu solid, se
concentreaza in treapta a doua pana la 98.5%. Pentru concentrare se utilizeaza abur de 13

105 N/m2, care condenseaza in spatiul intertubular,iar in spatiul intertubular circula aerul ce
vine de la treapta a treia de concentrare.

3
In treapta a treia are loc concentrarea pana la 99.7%, la 178 C,unde solutia vine direct in

contact cu aerul de 175 C.

Caldura necesara procesului de concentrare este data de aburul de 13 105 N/m2. Aerul

atmospheric este introdus in sistem cu ajutorul unei suflante si preincalzit la 175 C cu abur.
Aerul impreuna cu aburul secundar format in treapta a treia trec la treapta a doua de
concentrare.

Topitura de azotat de amoniu de 99.7% si 178 este supusa granularii.Granularea are loc in
contra current cu aerul,intr-un turn de granulare de 11.11 m si inaltime 30 m.Azotatul de
amoniu granulat este trecut la prima sortare unde se separa fractiunea de granule cu
diametru peste 4 mm.Acesta fractiune,dupa macinare,se reintroduce la treapta a doua de
concentrare.

Fractiunea sub 4 mm este racita in strat fluidizat de la 80 la 30 cu ajutorul aerului de 6-

10 ,care se incalzeste la 70 .

Produsul racit se supune sortarii,cand fractiunea sub 1 mm se separa si se recilcula la

evaporarea treapta a doua.

Produsul finit cu o granulatie 1-4 mm ,tratat pentru prevenirea aglomerarii si cu o

temperature de 30 este trimis la ambalare.

4
2.BILANTUL DE MATERIALE

Calculul tehnologic se face pentru o instalatie de obtinere a azotatului de amoniu cu o

productivitate G=35 t NH4NO3/ora .

Se utilizeaza ca materii prime acid azotic de 56% si amoniac gazos de 99.8%. Pierderile de
amoniac se admit a=2.216% iar de acid azotic b=0.96%, fata de cantitatile teoretic
necesare. Se admite ca o parte din amaoniac se pierde in faza de neutralizare ,iar cealalta
parte , corespunzatoare pierderilor de acid azotic se pierde la granulare sub forma de azotat
de amoniu.

2.1. BILANTUL DE MATERIALE AL NEUTRALIZARII

A.) Materiale intrate

Cantitatea teoretica de amoniac necesara obtinerii azotatului de amoniu este:

Cantitatea de amoniac, tinand seama de pierderi este:

5
Cantitatea de amoniac 99.8% necesara este:

Cantitatea de gaze inerte din amoniac este:

Cantitatea totala de amoniac pierduta in sistem este:

Cantitatea teoretica de acid azotic 100% este:

Cantitatea de acid azotic 100% necesara este:

Cantitatea de acid azotic 56% necesara este:

Cantitatea de apa din acidul azotic este:

Cantitatea de acid azotic care se pierde in sistem este:

Cantitatea totala de azotat de amoniu care se pierde in sistem este:

Cantitatea de amoniac corespunzatoare acestui azotat de amoniu este:

Cantitatea de amoniac care se pierde in faza de neutralizare este:

6
Cantitatea totala de reactanti introdusa la neutralizare este:

B.)Materiale iesite

Cantitatea de azotat de amoniu care se formeaza este:

Cantitatea de solutie 78% NH4NO3 care rezulta este:

Cantitatea de apa din solutia de azotat de amoniu este:

Cantitatea de abur secundar care se formeaza este:

Cantitatea totala de produse rezultate este:

Aburul secundar se distribuie astfel:

 evaporatorul treapta a I-a:

 preincalzitorul de amoniac:

 abur disponibil:

Bilantul de materiale al neutralizarii este dat in tabelul de mai jos:

7
Materiale intrate Kg/h Materiale iesite Kg/h
Cantitatea de 99.8%
7607 Cantitatea de solutie 78% 45308
- 100% - 100%
7607 35340
- gaze inerte 15 - apa 9968
Cantitatea de 56%
49696 Cantitatea de abur 11898
- 100% Cantitatea de pierduta
27830 97
- apa 21866 Cantitatea de gaze pierdute 15
Total 57302 Total 57206

2.2 BILANTUL DE MATERIALE AL CONCENTRARII TREAPTA I-A

Solutia de azotat de amoniu se concentreaza in treapta I-a de la 78% la 95%.

A.) Materiale intrate

Cantitatea de solutie intrata la concentrare este:

B.) Materiale iesite

Cantitatea de solutie de azotat de amoniu 95% este:

Cantitatea de abur secundar rezultata este:

Cantitatea de produse, care rezulta la concentrare, este:

Bilantul de materiale al concentrarii treapta a I-a este dat in tabelul de mai jos:

8
Materiale intrate Kg/h Materiale iesite Kg/h
Solutie 78% NH4NO3 45308 Solutie 95% NH4NO3 37200
- NH4NO3 35340 - NH4NO3 35340
- apa 9968 - apa 9968
Abur secundar 8108
Total 45308 Total 45308

2.3 BILANTUL DE MATERIALE AL CONCENTRARII TREAPTA A- II-A

La concentrare intra solutia de azotat de amoniu de 95% in care s-a dizolvat returul de azotat
de amoniu solid si aerul cu continut de abur de la treapta a treia de concentrare.Solutia se
concentreaza la 98.2 %.

A.) Materiale intrate

Cantitatea de solutie 95% de azotat de amoniu este:

Cantitatea de azotat de amoniu este:

Cantitatea de solutie care intra la concentrare este:

Cantitatea de aer care intra este:

Unde: g- cantitatea de aer kg/kg

Cantitatea de abur adusa cu aerul de la concetrarea treptei a treia se calculeaza la bilantul

de material corespunzator si este:

Cantitatea de produse intrate este:

9
B.) Materiale iesite

Cantitatea de solutie de azotat de amoniu 98.2% este:

Cantitatea de abur secundar este:

Cantitatea de apa din solutie este:

Cantitatea totala de abur secundar este:

Cantitatea totala de produse iesite este:

Bilantul de materiale al concentrarii treapta a II-a este dat in tabelul de mai jos:

Materiale intrate Kg/h Materiale iesite Kg/h

Solutie 95% NH4NO3 37200 Solutie 98,2% NH4NO3 37770
- NH4NO3100% 35340 - NH4NO3 35340
- apa 9968 - apa 680
NH4NO3retur 1750 Abur 1748
Aer 541 Aer 541
Abur 568
Total 40059 Total 40059

2.4. BILANTUL DE MATERIALE AL CONCENTRARII TREAPTA A- III-A

In treapta a treia solutia se concentreaza de la 98.2% la 99.7%,aburul secundar fiind antrenat

de aerul ce barboteaza prin topitura.

10
A.) Materiale intrate

Cantitatea de solutie de azotat de amoniu 98.2% este :

Cantitatea de aer este:

Cantitatea de produse intrate este:

B.) Materiale iesite

Cantitatea de solutie azotat de amoniu 99.7% este:

Cantitatea de abur secundar este:

Cantitatea de apa din topitura de azotat de amoniu este:

Cantitatea de produse rezultate este:

Bilantul de materiale al treptei a III-a de concentrare este dat in tabelul de mai jos:

Materiale intrate Kg/h Materiale iesite Kg/h

Solutie 98,2% NH4NO3 37770 Solutie 99,7% NH4NO3 37202
- NH4NO3100% 35340 - NH4NO3 35340
- apa 680 - apa 112
Abur secundar 568
Aer 541 Aer 541
Total 38311 Total 38311

11
2.5. BILANTUL DE MATERIALE AL GRANULARII

Granularea se realizeaza in turnuri,in contra current introducandu-se aer.Aerul antreneaza o

parte din azotatul de amoniu.

A.) Materiale intrate

Cantitatea de topitura de azotat de amoniu este:

Cantitatea de aer (vezi bilantul termic al granularii) este:

Cantitatea de materiale intrate este:

B.)Materiale iesite

Cantitatea de azotat de amoniu antrenata de aer este:

Cantitatea de produs granulat este:

Cantitatea de aer este:

Cantitatea de materiale iesite este:

12
Bilantul de materiale al granularii este dat in tabelul de mai jos:

Materiale intrate Kg/h Materiale iesite Kg/h

Topitura 99,7% 37202 Produs 36863
- -
35340 35340
- apa 112 - apa 112
antrenat
339
Aer Aer
Total Total

2.6.BILANTUL DE MATERIALE AL SORTARII A-I-A

Produsul granulat se supune primei sortari cand se separa fractiunea peste 4mm.

A.) Materiale intrate

Cantitatea de produs granulat este:

B.)Materiale iesite

Cantitatea de fractiune peste 4 mm este:

Cantitatea de produs ramasa este:

Bilantul de materiale al sortarii a- I-a este dat in tabelul de mai jos:

Materiale intrate Kg/h Materiale iesite Kg/h

Produs granulat 36863 Produs peste 4 mm 700

13
 Produs sub 4 mm 36163
Total 36863 Total 36863
2.7.BILANTUL DE MATERIALE AL SORTARII A- II-A

La sortarea a II-a se separa fractiunea sub 1 mm.

A.) Materiale intrate

Cantitatea de produs care intra la sortarea a II-a este:

B.) Materiale iesite

Cantitatea de produs cu diametrul sub 1 mm este:

Cantitatea de produs cu dimensiunile 1-4 mm este:

Bilantul de materiale al sortarii a II-a este dat in tabelul de mai jos:

Materiale intrate Kg/h Materiale iesite Kg/h

Produs granulat sub 4 mm 36163 Produs granulat 1- 4 mm 35113
Produs granulat sub 1 mm 1050
Total 36163 Total 36163

2.8. BILANTUL DE MATERIALE AL PUDRARII

Pudrantul se foloseste in proportie de 1.5% fata de produsul obtinut.

14
A.) Materiale intrate

Cantitatea de produs introdusa la pudrare este:

Cantitatea de material pudrant este:

B.) Materiale iesite

Cantitatea de produs pudrat este:

Bilantul de materiale al pudrarii este dat de tabelul de mai jos:

Materiale intrate Kg/h Materiale iesite Kg/h

Produs granulat 35113 Produs pudrat 35648
Material pudrant 535
Total 35648 Total 35648

2.9. BILANTUL DE MATERIALE GLOBAL

Schema bilantului de materiale a procesului de obtinere a azotatului de amoniu este

prezentata in fig 2.

A.) Materiale intrate

Cantitatea de acid azotic este:

15
din care: 27830

Cantitatea de amoniac este:

din care:

15

Cantitatea de pudrant este:

Cantitatea de materiale intrate este:

B.) Materiale iesite

Cantitatea de produs finit granulat este :

din care: G = 35000

Cantitatea de abur secundar este:

Cantitatea de amoniac pierduta este:

Cantitatea de azotat de amoniu pieruta este:

16
Cantitatea de gaze inerte este:

Cantitatea de materiale iesite este:

Bilantul de materiale global al obtinerii azotatului de amoniu este dat in tabelul de mai jos:

Materiale intrate Kg/h Materiale iesite Kg/h

Acid azotic 56% 49696 Produs finit 35648
-HNO3 27830 -NH4NO3 35000
-apa 21866 -apa 112
Amoniac 7622 Pudrant 535
7606 21754
-NH3 Abur secundar
15 97
-inerte NH3 pierdut
535 339
Pudrant NH4NO3 pierdut 15
Gaze inerte
Total 57853 Total 57853

17
Fig.2 Schema bilantului de materiale a procesului de obtinere a azotatului de amoniu

1-neutralizare ; 2-concentrare treapta a-I-a ; 3-concentrare treapta a-II-a ; 4-concentrare

treapta a-III-a ; 5-granulare ; 6-sortarea a-I-a ; 7-sortarea a-II-a ; 8-pudrare .

3.BILANTUL TERMIC

3.1. BILANTUL TERMIC AL NEUTRALIZARII

A.) Calduri intrate

Caldura intrata cu amoniacul gazos de 7 105 N/m2 si 70 C este:

18
Unde: - caldura specifica, kJ/kg grad

Caldura intrata cu acidul azotic de 56% si 20 C este:

Unde: - caldura specifica, kJ/kg grad

Caldura degajata in procesul de neutralizare este:

Unde: q- caldura degajata la formarea a 1 kg , kJ/kg

Caldura degajata reprezinta diferenta intre caldura de reactie si caldura de dizolvare a azotatului de
amoniu format panala concentratia data:

Caldura de reactie pentru o concentratie de 56% a acidului azotic ,luata din grafic, este:

Caldura de dizolvare a azotatului de amoniu pana la o concentratie de 78%, luata din grafic, este:

19
Calduri intrate:

B.) Calduri iesite:

Caldura iesita cu solutia de azotat de amoniu 78% este:

Unde: - caldura specifica, kJ/kg grad

Caldura iesita cu aburul secundar este:

Unde: i” – continutul caloric al aburului, kJ/kg

Caldura pierduta in mediul inconjurator este:

Calduri iesite:

Din bilantul termic:

Se determina caldura pierduta in mediul exterior:

Caldura iesita cu aburul secundar se utilizeaza la:

 Evaporare treapta a I-a :

 Preincalzirea amoniacului:

20
  Caldura disponibila:

Bilantul termic al neutralizarii este dat in tabelul de mai jos:

Calduri intrate Kw Calduri iesite Kw

Cu amoniacul 320 Cu Solutia de 78% NH4NO3 5278
Cu acidul azotic 758 Cu aburul secundar 9076
Caldura de reactie 13783 Pierderi 507
Total 14861 Total 14861

3.2. BILANTUL TERMIC AL TREPTEI I-A DE CONCENTRARE

A.) Calduri intrate

Caldura intrata cu solutia de 78%azotat de amoniu este:

Caldura intrata cu aburul de incalzire de 4,5 105 N/m2 si 47 C este:

Unde: i” – continutul caloric al aburului, kJ/kg

Calduri intrate:

B.) Calduri iesite:

Caldura iesita cu solutia de azotat de amoniu 95% este:

Unde: - caldura specifica a solutiei de azotat de amoniu, kJ/kg grad

Caldura iesita cu aburul secundar de 0.3 105 N/m2 este:

Caldura iesita cu condensul este:

21
Unde: i’ – continutul caloric al condensului, kJ/kg

Caldura pierduta in mediul inconjurator se considera 1.2% din caldura intrata:

Calduri iesite:

Din bilantul termic:

Rezulta debitul aburului de incalzire:

Avand valoarea debitului de abur se definitiveaza bilantului termic.

Bilantul termic al treptei I de concentrare este dat in tabelul de mai jos:

Calduri intrate Kw Calduri iesite Kw

Cu Solutia de 78% NH4NO3 5278 Cu Solutia de 95% NH4NO3 3038
Cu aburul 4893 Cu aburul secundar 5901
Cu condensul 1104
Pierderi 128
Total 10171 Total 10171

3.3. BILANTUL TERMIC AL TREPTEI A II-A DE CONCENTRARE

A.) Calduri intrate

Caldura intrata cu solutia de 95% azotat de amoniu este:

Caldura intrata cu aburul de incalzire de 13 105 N/m2 si 190 C este:

Caldura intrata cu azotatul de amoniu de 50 C reciclat este:

22
Caldura adusa cu aerul de 178 C este:

Caldura adusa cu aburul secundar din treapta a III-a de concentrare este:

Calduri intrate:

B.) Calduri iesite

Caldura iesita cu solutia de 98.2% azotata de amoniu este:

Caldura iesita cu aburul secundar este:

Caldura iesita cu aerul este:

Caldura iesita cu condensul este:

Caldura pierduta in mediul exterior se admite 1.2% din caldura intrata:

Caldura iesita este:

Din bilantul termic:

Rezulta cantitatea de abur de incalzire este:

23
Bilantul termic al treptei a IIa de concentrare este dat in tabelul de mai jos:

Calduri intrate Kw Calduri iesite Kw

Cu Solutia de 95% NH4NO3 3038 Cu Solutia de 98.2% 3287
Cu aburul 1676 Cu aburul secundar 1356
Cu NH4NO3 recirculat 37,3 Cu aerul 27,1
Cu aerul 27,1 Cu condensul 486,6
Cu aburul secundar 441 Pierderi 62,6
Total 5219 Total 5219
3.4. BILANTUL TERMIC AL TREPTEI A III-A DE CONCENTRARE

A.) Calduri intrate

Caldura intrata cu Solutia de 98.2% azotat de amoniu este:

Caldura intrata cu aerul de 175 C este:

Caldura intrata cu aburul de incalzire de 13 105 N/m2 este:

Calduri intrate:

B.) Calduri iesite

Caldura iesita cu topitura de 99.7% azotat de amoniu este:

Caldura iesita cu aburul secundar este:

24
Caldura iesita aerul este:

Caldura iesita cu condensul este:

Caldura pierduta in mediul inconjurator se admite 1.2% din caldura intrata:

Calduri iesite:

Din bilantul termic:

Rezulta cantitatea de abur de incalzire este:

Bilantul termic al treptei a IIIa de concentrare este dat in tabelul de mai jos:

Calduri intrate Kw Calduri iesite Kw

Cu Solutia de 98.2% 3287 Cu topitura de 99.7% 3201
Cu aburul 26.6 Cu aburul secundar 441
Cu aerul 567 Cu aerul 27.1
Cu condensul 165
Pierderi 46.6
Total 3880.5 Total 3880.4

3.5. BILANTUL TERMIC AL GRANULARII

a.) Calduri intrate

Caldura intrata cu topitura de 99.7% azotat de amoniu este:

25
Caldura degajata la cristalizarea azotatului de amoniu este:

Caldura adusa cu aerul este:

Unde: I – entalpia aerului la 20 si

Calduri intrate:

B.) Calduri iesite

Caldura iesita cu azotatul de amoniu granulat la 100 este:

Caldura specifica se calculeaza pe baza relatiei:

Caldura iesita cu aerul de 50 este:

Caldura iesita cu azotatul de amoniu antrenat de aer este:

Caldura pierduta in mediul inconjurator se admite 5% din caldura intrata:

Calduri iesite:

Din bilantul termic:

Rezulta cantitatea de aer este:

26
Bilantul termic al granularii este dat in tabelul de mai jos:

Calduri intrate Kw Calduri iesite Kw

Cu topitura de 99.7 % Cu azotatul granulat
Caldura de cristalizare Cu aerul
Cu aerul Cu azotatul antrenat
Pierderi
Total Total

3.6. BILANTUL TERMIC AL SORTARII A I-A

A.) Calduri intrate

Caldura intrata cu azotatul de amoniu de 100 este:

Caldura de transformare la 84.1 este:

Calduri intrate:

B.) Calduri iesite

Caldura iesita cu azotatul de amoniu de 80 este:

27
Caldura specifica se determina pe baza relatiei:

Caldura iesita cu azotatul de amoniu retur la 80 este:

Caldura pierduta in mediul exterior este:

Caldura iesita este:

Din bilantul termic:

Se determina caldura pierduta:

Bilantul termic al sortarii I este dat in tabelul de mai jos:

Calduri intrate Kw Calduri iesite Kw

Cu azotatul de amoniu Cu azotatul de amoniu
Caldura de transformare Cu azotatul retur
Pierderi
Total 1905.2 Total 1905.2

3.7. BILANTUL TERMIC AL RACIRII AZOTATULUI DE AMONIU

A.) Calduri intrate:

Caldura intrata cu azotatul de amoniu de 80 este:

Caldura degajata la transformarea azotatului de amoniu forma III in IV la 32.3 este:

28
Caldura intrata cu aerul la 10 la umiditate 100% este:

Calduri intrate:

B.) Calduri iesite:

Caldura iesita cu azotatul de amoniu de 30 este:

Caldura iesita cu aerul de 70 este:

Caldura pierduta in mediul exterior este:

Caldura iesita este:

Din bilantul termic:

Rezulta debitul de aer necesar racirii:

Bilantul termical racirii azotatului de amoniu este dat in tabelul de mai jos :

Calduri intrate Kw Calduri iesite Kw

Cu azotatul de amoniu Cu azotatul de amoniu
Caldura de transformare Cu aerul
Cu aerul Pierderi
Total Total

29
3.8. BILANTUL TERMIC AL EVAPORARII AMONIACULUI

 CU AER

A.) Calduri intrate:

Caldura intrata cu amoniacul lichid de 17 105 N/m2 si 13 este:

Caldura adusa cu aerul de 20 este:

Calduri intrate:

B.) Calduri iesite:

Caldura iesita cu amoniacul gazos la 7 105 N/m2 si 13 este:

Caldura iesita cu aerul la 10 este:

Caldura iesita este:

Din bilantul termic:

Rezulta cantitatea de ammoniac ce se evapora:

30
Bilantul termical evaporatorului cu aer este dat in tabelul de mai jos:

Calduri intrate Kw Calduri iesite Kw

Cu amoniacul lichid Cu amoniacul gazos
Cu aerul Cu aerul
Total Total

 CU APA

A.) Calduri intrate

Caldura intrata cu amoniacul lichid este:

Caldura intrata cu apa de 45 este:

Calduri intrate:

B.) Calduri iesite:

Caldura iesita cu amoniacul gazos este:

Caldura iesita cu apa de 32 este:

Calduri iesite:

Din bilantul termic:

31
Rezulta cantitatea de apa de incalzire:

Bilantul termical evaporatorului cu apa este dat in tabelul de mai jos:

Calduri intrate Kw Calduri iesite Kw

Cu amoniacul Cu amoniacul
Cu apa calda Cu apa 5234.2
Total Total

3.9. BILANTUL TERMIC AL PREINCALZITORULUI DE AMONIAC

A.) Calduri intrate:

Caldura intrata cu amoniacul este:

Caldura intrata cu aburul de 147 si 4.5 105 N/m2 este:

Calduri intrate:

B.) Caldura iesita:

Caldura iesita cu amoniacul de 70 este:

Caldura iesita cu condensul este:

Caldura pierduta in mediul exterior se admite 1% din caldura iesita este:

32
Calduri iesite:

Din bilantul termic:

Rezulta cantitatea de abur necesara:

Bilantul termical preincalzitorului de amoniac este dat in tabelul de mai jos :

Calduri intrate Kw Calduri iesite Kw

Cu amoniacul Cu amoniacul
Cu aburul Cu condensul
Pierderi
Total Total

3.10. BILANTUL TERMIC AL INCALZITORULUI DE AER

A.) Calduri intrate

Caldura intrata cu aerul de 20 este:

Caldura intrata cu aburul de 13 105 N/m2 este:

Calduri intrate:

33
B.) Calduri iesite:

Caldura ieista cu aerul de 175 este:

Caldura iesita cu condensul este:

Caldura pierduta in mediul exterior se admite:

= 27.92 = 0.3 Kw

Calduri iesite:

Din bilantul termic:

Se determina cantitatea de abur de incalzire:

Bilantul termical preincalzitorului de amoniac este dat in tabelul de mai jos:

Calduri intrate Kw Calduri iesite Kw

Cu aerul Cu aerul
Cu aburu Cu condensul
Pierderi 0.3
Total Total

BIBLIOGRAFIE:

1. Iovi A., Tehnologia ingrasamintelor minerale, Ed. Didactica si pedagogie, Bucuresti,

1977
2. Pany V., Coman A.,VargaI.,Jelezneac O., Cartea operatorului din industria
ingrasamintelor azotoase, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1981

34
3. Solovieva A.C., Visneac I.I., Racioti po tehnologhii neorganiceschin vescestv, Izd.
Visaia Scola, Moscva, 1967
4. Olevschi V.M., Tehnologia amiacinoi silitri, Izd. Himia,Moscova,1978

35