Aplicația nr.

ERORI DE PRELUCRARE PROVOCATE PRIN AȘEZAREA

SEMIFABRICATELOR ÎNTRE VÂRFURI
Mihai Boca
Liviu-Lucian Tăbăcaru
Dragoș Paraschiv

1. Considerații generale privind orientarea semifabricatelor între

vârfuri la prelucrările prin așchiere

În cadrul proiectării operațiilor tehnologice, o însemnătate deosebită o are

modul de orientare a semifabricatelor în vederea realizării prelucrării, precum și
modul de fixare a acestora. Orientarea și fixarea semifabricatelor se realizează
prin intermediul unei etape denumite instalarea semifabricatului (Picoș, 1974;
Picoș et al., 1981). Astfel, această etapă va presupune inițial orientarea
semifabricatelor în vederea prelucrării lor prin așchiere. Orientarea va consta de
fapt într-o așezare a semifabricatului într-o anumită poziție, pentru a putea fi
prelucrate anumite suprafețe. Fixarea semifabricatului, realizată ulterior, va
contribui la menținerea semifabricatului în poziția stabilită prin orientare, pe tot
parcursul desfășurării procesului de prelucrare.
În general, pentru a putea prelucra un semifabricat și a-l aduce la stadiul de
produs finit, se are în vedere prelucrarea anumitor suprafețe sau a tuturor
suprafețelor sale, fiind necesară asigurarea unei poziții corespunzătoare și
fixarea semifabricatului, aceste etape fiind de natură să afecteze precizia de
prelucrare. De aceea, va fi necesară definirea conceptului de orientare (bazare)
și respectiv a conceptului de bază tehnologică.
Prin orientare sau bazare se înțelege activitatea prin care se asigură o poziție
corespunzătoare a semifabricatului în raport cu scula așchietoare sau cu un
anumit sistem de coordonate, o anumită dispunere a acestuia valabilă pe tot
parcursul unui proces de prelucrare. Acesta se realizează în raport cu sistemul de
referință al sistemului de producție/fabricație (mașina-unealtă), precum și cu cel
al dispozitivului de fixare.
Baza tehnologică este reprezentată geometric prin linii și suprafețe
corespunzătoare semifabricatului, prin care acesta este așezat pe suprafață
28 Aplicații de ingineria fabricației

dispozitivului sau a mesei mașinii-unelte. Practic, bazele tehnologice sunt

asigurate prin intermediul suprafețelor piesei/semifabricatului care iau contact
cu suprafețele de așezare/orientare ale dispozitivului de orientare/mesei mașinii.
În vederea aprecierii preciziei dimensiunilor, poziției și formei suprafețelor
prelucrate în raport cu baza tehnologică, este necesară definirea bazei de
referință. Aceasta este determinată spațial prin raportarea suprafeței prelucrate
la diferitele elemente constructive ale piesei, fie că ele sunt sau nu baze
tehnologice. Baza de referință mai poartă denumirea și de bază de măsurare.
În cadrul procesului de prelucrare, suprafețele de așezare și respectiv de
referință pot coincide sau pot fi diferite. Când baza de referință va fi totodată și
bază tehnologică de orientare, va fi posibilă anularea erorii de orientare. Astfel,
în cazul orientării unui semifabricat de formă cilindrică pe suprafața sa cilindrică
exterioară, bazele tehnologice se pot constitui chiar din această suprafață
cilindrică exterioară. Similar, în cazul semifabricatelor cilindrice orientate între
vârfuri, deci cu orientare pe suprafețele conice interioare ale găurilor de centrare,
cum va fi și cazul lucrării de față, baza tehnologică de orientare va fi reprezentată
de respectivele suprafețe conice ale găurilor de centrare.
Din punct de vedere teoretic, prin operația de orientare a semifabricatului în
vederea prelucrării se urmărește identificarea numărului gradelor de libertate pe
care le are semifabricatul și înlăturarea, pe cât posibil, a cât mai multora dintre
acestea. Cu precădere vor fi înlăturate acele rotații/translații ale semifabricatului
care ar putea influența în mod direct precizia de prelucrare a suprafeței ce
urmează a fi obținute (fig. 1). Astfel, va fi posibilă menținerea poziției și a
orientării semifabricatului, inclusiv prin fixarea ulterioară a acestuia în poziția

Fig. 1. Modul de orientare a piesei în raport cu un sistem de coordonate prestabilit

Aplicația nr. 2. Erori de prelucrare provocate prin aşezarea semifabricatelor între vârfuri 29

Fig. 2. Determinarea prin măsurare a diametrului exterior

al găurii de centrare

corespunzătoare orientării efectuate anterior și menținerea acestei poziții pe tot

parcursul procesului de prelucrare.
În cazul orientării între vârfuri, operația de orientare/bazare a
semifabricatelor se va realiza prin așezarea acestora pe vârfurile autocentrante,
folosind găurile de centrare practicate anterior în respectivele semifabricatele.
Acest tip de orientare se aplică cu precădere în cazul pieselor din clasa arborilor.
Precizia de orientare a semifabricatelor în vederea prelucrării va depinde de
adâncimea găurii de centrare, deci de precizia de execuție a găurilor de centrare
(fig. 2).
În vederea prelucrării semifabricatului și a determinării erorii de orientare,
semifabricatul cilindric va fi așezat mai întâi între vârfuri. Semifabricatul
urmează să fie prelucrat pe suprafața sa cilindrică exterioară, fapt ce implică
înlăturarea a 3 grade de libertate ale lui și anume deplasarea în lungul axelor Ox
și Oy, și respectiv rotirea în jurul axei Oz.
În general, pentru a determina o relație matematică aferentă erorii de
instalare a semifabricatului supus prelucrării, va trebui să ținem cont de
însumarea unei serii de erori:

𝜀𝑖 = 𝜀𝑜 + 𝜀𝑓 + 𝜀𝑑 [µm], (1)

în care 𝜺𝒊 reprezintă eroarea de instalare, 𝜺𝒐 - eroarea de orientare, 𝜺𝒅 - eroarea

introdusă prin intermediul dispozitivului de orientare. Fiecare dintre aceste erori
este evaluată în micrometri. Eroarea 𝜺𝒅 introdusă de dispozitiv apare în
momentul în care dispozitivul de orientare a fost proiectat necorespunzător sau
uzura înregistrată face ca acesta să nu mai corespundă scopului pentru care este
utilizat.
Eroarea de orientare 𝜀𝑜 corespunde abaterii de poziție a suprafeței
prelucrate în raport cu baza de referință. Ea apare la prelucrarea unui lot de piese,
30 Aplicații de ingineria fabricației

atunci când se recurge la o reglare automată a pozițiilor vârfurilor sculelor,

poziții menținute la prelucrarea tuturor semifabricatelor din lot. Practic, eroarea
de orientare va fi dată de abaterea de la adâncimea zonei conice a găurii de
centrare, adică de abaterea de poziție a vârfului suprafeței conice componente a
găurii de centrare, atunci când se folosește un vârf fix de centrare ca element de
orientare (fig. 2 și fig. 3). Adâncimea zonei conice a găurii de centrare va fi luată
în considerare ca element de calcul al erorii de orientare la orientarea între vârfuri
a semifabricatelor dintr-un lot de semifabricate.
O altă definiție a erorii de orientare menționează că aceasta se datorează
necoinciderii bazei de referință cu suprafața de orientare și este dată de proiecția
deplasării bazei de referință (sau de măsurare) pe direcția dimensiunii ce
urmează a se obține prin prelucrare (Gojinețchi, 1970). In reprezentarea grafică
din figura 3, vom considera că prin utilizarea avansului transversal al unui cuțit
de strung se realizează suprafața frontală ce face trecerea de la o treaptă cu un
diametru mai mic la o treaptă cu un diametru mai mare. În acest caz, s-a
considerat că dimensiunea ce urmează a se obține este lungimea L1, a treptei cu
diametrul mai mic.
Vom lua în considerare, mai întâi, cazul orientării semifabricatului prin
folosirea a două vârfuri fixe, unul montat în alezajul conic (de tip Morse) din
arborele principal al strungului (cazul reprezentat în figura 3) și respectiv un alt
vârf fix montat în alezajul conic (tot de tip Morse) din pinola păpușii mobile.
Întrucât executarea găurilor de centrare a fost realizată de către strungar, fără o
reglare precisă a adâncimii de pătrundere a burghiului de cu care s-au efectuat
aceste găuri, este de așteptat ca înălțimea conului corespunzător suprafeței
conice a găurii de centrare (fig. 2 şi fig. 3; este vorba despre găurile de centrare
de forma A, fără aşa-numitul con de protecţie) să aibă o variație între anumite
limite, ceea ce va însemna că baza de referință utilizată la orientarea între vârfuri
(suprafața frontală din dreapta a semifabricatului, va înregistra și ea o deplasare
(la prelucrarea unui lot de piese) pe o distanță ΔL1; în figura 3, a fost reprezentată
cu linie întreruptă poziția suprafeței frontale atunci când gaura de centrare este
mai adâncă si respectiv cu linie continuă poziția suprafeței frontale atunci când
gaura de centrare este mai puțin adâncă.
Pentru a obține o imagine asupra mărimii erorii de orientare, se vor măsura
diametrele dg ale găurilor de centrare la nivelul suprafețelor frontale din stânga
ale semifabricatelor, prin luarea în considerare a poziției semifabricatelor la
orientarea între vârfuri.
După măsurarea diametrele dg ale găurilor de centrare, se determină
dispersia Δdg a acestor diametre, cu ajutorul unei relații de forma:
Aplicația nr. 2. Erori de prelucrare provocate prin aşezarea semifabricatelor între vârfuri 31

Δdg=dg max-dg min (2)

în care dg max este valoarea maximă a diametrului găurii de centrare, iar dg min este
valoarea minimă a diametrului găurii de centrare, așa cum acest diametru a fost
definit anterior.
Mărimea deplasării ΔL1g (egală cu mărimea erorii de orientare εoL1 la
dimensiunea L1 și datorată variației diametrului dg al găurii de centrare va putea
fi determinată din triunghiul dreptunghic BAC:
∆𝑑𝑔
𝜀𝑜𝐿1 = ∆𝐿1𝑔 = 2∙ 𝑡𝑔 300, (3)

relație în care s-a luat în considerare o valoare de 60 o a unghiului de la vârful

conului aferent găurii de centrare.
Dacă se pune problema determinării mărimii erorii de orientare generate la
prelucrarea între vârfuri conform schemei de prelucrare din figura 4 a, pentru
dimensiunea L3, la componenta erorii de orientare determinate de variația
diametrului găurii de centrare (sau de variația adâncimii găurii de centrare) se va
adăuga o componentă datorată variației ΔL a lungimii totale L a semifabricatului,
ceea ce face ca eroarea de orientare să fie dată de relația:
∆𝑑𝑔
𝜀𝑜𝐿1 = ∆𝐿𝑔 + ∆𝐿 = 2 ∙𝑡𝑔 30𝑜 + ∆𝐿 (4)
O eliminare a erorii de orientare devine posibilă prin folosirea unei soluții
de orientare în cazul căreia baza de referință coincide cu suprafața de orientare.

Fig. 3. Elemente pentru calculul erorii de orientare la orientarea între vârfuri

32 Aplicații de ingineria fabricației

De exemplu, în cazul orientării între vârfuri cu folosirea unui dispozitiv cu

vârf culisant montat în alezajul conic din arborele principal al strungului, în cazul

Fig. 4. Reprezentare grafică a așezării semifabricatului prin intermediul găurilor de

centrare, în vederea prelucrarii mecanice prin așchiere și determinării erorii de
orientare: a - orientarea semifabricatului utilizând două vârfuri fixe; b - orientarea
semifabricatului utilizând un vârf culisant și un vârf fix

dimensiunii L1, baza de referință va fi suprafața frontală a semifabricatului, iar

suprafață de orientare va fi aceeași suprafață frontală, deplasarea (culisarea)
vârfului culisant al dispozitivului permițând ajungerea acestei suprafețe frontale
Aplicația nr. 2. Erori de prelucrare provocate prin aşezarea semifabricatelor între vârfuri 33

Fig. 6. Dispozitiv cu vârf culisant: 1 – vârf propriu-zis, 2 – arc spiral, 3 – șurub,

4 – plunjer, 5 – semifabricat, 6 – șurub, 7 bucșă cu zimți de contact pentru orientare și
antrenare în mișcare de rotație (prelucrare după Gojinețchi, 1970)

în contact cu suprafețele unor componente fixe ale dispozitivului cu vârf

culisant.
Un exemplu de dispozitiv cu vârf culisant este cel din figura 5. Un exemplu
concret de vârf fix, respectiv culisant, poate fi observat în figura 6.

2. Echipamente și mijloace de măsurare utilizate în vederea

determinării de erorilor de prelucrare a semifabricatelor între vârfuri

Pentru realizarea părții practice a lucrării sunt necesare:

- Un strung normal, cu posibilitate de prindere a unor semifabricate de tip
bară cilindrică cu secțiune circulară, cu diametrul suprafeței cilindrice exterioare
de până la 250 mm;
- Două vârfuri de centrare, unul fix, care să poată fi montat în alezajul
conic din pinola păpușii mobile respectiv un vârf culisant (sau flotant);
- Mijloace de măsurare și control al dimensiunilor atât înainte de
prelucrare, precum și după realizarea prelucrării, materializate, de exemplu, prin
micrometru cu gama de măsurare între 50-100mm, șubler cu citire digitală, cu
posibilitate de măsurare până la 400 de mm;
- Cuțite de strung pentru prelucrare exterioară, armate cu plăcuțe din
carburi metalice;
- Un semifabricat de tip bară cilindrică cu secțiune circulară, materialul
semifabricatului fiind un oțel laminat de tip SJ235 (simbol folosit anterior: OL
37), conform standardului SR EN 10025-2/2019.
34 Aplicații de ingineria fabricației

În studiu se vor folosi atât vârful de orientare fix, cât si dispozitivul cu vârf
culisant, pentru a putea sesiza diferența referitoare la diminuarea erorii de
orientare în cazul adoptării diferitelor soluții de orientare.
Particularitatea utilizării vârfului culisant provine din faptul că acesta, în mod
suplimentar fața de cazul vârfului fix, permite orientarea prin intermediul
suprafeței frontale a semifabricatului, acesta fiind totuși sprijinit pe vârfurile de
orientare.
În acest fel, dacă prin prelucrare se solicită asigurarea preciziei de realizare
a lungimii unei trepte cilindrice (măsurate în lungul axei de rotație, de la
suprafața frontală din stânga a semifabricatului, adică de la suprafața frontală a
semifabricatului care ia contact cu niște elemente ale dispozitivului ce
materializează de asemenea o suprafață plană), coincidența bazei de măsurare
(adică a suprafeței frontale a semifabricatului) cu baza de orientare (aceeași
suprafață frontală) va conduce la o valoare nulă a erorii de orientare în cazul
respectiv. Se poate constata astfel că atunci când baza de măsurare va coincide
cu cea de măsurare, eroare de orientare va fi nulă ( 𝜀𝑜 = 0).
În figura 3 s-au utilizat simbolurile: 1 - semifabricat, 2 și 2’ – vârf de centrare
culisant, 3 - vârf de centrare fix, 4 - sculă așchietoare de tip cuțit de strung, 5 -
dispozitiv portsculă.
Întrucât valorile măsurătorilor efectuate vor trebui raportate la niște lungimi
ale treptelor realizate prin strunjire, coordonatorul lucrării va preciza valorile
toleranțelor acestor lungimi, luând în considerare următoarele notații: T -
toleranța prescrisă în cazul lungimii totale a semifabricatelor Tvf - toleranța la
adâncimea locașului conic aferent găurii de centrare.
Dacă ar fi cunoscută toleranța Tvf pentru adâncimea găurii de centrare și
respectiv toleranța T la lungimea totală a semifabricatului, pentru estimarea
mărimii erorilor de orientare ar putea fi utilizate expresiile:

𝜀𝑜𝐿1 = 𝑇 + 𝑇𝑣𝑓
𝜀𝑜𝐿2 = 𝑇𝑣𝑓 (5)
𝜀𝑜𝐿3 = 𝑇𝑣𝑓
𝜀𝑜𝐿4 = 0

3. Realizarea părții practice a aplicației

Pentru efectuarea părții practice a aplicației, se va urmări parcurgerea

următoarele etape:
Aplicația nr. 2. Erori de prelucrare provocate prin aşezarea semifabricatelor între vârfuri 35

Fig. 6. Vârf de centrare rotitor și respectiv dispozitiv cu vârf de centrare

culisant (Heavy, 2021; San, 2021)

- Se vor numerota piesele propuse spre prelucrare cu numere de la 1 la 10;

(se va utiliza un anumit număr de semifabricate, pentru ca prin prelucrarea
statistică a rezultatelor să se obțină o imagine cât mai corectă asupra valorii erorii
de orientare);
- Se vor măsura atât lungimile semifabricatelor, cât și diametrele găurilor de
centrare, la nivelul suprafețelor frontale, la acele capete ale semifabricatelor ce
vor fi poziționate spre vârful amplasat în alezajul conic din arborele principal al
strungului, rezultatele urmând a fi înscrise în tabelul 1; se vor preciza de
asemenea, valorile câmpurilor de toleranță stabilite pentru cotele măsurate;
- Se prelucrează fiecare semifabricat în parte, ținând cont de capătul
semifabricatului care trebuie orientat în vârful din arborele principal, conform
schemei din figura 3 sau schemei din figura 4;
- Se vor măsura dimensiunile L1, L2 și L3, corespunzătoare treptelor generate
pe semifabricat prin prelucrare, dimensiunea L4 urmând a fi determinată prin
calcul;
- Se calculează valorile erorilor de orientare pentru lungimile L1, L3 și L4. Se
compară valorile erorilor de orientare cu mărimile câmpurilor de toleranțe
stabilite pentru aceste lungimi. Dacă erorile de orientare sunt apropiate sau mai
mari decât mărimea câmpului de toleranță, înseamnă că eroarea de orientare are
un rol important în constituirea erorii totale de prelucrare (obținute prin adunarea
după reguli statistice a mai multor categorii de erori de prelucrare);
- În condiții similare celor arătate anterior, se efectuează prelucrarea între
vârfuri a unor semifabricate cu folosirea dispozitivului ce încorporează un vârf
culisant. Se măsoară dimensiunile L1, L3 și L4 și se verifică în ce măsură
36 Aplicații de ingineria fabricației

eliminarea sau diminuarea erorii de orientare a contribuit la o îmbunătățire a

preciziei de prelucrare.

4. Structura referatului elaborat de către student

Referatul elaborat de student va răspunde la următoarele probleme:

1. Arătați în ce constă orientarea semifabricatelor la prelucrările prin
așchiere;
2. Definiți termenii de bază tehnologică de orientare și bază de măsurare; de
asemenea, arătați ce se înțelege prin instalarea, orientarea și fixarea
semifabricatului;
3. Descrieți factorii care exercită influență asupra preciziei orientării
semifabricatelor în vederea prelucrării mecanice;
4. Explicați în ce constă orientarea între vârfuri la prelucrarea pe strunguri
și căror factori se datorează apariția ei;
4. Analizați și interpretați rezultatele obținute, arătând cui se datorează
diferențele între valorile dimensiunilor suprafețelor prelucrate prin folosirea
unor vârfuri simple și respectiv prin folosirea dispozitivului cu vârf culisant. De
asemenea, arătați dacă valorile obținute corespund așteptărilor și identificați
posibilele explicații și soluții atunci când aceste rezultate nu sunt cele așteptate;
7. Concluzii personale rezultate din efectuarea aplicației.

Referințe bibliografice

1. Gojinețchi, N. Curs de proiectarea dispozitivelor. Partea I. Iași: Institutul

Politehnic, 1970
2. Heavy Duty Live Morse Taper Bearing Tailstock Center For CNC
Cutter Metal Woodworking Lathe Turning, 2021. Disponibil la
https://shopee.co.id/Heavy-Duty-Live-Morse-Taper-Bearing-Tailstock-Center-
For-CNC-Cutter-Metal-Woodworking-Lathe-Turning-
i.143660163.5207390190, accesat: 10.01.2021
3. Picoș, C. Tehnologia construcției de mașini. București: Editura Didactică
și Pedagogică, 1974
4. Picoș, C., Slătineanu, L., Grămescu, T., Chirilă, V. Tehnologia construcției
de mașini. Îndrumar de laborator. Iași: Institutul Politehnic, 1981
Aplicația nr. 2. Erori de prelucrare provocate prin aşezarea semifabricatelor între vârfuri 37

Tabelul 1. Înscrierea datelor inițiale și a rezultatelor măsurătorilor efectuate

Nr. crt. Valori măsurate

Piesa Piesa Piesa Piesa Piesa Piesa Piesa Piesa Piesa Piesa
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Lungimi
ale
pieselor,
mm
Toleranța
T pentru
lungimile
L, L1, L3,
L4
Diametrul
găurii de
centrare,
dg, mm
Toleranța
Tvf
Orientarea cu ajutorul vârfului fix (L2=constant=____________)
L1
L3
L4
(calculat)
𝜀𝑜𝐿1
𝜀𝑜𝐿3
𝜀𝑜𝐿4
Orientarea cu ajutorul vârfului culisant(L2=constant=____________)
L1
L3
L4
(calculat)
𝜀𝑜𝐿1
𝜀𝑜𝐿3
𝜀𝑜𝐿4
38 Aplicații de ingineria fabricației

5. San Tool. Werzeuge GmbH, 2021. Disponibil la

https://www.shop.santool.de/en/clamping-tools1/tailstock- centres/hydraulic-
face-drivers1/hydraulic-face-drivers-type-a-17-25-mm.html, accesat:
10.01.2021