P. 1
Manual pentru cunoasterea accesoriilor

Manual pentru cunoasterea accesoriilor

|Views: 5,483|Likes:
Published by madafakaru

More info:

Published by: madafakaru on Mar 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/05/2015

pdf

text

original

MANUAL

pentru cunoasterea accesoriilor, utilajelor si autospecialelor de stingere a incendiilor
Editura Ministerului de Interne 1992

CUPRINS
Capitolul I ACCESORII PENTRU LUCRUL CU APA pag. 4 Furtunul de refulare pag. 4 Tubul de cauciuc pentru aspiratie pag. 4 Tevi de refulare pag. 5 Hidrantii portativi pag. 7 Distribuitoarele pag. 9 Colectorul pag. 10 Sorbul pentru tuburile de aspiratie pag. 10 Ejectorul pentru ape mici pag. 11 Racorduri pag. 12 Reductiile de racorduri pag. 13 Ajutajul pulverizator pag. 13 CAPITOLUL II ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI pag. 14 Amestecatorul de linie pag. 14 Tevile generatoare de spuma mecanica pag. 15 Generatorul de spuma chimica pag. 17 Dozatorul pentru spuma mecanica pag. 17 Capul deversor pag. 18 Prelungitorul tevii generatoare de spuma pag. 18 Bidonul pentru lichid spumant pag. 18 Dispozitiv de transvazare spumant pag. 18 CAPITOLUL III ACCESORII PENTRU PROTECTIE Casca pag. 19 Costumul de protectie contra apei pag. 19 Costumul de protectie anticalorica Masca contra fumului si gazelor pag. 21 Aparatele izolante pag. 22 Aparatul izolant cu aer comprimat Trusa cu butelii si cartuse filtrante pag. 28 Aparatul pentru cercetare chimica Trusa electrica pag. 30 Cizmele de cauciuc pag. 30 Cizmele de protectie cu talpi neperforabile Manusile de cauciuc pag. 31 Ochelarii pentru sudura pag. 31 pag. 19 pag. 20 pag. pag. 29 pag. 31 28

CAPITOLUL IV ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICAL Centura de siguranta pag. 32 Carligul de siguranta pag. 32 Coarda si cordita de salvare pag. 32 Completul de salvare de la inaltime pag. 33 Pernele pneumatice de salvare pag. 37 Cuiul de sustinere pag. 38 Aparatul de inhalat oxigen pag. 38 Trusa sanitara pag. 40 CAPITOLUL V ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT pag. 40

pag. 31

Toporul-tarnacop pag. 40 Toporasul pag. 41 Ranga pag. 41 Cangea pag. 41 Lopata si cazmaua pag. 41 Furca pag. 42 Ferastraul „coada de vulpe” pag. 42 Joagarul pag. 42 Ciocanul si spitul pentru spart beton pag. 43 Motoferastraul cu lant pag. 43 Foarfecele pentru taiat cablu pag. 44 Aparatul de sudat si de taiat autogen pag. 44 Bormasina electrica portativa pag. 45 Pompa hidraulica cu dublu efect pag. 46 Distantorul electric pag. 46 Cricul pneumatic pag. 47 CAPITOLUL VI ACCESORII PENTRU ILUMINAT pag. 48 Lampa electrica cu acumulator pag. 48 Proiectorul mobil de 1000 W pag. 49 Farul pompier pag. 49 Corpul de iluminat cu faruri pag. 50 Bobina pentru cablu pag. 50 Trepiederul proiector pag. 51 Furca pentru ridicat cablurile electrice pag. 51 Ghearele pentru urcat pe stalpi pag. 51 CAPITOLUL VII ACCESORII DIVERSE pag. 51 Puntea de trecere peste furtun Cotul pentru furtun pag. 52 Fasa pentru furtun pag. 52 Cheia pentru racordare pag. 53 Geanta pentru chei si fesi pag. 53 Cheia cofret pag. 53 Aparatul pentru legat furtunuri Aparatul pentru spalat furtunuri Electroexhaustorul pag. 54 Electroventilatorul pag. 55 Cordita pentru sustinerea sorbului Cordita pentru legat furtunul Coarda pentru ancorat scari Galeata din panza pag. 56 CAPITOLUL VIII SCARI MANUALE Scara de imperechere Scara culisanta Scara de fereastra Scara baston pag. 57 pag. 56 pag. 56 pag. 57 pag. 57

pag. 52

pag. 53 pag. 54 pag. 56 pag. 56 pag. 56

CAPITOLUL IX MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNI pag. 58 Radiotelefoanele pag. 58 Unitatea de comanda prin laringofon pag. 67 Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor pag. 68 Baterii de acumulatori pag. 70 Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA – 02 pag. 70 Megafonul de 4 W pag. 70 Dispeceratul pag. 71 Centrala telefonica automata de institutie P. 40 pag. 71 Centrala telefonica de campanie cu 10 numere pag. 74 Telefonul ATI – 52 pag. 75 Bobina cu cablu telefonic pag. 78

CAPITOLUL X STINGATOARE pag. 78 Stingatorul portativ cu apa pulverizata pag. 78 Stingatoare transportabile cu apa pulverizata pag. 79 Stingatoare portative cu spuma chimica pag. 80 Stingatoare portative cu pulbere pag. 83 Stingatoare transportabile cu pulbere pag. 83 Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbon pag. 84 Stingatoare portative cu dioxid de carbon pag. 85 Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon pag. 86 Galeata stingator pag. 87 CAPITOLUL XI UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR pag. 88 Motopompa usoara de 400 l/min. pag. 88 Motopompa de 800 l/min. pag. 89 Motopompa de 1300 l/min. (MP 73) pag. 90 Motopompa de 1500 l/min. (MP 79) pag. 92 Motopompa de stins incendii cu MPR – 1600 pag. 92 Hidrogeneratorul de spuma usoara pag. 94 Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma pag. 95 CAPITOLUL XII POMPE DE VID SI CENTRIFUGE pag. 98 Pompe de vid pag. 98 Pompe centrifuge pag. 100 Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilor

pag. 101

CAPITOLUL XIII AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII Date generale pag. 103 Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turisme pag. 104 Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociu pag. 107 Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greu pag. 114 Alte autospeciale pag. 120

CAPITOLUL I ACCESORII PENTRU LUCRUL CU APA Accesoriile pentru lucrul cu apa sunt mijloace destinate vehicularii apei direct de la sursele sub presiune la locul incendiului sau prin intermediul autospecialelor si utilajelor de stingere. Din grupa accesoriilor pentru lucrul cu apa fac parte: furtunul de refulare, tubul de cauciuc pentru aspiratie, teava de refulare, hidrantul portativ, distribuitorul, colectorul, sorbul pentru tuburile de aspiratie, ejectorul pentru ape mici, racordul, reductia si ajutajul pulverizator. De la inceputul capitolului, pentru a nu crea confunzii, subliniem ca denumirea de „accesorii pentru lucrul cu apa” este generica, pornind de la domeniul cu cea mai mare utilizare a acestora, parte din ele putand fi folosite si pentru transportul emulsiilor de apa si spumanti sau al pulberilor vehiculate sub presiune. Furtunul de refulare In raport de tipul lor (A, B, C sau D), furtunurile de refulare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 111 20 B 76 25 20 ± 0,5 1,0 ± 0,2 920 700 450 200 C 53 20 D 26 20

Diametrul (interior) Presiunea de incercare (bari) Lungimea (m) Grosimea stratului de cauciuc (mm) Masa pe ml (g) Descriere

Furtunul de refulare este fabricat din fibre textile poliesterice cu tesatura circulara (fara cusatura) cauciucata, pentru a-i asigura etanseitatea si a reduce pierderile de presiune prin frecare pe timpul trecerii apei. La ambele capete, in raport cu tipul sau, furtunul este prevazut cu racorduri de refulare. Furtunul se intrebuinteaza in bucati lungi de 20 ± 0,5 m si se foloseste sub role simple sau duble, panglici sau infasurat pe vartelnitele carucioarelor port-furtun. Fig. 1 Intretinere Dupa folosire, furtunul trebuie sa fie bine curatat prin spalare cu apa, operatie executata manual sau cu aparatul pentru spalat furtunuri. Dupa spalare, furtunul trebuie uscat in locuri special amenajate sau pe stelaje inclinate, la locuri ferite de radiatii solare ori termice. Dupa uscare, se verifica starea racordurilor si garniturilor; se repara cand este cazul, iar pentru prelungirea duratei de intrebuintare se schimba dunga la intervale de 6 luni. Tubul de cauciuc pentru aspiratie In raport de tipul lor (A, B sau D), tuburile de cauciuc pentru aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 110 mm 2,25; 2 si 1,5 8,5 B 75 mm 2 si 1,5 5,5 D 25 mm 3 si 4 1,25

Diametrul interior Lungimea (m) Masa tubului fara racorduri (kg/m)

Descriere Tubul de cauciuc pentru aspiratie este confectionat din straturi suprapuse de cauciuc si panza, intarite cu sarma sub forma de spirala. La ambele capete, tubul de aspiratie este prevazut cu cate o portiune (11 – 15 cm) fara sarma care permite fixarea racordurilor A, B sau D. Aderenta intre straturile de panza si cele de cauciuc se realizeaza cu ajutorul solutiei de cauciuc, in urma vulcanizarii. Fig. 2 Intretinere Dupa folosire, tubul trebuie sa fie spalat cu apa apoi uscat, verificat si repus in stare de functionare. In afara verificarilor curente care se fac dupa fiecare folosire (racorduri, garnituri etc.), anual sau cand se constata anumite deficiente, tubul se supune urmatoarelor probe: a) proba de aspiratie uscata Fiecare tub se inchide la un capat cu racord infundat, iar la celalalt capat se racordeaza la intrarea in pompe. Se creeaza o depresiune de 640 mm coloana de mercur. Dupa 5 minute se admite o scadere a depresiunii cu 3% cu conditia ca etanseitatea pompelor sa fi fost verificata in prealabil iar tubul sa nu se deformeze. Dupa verificarea fiecarui tub in parte, proba se repeta cu toate tuburile din dotarea autospecialei racordate impreuna. b) proba la presiune hidraulica In fiecare tub se realizeaza o presiune hidraulica de 6 bari timp de 5 minute. Tubul trebuie sa nu se sparga, sa nu prezinte infiltrari de apa sau deformari. Tevi de refulare Tevile de refulare se clasifica in: - tevi de refulare simple; - tevi de refulare cu robinet: - fara perdea de protectie; - cu perdea de protectie; - tevi pentru dispersia apei. a) teava de refulare simpla (fig. 3). Aceasta asigura refularea jetului de apa si dirijarea lui asupra focarului, racordandu-se la furtunurile de refulare sau alta sura de apa. Fig. 3 In raport de tipul lor (B, C sau D), prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Lungimea totala (mm) Diametrul ajutajului de baza (mm) Diametrul ajutajelor finale (mm) Masa Descriere

B 430 20 12, 14, 16 si 18 1,750

C 445 20 8, 10, 12, 14, 16 960

D 200 12 4 170

Este confectionata din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune sau, cu exceptia racordului, din material plastic. Se compune din urmatoarele parti: (fig. 3a). - racordul fix (1); - tubul de racordare (2);

- tubul maner (3) care in unele cazuri este izolat termic pentru a proteja mana servantului pe timpul temperaturilor scazute; - ajutajul de baza (4); - ajutajele demontabile (5); La tevile tip D si la unele variante tip B sau C, tubul de racordare, tubul maner si ajutajul de baza formeaza o piesa comuna cu denumirea ajutaj de baza minor. Fig. 3a Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa curata atat in interior cat si in exterior, dupa care se sterg cu carpe moi, se usuca in aer liber apoi se verifica starea racordurilor, a garniturilor, precum si insurubarea normala pe filet a ajutajelor demontabile. b) tevile de refulare cu robinet (fig. 4) Tevile de refulare cu robinet se prezinta in doua variante constructive si anume cu si fara perdea de protectie. Indiferent de forma de constructie acestea servesc la formarea unei perdele de apa necesara in unele situatii pentru protectia servantilor. Fig. 4 Tevile de refulare cu robinet fara perdea de protectie sunt de doua tipodimensiuni si anume de 8 si 14 mm. In raport de varianta si tipodimensiuni prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fara perdea de protectie Lungimea totala (mm) Ajutajul de baza (mm) Ajutajul intermediar (mm) Ajutajul final (mm) Marimea racordului Masa (kg) Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti (fig. 4.a): Fig. 4a - racordul fix (1); - robinetul, la care se disting: corpul robinetului (2), cepul (3) si manerul (4); - tubul maner (5); - mansonul de izolare termica (6), confectionat din material plastic sau cauciuc vulcanizat; - ajutajul de baza (7); - ajutajul demontabil (8) la teava de refulare cu robinet; - dispozitivul de pulverizare (9) la teava cu robinet si perdea de protectie. Functionare Pentru folosire se racordeaza teava la linia de furtun, se actioneaza asupra manerului inchizand sau deschizand cepul robinetului in cazul tevilor fara perdea de protectie. Cand se lucreaza cu tevile de refulare cu perdea de protectie, dupa manuirea manerului robinetului se actioneaza si asupra dispozitivului de pulverizare prin rotire spre dreapta, deschizandu-se orificiile de dispersie a apei. Prin manuirea spre stanga se realizeaza suprimarea progresiva a perdelei de protectie. Intretinere Pentru intretinere se procedeaza la fel ca la tevile simple, in plus se verifica functionarea normala a robinetului, respectiv, starea de curatenie a orificiilor si rotirea normala a dispozitivului de pulverizare, in cazul tevilor de refulare cu robinet si perdea de protectie. c) tevile pentru dispersia apei (8) 485 12 10 8 tip C 1,2 (14) 490 18 16 14 Cu perdea de protectie 500 20 16 12 tip C 1

Tevile pentru dispersia apei (fig. 5), asigura refularea sub forma de perdea necesara protejarii stivelor de material combustibil din depozite, a cladirilor etc., in cazul incendiilor izbucnite in zone imediat invecinate cu acestea. Fig. 5 In raport de tip, B sau C, tevile pentru dispersia apei prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Debitul de apa (l/min) Marimea fantei (mm) Lungimea sectorului circular de protectie a apei (m) Inaltimea sectorului circular al apei (m) Masa (kg) Descriere

B 1200 5 32 10 3

C 600 3 20 6 2

Tevile pentru dispersia apei sunt confectionate din otel inoxidabil cu racord de aluminiu, rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti: - racordul fix; - corpul tevii - dispersor. Intretinere Pentru intretinere se executa aceleasi operatii ca in cazul tevilor de refulare de mana simple. Hidrantii portativi Hidrantii portativi se clasifica in: - hidranti portativi cu cot simplu; - hidranti portativi cu cot dublu; - hidranti portativi cu robinete. a) hidrantii portativi cu cot simplu (fig. 6) Acestia sunt fabricati in trei tipodimensiuni: A, B si C, in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. 6 A 875 143 B 805 8,5 max. 10 bari C 789 81

Inaltimea (mm) Masa (kg) Presiunea de lucru

b) hidrantii portativi cu cot dublu (fig. 6a) Fig. 6a Sunt, de asemenea, fabricati in trei tipodimensiuni: A, B si C, in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A 871 16,2 B 803 11 C 789 10

Inaltimea (mm) Masa (kg)

Presiunea de lucru c) hidrantul portativ cu robinete (fig. 6b)

max. 10 bari

Acest tip de hidrant prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. 6b - inaltimea (cu robinetul inchis; mm) 1050 - masa (kg) 10 - presiunea de lucru max. 10 bari Descriere Hidrantii portativi, indiferent de tip, sunt confectionati, de regula, din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. In unele variante, partile de baza ale acestora – corpul bifurcat si corpul tubular – sunt confectionate din fonta. Indiferent de rolul lor, tipodimensiunea in care au fost confectionati sau materialul de constructie, hidrantii au ca parte comuna corpul tubular de forma cilindrica (I) la care se disting: - inelul opritor (1) cu garnituri de etansare; - piulita de racordare cu urechi (2); - flansa cu manere (3). Diferentierea se realizeaza la partea superioara a hidrantilor, in raport de tip distingandu-se: - corpul cotit – in cazul hidrantilor cu cot simplu; - corpul bifurcat – in cazul hidrantilor cu cot dublu sau al celor cu robinete. Atat la corpul cotit cat si la cel bifurcat (II) se intalnesc: - flansa de etansare (4); - racordurile fixe (5); - manerul. In plus, la corpul bifurcat al hidrantului portativ cu robinete, se deosebesc: - capacul robinetului (6); - roata de manevrare (7); - tija robinetului (8); - discul robinetului (9). Pentru racordarea la retea, hidrantii portativi au ca anexe cheia hidrant subteran (fig. 7) si mufele cheii hidrant (fig. 8). Cheia este o piesa metalica formata dintr-o tija care la partea superioara are un maner in forma de „T” cu un capat ascutit si curbat, iar la partea inferioara o terminatie de forma unei chei tubulare triunghiulara. Mufele sunt piese metalice care la partea superioara au o forma triunghiulara pentru imperechere cu cheia hidrant, iar la partea inferioara au o forma diferita (patrata, dreptunghiulara etc.), adecvata formei capului tijei ventilului hidrantului subternan. Functionare Cu ajutorul manerului cheii hidrantului se indeparteaza capacul hidrantului subteran. Fig. 7 Fig. 8 Se rasuceste pe filet piulita de racordare cu urechi de pe corpul tubular al hidrantului pana ce acesta coboara la nivelul inelului opritor. Se asaza hidrantul portativ pe orificiul hidrantului subteran, astfel ca urechile piulitei sa intre sub racordul cu gheare al acestuia. Se rasuceste spre dreapta corpul hidrantului actionandu-se cele 2 manere de manevrare ale fansei. Prin rotire hidrantul se insurubeaza in filetul piulitei, fiind obligat sa coboare si sa se preseze pe orificiul hidrantului subteran la care se etanseaza prin intermediul garniturii de etansare. Pentru deschiderea hidrantului subteran se folosesc cheia hidrant si mufa adecvata. La una sau la ambele iesiri ale hidrantului se racordeaza furtunuri de refulare A, B, C sau tunuri de absorbtie. Pentru deschiderea apei (la hidrantul cu robinete) se actioneaza asupra rotilor robinetelor.

La incetarea lucrului se inchide hidrantul subteran (cu ajutorul cheii hidrant), se desracordeaza tuburile de absorbtie sau furtunurile de refulare de la hidrant, apoi se demonteaza hidrantul portativ rotindu-se corpul hidrantului spre stanga. Hidrantul subteran se curata si se acopera cu capacul sau. Intretinere Dupa intrebuintare hidrantul se spala, se verifica functionarea corecta si etanseitatea robinetelor si a corpului hidrantului, starea racordurilor, rotirea usoara a piulitei de racordare si starea garniturii de etansare. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. Distribuitoarele Distribuitoarele se clasifica in: - distribuitorul B-2C (fig. 9a); Fig. 9a - distribuitorul B-CBC (fig. 9b); Fig. 9b Distribuitoarele tip B-2C sau B-CBC prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: B-2C B 2 tip C Robinete tip canea 15 bari 4,1 B-CBC B 2 tip C, 1 tip B Robinete cu disc 16 bari 7,5

Racord de intrare Racord de iesire Felul obturarii Presiunea maxima Masa (kg) Descriere

Sunt confectionate din aliaj de aluminiu anticorosiv. Se compun din urmatoarele parti (fig. 9c): Fig. 9c - corpul distribuitorului (1), prevazut pe partea superioara cu un maner pentru transport (8), iar pe partea interioara cu trei picioruse de sprijin; - un racord fix tip B pentru intrarea apei (2); - trei racorduri fixe din care 1 B si 2 C la tipul B-CBC sau 2 C la cel B-2C pentru iesirea apei (3); - trei robinete (doua la tipul B 2C) la care se disting: - capacul robinetului (4) in cazul distribuitorului B-CBC; - roata (tija) de manevrare (5); - tija robinetului (6); - discul (7) la distribuitorul B-CBC, sau cepul robinetului la distribuitorul B-2C. Functionare Dupa amplasarea distribuitorului la locul indicat in dispozitivul de stingere se racordeaza la intrarea B linia de furtun prin care el este alimentat cu apa si apoi la iesirile respective, liniile de furtun B si C sau numai C ordonate, toate robinetele fiind inchise. La cererea servantilor 1 sau a personalului ce indeplineste atributiile acestora pe liniile de furtun ce asigura distribuirea apei, se deschid progresiv robinetele respective. La incetarea lucrului se inchid robinetele, dupa care se dezracordeaza linia de furtun echipata. Intretinere Dupa intrebuintare distribuitorul se spala, se verifica functionarea si etanseitatea sa, starea racordurilor si a garniturilor. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari.

Colectorul Colectorul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - presiune de lucru max. 10 bari - racordul de iesire tip A - racordul de intrare doua tip B - masa (kg) 6,1 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti (fig. 10): - corpul colectorului (1); - doua racorduri fixe tip B pentru intrarea apei (2); - un racord fix tip A pentru iesirea apei; - o clapa de inchidere cu bolt (4). Fig. 10 Functionare Colectorul se racordeaza la conducta cu cot prevazuta cu racord tip A a cazanului pentru apa de la autospeciale, iar la racordurile B se cupleaza furtunurile ce fac legatura cu cele doua surse de alimentare. In cazul in care conducta cu cot a cazanului pentru apa este prevazuta cu racord tip B, intre ea si colector se monteaza o reductie A-B. Apa ce vine prin cele doua intrari este dirijata apoi prin iesirea A (B) in conducta cu cot pentru umplerea cazanului. Pe timpul functionarii – daca apa ce vine din cele doua surse are presiuni egale – clapa va sta orientata pe directia axului deschiderii A. In caz contrar, clapa va inchide orificiul intrarii, prin care apa vine cu presiune mai mica. Intretinere Dupa intrebuintare se spala si se verifica functionarea clapei si starea racordurilor. Se remediaza defectiunile constatate. Sorbul pentru tuburile de aspiratie Sorbul se fabrica in doua tipodimensiuni: A si B, in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Tip A 206 x 223 15 Tip b 153 x 126 12

Dimensiunile (mm) Masa (kg) Descriere

Este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig. 11): - sita sorbului (I) cu fundul sitei (1) si corpul sitei (2); - corpul sorbului (II) cu un racord fix A sau B (3) in raport de tipul sorbului; - supapa sorbului cu corpul supapei (4), capacul supapei (5), parghia de manevrare a supapei (6) si inelul pentru legarea corditei de sustinere a sorbului (7). Functionare Se racordeaza sorbul la capatul inferior al coloanei de tuburi de aspiratie. In vederea actionarii parghiei de manevrare a supapei, se leaga la inelul acesteia o cordita pentru sustinerea sorbului, iar capatul liber se fixeaza de un punct de sprijin. Pe timpul formarii vidului in sistemul de alimentare (sorb, tuburi de aspiratie, pompe), supapa sorbului este deschisa de curentul de apa ce intra din sura in tuburile de aspiratie. In momentul intreruperii alimentarii, apa din tuburile de aspiratie apasa asupra supapei care este asezata pe scaunul aflat in corpul sitei, realizandu-se astfel mentinerea coloanei. Dupa terminarea lucrului, pentru golirea de apa a tuburilor de aspiratie, se trage in sus de cordita care, prin intermediul parghiei de manevrare, deschide supapa si lasa apa sa se scurga. In cazul cand apa contine impuritati de dimensiuni reduse, pe care sita nu le retine, sorbul va fi introdus in cosul metalic.

Intretinere Dupa folosire sorbul se spala si se verifica starea racordului, buna functionare a supapei si a parghiei ei de manevrare. In afara verificarilor curente, executate dupa fiecare folosire, periodic, sorbul este supus unei probe de incercare a etanseitatii supapei. Se umple sorbul cu apa si in intervalul de 5 minute nu se admit scapari decat sub forma de picaturi. Ejectorul pentru ape mici Ejectorul pentru ape (fig. 12) are urmatoarele caracteristici tehnice: - debitul aspirat (l/min.) 130 - presiunea apei la intrare (bari) 7 – 11 - presiunea apei la iesire (bari) 1,5 – 2 - masa (kg) 6,735 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig. 13): Fig. 13 a) corpul ejectorului (1) la care se disting: - conducta cotita (1); - racordul fix tip C pentru intrarea apei (2); - ajutajul convergent de ejectie (3); - corpul de absorbtie (4) cu rol de sorb si de picior de sprijin; - sita pentru retinerea impuritatilor (5); b) coloana de ejectie (11) la care se disting: - ajutaj convergent-divergent (6); - racord fix B pentru iesirea apei (7); - picior de sprijin pe sol (8); - nervuri pentru intarire (9), in numar de patru. Functionare - Pentru punerea in functiune a ejectorului, la racordul tip C pentru intrarea apei se cupleaza linia de furtun ce vine de la iesirea din pompele unei autospeciale sau ale unui utilaj, iar la cel de tip B furtunul pentru dirijarea apei la locul dorit. Apa refulata cu presiune de pompe este condusa spre ajutajul convergent de ejectie de unde patrunde sub forma de jet in ajutajul converget-diverget si antreneaza apa din sursa prin sorb, pe baza principiului ejectiei. Apa trimisa de pompe impreuna cu cea antrenata iese din ejector pe la racordul B. Procesul de antrenare a apei (sau a unui alt fluid) prin principiul ejectiei, are loc ca urmare a unei succesiuni de fenomene. Apa intrata in ajutajul de ejectie si care ester fluidul motor isi mareste presiunea si isi micsoreaza viteza ca urmare a micsorarii treptate a sectiunii. Dupa iesirea din ajutajul de ejectie, apa trece printr-o sectiune marita si presiunea scade brusc in timp ce viteza se mareste la cateva sute de metri pe secunda. Scurgerea fluidului motor cu viteza marita spre ajutajul convergent-divergent creeaza o depresiune; in urma acesteia, datorita presiunii atmosferice, fluidul aflat in sorb (aerul si apa) este obligat sa patrunda in zona de actiune a fluidului motor, cu care se amesteca si patrunde in partea convergenta a coloanei de ejectie. Sectiunea micsorandu-se din nou, viteza de scurgere se micsoreaza si se mareste presiunea, iar dupa trecerea pragului de strangulare in partea divergenta a coloanei de ejectie, descreste presiunea si se mareste viteza. Intretinere Dupa folosire, ejectorul se spala si se verifica starea racordurilor si a garniturilor. Anual, sau cand este cazul, se demonteaza si se verifica ajutajele.

Racorduri Dupa domeniul de utilizare racordurile se clasifica in: - reductiile de refulare sau aspiratie; - racorduri fixe; - racorduri infundate. a) racordurile de refulare sau aspiratie In raport de tipul lor (A, B, C si D) racordurile de refulare sau aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

A Diametrul de trecere (mm) Masa (kg) Descriere 96 2,1

B 62 1,37

C 43 0,86

D 18 0,24

Racordurile de refulare sau aspiratie se compun din urmatoarele parti (fig. 14): - corpul racordului (1) este prevazut cu doua gheare de racordare (2), doua santuri semicirculare de strangere (3), locasul garniturii de etansare (4), garnitura de etansare (5) si nervurile exterioare radiale pentru strangere (6); - teava racordului (7) prevazuta cu trei cercuri reliefate necesare prinderii de furtun sau de tubul de aspiratie cu ajutorul legaturii de sarma; Fig. 14 - inelul de siguranta (8) pentru retinerea tevii racordului. b) racordurile fixe In raport de tipul lor: A, B, C si D, racordurile fixe prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A Diametrul de trecere (mm) Filet de racordare Masa (kg) Descriere La fel ca si cele de refulare si aspiratie, racordurile fixe sunt confectiionate din aliaj de aluminiu anticorosiv. Se compun din urmatoarele (fig. 14a): Fig. 14a - corpul racordului (1), identic cu cel descris anterior; - portgarnitura (2); - garnitura anterioara de etansare (3) din cauciuc; - garnitura posterioara de etansare (4) din piele. c) racordurile infundate In raport de tip: A, B, C si D, racordurile infundate prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: A Diametrul de trecere (mm) Masa (kg) 100 1,7 B 65 0,6 C 45 0,4 D 18 0,1 100 G4 1,5 B 65 G2 ½ 0,5 C 45 G2 0,4 D 18 G1 0,1

Descriere Sunt confectionate tot din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compun din urmatoarele parti (fig. 14b): Fig. 14b - corpul racordului (1), identic cu cel descris la pct. a - capacul (2); - inelul de siguranta (3) pentru retinerea capacului; - garnitura de etansare (4) din cauciuc. Intretinere Dupa folosire, racordurile se curata si se verifica starea garniturilor, a ghearelor, a santurilor de strangere, precum si fixarea tevii racordului sau a capacului in cazul celor infundate prin inelul de siguranta. Reductiile de racorduri Reductiile (fig. 15) sunt de doua tipuri: A – B si B – C, in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Diametrul mic de trecere (mm) Diametrul mare de trecere (mm) Presiunea de lucru Masa (kg) Descriere

A 62 96 10 bari 2

B 45 62 0,8

Reductiile sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune, in estenta constituind o imbinare a doua corpuri de racorduri de marimi diferite. Se compun din urmatoarele parti: - corpul propriu-zis al reductiei cu locasurile pentru cele doua garnituri de etansare; - corpul racordului de marime superioara cu doua gheare de racordare, doua santuri semicirculare de strangere, o portiune filetata interioara si doua suruburi; - corpul racordului de marime inferioara cu doua gheare de racordare, doua santuri semicirculare de strangere, nervuri exterioare radiale pentru strangere si o portiune filetata exterioara. Este fixat prin infiletare la corpul racordului de marime superioara si imobilizat cu cele doua suruburi. Fig. 15 Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul racordurilor. Ajutajul pulverizator Ajutajul pulverizator (fig. 16) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - diametrul ajutajului pulverizator (mm) - presiunea de lucru optima (bari) - bataia jetului (m) - dispersarea jetului (m) - suprafata jetului (mp) - masa (kg) Fig. 16 14 max. 2,5 6 8 35 0,200

Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si este prevazut cu bucsa racord, cu filet pentru racordarea la teava tip C si cu canale de diametre mici care obliga apa refulata de pompa sa paraseasca teava sub forma de picaturi fine. Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se desfunda canalele daca este cazul. CAPITOLUL II ACCESORII PENTRU PRODUCEREA SPUMEI Accesoriile pentru producerea spumei sunt mijloace care concura la realizarea spumei mecanice sau chimice, fie ca accesorii distincte, fie facand parte din instalatiile autospecialelor si utilajelor sau din instalatii fixe de stins incendii de la rezervoarele de produse petroliere si lichide inflamabile. Din grupa acestor accesorii fac parte: amestecatoarele de linie, tevile generatoare de spuma mecanica, bidonul pentru lichid spumant si dispozitivul de transvazare spumant.

Amestecatorul de linie Amestecatorul de linie (fig. 17) este realizat din doua tipodimensiuni: B si C in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: B 5.000 7–9 475 3,8 C 2.500 5–7 237

Debitul de spuma (l/min.) Presiunea de lucru (bari) Debitul de apa (l/min) Masa (kg) Descriere

Amestecatorul de linie este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig. 18): - coloane de ejectie (1) sau ramura inferioara la care se disting: - un racord fix (2) pentru intrarea apei prevazut cu o sita metalica (3) pentru retinerea impuritatilor mecanice; - ajutajul convergent de ejectie (4); - ajutajul convergent-divergent (5); Fig. 17 - un racord fix (6) pentru iesirea amestecului (emulsiei); - corpul supapei de retinere (7) in care se gaseste supapa de retinere (8) din sticla sau cauciuc ce asigura circulatia lichidului intr-un singur sens; Fig. 18. - un racord fix tip D (9) pentru racordarea tubului de aspiratie a lichidului spumant; - patru nervuri pentru intarire (10); - patru picioare de sprijin pe sol (11); - conducta cotita (12) sau ramura superioara la care se disting: - un robinet (13) cu cep, cu cursa limitata pe care se gaseste un indice; - un sector gradat (14) avand marcate semnele plus si minus; - o sageata indicatoare a sensului de circulatie a apei aflata pe partea superioara a conductei cotite.

Functionare Pentru punerea in functiune, amestecatorul se racordeaza la dispozitivul de interventie sau la iesirea din pompe, cu sageata indicatoare a sensului pe directia de curgere a apei. La racordul D se ataseaza tubul de aspiratie care se introduce cu celalalt capat in bidonul (rezervorul) cu lichid spumant. Apa intrata in amestecator antreneaza lichidul spumant din bidon (rezervor) – pe principiul ejectiei – si formeaza impreuna cu acesta un amestec (emulsie). Amestecul (emulsia) este completat si cu apa ce vine din ramura superioara, dupa care isi constituie drumul spre tevile generatoare de spuma mecanica. Pentru obtinerea unui amestec mai bogat in lichid spumant si formarea unei spume mai dense, se pune robinetul cu indicele fix la semnul plus, iar pentru obtinerea unui amestec mai sarac si spuma mai putin depusa la semnul minus. Punand robinetul cu indicele fix la semnul plus, se inchide orificiul de intrare a apei in ramura superioara apa fiind astfel obligata sa curga prin coloana de ejectie. In felul acesta se mareste presiunea in ajutajul convergent si, deci, si viteza de circulatie a apei, creindu-se astfel o depresiune mai mare ce duce la antrenarea unei cantitati sporite de lichid spumant. Rotind robinetul cu indicele fix catre semnul minus, o parte din apa refulata circula prin ramura superioara, micsorandu-se astfel debitul si presiunea apei ce trece prin ajutajul convergent ceea ce duce la realizarea unei depresiuni mai mici si, ca urmare, la antrenarea unei cantitati mai reduse de lichid spumant. Intretinere Dupa folosire, amestecatorul se spala pana la inlaturarea completa a urmelor de lichid spumant si se verifica starea racordurilor, etanseitatea si functionarea normala a robinetului, a supapei de retinere si starea de curatenie a sitei. Tevile generatoare de spuma mecanica In raport de tipul lor, 2.500, 5.000 si 10.000 l/min, tevile generatoare de spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - debitul de spuma (l/min.) - consum de apa (l/min.) - presiunea nominala (bar) - lungimea (mm) - masa (kg) Descriere Tevile generatoare sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig. 19): - partea cilindrica (1) pe care sunt sudate doua inele metalice pentru intarire si pentru fixarea tubului prelungitor; Fig. 19 - partea tronconica (2), sudata la partea cilindrica si la corpul de racordare; - corpul de racordare; In partea exterioara a corpului de racordare, sunt practicate orificiile pentru intrarea aerului (3), iar la partea interioara ajutajele pentru trecerea amestecului (emulsiei) de apa si spumant (4), din care unul central si trei dispuse periferic, circular (la 120°). Ajutajele sunt inclinate pentru ca jeturile lor sa se intalneasca intr-un punct pe axul jetului central, la terminarea partii tronconice a tevii; - racordul fix (5). Functionare Teava generatoare de spuma se foloseste numai in combinatie cu un dispozitiv preamestecator de spuma, fie inclus in instalatiile autospecialei, fie intercalat in dispozitivitul de interventie sau la iesirile din pompa (amestecator de linie sau generator de spuma mecanica). Procesul de formare a spumei are loc in doua faze. In prima faza cu ajutorul dispozitivului de dozare (amestec) se formeaza emulsia de apa si spumogen. In cea de-a doua faza, care are loc in interiorul tevii generatoare, se formeaza spuma prin absorbtia aerului si inglobarea acestuia in emulsia de apa si lichid spumant. Astfel, amestecul de apa si lichid spumant patrunde in teava pe la racordul fix, trece prin cele 4 ajutaje practice in interiorul corpului de racordare si la iesire antreneaza, pe principiul ejectiei, aerul din orificiile exterioare ale corpului de racordare. 2.500 390 6 681 2,0 5.000 790 8 942 3,0 10.000 1.600 10 910 6,0

Intretinere Dupa folosire teava generatoare de spuma mecanica se spala pana la inlaturarea completa a lichidului spumant si se verifica starea de curatenie a racordului si a ajutajelor. Generatorul de spuma chimica Generatorul de spuma chimica are urmatoarele caracteristici tehnice: - presiunea de lucru (bari) 0–8 - debitul minim de spuma (l/min.) 3000 - consum de apa la 8 bari (l/min.) 475 - consum de praf de 8 bari (kg) 60 – 63 - tipul spumantului: - sulfat de aluminiu Al2(SO4) - bicarbonat de sodiu HnaCO3 - masa (kg) 40 De regula, generatorul de spuma chimica se intrebuinteaza in cadrul instalatiilor semifixe existente in obiectele chimice, petrochimice sau al celor din depozitele de produse petroliere. Descriere Se compune din urmatoarele parti (fig. 20): - carcasa de tabla (1) cu capac de inchidere, manere pentru transport si suport de sprijin aflat la partea inferioara; - palnia pentru praf (2) cu sita metalica (3); - coloana de ejectie la care se deosebesc: - un racord fix tip C (4) pentru intrarea apei; - robinet (5) pentru deschiderea apei; - ajutaj convergent de ejectie (6); - ajutaj convergent-divergent (7); - supapa de retinere (8) din cauciuc, ce asigura circularea amestecului de apa si praf unic intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9); - racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului; Fig. 20 - conducte auxiliare: - conducta pentru circuitul de antrenare a prafului ce se ramifica din coloana de ejectie dupa robinetul de deschidere a apei si care este prevazut cu robinet de inchidere; - conducta pentru circuitul de spalare a prafului, care se ramifica din coloana de ejectie inaintea robinetului de deschidere a apei si este prevazuta cu robinet de inchidere si furtun prelungitor din cauciuc; - conducta de manometru ramificata din conducta circuitului de spalare; - conducta pentru golire, cu robinetul de inchidere. Functionare Se toara praful in palnie; apa ce intra in coloana de ejectie pe la racordul C antreneaza, pe principiul ejectiei, praful din palnie si are loc o reactie chimica dupa formula: 6HnaCO3 + Al2(SO4)3 = 6CO2 + 2Al(OH3) + 3 NaSO4 in urma careia rezulta spuma chimica ce este refulata pe teava. Lungimea liniei de refulare de la racordul B al generatorului si pana la teava nu trebuie sa fie mai mica de 40 m sau mai mare de 100 m. Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa pana la inlaturarea resturilor de praf si spuma, se verifica starea racordurilor, etanseitatea robinetelor, conductelor si a supapei de retinere. Spalarea generatorului dupa folosire se face utilizandu-se circuitul de spalare dupa deschiderea prealabila a robinetului conductei de golire.

Dozatorul pentru spuma mecanica Dozatorul pentru spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - presiunea de lucru (bari) 6–8 - debitul minim de spuma (l/min) 5000 - consum de apa mediu (l/min) 1000 - consum mediu de spumant (kg/min) 5–8 - masa (kg) 35 Descriere Se compune din urmatoarele parti (fig. 21): Fig. 21 a) corpul generatorului la care se deosebesc: - palnia cu sita metalica pentru praf (1); - dispozitivul de reglaj (2) format dintr-un dop metalic, un surub cu roata de manevrare si un suport filetat pentru surub; - coloana de ejectie (3) la care se disting: - un racord fix C (4) pentru intrare a apei; - ajutajul convergent de ejectie (5); - ajutajul convergent-divergent (6); - conducta pentru golire (7) cu buton de inchidere; - supapa de retinere (8) din cauciuc, care asigura circularea emulsiei intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei (9); - racordul fix tip B (10) pentru iesirea amestecului de apa si spumogen praf. b) conducta pentru circuitul de antrenare a prafului (11) ce se ramifica din coloana de ejectie inainte de ajutajul convergent, prevazuta cu robinet de inchidere, pe care se afla manometrul pentru controlul presiunii apei (12). c) cadrul suport (13) prevazut cu picioare de sprijin si maner pentru transport. Functionare Pentru punerea in functiune a dozatorului, la racordul C se cupleaza furtunul ce vine de la pompe, iar la racordul B, linia de furtun pentru dirijarea amestecului de apa si spumogen praf spre teava generatoare de spuma mecanica. Pentru a se asigura dizolvarea completa a spumogenului praf lungimea liniei de furtun intre dozator si teava generatoare de spuma trebuie sa fie cel putin 60 m. Se refuleaza apa cu presiune de 6 – 8 bari la intrarea in generator, presiune ce se verifica la manometru. Se deschide robinetul circuitului de antrenare a prafului rotindu-se aproximativ o jumatate de tura, dupa care se deschide dopul metalic al dispozitivului de reglaj manevrand roata acestuia cu o jumatate pana la o tura, pana ce se observa ca apa din palnie este antrenata in totalitate pe coloana de ejectie. Se toarna praf in palnie. Apa intrata in coloana de ejectie pe racordul C antreneaza, pe principiul ejectie, praful din palnie cu care se amesteca, formand prin dizolvarea lui emulsia de apa si spumogen praf, ce iese pe langa supapa de retinere prin racordul B. Dizolvarea prafului si omogenizarea amestecului se continua de-a lungul liniei de furtun. Aerul este inglobat in amestec la teava generatoare in care se obtine spuma mecanica. Antrenarea prafului din palnie este ajutata de jetul de apa al circuitului de antrenare. Buna functionare a dozatorul depinde de concordanta intre presiunea apei ce intra in coloana de ejectie, debitul circuitului de antrenare a prafului si pozitia dopului de reglaj. Pentru reglare, se ia o medie de consum de 6 kg praf pe minut, respectiv 2 kg in 20 secunde. Pentru aceasta se pune dozatorul in functiune (folosind 2 kg praf) si se cronometreaza timpul in care a fost consumat. Daca timpul este mai mare de 20 secunde se mai deschide dispozitivul de reglaj, iar daca este mai mic se inchide, operatie ce se repeta pana la stabilirea scurgerii optime a prafului in cadrul limitelor admise, dupa care se marcheaza pozitia optima a dispozitiviului de reglaj. Intretinere Dupa intrebuintare dozatorul se spala, se inlatura resturile de praf si emulsie, verificandu-se starea racordurilor, etanseitatea robinetului, a conductelor dopului metalic, functionarea normala a dispozitivului de reglaj si a supapei de retinere.

Capul deversor Capul deversor (fig. 22) este confectionat din tabla de otel avand la partea inferioara forma cilindrica, prevazut cu un colier de strangere, iar la partea superioara un orificiu de refulare a spumei, de forma dreptunghiulara. Fig. 22 Pentru utilizare se cupleaza capul deversor la prelungitorul tevii generatoare, insuruband apoi fluturele colierului de strangere. Prelungitorul tevii generatoare de spuma Caracteristicile tehnice ale prelungitorului tevii generatoare de spuma sunt urmatoarele (fig. 23): - lungimea (m) 3 - posibilitati de racordare la teava generatoare de spuma de 5000 l/min - masa (kg) 32 Prelungitorul tevii generatoare de spuma este confectionat din teava de aluminiu rezistent la coroziune, cu sectiuni diferite la cele doua capete. La capatul cu sectiune mai mare este prevazut un colier de strangere cu surub si piulita fluture pentru priderea la teava generatoare sau intre ele. Tubul terminal la care se monteaza capul deversor nu are decat un colier de strangere la partea sa inferioara. La unele tipuri de prelungitoare colierele de strangere sunt inlocuite cu racorduri fixe sau cu o piesa filetata. Fig. 33 Intretinere Dupa folosire, se spala si se verifica starea colierelor de strangere (racordurilor) si a capetelor tubului. Suruburile colierelor se ung dupa fiecare intrebuintare. Bidonul pentru lichid spumant Bidonul pentru lichid spumant (fig. 24) foloseste la transportul si pastrarea lichidelor spumante utilizate la stingerea incendiilor. Caracteristici tehnice: - capacitate utila (l) 20 - masa (kg) 6,7 Descriere Este confectionat din tabla de otel, are o forma paralelipipedica si se compune din urmatoarele parti: - patru pereti laterali intariti prin nervuri, pe doi din acestia fiind plasate manerele laterale pentru transport; - fundul bidonului; - capacul bidonului la care se disting: - un maner pentru transport; - o gura de umplere-scurgere cu capac. Fig. 24 Intretinere Trimestrial se goleste de lichidul spumant si se spala cu jet puternic de apa in scopul inlaturarii reziduurilor. In exterior bidonul se sterge, apoi se verifica si se remediaza etanseitatea capacului, starea manerelor si a imbinarilor de la pereti. Dispozitiv de transvazare spumant

Dispozitivul se compune dintr-o teava sifon care se insurubeaza in locul busonului butoiului si care se continua cu un furtun tip D pentru transvazare (fig. 25). Fig. 25 Timpul de transvazare a unui butoi de 200 kg este de cca 4 min. CAPITOLUL III ACCESORII PENTRU PROTECTIE Accesoriile pentru protectie sunt mijloace care se folosesc in scopul protejarii personalului pe timpul actiunilor de interventie la incendii, calamitati naturale, precum si pe timpul sedintelor de instructie la tehnica ca de lupta, instructie tactica si pregatire fizica de specialitate. Din grupa accesoriilor pentru protectie fac parte: casca, costumul de protectie contra apei, costumul de protectie anticalorica, masca contra fumului si gazelor, aparatele izolante cu oxigen, aparatele izolante cu aer comprimat, trusa cu butelii si cartuse filtrante, aparatul pentru cercetare chimica, trusa electrica, cizmele de cauciuc electroizolante, cizmele de protectie cu talpi neperforabile, manusile de cauciuc si ochelarii pentru sudura. Casca Casca (fig. 26) are greutatea de cca 600 g si se prezinta in doua variante: casca fara vizor si casca cu vizor. Descriere Este confectionata din straturi de tesatura de bumbac impregnate cu un lac special. Ca materiale pentru tesatura se mai pot folosi fibre de sticla sau sintetice. La partea superioara casca este prevazuta cu o nervura longitudinala pentru intarire. In interiorul castii se gaseste sistemul de protectie si fixare compus din tampoane de masa plastica sau cauciuc spongios, cureluse de panza, rama din mesina si snur textil pentru ajustare. Pentru fixare pe cap, casca este prevazuta cu doua cureluse din piele si o catarama. In varianta cu vizor, casca este prevazuta cu aparatoare impermeabila (1) pentru gat si un vizor din stiplex (2). Fig. 26. Intretinere Dupa folosire, casca se curata prin stergere cu apa in care este dizolvat cu sapun, se remediaza eventualele defectiuni ale sistemului de protectie si fixare pe cap. Costumul de protectie contra apei Costumul de protectie contra apei (fig. 27) este confectionat din material de foaie de cort, pe talii de la 0 la 4 si grosimi cuprinse intre 44 si 58. Se compune din urmatoarele parti: - bluza, prevazuta la umeri cu o pelerina platca, buzunare, mansete cu elastic si nasturi; - pantaloni cu bretele reglabile, bazoane la genunchi, nasturi. Intretinere Dupa folosire se curata prin periere si se fac repartitiile necesare. Periodic, cand este cazul, se spala cu apa si sapun. Fig. 27.

Costumul de protectie anticalorica In raport de destinatie, costumele de protectie anticalorica sunt: - tip apropiere normal (A.N.); - tip patrundere normal (P.N.); - tip apropiere usor (A.U.); - tip patrundere greu (P.G.). a) costumul de protectie anticalorica tip apropiere normal Asigura protectia pompierilor in conditiile impuse de lucru in vecinatatea surselor foarte intense de caldura radianta si a contactului accidental cu flacarile. Este confectionat din panza de azbest aluminizata, captusit cu panza de bumbac rezistenta la actiunile mecanice. Se compune din urmatoarele parti: - bluza stransa pe talie cu sicana de etansare; - pantaloni cu burduf lateral si bretele reglabile; - gluga detasabila cu casca interioara si vizor duplex antisol; - manusi cu un singur deget; - cizme scurte de protectie cu dubluri interioare din pasla. Greutatea totala a costumului este de cca 7 kg. b) costumul de protectie anticalorica tip patrundere normal (fig. 28 a). Fig. 28 a Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile trecerii prin culoare, flacari sau in timpul lucrului in incinta cu temperatura de pana la 250ºC, al contactului caloric intermitent si atmosfera respirabila. La fel ca si costumul de apropiere normala, este confectionat din panza de azbest aluminizata captusit cu panza de bumbac. Se compune din bluza cu gluga atasata, etansa pe talie, cu casca interioara si vizor duplex metalizat si locas dorsal pentru aparat de respiratie, precum si din pantaloni, manusi si cizme de aceeasi constructie ca in cazul costumului de protectie anticalorica tip apropiere normala. Greutatea costumului este de cca 10 kg. c) costumul de protectie anticalorica tip apropiere usor Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile apropierii la 2 – 3 m de sursele radiante puternice, cu evitarea contactului caloric. Este confectionat din panza de azbest aluminizata, captusit cu panza de bumbac rezistenta si se compune din urmatoarele parti: - haina lunga pana la genunchi; - cizme inalte pana la sold, cu dubluri interioare din pasla; - gluga detasabila cu casca interioara din textolit si vizori din geam duplex antisol (fumuriu); - manusi cu un singur deget. Greutatea completului este de cca 7 kg. d) costumul de protectie anticalorica dip patrundere greu (fig. 28 b) Fig. 28 b Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile impuse de patrunderea prin flacari, cu treceri de scurta durata sau lucrul in incinte incalzite la peste 250ºC si cu atmosfera irespirabila. Se compune din urmatoarele parti: - combinezon cu gluga si cizme etanse avand practicata o deschizatura dorsala cu locas pentru aparat de respiratie; - gluga este prevazuta cu casca interioara si vizor metalizat, iar cizmele sunt dublate in interior cu pasla; - manusi cu un deget. Greutatea costumului este de cca 15 kg. Intretinere Dupa intrebuintare se curata, se cos cu fire de azbest eventualele rupturi si se inlocuiesc vizorii daca s-au spart.

Masca contra fumului si gazelor Masca contra fumului si gazelor (fig. 29) prin modul de constructie asigura: - etansare principala la periferia fetei si etansare secundara nasgura (semimasca interioara); - vizibilitate binoclulara – camp vizual relativ – 85%; - protectia vizoarelor impotriva aburirii; - volum redus al aerului respirat. Fig. 29 Se compune din urmatoarele parti: Masca exterioara cu anexele ei Masca exterioara este executata din cauciuc rezistent la actiunea substantelor toxice. Are o forma ce permite mularea si etansarea perfecta pe cap. Etansarea este asigurata si de o rama de cauciuc care urmareste conturul fetei. Pe masca exterioara se gasesc montate: masca interioara, blocul supapei de inspiratie, blocul supapei de expiratie, vizoarele, cordelele si cataramele de fixare si cordeaua de purtare. a) masca interioara Este confectionata tot din cauciuc, prevazuta cu doua supape dispuse lateral (supapele de inspiratie); are rolul, pe langa realizarea celei de a doua linii de etansare pe figura, de a micsora la maximum spatiul mort. De asemenea, este prevazuta cu o piesa din material plastic ce are rolul de a-i impiedica deformarea pe timpul pastrarii; b) blocul supapei de inspiratie Este executat din material plastic rezistent si are montat pe el supapa de inspiratie si o garnitura de cauciuc. Prezinta un filet interior si este fixat de masca exterioara printr-un colier metalic; c) blocul supapei de expiratie Este realizat din acelasi material ca blocul supapei de inspiratie, (avand montata supapa de expiratie la exterior) si este prevazut cu un capac de protectie, perforat. Fixarea la masca exterioara se realizeaza tot printr-un colier metalic; d) vizoarele Au forma aproximativ triunghiulara si sunt executate din sticla duplex. Ele sunt fixate etans ca masca exterioara prin doua rame metalice crestate. Protejarea vizoarelor contra aburirii atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna se asigura prin modul de constructie al mastii. Aerul de inspiratie spala vizoarele in interior la fiecare ciclu respirator, iar aerul de expiratie nu vine in contact cu acesta intrucat este izolat de masca interioara; e) cataramele si coardelele de fixare Masca are 8 catarame din care 6 cu doua traverse pe care se monteaza cordelele de fixare (doua frontale, doua temporale, doua maxilare) si doua catarame cu trei traverse pe care se monteaza cordeaua de purtare. Cataramele sunt executate din material plastic rezistent si se fixeaza la masca exterioara in prelungirile acesteia, iar cordelele de fixare sunt executate din cauciuc si prezinta pe ambele suprafete insemne de reglaj al mastii pe figura. Toate se unesc intr-o placa occipitala; f) cordeaua de purtat Este executata tot din cauciuc se serveste la sustinerea mastii de gatul purtatorului in pozitie de asteptare. Cartusul filtrant a) contra oxidului de carbon (fig. 29 a) De forma cilindrica, cu inscriptia „CO”, la care se deosebesc: Fig. 29 a - racordul filetat (1) pentru racordarea la blocul supapelor, prevazut cu capac de protectie; - orificiul pentru intrarea aerului (2) prevazut cu filet, la care se poate insuruba dopul metalic de inchidere sau cartusul contra fumului

- nervuri pentru intarire (3); - incarcatura formata din stratul de uscare inferior (4) din clorura de calciu, stratul de hopcalita (amestec de oxid de cupru si bioxid de mangan cu cantitati mici de argint si cobalt 5) care are rolul de a oxida oxidul de carbon la temperatura noramala, transformandu-l in bioxid de carbon, si stratul de uscare superior (6). b) polivalent (fig. 29 b) Fig. 29 b De forma cilindrica, menit sa asigure protectia respiratiei impotriva fumului, aerosolilor si a unor noxe diverse, avand ca incarcatura straturi superioare de filtre fum, aerosoli, precum si noxe diverse (acid cianhidric, clor, oxizi de azot, parathion-nicotox). De mentionat ca acest tip de cartus nu retine oxidul de carbon. Sacul port-masca Sacul port-masca este confectionat din masa plastica pe suport textil si constituie ambalajul subansamblurilor ce alcatuiesc masca contra fumului si gazelor. In interior are trei compartimente pentru masca exterioara si cartusele filtrante. Este prevazut cu o cordea de sustinere, o bentita cu carabiniera si o eticheta pentru scrierea numelui. Functionarea mastii Pentru folosirea mastii se racordeaza cartusul filtrant la blocul supapei de inspiratie. In cazul cand se lucreaza in prezenta oxidului de carbon se racordeaza mai intai cartusul filtrant pentru oxid de carbon si la acesta, cartusul filtrant polivalent. In raport de caracteristicile fetei purtatorului, mastile sunt fabricate pe talii indicate printr-o cifra romana imprimata pe masca exterioara, deasupra vizoarelor. Pentru stabilirea taliei se executa masurarea inaltimii fetei purtatorului (distanta dintre radacina nasului si barbie). Rezultatul in mm se foloseste la stabilirea taliei conform datelor de mai jos: - talia III – inaltimea fetei purtatorului pana la 110 mm; - talia II – inaltimea fetei purtatorului de la 111 la 125 mm; - talia I – inaltimea fetei purtatorului peste 125 mm. Intretinere Dupa intrebuintare, masca exterioara se curata in exterior prin stergere si se usuca in interior prin tampoane cu o carpa moale, iar supapele se curata de impuritati cu o perie sau pensula moale; dupa uscare, fata mastii se pudreaza cu talc. Cartusele filtrante, se sterg si li se pune capacul sau dopurile de protectie. De asemenea, se verifica starea fetei mastii, a vizoarelor si existenta supapelor. Aparatele izolante Aparatele izolante se clasifica in: - aparate izolante cu oxigen; - aparate izolante cu aer comprimat. Aparatele izolante cu oxigen realizeaza purificarea aerului expirat, de bioxidul de carbon si vaporii de apa, prin intermediul unui material absorbant, precum si imbogatirea lui cu oxigen in raport de efortul depus pe timpul lucrului. Se utilizeaza in medii in care procentul de oxigen este sub 17%, cand concentratia substantelor toxice este mare, iar cartusul filtrant si masca nu pot asigura protectia decat un timp foarte scurt sau cand se lucreaza in atmosfera viciata cu vapori si substante pe care cartusul filtrant al mastii nu le poate retine. Tipurile de aparate izolante cu oxigen cu raspandire in unitatile de pompieri sunt: MEDI tip B.Z.A. 495-B/400, MEDI tip 17108 si MEDI tip 17117, fapt pentru care le vom face o descriere mai amanuntita. In afara lor se mai gasesc in dotare aparate tip: DRAGER, AUER si CH-146. Aparate izolante cu oxigen A. Aparatul izolant MEDI B, Z, A. 495 B/400 (fig. 30) se compune din urmatoarele subansambluri principale: a) carcasa aparatului (1) Este confectionata din tabla de aluminiu sau din material plastic presat cu fibre de sticla pe o plasa din sarma, serveste la fixarea tuturor subansamblurilor din aparat, precum si la protejarea lor.

Fig. 30 Capacul carcasei este detasabil si prevazut cu nervuri longitudinale care au rolul de a-i conferi o rezistenta mai mare la diferite solicitari, ajutand si la impingerea aparatului in fata la trecerea prin spatii inguste. In aceasta ultima situatie, servantul trebuie sa dea jos aparatul de pe spate si sa-l aseze cu capacul pe vatra lucrarii prin care circula. Partea posterioara a carcasei este prevazuta cu orificii pentru ventilarea aparatului pe timpul functionarii, atunci cand in interiorul lui temperatura aerului creste ca urmare a reactiei chimice exoterme care are loc in cartus, la care se adauga temperatura din zona, in special cand se lucreaza la incendii. Inchiderea si deschiderea carcasei aparatului izolant se realizeaza prin intermediul a doua clapete laterale. b) butelia de oxigen (2) Contine, sub presiune, oxigenul necesar regenerarii aerului expirat si este confectionata din otel aliat sau duraluminiu, are forma cilindrica, bombata la ambele capete, cu o prelungire filetata interior pentru fixarea robinetului buteliei. Este vopsita in albastru, culoarea conventionala a oxigenului. Capacitatea buteliei este de 0,8 – 1,01 l. Robinetul buteliei asigura retinerea oxigenului sub presiune din recipient. In partea opusa rozetei, ventilul are o terminatie filetata la exterior ce se racordeaza la reductorul de presiune si prin intermediul unei piulite hexagonale. O sita din metal asezata la iesirea din butelie impiedica antrenarea o data cu oxigenul a eventualelor particule de rugina care ar putea infunda reductorul de presiune. c) Reductorul de presiune (3) Indepineste urmatoarele functii: - reducerea presiunii din butelie la presiunea de lucru de 3 atm.; - dozarea cantitatii de oxigen pentru regenerarea aerului expirat. Reducerea presiunii oxigenului din butelie se realizeaza cu ajutorul unor membrane, parghii si arcuri, asupra constructiei si functionarii carora nu insistam intrucat demontarea reductorului se realizeaza numai de catre specialisti in vederea reglarii si repararii lui. Dozarea continutului de oxigen se realizeaza astfel: - dozajul fix are valoarea de 1,5 ± 0,15 – 1,35 – 1,65 CO2/min., si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen, indiferent daca aparatul se foloseste sau nu; - dozajul prin automatul pulmonar ce are valoarea de la 0 la 20 l O2/min. si intra in functiune atunci cand servantul, depunand un efort mai mare (transport de materiale sau accidentati, urcari etc.), inspira mai adanc si creeaza in circuitul aparatului o depresiune, deschide dispozitivul de dozare prin automatul pulmonar, cedand oxigen suplimentar; - dozajul prin suplimentare manuala are aceeasi valoare ca in cazul celui automat si intra in functiune prin actionarea butonului aflat langa rozeta buteliei si tinut in pozitia „inchis” de un resort metalic. Actionarea se realizeaza prin apasari scurte pentru eliminarea consumului suplimentar de oxigen. De la reductorul de presiune se ramifica 3 conducte: - conducta finimetrica (a) pe care oxigenul circula cu presiunea existenta in butelie. Aceasta conducta merge pe langa butelie si iese din aparat pe sub bratul stang al servantului; - conducta de alimentare (b) pe care oxigenul circula cu presiunea de 3 atm. si care merge tot pe langa butelie pana la cutia supapelor unde se termina prin capul dispersor prevazut cu patru orificii dispuse in cruce si in plane diferite pe unde oxigenul este dispersat in camera de inspiratie. Aceasta conducta are sectiunea mai mare pentru ca la intrarea in ea oxigenul sa-si micsoreze viteza cu care urmeaza sa intre in camera de inspiratie a cutiei cu supape; - conducta sirenei de alarma ce merge pe sub cartus la partea superioara a cutiei de supape si prin care oxigenul circula cu aceeasi presiune de 3 atm. pozitionarea conductelor fata de reductorul de presiune si butelie este prezentata schematic in fig. 30 a. Fig. 30 a. d) cutia supapelor (4) Are rolul de a separa, in aparatul izolant, procesul de respiratie in cele doua faze: faza de inspiratie si faza de expiratie. Este confectionata din tabla de alama si in sectiune se prezinta ca in fig. 30 b. Fig. 30 b La cutia supapelor se deosebesc: camera de inspiratie (1) in partea ei inferioara si camera de expiratie (2), in partea superioara, despartite printr-un perete diagonal (3). In camera de inspiratie se gasesc: - supapa de inspiratie (4); - capul dispersor (5); - racordul furtunului de inspiratie (6).

La carema de expiratie se deosebesc: - racordul furtunului de expiratie (7); - sirena de alarma (8); - supapa de expiratie (9); - racordul conductei de alarma (10); - membrana de cauciuc (11); - resortul metalic (12); - tija sirenei de alarmare (13); - orificiile sirenei de alarmare (14); - lamelele metalice (15). e) cartusul filtrant (5) Are rolul de a retine bioxidul de carbon din aerul expirat, este confectionat din tabla si la el se deosebesc: - doua orificii cu dispozitiv filetat pentru racordarea la cutia supapelor, respectiv la sacul de respiratie; - incarcatura formata din straturi de granule de hidroxid de sodiu (soda caustica), separate intre ele prin site de sarma ondulate si plane; - sageata care indica sensul de circulatie a aerului expirat si care la montare trebuie sa corespunda ca sens cu cea de pe suportul cartusului. f) sacul de respiratie (fig. 30 c) Are rolul de a inmagazina o cantitate de aer mai ales in timpul depunerii unui efort mai redus. Este confectionat din panza cauciucata si are capacitatea de 4 – 6 l, fiind prevazut cu doua orificii prin care se racordeaza la cartusul filtrant (printr-o piesa numita cot striat) si la cutia de supape. Fig. 30 c In aparatul izolat, sacul de respiratie indeplineste urmatoarele functii: - constituie rezervor de aer cu un continut redus de oxigen (cca 17% O2); - condenseaza vaporii de apa proveniti din cartusul filtrant; - raceste aerul expirat ce vine din cartusul filtrant fierbinte; - retine eventualele impuritati scapate si care odata ajunse in sac cad in partea inferioara a acestuia; - pune in functiune parghia automatului pulmonar; - pune in functiune supapa de preaplin. Pe fata anterioara a sacului (1) se gaseste un triunghi metalic in care se fixeaza parghia automatului pulmonar (2) si supapa de preaplin (3). Prin supapa de preaplin se elimina aerul din sac in cazul unei umpleri exagerate evitandu-se astfel spargerea sa. Supapa se deschide la o presiune de 20 – 40 mm col. H2O cand sacul, umplandu-se, impinge supapa de preaplin intr-o placa metalica (4) de pe aparat eliminand aerul in exces. Pe partea posterioara sacul de respiratie (sacul pulmonar) este prevazut cu un manson prin care se trece un cadru de sarma ce fixeaza sacul de aparat. Cadrul se fixeaza la partea superioara in doua orificii ale aparatului izolat, iar la partea inferioara se trece pe dupa conducta de g) Furtunurile de respiratie (fig. 30 d) Sunt confectionate din cauciuc gofrat, cu una sau doua insertii din material textil in interior, pentru marirea rezistentei la rupere. Fig. 30 d Fiind gofrat, cauciucul permite indoirea furtunurilor fara riscuri de obturare si face ca acestea sa fie mai flexibile pentru a nu jena miscarile corpului. Furtunurile de respiratie se compun din: - furtunul de inspiratie, aflat la partea inferioara, compus din doua elemente racordate intre ele printr-o piesa metalica la care se gaseste fixata cutia de saliva, ce are rolul de a colecta saliva si de a umezi aerul inspirat; de aceea, se fixeaza, atunci cand sunt montate furtunurile la aparat, perfect orizontal si in jos pentru a nu deranja in timpul lucrului; - furtunul de expiratie aflat la partea superioara, cele doua furtunuri fiind cuplate intre ele printr-o piesa metalica la care se fixeaza masca de etansare sau mustiucul. Aceasta piesa metalica are doua orificii interioare ce corespund celor doua furtunuri. Orificiul de la furtunul de expiratie are un prag mai inalt obligand astfel saliva sa circule prin furtunul de inspiratie pentru a se colecta cu cutia special destinata. Un manson de piele tine apropiate intre ele cele doua furtunuri. O catarama fixata pe manson serveste la legarea cu cureaua umerara stanga care astfel preia greutatea furtunurilor.

h) finimetrul (manometrul) Serveste la masurarea in orice moment a presiunii oxigenului din butelie la parametrii cuprinsi intre 0 – 250 atm. Pe cadran este trasata o liniuta de reper in dreptul diviziunii de 150 sau 200 atm., corespunzatoare presiunii maxime de incarcare cu oxigen. Finimetrul este prevazut cu un cap de racord la furtunul finimetric. Pe capul furtunului finimetrului, sub imbinarea lui cu manometrul, este asezat dispozitivul de fixare (montura metalica) pe cureaua umerara. i) harsamentul Este confectionat din piele si serveste la fixarea aparatului pe spatele purtatorului. Se compune din doua curele umerare, centura de mijloc si cureaua de piept. j) mustiucul Este format dintr-o piesa metalica in forma de pipa prevazut cu o membrana din cauciuc, care se fixeaza intre buze si gingii, si doua proeminente ce se tin intre dinti. De mustiuc este fixata clema nazala pentru obturarea nasului, respiratia facandu-se numai pe gura. Un dop de cauciuc serverste la inchiderea mustiucului in stare de repaus, impiedicand astfel patrunderea impuritatilor. k) masca de etansare Confectionata din panza cauciucata, este prevazuta cu un vizor panoramic din sticla securit sau sticla flexibila cu un orificiu de fixare la furtunuri. Montarea aparatului izolant comporta urmatoarele operatii: - se deschide capacul carcasei; - se racordeaza butelia de oxigen la reductor strangand-o; - se deschide robinetul buteliei de oxigen si se controleaza la finimetru daca presiunea din butelie este de 150 sau 200 atm.; in caz ca aceasta este sub 145 respectiv 195 atm., butelia se schimba; - se inchide ventilul buteliei; - se rupe sigiliul, se desfac capacele cartusului filtrant si se scutura praful alcalin; - se racordeaza tubul striat si conducta supapei de expiratie la cartusul filtrant, avand grija ca la imbinari garnitura sa fie pusa corect; - se monteaza furtunurile de respiratie in orificiile corespunzatoare la cutia supapelor; - se verifica dozajul si etanseitatea aparatului izolant; - se scoate inelul de blocare a supapei de preaplin si se verifica daca parghia de comanda a automatului pulmonar este cuplata la butonul corespunzator de pe sacul de respiratie; - se racordeaza la furtunurile de respiratie prin insurubare si se consolideaza cu ajutorul cheii mustiucului sau masca de etansare. Functionare Dupa echiparea cu aparatul izolant (fixarea aparatului izolant pe spatele purtatorului, potrivirea bretelelor si strangerea centurii curelei de piept) se da drumul la oxigen, se inspira si se fixeaza mustiucul sau masca de etansare. Aerul expirat paraseste mustiucul (masca de etansare) prin tubul de expiratie, trece pe langa sirena de alarma si prin supapa de expiratie si merge la cartusul filtrant. Aici are loc retinerea bioxidului de carbon rezultand carbonat de sodiu si vapori de apa, dupa reactia: 2 NaOH + CO2 = Na2CO3 + H2O + Q cal. Reactia dintre NaOH si CO2 avand caracter exoterm, aerul care iese din cartus are in final o temperatura de cca 80 – 85ºC. Incalzirea cartusului pe intreaga suprafata este un indiciu ca incarcatura este nealterata si functionarea aparatului este normala. Din cartusul absorbant, aerul purificat dar sarac in oxigen, intra in sacul de respiratie de unde urmeaza sa treaca in camera de inspiratie pentru a fi imbogatit cu oxigen. In camera de inspiratie vine, din sacul de respiratie prin supapa de inspiratie, aer ce contine 17% oxigen si se amesteca cu oxigenul venit prin capul dispersor si regenerat merge prin furtunul de inspiratie la caile respiratorii ale servantului. Oxigenul care vine cu presiunea de 3 atm., pe conducta sirenei de alarma, apasa asupra membranei de cauciuc comprimand resortul metalic si astfel tija este impinsa in jos o data cu sirena de alarma cu care tija este racordata. In acest fel aerul expirat are posibilitatea sa treaca pe langa sirena de alarma spre cartusul filtrant.

In timpul repausului sau in cazul depunerii unui efort mediu, consumul de aer fiind normal, sacul de respiratie se umple cu aer aproape complet pana la finele ciclului de expiratie si se goleste cca 0,3 – 0,5 din capacitatea sa in timpul ciclului de inspiratie. Parghia face miscari relativ mici, astfel ca tija din interiorul automatului pulmonar nu deschide supapa de dozare pentru cedarea unei cantitati suplimentare de oxigen. In tot acest timp supapa de supraplin este inchisa, impiedicand iesirea aerului din interiorul sacului de respiratie. Daca purtatorul aparatului izolant depune un efort mai mare si constant, consumul de de oxigen creste si, in consecinta, sacul de respiratie se goleste treptat, fetele sale se apropie, antrenand totodata parghia ce este racordata la triunghiul metalic de la sca si care la un moment dat apasa asupra tijei din interiorul automatului pulmonar, deschizand astfel supapa de dozare si cedand oxigen suplimentar. In acest caz, supapa de supraplin ramane inchisa. Atunci cand presiunea oxigenului pe conducta sirenei de alarma scade sub 3 atm., resortul metalic, a carui rezistenta estre invinsa la cel putin 3 atm., se destinde tragand in sus tija si sirena de alarma. Astfel se obtureaza trecerea pe langa sirena de alarma, aerul expirat trebuind sa strabata interiorul sirenei punand in miscare lamelele metalice care scot un sunet ca de muzicuta ce avertizeaza scaderea presiunii in butelie. Sirena de alarma mai suna in urmatoarele doua situatii: - s-a omis deschiderea buteliei de oxigen; - butelia de oxigen a fost deschisa doar printr-o singura rotatie a rozetei si la trecerea printr-un spatiu ingust s-a frecat in sens invers inchizand butelia. De aceea se recomanda ca deschiderea buteliei sa se faca prin mai multe rotiri ale rozetei. Pentru ca aparatul izolant sa asigure protectia servantului pana la parasirea zonei periculoase, el trebuie sa procedeze astfel: - citeste presiunea oxigenului la manometru dupa ce a pus masca pe figura si a deschis robinetul buteliei; - citeste din nou presiunea oxigenului la manometru dupa ajungerea la locul de lucru si retine diferenta. Pentru a afla momentul in care trebuie sa se retraga in afara zonei periculoase servantul face, de exemplui, urmatorul calcul: - daca pentru deplasare la punctul de lucru presiunea in butelie a scazut sub 5 atm., pentru inapoiere vor fi necesare 7,5 atm. tinand seama de gradul de oboseala necesita un surplus de oxigen de cca 50%, fata de cel consumat la ducere); - pentru asigurarea functionarii normale a aparatului, presiunea din butelie trebuie sa fie de minimum 3 atm.; - este necesara si o rezerva de siguranta de 10 atm. pentru factori neprevazuti ce pot aparea pe timpul retragerii. Insumand cantitatile respective (7,5 + 3 + 10) se obtin 20,5 atm. ce reprezinta presiunea minima la care servantul trebuie sa inceapa retragerea. Insusirea principiului de calcul al rezervei este obligatorie pentru fiecare servant in vederea protejarii propriei vieti deoarece intrarea in functiune a sistemului de alarmare nu indica momentul cand trebuie sa inceapa retragerea ci lipsa de oxigen in reductor. Timpul Pe timpul cat aparatul izolat se afla pe masina, orificiile cartusului absorbant vor avea capacele de protectie infiletate si sigilate. Dupa intrebuintare aparatul izolant se curata de apa condensata si saliva, de praf, se inlocuieste cartusul absorbant, precum si butelia de oxigen. De asemenea, se verifica starea mastii, a vizorilor, a mustiucului, a tuburilor de legatura si a sacului pulmonar. Daca aparatul izolant se schimba de la un servant la altul, se procedeaza la dezinfectarea mustiucului (mastii) cu alcool pentru a preveni transmiterea diferitelor boli. Verificarea functionarii aparatelor izolante se realizeaza numai de catre personalul autorizat in acest scop. B. Aparatul izolant MEDI 17108 Tendinta generala in modernizarea aparaturii de salvare consta in realizarea unor aparate cu gabarit si greutate redusa, simple din punct de vedere constructiv, functionale si cu posibilitatea de a fi folosite cat mai mult. Cantareste cca 15 kg, este mai plat decat modelul descris anterior permitand trecerea prin spatii inguste, gabaritul sau dandu-i posibilitatea inscrierii sale intre umerii salvatorului. a) carcasa aparatului Este confectionata din poliester si fibra de sticla, material ce permite o mai rapida cedare a caldurii spre exterior. Capacul carcasei nu este detasabil ci fixat printr-o montura metalica care, pentru inchidere, trebuie pliata spre interior. b) butelia de oxigen Isi pastreaza aceiasi parametri ca la buteliile cunoscute, cu singura deosebire ca se incarca la 200 atm., inmagazinand in acel moment 400 l O2. Rozeta se prezinta sub forma unui cilindru metalic. c) reductorul de presiune A suferit modificari esentiale din punct de vedere constructiv, avand urmatoarele doua functii:

- reducerea presiunii oxigenului din butelie la presiunea de 3 atm.; - dozarea oxigenului pentru purtatorul aparatului izolant. De la reductorul de presiune pleaca doua conducte: - conducta de alimentare care merge direct in sacul de respiratie, cu presiunea de 3 atm.; - conducta finimetrica care iese din aparat pe sub bratul drept al purtatorului, cu presiunea existenta in butelie. Este prevazuta, la partea superioara a reductorului cu o supapa de retinere ce declanseaza automat atunci cand, accidental, conducta finimetrica se agata si se smulge. In aceasta situatie servantului trebuie sa paraseasca urgent punctul de lucru deoarece nu mai are control asupra presiunii oxigenului din butelie. Acest tip de aparat are urmatoarele 3 feluri de dozaje: - dozajul fix are valoarea ± 0,2 = 1,3 – 1,7 l O2 min. si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de oxigen; - dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min. si intra in functiune atunci cand servantul depunand un efort mai mare, inspira adanc din aparat in care se creeaza o depresiune. Cand dozajul atinge valoarea de 15 – 20 mm col. H2O se deformeaza o membrana aflata in interiorul reductorului care face sa declanseze dispozitivul de dozaj suplimentar. - dozajul prin suplimentara manuala are valoarea de 0 – 50 l O2/min. si intra in functiune prin actionarea asupra unei clapete aflata in locul butonului de suplimentare. Suplimentarea se face prin apasari scurte si se foloseste si atunci cand una din supape nu se deschide normal. Au disparut cutia de supape si sirena de alarma, considerandu-se ca avertizeaza tarziu servatul despre lipsa de oxigen si ca citirea finimetrului la intervale cat mai scurte asigura securitatea oamenilor in zona. Supapa de inspiratie este asezata la iesirea aerului din sac si este pusa in functiune la depresiunea de 2 mm col. H2O. Supapa de expiratie se afla inainte de intrarea in cartusul filtrant si intra in functiune la presiunea de 2 mm col. H2O. Membranele lor sunt confectionate din placi de mica, tinute in pozitia „inchis” de un aer fin care deschide la valorile mentionate mai sus. Asezata lateral fata de sac si intre cele doua supape mentionate se gaseste supapa de supraplin care intra in functiune la presiunea de 20 – 40 mm col. H2O prin apasarea sacului de respiratie asupra ei. d) cartusul filtrant Este de tipul deschis la modelul anterior indiferent daca este de 2 sau 4 ore. e) sacul de respiratie Este confectionat din panza cauciucata, are capacitatea de 4,5 l si in aparatul izolant indeplineste urmatoarele functii: - este rezervor de aer; - compenseaza vaporii de apa din aerul expirat; - raceste aerul expirat; - retine eventualele impuritati scapate de cartusul filtrant; - serveste in interiorul sau la regenerarea cu oxigen a aerului expirat; - pune in functiune supapa de preaplin. f) furtunul de respiratie Este confectionat din cauciuc gofrat, identic cu cele de la aparatul izolant MEDI B.Z.A. 495/B/400, cu deosebirea ca mansonul din piele care tine apropiate furtunurile, a fost inlocuit cu o piesa din material plastic. g) finimetrul Este asezat pe cureaua umerara dreapta de care se gaseste fixat printr-o bretea din cauciuc care-i usureaza citirea. Finimetrul trebuie citit la intervale de 10-15 min. sarcina ce revine servantului si solidar cu acesta, comandantul de grupa. h) harnasamentul Este confectionat din material textil se compune din doua curele umerare, centura de mijloc, cureaua de piept (confectionata din piele) si triunghiul de spate. C. Aparatul izolant MEDI tip 17117 pentru 1 ora a) carcasa aparatului Este confectionata tot din poliester si fibra de sticla.

b) butelia de oxigen Are capacitatea de 0,8 – 1,0 l si poate fi incarcata pana la presiuneade 200 atm. c) reductorul de presiune Este identic cu cel folosit la aparatul izolant MEDI tip 17108. Dozajul fin are valorile cuprinse intre 1,3 ± 0,1 = 1,2 – 1,4 l O2/min. Dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0 – 50 l O2/min. Acest tip de aparat nu are suplimentare manuala pentru oxigen. d) cartusul filtrant folosit este de una ora. Supapa de preaplinb se deschide la presiunea de 20 – 40 m col. H2O, iar automatul pulmonar la depresiunea de 10 – 20 mm col. H2O. Supapele de inspiratie si expiratie plasate ca si la aparatul descris anterior (17108) se deschid la – 5 mm col. H2O si, respectiv, ± 5 mm. col. H2O. Aparatul izolant MEDI tip 17117 poate fi folosit cu eficienta indeosebi pentru executarea evacuarilor din zone cu gaze toxice sau pe timpul lucrului de scurta durata in mediul toxic de la instalatiile aflate la suprafata. Aparatul izolant cu aer comprimat Este destinat protectiei servantilor la interventiile in medii toxice pe durata de pana la o ora. Caracteristici tehnice: - durata nominala de utilizare - dimensiunile - presiunea de incarcare - masa - rezerva de aer Descriere Aparatele cu aer comprimat (fig. 30 e) sunt construite cu circuit deschis si functioneaza pe principiul descarcarii aerului dintr-un recipient de stocare sub presiune, printr-un sistem automat de detenta, iar inspiratia facandu-se in atmosfera. Fig. 30 e. In constructia aparatelor cu aer comprimat intra urmatoarele elemente principale: butelia cu aer comprimat, regulatorul de presiune cu dispozitiv de semnalizare a rezervei de retragere si un automat pulmonar racordat la masca direct sau prin intermediul unui furtun gofrat. La acestea se adauga un manometru pentru controlul presiunii, toate elementele fiind fixate pe un sasiu cu harnasament de purtare in spate. Intrebuintare Aparatele de respiratie cu aer comprimat le pot inlocui pe cele cu oxigen la interventiile cu durata de pana la o ora, fiind preferate in mediile care prezinta pericol de contact cu uleiuri si grasimi. Incarcarea buteliilor se realizeaza cu ajutorul electrocompresoarelor transportabile de inalta presiune, special destinate acestui scop, prevazute cu filtre de purificare a aerului. 60 minute 610x270x135 mm 200 atm. 16 kg. 1600 l.

Trusa cu butelii si cartuse filtrante Trusa cu butelii si cartuse filtrante (fig. 31) este accesoriul folosit in scopul crearii unei rezerve de butelii pentru oxigen si cartuse filtrante necesare inlocuirii celor consumate pe timpul lucrului cu aparatele izolante. Fig. 31.

Descriere Ansamblul trusei se compune dintr-o cutie de forma paralelipipedica confectionata din lemn, prevazuta cu sistem de inchidere si maner pentru transport, in interiorul careia se gasesc doua butelii pentru oxigen si doua cartuse filtrante pe suporti, nituri si chei speciale. Intretinere Dupa folosire se inlocuiesc buteliile pentru oxigen, cartusele absorbante si garniturile consumate. Aparatul pentru cercetare chimica Aparatul pentru cercetare chimica (fig. 32) se foloseste pentru detectarea gazelor toxice (oxid de carbon, fosgen, difosgen, acid cianhidric etc.) si, in raport de acestea, pentru statbilirea masurilor de protectie a servantilor si a restului personalului care actioneaza in zone cu toxicitate. Descriere Aparatul pentru cercetare chimica se compune din urmatoarele parti (fig. 32 a): - pompa de mana cu piston la care se deosebesc: - corpul (cilindrul) pompei (1); - pistonul (2) cu garnitura din piele si supapa de cauciuc; - corpul colector (3) prevazut cu obturator rotativ cu arc si numerotat de la 1 la 5 (in functie de numarul orificiilor deschise simultan; in interiorul lui se gaseste un cartus de protectie (4) care impiedica intrarea in pompa a gazelor toxice si a solventilor din tuburile indicatoare; - manerul pompei (5) cu dispozitivul pentru deschidere fiolelor (6) format dintr-un cutit circular pentru taierea tuburilor indicatoare, un orificiu pentru ruperea capetelor tuburilor taiate si opt cuie din otel pentru spargerea fiolelor din tuburile indicatoare; - ajutajul ce permite marirea sensibilitatii determinarii substantelor toxice la care se deosebesc: - corpul ajutajului (7) cu 4 fante; - cilindrul de sticla (8) aflat in interiorul ajutajului; - palnia (9) cu orificii pentru intrarea aerului; - piulita (10) cu inelul de strangere a filtrelor contra fumului si cetii (11); - casetele din hartie cu tuburi indicatoare. In dotarea aparatului se gasesc 5 bucati casete tuburi indicatoare (CO, fosgen, difosgen, clor, acid cianhidric), fiecare cu un numar de 10 tuburi indicatoare. Tuburile indicatoare sunt niste fiole de sticla in care se gasesc substante ce reactioneaza cu gazele toxice dand coloratii caracteristice. Fiecare tub indicator are o marcare conventionala pentru determinarea carei substante toxice este destinat. Fig. 32 a - filtrele contra fumului si cetii, rondele de hartie speciala care la trecerea aerului restin particulele de fum, precum si pe cele fine de apa (ceata); - cutia aparatului cu capac si sistem de inchidere la care se deosebesc: - locasul tubular pentru pompe de mana prevazut cu sistem de blocare si arc; - suportul ajutajului; - suportul filtrelor; - suportul casetelor cu tuburi indicatoare; - suportul pentru lopatica ce se foloseste la demontarea aparatului; - cordeaua de purtare reglabila; - cordeaua cingatoare reglabila. Functionare Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza in felul urmator: - se trece aparatul din pozitia de „mars” in pozitia de „lucru”, deplasandu-l catre in fata; - se deschide cutia aparatului; - se scoate pompa de mana din locasul ei; - se scot tuburile indicatoare corespunzatoare gazelor toxice a caror prezenta sa presupune; - se taie ambele capete ale tuburilor indicatoare cu ajutorul cutitului si se rup in orificiul special al cutitului; daca tuburile au in interior pe langa incarcatura granulata si substante reactive lichide infoliate, fiolele respective se sparg prin introducerea tubului in orificiul prevazut cu un cui de otel, avand grija sa nu se foloseasca acelasi cui pentru spargerea fiolelor diferite. La spargerea fiolelor cuiul trebuie sa apese de sus in jos, pentru a nu se scurge lichidul afara din tub;

- se introduc cu capatul nemarcat in corpul colectorului, dupa ce obturatorul acestuia a fost reglat pentru un numar de orificii deschise in functie de numarul de tuburi care se folosesc concomitent; detectarea cu mai multe tuburi deodata se face in cazul cand se presupune existenta unui amestec de mai multe gaze toxice sau cand nu se stie ce gaz toxic poate exista la locul actiunii; - se monteaza ajutajul cu sau fara filtru contra fumului sau cetii dupa caz; - daca se lucreaza cu un singur tub se executa un numar de pompari conform indicatiilor de pe caseta dupa care se compara colorarea substantelor din tub cu cea etalon de pe caseta. In cazul cand se folosesc mai multe tuburi simultan, se executa 30 pompari, verificandu-se apoi in care tub substanta a intrat in reactie. Se inlatura tuburile, se pune obturatorul pe o singura deschidere si se introduce un tub nou, similar cu cel intrat in reactie. In continuare se procedeaza ca in cazul lucrului cu un singur tub. In cazul cand se foloseste filtrul contra fumului si cetii numarul de pompari se dubleaza. Pe timpul pomparii, cand pistonul este tras catre inapoi, supapa lui se inchide si in corpul pompei se creeaza o depresiune ce obliga aerul atmosferic sa patrunda prin ajutaj in tuburile indicatoare si de aici in corpul pompei. In cazul cand in aer exista gaze toxice la care sunt sensibile tuburile respective, atunci substantele din tub capata o coloratie corespunzatoare celei etalon, de pe caseta. Cand pistonul este impins inainte, supapa lui se deschide permitand iesirea aerului din corpul pompei prin orificiile din capul pistonului. Intretinere Dupa folosire, aparatul se curata, se indeparteaza cioburile de sticla, se verifica starea pieselor aparatului si, la nevoie, se fac reparatiile necesare; se curata unsoarea veche de pe garnitura din piele, iar interiorul corpului pompei se greseaza din nou. Tuburile indicatoare consumate se inlocuiesc cu altele din completul de rezerva. Cartusul de protectie se inlocuieste dupa intrebuintarea a 60 – 70 tuburi indicatoare. Trimestrial se face controlul pompei. Pentru aceasta se regleaza obturatorul colectorului la o singura deschidere care se astupa apoi cu degetul aratator de la mana stanga. Cu mana dreapta se trage de manerul pompei pana la refuz iar dupa 5 – 10 secunde se lasa liber. Daca pistonul se intoarce repede cu pocnitura in pozitia initiala, pompa este in stare de functionare. Trusa electrica Trusa electrica (fig. 33) se compune dintr-o cutie din lemn, prevazuta in interior cu locasuri pentru fixarea pieselor componente: - foarfeca pentru taiat cablu sub tensiunea de 500 V; - cleste patent cu manere izolate; Fig. 33 - surubelnita mare izolata, cu indicator de tensiune; - surubelnita mica izolata, cu indicator de tensiune; - manusi cauciuc electroizolante; - ochelari de protectie electricieni; - covor cauciuc electroizolant; - lampa control cu bec 220 V; - doua bucati banda izolatoare; - bec de 220 V x 24 W pentru control lampa. Intretinere Dupa intrebuintare, piesele din trusa se sterg si apoi se fixeaza la loc in locasurile lor. Cizmele de cauciuc Cizmele de cauciuc, electroizolante (fig. 34), se folosesc pentru protectia servantilor ce lucreaza la autospecialele pentru fum, gaze si iluminat, precum si la intreruperea curentului electric de joasa tensiune. Fig. 34 Descriere Sunt confectionate din cauciuc fiind captusite in interior cu panza

Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa apoi se sterg. Cizmele de protectie cu talpi neperforabile Cizmele de protectie cu talpi neperforabile (fig. 35) asigura protectia contra apei, noroiului si obiectelor penetrante pe timpul lucrului la interventii. Fig. 35 Sunt confectionate din cauciuc poliizoprenic si au talpile neperforabile dat fiind brantul metalic, inclus in constructia lor. Manusile de cauciuc Manusile din cauciuc (fig. 36) se folosesc pentru protectia servantilor pe timpul lucrului la autospeciala de fum, gaze si iluminat si la intreruperea curentului de joasa tensiune. Fig. 36 Descriere Sunt confectionate din cauciuc si sunt prevazute cu 5 degete. Intetinere Dupa intrebuintare se spala cu apa apoi se sterg. Ochelarii pentru sudura Ochelarii pentru sudura (fig. 37) se folosesc pentru protectia ochilor servantilor care executa lucrari de sudura sau taieri cu aparatul de sudat si taiat autogen sau electric. Fig. 37 Descriere Sunt confectionati din metal si sunt prevazuti cu 2 vizori rabatabili din sticla colorata, protejati in interior si exterior cu sticla alba. Ei au un sistem reglabil de fixare pe cap, orificii de aerisire si garnituri din piele pentru etansarea pe fata. Intretinere Dupa intrebuintare se sterg, se controleaza starea vizorilor si a sistemului de fixare pe cap. Pe timpul folosirii, vizorii vor fi feriti de lovituri pentru a nu se sparge. CAPITOLUL IV ACCESORII PENTRU SALVARE SI PRIM AJUTOR MEDICAL Accesoriile pentru salvari si prim ajutor medical sunt mijloace care se folosesc pe timpul lucrului la interventii in vederea asigurarii impotriva caderii, salvarii oamenilor si animalelor, a evacuarii bunurilor materiale, precum si acordarii primelor ingrijiri medicale. Din grupa accesoriilor pentru salvari si prim ajutor medical fac parte: centura de siguranta, carligul de siguranta, coarda si cordita pentru salvare, completul de salvare de la inaltime, perna pneumatica de salvare, aparatul de inhalat oxigen si trusa sanitara.

Centura de siguranta Centura de siguranta (fig. 38) este destinata asigurarii impotriva caderilor pe timpul lucrului la inaltimi, executarii autosalvarilor si salvarilor, precum si portului diferitelor accesorii. Centura este confectionata din chinga (1) lata de terom (poliester), incheiata in fata printr-o pafta metalica din doua piese; chinga are un capat fix la care este montata piesa mica (3) a paftalei si un capat mobil (2) cu rezerva intoaresa, trecut prin piesa mare (4). Pe chinga sunt fixate: - inelul mare in fata dreapta (7), din otel, care serveste pentru asigurare si suspendare, precum si pentru prinderea carligului de siguranta (11); - inelul mijlociu (6) in spate, din otel, pentru tragere de la verticala (indreptare zid) cu ajutorul unei cordite cu carlig de siguranta, prins printr-o intaritura (10); - doua inele mici lateral pe fiecare parte care servesc pentru prinderea diferitelor accesorii (5; 9). Pe capatul mobil sunt introduse doua gaici din piele (8) pentru fixarea rezervei. Centura se ajusteaza pe talia purtatorului prin reglarea capatului mobil. Talia maxima admisa este cea corespunzatoare unei rezerve minime de 200 mm la capatul mobil. Fig. 38 Intretinere Dupa folosire, se curata prin periere si se fac reparatiile necesare. Carligul de siguranta Carligul de siguranta (fig. 38 a) este confectionat din otel si are o clapa mobila prevazuta cu arc si sistem de inchidere de siguranta. Caracteristici tehnice: - sarcina utila (kg) 3000 - dimensiunile (mm) cca 155 x 85 x Ø 13 - masa (g) cca 200 Fig. 38 a Intretinere Inainte si dupa folosire se verifica elasticitatea arcului si functionarea normala a sistemului de inchidere. Coarda si cordita de salvare Coarda si cordita de salvare (fig. 39) sunt confectionate din fire rasucite de material plastic. La unul din capere sunt prevazute cu un ochi pentru agatare, protejat cu o cosa metalica. Fig. 39 Caracteristici tehnice: - lungime (m) - diametrul (mm) - masa (kg) - sarcina maxima de rupere (kg) - alungirea maxima (%) Intretinere Dupa folosire se curata, daca este cazul, iar anual se verifica tehnic, conform anexei 16 din NERC/1985. coarda 25 12 2,1 1500 20 cordita 25 10 1,7 900 20

Completul de salvare de la inaltime In compunerea curenta a completului intra urmatoarele mijloace: - cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime; - aparatul de salvare cu dubla actiune; - scripetele cu suport; - tubul expandabil de salvare, set ambalat in doua huse; - doua cosuri de salvare; - doua corzi de salvare de 25 m cu carlige de siguranta; - doua corzi de salvare de 80 m cu carlige de siguranta; - doua centuri de siguranta. Suplimentar, in compunerea completului de salvare, pot fi prevazute doua targi pliante pentru persoanele aflate in imposibilitatea de a se deplasa. a) Cadrul de suspendare Descriere Cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime (fig. 40) este realizat din teava de otel, compus dintr-un cadru principal (1), prevazut cu locas de fixare a mijloacelor de coborare, un sistem de fixare pe zid cu deschidere reglabila (2), precum si un cadru secundar detasabil (3) pentru suspendarea tubului expandabil la care gasim o palnie din panza groasa. Fig. 40 Cadrul de suspendare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - inaltime totala (m) 1 - latime (m) 0,7 - inaltime deasupra zidului 0,7 - deschidere in afara zidului (m) 0,5 - deschidere reglabila (m) 0,15 – 0,60 - greutate (kg) cca 45 Pentru transport si depozitare cadrul are posibilitatea de reducere a gabaritului prin rabatarea sistemului reglabil in interiorul cadrului principal, ansamblul fiind ambalat intr-o husa, in care se introduc si mijloacele auxiliare (cosuri, corzi, centuri etc.). Utilizarea cadrului Pentru utilizare, cadrul se transporta sau se ridica la punctul de salvare si se scoate din husa, procedand la pregatirea si montarea pe zid, dupa cum urmeaza: - se desfac chingile de fixare ale sistemului reglabil ale cadrului secundar si ale pintenilor; - se rabate sistemul reglabil in exterior si se fixeaza cu ajutorul surubului de blocare; se infileteaza pintenii in mufele respective; - daca este cazul se ataseaza cadrul secundar si tubul de salvare; - se marcheaza mufele cadrului reglabil si pintenii astfel incat sa se asigure o deschidere mai mare decat latimea zidului in punctul de fixare; - se aseaza cadrul pe bordura zidului prin ridicarea de partile laterale; tubul racordat se va aseza lateral langa zid pentru a nu stanjeni montarea cadrului; - se executa strangerea cadrului pe zid, manevrandu-se mai intai mufele de reglare si apoi pintenii; manivelele pintenilor se vor fixa cu capetele spre exteriorul zidului; - se ancoreaza cadrul de elementele rezistente ale cladirii cu ajutorul corzilor de 25 m introducandu-se carligele in gaurile de la capetele superioare ale montantilor verticali; - in functie de varianta de utilizare in locasul cadrului se va fixa aparatul de coborare cu dubla actiune sau scripetele cu suport; - in cazul utilizarii targilor se va proceda la fixarea corzilor de sustinere, iar in cazul utilizarii scripetelui se va trece peste rola o coarda de 80 m. b) Aparatul de salvare cu dubla actiune Aparatul de salvare cu dubla actiune (fig. 41) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - inaltimea maxima de salvare (m) 60 - lungimea cablului in fiecare sectiune (m) 61 - diametrul cablului (mm) 4 – 4,5

- viteza de coborare (m/s) - ritm de salvare (pers./ora) - greutatea aparatului (kg) Descriere

1,5 – 3 cca 50 cca 19

Aparatul de salvare cu dubla actiune este constituit dintr-un sasiu, un tambur cu doua sectiuni pe care sunt infasurate in sensuri opuse doua cabluri de lungimi egale, astfel incat desfasurarea (coborarea) unuia determina infasurarea celuilalt. Capatul fiecarui cablu este prevazut cu ochi de suspendare care printr-un carlig se fixeaza in crestaturile periferice ale discului mijlociu al tamburului. Pentru controlul coborarii aparatul este prevazut cu o frana automata centrifugata, o frana manuala, un sabor pentru pornire-oprire, precum si o frana suplimentara cu sabor, a carei reglare prealabila asigura reducerea vitezei de coborare. Tamburul este protejat cu 4 capace detasabile care in timpul utilizarii se demonteaza, iar sasiul este prevazut cu un maner de purtare. Fig. 41 Utilizare Inainte de montarea aparatului pe cadru se scot cele 4 capace de protectie. Montarea se efectueaza prin asezarea aparatului in locas, in functie de varianta de salvare, astfel: - intr-o prima varianta, aparatul se asaza pe axul tamburului perpendicular pe sol si cu frana manuala spre acesta; - in cea de-a doua varianta, se aseaza cu axul tamburul paralel cu zidul si cu frana manuala spre dreapta. Fixarea se efectueaza in fiecare caz cu ajutorul unuia dintre suruburile cu cap fluture prevazute in cele doua parti ale locasului, asigurandu-se patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator din sasiul aparatului. Pentru executarea salvarilor se procedeaza astfel: - se slabeste frana manuala si se elibereaza capatul unuia dintre cablurile de coborare, derulandu-se atat cat este necesar pentru a asigura inaltimea potrivita pentru suspendare, de regula 15 cm sub nivelul superior al cadrului; - se strange bine frana manuala si, dupa caz, se suspenda de ochiul cablului un cos de salvare (printr-un carlig de siguranta) procedandu-se la imbarcarea primei persoane sau se echipeaza prima persoana cu o centura de siguranta (cu inelul si carligul de suspendare in fata), asigurandu-se suspendarea de ochiul cablului; - se slabeste treptat frana manuala si cu ajutorul acesteia se controleaza coborarea, asigurandu-se oprirea in caz de nevoie si reducerea vitezei inainte de atingerea solului; - cablul coborat se deruleaza in continuare cca 0,5 m si se trece peste rola de ghidare din partea respectiva, repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare), dupa care salvarea se va continua prin coborarea si ridicarea alternativa a celor doua cabluri; de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva, repetandu-se apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare), dupa care salvarea va continua prin coborarea si ridicarea alternativa ale celor doua cabluri, de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva, iar cablul va fi degajat de pe rola. Pentru evitarea accidentelor pe timpul sedintelor de instructie se vor lua urmatoarele masuri: - incercarea la prima coborare a aparatului folosind manechinul de 70 kg; - imbarcarea in cosuri sua suspendarea in centurile de siguranta, numai cu aparatul bine fixat; - atenuarea, inainte de fiecare pornire a coborarii, a balansului capetelor ambelor cabluri; - trecerea inaintea fiecarei porniri a cablului urcator peste rola de ghidare din partea respectiva in vederea evitarii impletirii celor doua cabluri. La folosirea cosurilor persoanele vor fi instruite sa nu se tina cu mainile de inelul superior, iar la folosirea centurilor persoanele vor fi instruite sa se tina cu ambele maini de capatul cablului si sa evite indoirea corpului si sprijinirea cu picioarele pe zid in timpul coborarii. c) Scripetele cu suport Descriere Scripetele cu suport (fig. 42) este realizat dintr-o rola montata pe un sasiu a carui constructie asigura fixarea in locasul cadrului de suspendare prin doua urechi. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - dimensiunile sasiului (mm) 230 x 100 - diametrul rolei (mm) 100 - greutatea (kg) cca 2

Utilizarea scripetelui Pentru utilizare, scripetele se va monta in locasul cadrului, de regula, avand axul paralel cu zidul. In functie de conditiile locale motarea se poate face si cu axul rolei perpendicular pe zid. Asezarea scripetelui se realizeaza introducand mai intai urechea curba in partea opusa surubului de fixare, iar pentru consolidare se asigura patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator al urechii drepte a scripetelui. Scripetele se utilizeaza impreuna cu coarda de 80 m. Manevrarea corzii se poate efectua de la inaltime sau de la sol, tinand seama de inaltimea de salvare, in primul caz fiind de maximum 75 m, iar in al doilea de 35 – 40 m. Fig. 41. De regula, coarda se va trece pe rola scripetelui o singura data. In cazul coborarii unor obiecte grele (peste 50 kg) coarda se poate trece pe rola de 2 ori (formand o spira) pentru asigurarea autofranarii prin frecare, dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare, dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare, dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare, dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare, dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare, dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare, dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare, dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expanda pentru asigurarea autofranarii prin frecare, dezavantajul constituindu-l ingreunarea la tragerea corzii. d) Tubul expandabil de salvare Tubul expandandabil de salvare (fig. 43) este executat sub forma de tronsoane cu lungimi diferite, constituind seturi care prin imbinare cap la cap realizeaza inaltimi de salvare variate. Principalele caracteristici tehnice ale tubului sunt: - lungimi tronsoane set (m) 20; 10; 5 si 2,5 - latime aplatizata tub exterior (cm) 80 - lungime palnie (cm) 30 - greutate unitara (kg) 1,3 - ritm de salvare (pers./ora) cca 60

Fig. 43. Tubul este constituit din 3 tuburi concentrice; un tub interior (1) care asigura franarea, realizat din tricot de poliester in strat dublu si intarit prin 4 chingi longitudinale din relon; un tub interior (2) din panza foaie cort, cu rol de etansare contra fumului si de limitare a intinderii; un tub exterior (3) din tesatura gumata cu cauciuc ignifug care asigura protectia impotriva caldurii (inclusiv prin stropirea cu jet de apa in caz de nevoie). Tubul interior si cel intermediar sunt imbinate la capete prin cusaturi pe bordurile unei palnii (4) din panza groasa de bumbac, prevazuta cu chingi (la capatul superior) si catarame (la capatul inferior). Tubul exterior este cusut pe bordura palniei superioare, capatul inferior fiind acopera zona de imbinare. In cazul tubului expandabil de salvare nu vom insista asupra modului sau de utilizare, spre deosebire de celelalte mijloace din cadrul completului, manuirea lui fiind descrisa in „Regulamentul instructiei de specialitate a pompierilor militari”. e) Cosul de salvare Descriere Cosul de salvare (fig. 44) este confectionat din panza rezistenta, avand forma cilindrica, cu fund la partea inferioara. Are un diametru interior de cca 55 cm si o inaltime de cca 1,30 m. Fig. 44 La el se disting: - doua cercuri metalice, imbracate in piele, cu rolul de a da forma cilindrica cosului si a-i mari rezistenta; - sistemul de suspendare format din 3 corzi prinse de sac prin chingi de panza cusute; corzile sunt unite la partea superioara, permitand suspendarea cosului de coarda de salvare; - intariturile din chinga de panza de pe fundul sacului. Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin scuturare sau periere si se repara eventualele rupturi. Acelasi tratament se aplica si celorlalte accesorii confectionate din panza din dotarea completului. f) Targa plianta Descriere Targa plianta (fig. 45) este formata dintr-un cadru metalic pliant, cu picioare de sprijin si mansoane de blocare in pozitia desfacut, confectionat din aliaj de aluminiu, intre lonjeroanele caruia se gaseste un suport de panza rezistenta. Suportul de panza este prevazut cu chingi ce au catarame pentru imobilizarea persoanelor accidentate. Fig. 45 La targa se mai deosebesc curelele cu catarama pentru fixarea ei in pozitia „strans”. Modul de intrebuintare Pentru folosire se desfac cataramele curelelor de fixare a targii in pozitia „strans”, se depliaza lonjeroanele si se fixeaza barele distantiere cu ajutorul mansoanelor de blocare. Dupa aseazarea pe targa, persoana se leaga cu ajutorul chingilor pentru a nu cadea pe timpul transportului. Intretinere Dupa intrebuintare, suportul de panza se curata prin periere si, daca este cazul, se spala, apoi se usuca, iar rupturile se cos. Periodic se vor unge articulatiile mobile ale targii.

Pernele pneumatice de salvare Pernele sunt realizate in doua tipuri, denumite cu indicativele P.S. 36/2 si P.S. 80/3-B. A. Perna pneumatica de salvare P.S. 36/2. Perna pneumatica de salvare P.S. 36/2 (fig. 46) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. 46 - dimensiunile in stare umflata (m) - dimensiuni in stare pliata (m) - greutatea (kg) - inaltimea maxima de salvare (m) - inaltimea in stare umflata (m) Descriere Perna aer doua etaje cu inaltimea egala, de 1 m, separate pe verticala in cate trei compartimente, fiecare cu inaltimea de 2 m. Etajele si compartimentele comunica intre ele prin orificii circulare cu diametrul de 20 cm. Pe una din laturile etajului inferior sunt atasate doua tuburi de umplere cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm, prevazute cu capate cu palnii si snururi de racordare la ventilatoarele de umplere. Pe cele doua laturi opuse etajului superior, in lungul compartimentelor, sunt prevazute douasprezece supape de evacuare, cate doua la fiecare capetele compartimentelor. Modul de utilizare Pentru executarea salvarilor perna se transporta la locul de amplasare care, anterior, este curatat de materialele ascutite sau taioase ce ar putea sa o deterioreze si se umfla cu aer. Pentru umflare se folosesc electroventilatoarele tip VAN 450, cu debit de 100 mc/min. si tensiunea de alimentare de 250 V. Durata umplerii initiale difera astfel: - cu un ventilator – 6 minute; - cu doua ventilatoare – 3 minute. Dupa umplerea initiala, functionarea in regim poate fi asigurata cu un singur ventilator. Durata umplerii dupa fiecare salvare este de 15 – 20 secunde. B. Perna pneumatica de salvare P.S. 80/3-B Perna pneumatica de salvare P.S. 80/3-B (fig. 47) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. 47. - dimensiuni in stare umflata (m) - dimensiuni in stare pliata (m) - greutatea (kg) - inaltimea maxima de salvare (m) - inaltimea in stare umflata (m) Descriere La perna P.S. 80/3-B etajul inferior (1) are inaltimea de 1 m, iar cel superior (4) de 2 m. Pe verticala si pe lungimea pernei etajele sunt separate in cinci compartimente, doua externe avand inaltimea de 1 m si trei mijlocii cu inaltimea de 2 m. Pe laturile lungi ale etajului superior, deasupra compartimentelor extreme, sunt prevazute borduri (5) cu latimea si inaltimea de 1 m. Intre cele doua etaje ale pernei, intre compartimentele etajului inferior, precum si intre etajul superior si borduri sunt executate orificii de comunicatie cu diametrul de 20 cm. Compartimentele mijlocii ale etajului superior comunica intre ele prin orificii cu diametrul de 30 cm, amplasate cate 6 pe fiecare perete despartitor si decalate pe inaltime. Pe laturile de 8 m ale etajului inferior sunt atasate cate doua tuburi de umplere (3) cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm; avand la capete palnii cu snururi de racordare la ventilatoare. Pe laturile de 8 m ale etajului superior sunt prevazute douasprezece supape de evacuare (2), cate doua la fiecare dintre capetele compartimentelor, realizate sub forma de clape cu benzi elastice. La umflarea initiala si dupa fiecare salvare, clapele se introduc in corpul supapei, dat fiind faptul ca la caderea pe perna sunt expulzate sub efectul socului de presiune. 10 x 8 x 4 2x2x1 cca 300 40 4 6x6x2 1 x 1x 0,5 100 20 2

Modul de intrebuintare La amplasarea pernei se vor respecta aceleasi precautii ca si in cazul pernei P.S. 36/2, iar umflarea se va realiza de aceasta data cu: - doua ventilatoare – 6 minute; - patru ventilatoare – 3 minute. In cazul lucrului, cele doua tipuri de perne se amplaseaza cu tuburile de umplere paralel cu zidul, intr-un loc pe cat posibil ferit de radiatii calorice puternice. In situatii extreme se poate recurge la protecita anticalorica a pernelor prin udare intermitenta (intre salvari), de preferinta cu apa pulverizata. Intretinere Dupa folosire, pernele penumatice se curata de impuritati prin periere, se verifica aspectul exterior, se pliaza si se introduc in husele de protectie. Cuiul de sustinere Dupa dimensiunile lui, cuiul de sustinere (fig. 48) poate fi: - mare, pentru coarda; - mic, pentru cordita. Fig. 48 Descriere Este confectionat din otel moale. La un capat este ascutit pentru a patrunde cu usurinta in lemn sau zid, iar la celalalt capat are o forma patrata pentru a putea fi batut cu toporasul. Lateral, la capatul patrat, se gaseste un carlig metalic pentru trecerea corzii sau corditei. Aparatul de inhalat oxigen In raport de posibilitatile de acordare a primului ajutor aparatele de inhalat oxigen (fig. 49) se clasifica in: - aparat de inhalat oxigen cu 4 posturi; - aparate de inhalat oxigen cu 1 post. A. Aparatul de inhalat oxigen cu 4 posturi Descriere Aparatul de inhalat oxigen cu patru posturi se compune din: - butelie pentru oxigen (1) confectionata din otel si prevazuta cu un robinet de inchidere din alama presata, cu o capacitate de 7 l, incarcata cu 1400 l oxigen la 200 atm.; - reductor de presiune (2), prevazut cu un manometru (3); - distribuitor primar (4) cu trei ramificatii cu robinete, legat printr-o conducta la reductorul de presiune; ramificatia din stanga (5) pentru oxigenul de inhalat de catre pacient este prevazuta cu un robinet cu inscriptia „INHALATION”, cea din mijloc pentru dusuri (adaosuri) de oxigen prevazuta cu robinet cu inscriptia „02 DUSCHE”, iar cea din dreapta (7) pentru absorbirea secretiilor prevazuta cu un robinet cu inscriptia „ABSAUGUNG”; - debitmetru (8) montat pe ramificatiile pentru inhalat oxigen; el este etalonat cu 4 gradatii dupa numarul de pacienti tratati, fiecare gradatie corespunzand unui consum de 12 l/min.; reglarea debitului se face de la robinetul ramificatiei pentru inhalat oxigen; Fig. 49 - ejectorul (9) pentru crearea depresiunii necesare absorbtiei; - umezitorul (10) in al carui vas de sticla pentru apa, prevazut cu doua gradatii (maxim si minim), se gaseste un cilindru din piatra poroasa si o teava sifon; la capacul lui se disting: intrarea pentru oxigenul inhalat (11), intrarea pentru oxigenul de dus (12), un tub in forma de „T” cu racord pentru cartusul filtrant (13), prevazut cu supapa de legatura cu atmosfera si distribuitorul secundar (14) cu 4 ramificatii terminate cu racorduri cu filet, prevazute cu capace de inchidere; - sacul pulmonar (15) cu o capacitate de 5 l, confectionat din cauciuc si fixat la tubul in forma de „T” al umezitorului; - 4 conducte de legatura din material plastic:

- conducta de legatura intre robinetul pentru inhalat oxigen si intrarea respectiva de la capacul umezitorului (16); - conducta de legatura intre robinetul pentru dusul de oxigen si intrarea de la capacul umezitorului (17); - conducta de legatura intre ejector si vasul pentru colectarea secretiilor (18); - conducta cu canula (19), pentru absorbirea secretiilor si transportarea lor in vasul colector. - 4 tuburi de legatura (20) din cauciuc gofrat prevazute la un capat cu racord filetat pentru fixarea la distribuitorul secundar, iar la celalalt capac cu un segment negofrat pentru fixarea la masca; - 4 masti de respiratie (21) cu doua supape (de inspiratie si expiratie) si cordele elastice de fixare; - dupa mustiucuri pentru respiratie (22); - butelia pentru apa distilata (23) necesara umezitorului confectionat din masa plastica si avand o capacitate de 0,5 l; - cutia aparatului (24) cu dispozitiv de fixare a pieselor componente si un compartiment pentru cordelele de fixare (25); este confectionata din lemn, are manere pentru transport si doua incuietori. Functionare Aparatul de inhalat oxigen poate fi folosit pentru reanimarea unui numar maxim de 4 persoane concomitent. Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza astfel: - se asaza cutia in pozitia verticala si se deschide; - se slabesc colierele buteliei care se roteste apoi cu 90º, pentru a fi adusa cu distribuitorul primar spre afara; - se verifica robinetele distribuitorului primar pentru a fi inchise; - se deschide robinetul buteliei pentru oxigen si se controleaza presiunea indicata de manometru care, inmultita cu cifra 7, indica cantitatea de oxigen din butelie in litri; - se umple vasul umezitorului cu apa distilata din butelia de masa plastica, astfel incat nivelul apei sa se gaseasca intre cele doua gradatii din vas; - se monteaza tuburile de legatura la distribuitor, iar la celelalte capete mastile sau mustiucurile de respiratie; numarul tuburilor ce se folosesc va fi in functie de numarul persoanelor ce urmeaza a fi reanimate; - daca folosirea aparatului are loc in atmosfera viciata, atunci la racordul pentru cutia filtranta de la umezitor se monteaza obligatoriu cartusul filtrant respectiv. Aparatul poate fi folosit pentru inhalarea oxigenului, pentru dusuri de oxigen si pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii. Pentru inhalarea oxigenului se pune masca de respiratie pe figura persoanei ce urmeaza a fi reanimata, fixandu-se pe cap cu ajutorul coardelor sau i se introduce mustiucul in gura. Se deschide apoi robinetul cu inscriptia „INHALATION” astfel ca acul debitmetrului sa se suprapuna pe gradatia pe care indica numarul de persoane carora li se administreaza oxigen. Oxigenul din butelie patrunde in reductorul de presiune, unde i se reduce presiunea, dupa care trece in distribuitorul primar iar prin robinetul ramificatiei din stanga isi continua drumul prin conducta de legatura la umezitor. Aici, prin balbotare, oxigenul este umezit pentru a se evita iritarea mucoaselor. Din umezitor oxigenul trece in distribuitorul secundar de unde este dirijat prin tubul de legatura la pacient, pe timpul cat acesta inspira sau in sacul pulmonar pe timpul cat pacientul expira in atmosfera prin supapa de expiratie a mastii (sau pe nas cand se foloseste mustiucul). Oxigenul intrat in sac formeaza o rezerva care este folosita pe timpul inspiratiei; daca rezerva din sac este insuficienta, inspiratia producand o depresiune, face sa se deschida supapa de legatura cu atmosfera si sa permita intrarea aerului atmosferic, direct sau prin cartusul filtrant. Pentru dusuri (care reprezinta administrarea suplimentara, abundenta de oxigen pe timp scurt si concomitent cu inhalatia) se procedeaza la fel ca mai sus, numai ca din cand in cand se deschide robinetul cu inscriptia „02 DUSCHE”. In cazul de fata, oxigenul pentru dus este condus pe conducte de legatura la umezitor, de unde urmeaza acelasi drum ca si oxigenul pentru inhalatie. Pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii se deschide robinetul cu inscriptia „ABSAUGUNG” si se plimba canula conductei pentru secretii pe mucoasele ce trebuie curatate (nas, gura, laringe etc.). Aceasta operatie se face inaintea inhalatiei in cazul cand pacientul are caile respiratorii incarcate cu secretii. Absorbirea secretiilor are loc ca urmare a depresiunii crescande datorita trecerii oxigenului ce vine de la distribuitorul primar prin ejector, pe principiul ejectiei. Secretiile absorbite de canula sunt conduse pe conducte de legatura in vasul colector unde se depoziteaza. Cantitatea de oxigen debitata de aparat in cazul inhalatiei este de 12 l/min. pentru fiecare persoana. De exemplu, daca la manometru se citeste o presiune de 120 atm. inseamna ca in butelie exista 120 x 7 = 840 l oxigen. Daca sunt reanimate concomitent doua persoane, timpul de folosire a aparatului va fi 840 : 24 = 35 minute. Daca se administreaza dusuri de oxigen sau se face absorbirea secretiilor, acest timp se scurteaza. Intretinere Dupa intrebuintare, se curata si se dezinfecteaza mastile si mustiucurile cu alcool, apa sapunita sau solutie de formol 10%, se spala vasul colector si conducta cu canula, se goleste vasul umezitorului de apa, se completeaza apa distilata din butelie si eventual se reincarca butelia de oxigen.

B. Aparatul de inhalat oxigen cu un post Aparatul de inhalat oxigen cu un post ofera posibilitatea acordarii primului ajutor unei singure persoane. Din punct de vedere constructiv este identic cu primul, cu mentiunrea ca numarul circuitelor se reduce la unul singur. In acest caz butelia are capacitatea de 2 l oxigen. Folosirea si intretinerea aparatului de inhalat oxigen cu un post se realizeaza in acelasi mod ca in cazul celui cu patru posturi. Trusa sanitara Trusa sanitara (fig. 50), se foloseste pentru acordarea primului ajutor medical. Fig. 50 Descriere Trusa sanitara se compune dintr-o cutie de lemn rezistenta cu capac (geanta de panza), cu maner (bretele) pentru purtare si sistem de inchidere, prevazuta in interior cu compartimente pentru instrumentarul medical si medicamente. In cutie se gasesc: a) medicamente: - antinevralgice pentru tratarea racelilor, gripei si a durerilor de cap; - spirt sanitar, ca dezinfectant; - tinctura de iod, ca dezinfectant; b) utilaj medical: - 4 atele kramer pentru imobilizarea fracturilor; - comprese din tifon pentru pansamente; - fesi din tifon pentru pansamente; - garou de cauciuc pentru hemostaze; - flacoane diverse pentru medicamente lichide; - vata hidrofila. Intretinere Dupa intrebuintare, aparatura folosita se dezinfecteaza iar medicamentele se completeaza. CAPITOLUL V ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT Accesoriile pentru taiat si demolat sunt mijloace ajutatoare care se folosesc la incendii, calamitati si catastrofe pentru executarea taierilor, desfacerilor, deschiderilor, evacuarea bunurilor materiale, precum si pentru lucrari auxiliare. Din grupa accesoriilor pentru taiat si demolat fac parte: toporul-tarnacop, toporasul, ranga, cangea, lopata, cazmaua, furca, ferastraul coada-de-vulpe, joagarul, motoferastraul cu lant, foarfecile pentru taiat cablu, aparatul de sudat si taiat autogen, bormasina electrica portativa, ciocanul si spitul pentru spart beton. Toporul-tarnacop Descriere Toporul-tarnacop (fig. 51) se compune din urmatoarele parti: Fig. 51. - coada (1), confectionata din lemn; - corpul toporului (2), confectionat din otel; imbinarea intre corpul toporului si coada facandu-se cu ajutorul armaturii de fixare (3);

- tocul de piele cu armatura care permite purtarea toporului-tarnacop la spate. Este prevazut in acest scop cu o curea reglabila, cu inel si un sistem de inchidere cu catarama. Intretinere Dupa folosire toporul se curata, se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta in vederea evitarii coroziunii, se verifica imbinarea intre coada si corp, precum si starea tocului. Toporasul Descriere Toporasul (fig. 52) se compune din urmatoarele parti: - coada (1), confectionata din lemn; - corpul toporasului (2), confectionat din otel; la unele toporase se gaseste o crestatura care se foloseste la scoaterea cuielor. Imbinarea intre corpului toporasului si coada se face cu ajutorul armaturii de fixare; - tocul din piele, cu armatura metalica, ce are acelasi rol ca tocul toporului-tarnacop si care este prevazut cu un sistem de agatare la centura prin intermediul carligului de siguranta, un sistem de inchidere cu buton si locasul cuiului mic de sustinere. Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul toporului-tarnacop. Ranga Descriere Ranga (fig. 53) este o bara de otel ascutita la un capat, tesita si putin indoita la celalat capat. Fig. 53 Intretinere Dupa folosire, ranga se curata si, pentru evitarea coroziunii, se unge cu un strat subtire de unsoare consistenta. Cangea Descriere Cangea (fig. 54) se compune din urmatoarele parti: - coada, confectionata din lemn, cu o lungime de 2,5 – 5 m. Unele cangi au coada formata din doua bucati, cu armaturi metalice de fixare; - carligul metalic prevazut cu doua ramificatii, una curbata si una pe directia axului cangii; imbinarea intre carlig si coada se face prin mansonul metalic al carligului cu ajutorul suruburilor. Fig. 54 Intretinere Dupa folosire cangea se curata, se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta, se verifica imbinarea intre carlig, coada si carlig. Lopata si cazmaua Lopata si cazmaua se folosesc pentru aruncarea maselor pulverulente, evacuarea cerealelor, executarea unor lucrari de amenajare a surselor de apa etc.

Descriere Lopata si cazmaua se compun din urmatoarele parti : - coada, confectionata din lemn; - lopata sau cazmaua propriu-zisa, confectionate din tabla. Intretinere Dupa intrebuintare, lopata sua cazmaua se curata, se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistentsa si se verifica imbinarea intre lopata (cazmaua) propriu-zisa si coada. Furca Furca se foloseste pentru evacuarea paioaselor sau a altor materiale fibroase nebalotate (in, canepa etc.). Descriere Furca se compune din urmatoarele parti: - coada confectionata din lemn; - furca propriu-zisa confectionata din otel. Intretinere Se executa la fel ca in cazul lopetii. Ferastraul „coada de vulpe” Ferastraul „coada-de-vulpe” (fig. 55) se foloseste pentru taierea materialelor lemnoase cu grosimi mici. Fig. 55 Descriere Ferastraul „coada-de-vulpe” se compune dintr-o panza de otel cu dinti ascutiti si un maner din lemn pentru manevrare. Intretinere Dupa intrebuintare se curata, se unge panza cu un strat subtire de unsoare consistenta si, daca este cazul, se ascut dintii. Joagarul Joagarul (fig. 56) se foloseste pentru taierea materialelor lemnoase cu grosimi mari sau a copacilor. Fig. 56 Descriere Joagarul se compune dintr-o panza de otel cu dintii ascutiti si din doua manere de lemn pentru manevrare. Intretinere Se executa la fel ca in cazul ferastratului „coada-de-vulpe”.

Ciocanul si spitul pentru spart beton Ciocanul se foloseste pentru desprinderea diferitelor materiale prinse in cuie sau scoabe is pentru spargerea elementelor de constructie din beton sau caramida, folosind in acest scop si spitul pentru spart beton. Ciocanul poate fi de 2 sau 5 kg. Descriere Ciocanul se compune din urmatoarele parti: - coada, confectionata din lemn; - corpul ciocanului, confectionat din otel. Spitul este o dalta din otel prevazuta cu o parte ascutita si una tesita (pentru aplicarea loviturilor cu ciocanul). Intretinere Dupa folosire ciocanul se curata, se unge partea metalica cu un strat subtire si unsoare consistenta si se verifica imbinarea intre corpul ciocanului si coada. Spitul se curata, se ascute si se unge cu unsoare consistenta.

Motoferastraul cu lant Motoferastraul (fig. 57) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. 57 - puterea motorului (C.P.) - numarul maxim de ture/min. - consumul de carburanti pentur 1 CP/ora (g) - capacitatea rezervorului (1) - lungimea utila a ferastraului (cm) - viteza lantului (m/s) - productivitatea de taiere a materialelor lemnoase cu diametrul de 45 cm (cmp/sec.) - inaltimea minima de la baza capacului pentru functionarea ferastraului (cm) - greutatea ferastraului fara piesele de rezerva (kg) Descriere Motoferastraul cu lant se compune din urmatoarele parti (fig. 57 a): Fig. 57 a a) motorul cu benzina in doi timpi, prevazut cu un singur cilindru. La el se deosebesc ca sisteme anexa: - sistemul de alimentare, compus dintr-un rezervor (1) cu robinet; - conducta de legatura (2) din material plastic prin care se face alimentarea prin cadere libera si un carburator (3) montat pe partea stanga a cilindrului al carui suber de deschidere a amestecului carburant este comandat prin cablu de la maneta de accelerare, montata pe manerul din dreapta; - sistemul de aprindere, cu magnetou, montat pe volantul motorului; - sistemul de racire, cu aer prin turbina (4); - ungerea se realizeaza prin amestec de benzina cu ulei; - sistemul de pornire (5) format dintr-o fulie cu cablu si are readucator care se monteaza la priza de aer a sistemului de racire. b) ferastraul propriu-zis, format din suportul lantului (6), lantul (7) cu dintii ascutiti si suportul de sprijin cu trei pinteni (8). Transmiterea miscarii de la motor la lantul ferastrului se realizeaza cu ajutorul unui reductor (9) cu pinioane conice care pune in miscare roata canelata cu nervuri speciale pentru angrenarea lantului. Carcasa reductorului este prevazuta cu o mufa speciala, rotativa, cu sistem de fixare care permite schimbarea planului de lucru al ferastraului cu 90º. Pentru modificarea unghiului de inclinare al ferastraului fata de carcasa reductorului, la suportul lantului se gaseste un sistem de deblocare al acestuia aflat pe partea lui dreapta. 3 4800 550 1,5 44 4,5 45 5 max. 12

c) cadrul (10) din teava metalica este prevazut cu doua manere pentru transportul si manuirea ferastraului si sprijinul pentru genunchi, pe care se apa in timpul lucrului. d) bidonul pentru combustibil (amestec de benzina si ulei) confectionat din tabla si prevazut cu orificiu de umplere cu capac, conducta de golire si maner pentru transport. El are o capacitate de 5 l. e) trusa pentru deservire, confectionata din panza prevazuta cu buzunare, cordea de purtare dupa gat si coardele pentru strangere dupa impachetare. In ea se gasesc palnia si cana pentru alimentarea rezervorului ferastraului cu combustibil din bidon, un cleste patent, chei diferite, presa pentru scoaterea volantei, pila etc. Functionare Pentru punerea motoferastraului in functiune se monteaza lantul pe suport si pe roata canelata cu nervuri speciale dupa care suportul se fixeaza cu ajutorul sistemului de blocare; se deblocheaza sistemul de fixare a mufei duble de la carcasa reductorului si se alege planul de lucru cel mai favorabil, dupa care mufa se blocheaza la loc; se deschide robinetul rezervorului de benzina si se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului, pentru umplerea acestuia cu benzina, se monteaza fulia sistemului de pornire pe axul motorului (la priza de aer a sistemului de racire) si se trage de cablu. Viteza de miscare a lantului se regleaza de la maneta de acceleratie. Pe timpul lucrului se apasa cu genunchiul pe sprijinul special de la cadru pentru a obtine o forta maxima de taiere. Pentru oprire se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului dupa care se inchide robinetul rezervorului de benzina si se fixeaza ferastraul in pozitia cea mai convenabila pentru transport. La terminarea combustibilului din rezervor se face alimentarea din bidonul de benzina. Intretinere Dupa folosire se reface plinul de carburant si lubrifiant, se curata lantul ferastraului si se ung piesele care sunt in miscare pe timpul functionarii. Cand este cazul, se ascut dintii lantului sau se inlocuiesc piesele uzate cu altele din trusa de rezerva (lantul, bujiile, suportul lantului, filtrul carburatorului, conducta de benzina etc.). Foarfecele pentru taiat cablu Foarfecele pentru taiat cablu (fig. 58) se foloseste pentru taierea conductorilor in scopul alimentarii cu curent electric. Fig. 58 Descriere Se compune din foarfecele propriu-zis din otel, prevazut cu manere izolate impotriva trecerii curentului electric de joasa tensiune (pana la 380 V). Intretinere Dupa intrebuintare se curata, se unge articulatia mobila si, daca este cazul, se ascute. Aparatul de sudat si de taiat autogen Aparatul de sudat si taiat autogen (fig. 59) este folosit in special pentru taierea materialelor metalice in cadrul operatiei de demolare a constructiilor. Descriere Se compune din urmatoarele parti: - butelia pentru oxigen, de culoare albastra, cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere; acetilena aflata in interiorul ei fiind comprimat initial la o presiune de cca 150 atm.; - butelie pentru acetilena, de culoare bruna, cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere; acetilena aflata in interiorul ei este comprimata la o presiune initiala de cca 30 amt. si dizolvata in acetona care, la randul ei se gaseste absorbita intr-o masa poroasa; - reductorul de presiune pentru oxigen, prevazut cu doua manometre (unul care indica presiunea oxigenului din butelie, iar celalat presiunea dupa trecerea oxigenului prin reductor), tija cu filet Pentru cei interesaţi:

Fig. 59 reglarea presiunii de lucru a reductorului si robinetul pentru deschiderea si inchiderea oxigenului; - reductorul de presiune pentru acetilena cu o constructie asemanatoare cu a celui pentru oxigen, diferind doar sistemul de racordare la butelie; - furtunurile de legatura, din cauciuc panzat, care fac legatura intre buteliile de oxigen si cele de acetilena cu suflaiul aparatului; fiecare dintre ele cu o lungime de aproximativ 20 m; - suflaiul aparatului la care se deosebesc conductele pentru racordarea furtunurilor de cauciuc si doua robinete pentru inchiderea si deschiderea oxigenului si a acetilenei; - trusa de becuri (brenere) pentru sudura si pentru taiere, duze, capete de becuri si capete taietoare. Capetele becurilor pentru sudura si duzele respective sunt numerotate de la 0 – 8, capetele taietoare de la 1 – 3, iar duzele sunt capetele taietoare de la 1 – 5. Becurile pentru taiere sunt prevazute cu o conducta cu robinet pentru fluxul suplimentar de oxigen, necesar obtinerii unei flacari subtiri si cu temperatura ridicata. In trusa se mai gasesc caruciorul cu tija si gheara de fixare pentru conducerea becului de taiere in cazul executarii taierilor in linie dreapta sau curba si o cheie universala. Functionare Pentru folosire se monteaza la suflaiul aparatului becul (brenerul) necesar, in functie de grosimea materialului de sudat sau de taiat, cu duzele si capetele respective. Se deschid robinetele buteliilor de oxigen si acetilena, tijele cu filet pentru reglarea presiunii oxigenului si a acetilenei si robinetele pentru oxigen si acetina ale reductoarelor. Se deschid robinetele suflaiului, se apropie jetul de amestec carburant de o flacara sau corp incandescent si se regleaza debitul de oxigen si acetilena de la tijele cu filet ale reductoarelor de presiune si de la robinetele suflaiului pana la obtinerea flacarii corespunzatoare, pentru executarea operatiei de sudura sau taiere. Dupa terminarea lucrului se inchid toate robinetele (de la butelii, reductoare si suflai). Intretinere Dupa intrebuintare, aparatul se demonteaza, se sterg piesele folosite si se pun in locasurile lor. Este interzisa ungerea pieselor componente ale aparatului deoarece oxigenul in contact cu grasimile poate produce explozii violente. Este interzisa amplasarea buteliilor cu oxigen sau acetilena in apropierea surselor de caldura pentru evitarea exploziilor. Bormasina electrica portativa Bormasina electrica portativa (fig. 60) se foloseste pentru gaurirea materialelor metalice sau lemnoase in cadrul operatiei de demolare a constructiilor sau pentru crearea de orificii in vederea scurgerii lichidelor. Fig. 60 Descriere Bormasina electrica portativa se compune din urmatoarele parti: - carcasa din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune, prevazuta cu capace metalice demontabile; in capacul superior sunt practicate orificii pentru accesul aerului necesar racirii pe timpul functionarii, iar in cel inferior se gasesc orificiul pentru fixarea burghielor si doua orificii pentru introducerea penei de indepartare a burghielor in cazul blocarii lor in bormasina; - electromotorul care functioneaza la o tensiune de 380 V cu o turatie de 260 rot./min.; - sistemul de angrenaje (roti dintate) pentru transmiterea miscarii de la electromotor la burghiu, cu raport de transmisie 1 : 1; - sistemul de racire format dintr-o roata cu palete actionata de axul motorului electromotorului si orificiul pentru accesul si evacuarea aerului; - doua manere pentru manuirea bormasinii; cu ajutorul manerului mai mic se actioneaza asupra intrerupatorului de curent pentru pornirea si oprirea electromotorului; - reazemul pentru piept, aflat la partea superioara a bormasinii si pe care se sprijina servantul pentru a mari forta de inaintare a burghiului; sub reazemul pentru piept se gaseste o rozeta de presare care se infileteaza pe un ax, indepartand sau presand burghiul pe materialul de gaurit in cazul cand bormasina este sprijinita la partea superioara de reazem fix; pentru marirea fortei de actionare asupra rozetei, pe bratele ei se pot introduce tevi metalice cu lungimi diferite care sa mareasca bratul parghiei de actionare; - cablul de forta, cu steher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent actionat de la manerul mic; - trusa 16 burgie pentru metal si lemn cu diametru de la 10 – 30 mm; confectionata din panza si prevazuta cu buzunare si cordea pentru strangere dupa impachetare.

Functionare Pentru punerea bormasinii in functiune se monteaza burghiul necesar, se racordeaza cu ajutorul stecherului la bobina cu cablul care face legatura cu sursa de curent electric trifazic de 380 V si se invarte manerul mic pana la pornirea electromotorului. Pentru marirea fortei de apasare a burghiului, servantul apasa cu pieptul pe reazemul respectiv si cu mainile pe manere; in cazul materialelor metalice gaurirea poate fi usurata prin ungerea cu ulei a locului in care se practica orificiul. Daca bormasina este sprijinita cu partea superioara de un reazem fix, indepartarea sau presarea burghiului, pe materialul de gaurit se face prin actionarea asupra rozetei de presare. Pentru oprire, se actioneaza tot asupra manerului mic. Scoaterea burghiului din bormasina, in cazul cand s-a blocat, se realizeaza prin introducerea unei pene metalice prin unul din orificiile speciale practicate in capacul inferior al carcasei si prin apasare catre in jos. Intretinere Dupa folosire se sterge corpul bormasinii, se curata si se ascut burghiele, iar cu ocazia reviziilor se ung lagarele si celelalte angrenaje. Pompa hidraulica cu dublu efect Pompa hidraulica cu dublu efect (fig. 61) este destinata actionarii distantorului hidraulic in operatiile de salvare a oamenilor, avand urmatoarele caracteristici tehnice: - presiunea dezvoltata (bari) 600 - dimensiunile (mm) Ø 80 x 270 - masa (kg) 12 Fig. 61 Descriere In principiu, pompa hidraulica cu dublu efect se compune din corpul pompei de forma cilindrica in care se introduce o cantitate de 1,5 ulei, pistonul pompei, supapele si tija articulata de actionare a pistonului. Actionarea pistonului se poate efectua atat cu ajutorul mainii cat si prin apasari succesive cu talpa piciorului. Intrebuintare Pentru intrebuintare se amplaseaza furtunurile de cauciuc cu insertie metalica dupa care, prin manevrarea ventilului de descarcare a pompei, se actioneaza asupra tijei articulate. Intretinere Dupa intrebuintare pompa se sterge, se verifica daca nu prezinta scurgeri de ulei si totodata se verifica starea furtunurilor. Distantorul electric Distantorul hidraulic (fig. 62) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - sarcina de deschidere la varfuri (t) 1,26 - sarcina de inchidere la varfuri (t) 1,1 - presiunea maxima in cilindru (bari) 350 - masa (kg) 23,25 Fig. 62 Descriere Distantorul hidraulic se compune din cilindrul hidraulic cu pinten, jug, bride, brat, corpul distribuitorului si distribuitor. Intrebuintare Uleiul sub presiune intra in distribuitor si, in functie de pozitia acestuia (inchis, deschis), este dirijat in fata sau in spatele pistonului. Pentru pozitia deschis a bratelor distantorului, uleiul este introdus in spatele cilindrului si bratele

acestuia se deschid. Prin manevrarea distribuitorului pe pozitia inchis, uleiul este introdus sub presiune in fata pistonului, inchizand astfel bratele distribuitorului. Dupa caz, lucrul incepe cu bratele deschise pentru efectuarea strangerii sua cu bratele inchise pentru efectuarea deschiderilor. Intretinere Dupa folosire distantorul se curata de resturile de materiale prin stergere, se verifica sa nu existe scurgeri de ulei si cu ocazia operatiilor de intretinere periodica se inlocuiesc garniturile. In timpul interventiilor distantorul se manipuleaza cu atentie pentru a nu lovi persoanele din jur, iar furtunurile de presiune se vor feri de sursele de caldura sau de muchiile taioase. Este interzisa utilizarea distantorului in mediile inflamabile sau explozive, precum si la presiuni mai mare de 350 bari. Cricul pneumatic Cricul pneumatic (fig. 63) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: pernele paralelipipedice 52 x 47 25 - dimensiuni de gabarit (cm) - greutatea 1 bucata (kg) - inaltimea maxima de ridicare (cm fara sarcina) - sarcina maxima ridicata (t. f) - presiunea de lucru (bari) - timpul de umflare (sec.) Fig. 63 Descriere Cricul se compune din doua perne pneumatice de forma paralelipipedica, doua butelii pentru aer comprimat a 4 litri fiecare, cu reductor de presiune, cu manometre si furtunuri de alimentare cu aer, prevazute la capete cu racorduri de cuplare-decuplare, doua perne pneumatice de forma cilindrica. Ca accesorii are doua racorduri speciale pentru cuplarea cricului la compresorul de aer al autospecialelor si, respectiv, la instalatia de aer comprimat existenta pe vagoanele C.F.R. Intrebuintare Pregatirea dispozitivului pentru realizarea interventiilor consta in asamblarea elementelor sale componente astfel: reductorul de presiune cu manometre se racordeaza la butelia de aer comprimat; in cazul utilizarii reductorului modificat, acesta se va racorda direct la butelie cu reductorul fluture existent pe reductor; furtunul de alimentare cu aer de la reductor se cupleaza prin intermediul unei cuple rapide cu are la un racord T din care pleaca, prin racorduri tip niplu, doua furtunuri pentru alimentarea cu aer a celor doua perne pneumatice. Pe circuitul de alimentare cu aer al unei perne este asamblat un robinet distribuitor pentru cazul in care se solicita umflarea unei singure perne. Pernele pneumatice paralelipipedice se asambleaza sub sarcina de ridicat (cate o perna sau ambele) la extremitati sau suprapuse la unul din capetele sarcinii ori in spatiul aflat intre elementele de constructie, ce se vor deplasa lateral, in functie de situatia existenta la locul interventiei. Cand spatiul de sub greutate este mai mare decat grosimea unei singure perne sau a ambelor perne suprapuse, de cca 2 si respectiv 6 cm, se completeaza diferenta cu scanduri ori alte materiale ce se vor amplasa sub perne sau deasupra lor. Pernele pneumatice cilindrice se ampleaza numai impreuna si la extremitati sub sarcina de ridicat pentru pastrarea echilibrului acesteia (distanta de amplasare fiind egala cu inaltimea pernei, de cca 10 cm in stare neumflata). In ambele cazuri de utilizare (atat pentru pernele paralelipipedice cat si pentru cele cilindrice) se vor lua masuri de securitate si se vor instrui corespunzator servantii ce urmeaza a manevra dispozitivul, in sensul protejarii lor impotriva pericolului rasturnarii greutatii ridicate, al dislocarii de alte material etc. Punerea in functiune a dispozitivului se efectueaza prin deschiderea robinetului butelie si manipularea lenta a reductorului de presiune pana la atingerea presiunii de lucru, citita pe manometrul de joasa presiune al reductorului, urmarindu-se umflarea pernei. Pentru descarcarea pernei se inchide robinetul buteliei si se decupleaza furtunul de la o perna (pentru cazul in care se muta perna din loc) sau de racordul „T”, cand perna ramane pe locul amplasarii initiale. Intretinere Dupa intrebuintare accesoriile componente se sterg si se verifica starea furtunurilor de aer, procedandu-se la inlocuirea lor daca prezinta fisuri. 7,5 24,5 13 6 10 pernele cilindrice Ø 61 7 45 – 50 2 (cu ambele) 1 60 (ambele)

Cu ocazia verificarilor anuale, efectuate numai de personal specializat in metrologie se urmareste functionarea corecta a manometrelor si a reductorului, inlocuindu-se totodata si garniturile deteriorate. CAPITOLUL VI ACCESORII PENTRU ILUMINAT In grupa accesoriilor pentru iluminat sunt incluse mijloacele folosite pentru iluminarea locului de lucru, transmiterii semnalelor pe timpul noptii, precum si celor ajutatoare montarii si realizarii circuitelor de alimentare cu energie electrica. Din grupa accesoriilor pentru iluminat fac parte: lampa electrica cu acumulator, proiectorul portabil de 100 w, farul pompier, corpul de iluminat cu faruri, bobina pentru cablu, trepiedul proiector, furca pentru ridicat cablu, ghiarele pentru urcat pe stalpi. Lampa electrica cu acumulator Descriere Lampa electrica cu acumulator (fig. 64) se compune din urmatoarele parti: - cutia acumulatoarelor confectionata din tabla, prevazuta cu sistem de inchidere si borne de contact; - farul confectionat din tabla la care se deosebesc: - oglinda metalica; - becul pentru faza mare de 4,5 V si 1,5 A; - becul pentru faza mica de 4,8 V si 0,4 A; - dulia; - comutatorul cu 2 faze si o pozitie de nul; - cablurile electrice de legatura; - capacul farului, cu grila de protectie a geamului si sistemului de inchidere; - geamul farului din sticla groasa; - manerul lampii; - articulatia mobila, care permite schimbarea fasciculului luminos in plan vertical cu un unghi de cca 80º; - baterie acumulator formata din 4 acumulatori alcalini de cadmiu nichel introdusi in cutii de masa plastica si legati in serie. Tensiunea medie a fiecarui element al bateriei (de acumulatori) este de 1,2 V insumand o tensiune de 4,8 V, La acumulator se deosebesc: - bacul din tabla de otel nichelata; - 2 electrozi (pozitiv si negativ); - barele cu puntile de legatura; - orificiile de umplere prevazute cu dopuri surub si supape (inele) din cauciuc pentru asigurarea evacuarii gazelor rezultate in urma reactiei din interiorul acumulatorului; - electrolitul (solutie de hidroxid de potasiu); - cheia pentru deschiderea si inchiderea cutiei acumulatorului si farului. Fig. 64 Functionare Pentru punerea in functiune a lampii se actioneaza asupra comutatorului, facand contacul pentru faza mica si faza mare. Curentul electric este debitat de acumulatoare. Pe timpul folosirii lampii (descarcarii acumulatoarelor) electrolitul nu isi schimba concentratia prea mult si, ca urmare, densitatea electrolitului ramane practic constanta. Astfel, gradul de incarcare al bateriei nu poate fi determinat prin masurarea densitatii electrolitului (1,20 la 20%) ci prin tensiunea la borne in momentul deconectarii de la statia de incarcare, tensiune care trebuie sa fie cuprinsa intre 5,6 – 7,2 V; bateria de acumulatori se considera descarcata cand tensiunea la borne este sub 4 – 4,4 V. Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin stergere, iar saptamanal se scot acumulatoarele din cutie, se inlatura prin spalare cu apa calduta electrolitul scurs accidental, se usuca si se ung cu un strat subtire de vaselina, se curata bornele si se verifica supapele de cauciuc de la dopurile surub. Lunar, la fiecare incarcare a acumulatoarelor se verifica si se completeaza nivelul electrolitului (cca 1 cm peste placi) se controleaza duritatea acestuia, se destupa orificiile de aerisire ale dopurilor surub. Electrolitul se inlocuieste dupa

o durata de doi ani sau cand se constata cain in momentul incarcarii, in jurul orificiului de aerisire, se creeaza o spuma abundenta. La demontarea farului se va evita atingerea oglinzii cu mana sau cu obiecte imbibate cu grasimi deoarece aceasta se degradeaza pierzandu-si luciul. Proiectorul mobil de 1000 W Descriere Proiectorul mobil de 1000 W (fig. 65) se compune din urmatoarele parti: - carcasa proiectorului, de forma semisferica, confectionata din tabla si prevazuta cu manere pentru manevrare; - oglinda metalica, concava; - becul de 1000 W care, cand nu este montat la proiector, se pastreaza intr-o cutie speciala cu despartituri tapisate cu material buretos, pentru protejarea impotriva socurilor; - rama rabatabila cu geam de protectie din sticla termorezistenta; - suportul duliei; - cablul electric cu dulie pentru insurubarea becului si cu stecher pentru cuplare la priza masinii sau a bobinei de cu cablu; - dispozitivul metalic pentru fixarea pe trepied si pentru schimbarea directiei fasciculului de lumina in plan orizontal sau vertical. Functionare Pentru punerea proiectorului in functiune se deschide cu rama cu geam, se monteaza becul, dupa care acesta se inchide la loc, se transporta proiectorul la locul dorit si se monteaza pe trepied sau se suspenda la inaltime. Dupa instalare, proiectorul se racordeaza cu ajutorul stecherului fie direct la sursa de curent de 220 V, fie prin intermediul bobinei cu cablu. In cazul in care proiectorul este instalat pe trepied, dirijarea fasciculului luminos se face prin stabilirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe trepied, manevrandu-se apoi pe directia dorita, dupa care se strang suruburile respective. Fig. 65 Intretinere Dupa intrebuintare, proiectorul se curata prin stergere cu carpe moi, se controleaza cablul si stecherul si se ung articulatiile mobile ale dispozitivului pentru fixarea pe masina sau pe trepied. Pe timpul intrebuintarii, proiectorul trebuie sa fie ferit de lovituri care pot duce la deterioararea lui si in special la spargerea geamului si a becului. Farul pompier Farul pompier (fig. 66) se compune din urmatoarele parti: - carcasa proiectorului, de forma semisferica, formata din doua calote asamblate prin ambutisare si prevazuta la unele modele cu maner pentru manevrare, montat longitudinal; - oglinda metalica concava; - bec cu incandescenta tip DE 124/45 x 40 W; - rama cu geam de protectie din sticla groasa si dispozitiv de fixare; - cablu electric cu dulie pentru insurubarea becului si stecher pentru cuplare la priza autospecialei sau a bobinei cu cablu; - dispozitivul metalic pentru fixarea pe masina sau pe trepied si pentru schimbarea directiei fasciculului de lumina. Fig. 66 Functionare Pentru punerea in functiune a farului se racordeaza stecherul cablului electric la priza masinii, tensiunea de alimentare fiind de 24 V.c.c. La unele variante constructive, dupa cuplare se actioneaza comutatorul aflat pe carcasa farului. Dirijarea fasciculului luminos se face prin slabirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe masina, manevrandu-se apoi proiectorul cu ajutorul manerului, iar cand fasciculul a fost orientat pe directia dorita se strang suruburile de fixare. In cazul cand in fata farlui se gasesc un obstacol care impiedica dirijarea fasculului luminos catre locul dorit se folosesc trepiedul si bobina de cablu.

Intretinere Operatiile necesare intretinerii farului pompier sunt aceleasi ca si in cazul proiectorului portabil de 1000 W. Corpul de iluminat cu faruri Corpul de iluminat cu faruri este destinat, la fel ca si accesoriile descrise la punctele 2 si 3 din prezentul capitol, iluminarii locului la interventiile in caz de incendii, explozii, accidente rutiere, calamitati naturale sau altor scopuri ce solicita o sursa de luminozitate intensa. Functie de varianta constructiva, corpurile de iluminat pot fi cu doua lampi (cu halogen) sau cu patru lampi (lampi incandescente sau lampi cu halogen). Indiferent de tip, acestea au urmatoarele caracteristici tehnice: - tensiunea de alimentare (V.c.c.) 12 sau 24 - modul de utilizare: portabil sau fixat pe trepied Puterea unei lampi este de 55 W in cazul celor cu halogen, 45 sau 40 W in cazul celor cu incandescenta. Descriere Corpul de iluminat se compune din: - 2 (4) faruri alcatuite la randul lor din carcasa, oglinda, dulie pentru lampa cu fire de legatura, lampa, rama si geam de protectie; - suportul lampilor cu dispozitive articulare de manevrare in plan orizontal sau vertical, dispozitiv de fixare pe trepied si cablu cu stecher. Functionarea si intretinerea sunt identice cu ale farului pompier. Bobina pentru cablu Din punct de vedere al destinatiei, bobinele pentru cablu (fig. 67) se clasifica in: - bobina cu cablu pentru iluminat, folosita la farul pompier; - bobina cu cablu pentru iluminat, folosita la proiectorul mobil de 1000 W; - bobina cu cablu pentru forta, folosita la diferite accesorii ca: electroexhaustor, electroventilator, bormasina electrica portativa etc. Fig. 67 Descriere Indiferent de tip, bobina se compune dintr-un cadru metalic, prevazut cu un tambur pe care se infasoara cablul electric. Pentru invartirea tamburului la strangerea cablului, bobina este prevazuta cu o manivela cu maner rabatabil si dispozitiv de blocare pe timpul operatiei de derulare. Diferentierea bobinelor se realizeaza prin felul cablului si gabarit datorat lungimii acestuia. Astfel, in cazul bobinei folosita la farul pompier se utilizeaza cablul cu lungimea de 30 m format din doua fire. La bobina pentru proiectorul mobil se foloseste cablu din trei fire cu lungimea de 50 m, iar la cel de forta cablu din 4 f ire cu aceeasi lungime. La unul din capetele cablului se monteaza stecherul, iar celalalt capat se monteaza la priza bobinei aflata pe axul tamburului. Functionare Pentru folosire, se deruleaza cablul pana in apropierea consumatorului, apoi se blocheaza tamburul, dupa care se racordeaza atat stecherul bobinei la priza masinii (sau a unei alte bobine) cat si stecherul consumatorului la priza bobinei. De mentionat este faptul ca bobina pentru proiectorul mobil poate fi racordata la orice sursa de curent de 220 V, iar cea de forta la orice sursa de 380 V. Intretinere Dupa intrebuintare se curata bobina si cablul, se controleaza starea cablului, a prizei si a stecherului. Periodic se vor unge lagarele axului. Pe timpul folosirii se va evita trecerea cablului prin foc, peste locuri cu jar sau prin substante care ii dizolva izolatia si, de asemenea, strivirea sau taierii lui.

Trepiederul proiector Descriere Trepiedul proiector (fig. 68) se compune din 3 picioare din lemn, articulate mobil la un suport metalic care serveste la fixarea proiectorului. Picioarele sunt prevazute cu cuie pentru fixarea la teren, iar suportul metalic cu articulatii si suruburi cu piulite fluture care permit schimbarea pozitiei proiectorului (directiei fasciculului luminos). Intretinere Dupa intrebuintare se curata, iar periodic se ung articulatiile si suruburile suportului. Fig. 68 Pe timpul folosirii va fi ferit de lovituri pentru a nu se rupe picioarele. Furca pentru ridicat cablurile electrice Se foloseste pentru ridicat cablurile electrice cand acestea sunt intinse peste obstacole (stalpi, pomi) spre a le feri de distrugere. Descriere Este formata dintr-o coada de lemn cu o lungime de cca 3 m si furca propriu-zisa cu doua ramificatii, confectionata din otel. Intretinere Dupa intrebuintare se curata si se verifica imbinarea furcii propriu-zise cu coada.

Ghearele pentru urcat pe stalpi Ghearele pentru urcat pe stalpi (fig. 69) se folosesc pentru urcarea pe stalpi sau pomi in scopul montarii proiectoarelor sau a cablurilor. Descriere Se compune din 2 gheare metalice, curbate, fiecare in parte avand colti, suportul talpii si dispozitivul de fixare la picior cu curele si catarama. Intretinere Dupa intrebuintare se curata, se verifica dispozitivul de fixare la picior si cand este cazul se reascut coltii ghearei. CAPITOLUL VII ACCESORII DIVERSE Accesoriile diverse sunt mijloace care se folosesc pentru realizarea unor operatii impuse de interventii la incendii, calamitati naturale si catastrofe. Din grupa accesoriilor fac parte: puntea de trecere peste furtunuri, cotul pentru furtun, fasa pentru furtun, cheia pentru racorduri, geanta pentru chei si fesi, cheia pentru cofret, aparatul pentru legat furtunuri, aparatul pentru spalat furtunuri, electroexhaustorul, electroventilatorul, cordita pentru sustinerea sorbului, cordita pentru legat furtunuri, coarda pentru ancorarea scarilor, galeata de panza.

Puntea de trecere peste furtun Descriere Puntea de trecerea peste furtun (fig. 70) este compusa din doua rampe de lemn cu grosimi diferite, rezistenta, prin intre ele printr-o chinga de panza si armate cu platbanda sau bucati de tabla. Are trei santuri dimensionate; doua pentru trecerea furtunului C si unul pentru furtunul B care marcheaza si intervalul dintre cele doua rampe. Fig. 70 Intretinere Pe timpul folosirii nu trebuie sa fie trantite, iar vehiculele le vor traversa cu viteza mica. Dupa folosire se curata si, cand este cazul, se repara.

Cotul pentru furtun Cotul pentru furtun (fig. 71) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - diametrul exterior (mm) 200 - diametrul interior (mm) 133 - latimea (mm) 106 Fig. 71 Fasa pentru furtun Fesile (fig. 72) sunt construite in trei tipodimensiuni, in raport de care prezinta urmatoarele caracteristi tehnice: A Diametrul interior al fesii (mm) Latimea (mm) Descriere Indifirent de tip, fesile sunt confectionate din tabla de aluminiu si la ele se disting: - doua semicoliere articulate moi; - un adaos articulat mobil; - un ochi de prindere; - inchizatorul. Pentru aplicarea fesii se sprijina furtunul pe colierul de jos, se aseaza adaosul si colierul de sus, apoi se actioneaza asupra inchizatorului care strange colierele si fixeaza furtunul. Datorita presiunii apei, furtunul se lipeste strans de coliere si adaos, asigurand inchiderea sparturii. Fig. 72 Intretinere Dupa folosire fasa se sterge si i se ung articulatiile. 110 80 B 76 60 C 55 40

Cheia pentru racordare Descriere Cheia pentru racordare (fig. 73) este confectionata din otel si are doua brate curbate, de marimi diferite si prevazute cu pinteni, pentru sprijinirea cheii pe nervurile corpului racordului. Fig. 73 Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se unge cu un strat subtire de unsoare. Geanta pentru chei si fesi Descriere Geanta pentru chei si fesi (fig. 74) este confectionata duin panza rezistenta, intarita cu carton si are o forma paralelipipedica, iar greutatea de 2 kg, dimensiunile fiind de 130 x 140 x 400 mm. In interior are o despartitura care realizeaza separarea compartimentului pentru fesi de cel pentru chei, iar pe capac se gaseste un inel pentru fixarea creionului chimic, folosit la marcarea sparturilor pe rolele de furtun. Geanta este prevazuta cu un sistem de inchidere cu catarame, o cordea de purtare reglabila, iar unele genti au si o cordea cingatoare, tot reglabila. Fig. 74 Intretinere Dupa intrebuintare se curata prin periere si se repara eventualele rupturi. Cheia cofret Cheia cofret (fig. 75) este confectionata din otel si se compune dintr-o cheie fixa cu capac circular, prevazuta cu maner de actionare. In functie de tipul incuietorii cofretului se alege cheia potrivita care se introduce in broasca si apoi se rasuceste spre stanga. Intretinere Dupa folosire se curata, se indreapta limbile si se ung articulatii mobile. Aparatul pentru legat furtunuri Descriere Aparatul pentru legat furtunuri (fig. 76) este confectionat din otel si se compune din urmatoarele parti: - corpul aparatului (1); - discul (2), actionat cu ajutorul manivelei (3) prin intermediul unui ax filetat (4). Pe disc se gasesc doua suruburi cu filet (5), o siguranta de blocare a discului (6) cu doua pozitii si doua orificii pentru fixarea capetelor sarmei cu care se leaga furtunul de racord; - bucsa (7) pentru conducerea axului filetat. Functionare Legarea furtunului de racord se fac cu ajutorul unei sarme galvanizate cu diametrul de 1,6 mm. Pentru aceasta se ia un dorn de lemn cu o lungime de cca 50 cm, si cu diametrul egal cu cel al racordului; se introduce racordul pe dorn care apoi se fixeaza intr-o menghina. Pe teava racordului se trage capatul furtunului ce trebuie

legat, iar in cazul primului se scoate inelul de siguranta si se trage peste furtun corpul racordului. Se ia o bucata de sarma de 1 – 1,2 mm si se rasuceste cu mana peste furtun, intre nervuri, pana se formeaza 4 spire; inainte de a se trece la folosirea aparatului, pe sub sarma se va introduce o placa dreptunghiulara din tabla cu dimensiunea de 2 x 1 x 0,5 – cm. Cu ajutorul clestelui patent se intinde bine sarma, iar capetele se rasucesc pe cele 2 suruburi cu filet ale discului, care apoi se strang. Se pune siguranta de blocare a discului inspre inafara (in pozitia „blocat”) si se invarte cu manivela astfel ca discul sa se ridice. Concomitent, cu ajutorul unui ciocan din lemn, se va bate sarma de jur imprejur pentru a usura intinderea si dfixarea ei intre cercurile reliefate ale tevii racordului. Fig. 76 Dupa ce sarma a fost bine fixata si intinsa, se pune pe siguranta de blocare a discului inspre inauntru (in pozitia „blocat”) si se invarte de manivela pentru a continua ridicarea discului pana ce sarma se strange suficient. In continuare se indoaie placa de tabla spre spire, astfel incat capetele ei indoite sa nu depaseasca, dupa care se lipesc cu cositor atat capetele tablei, cat si sarma de pe ea. Dupa aceea se taie capetele sarmei la cca 0,5 cm, se indoaie deasupra spirelor, in sens contrar si apoi si cositoresc. Legarea continua in acelasi mod si la urmatoarele spire de sarma. Intretinere Dupa intrebuintare se curata si se ung partile mobile. Aparatul pentru spalat furtunuri Descriere Aparatul pentru spalat furtunuri (fig. 77) este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti: - corpul aparatului (1) format din 2 cilindri concentrici, prevazut cu doua capace filetate (2) si picioare de sprijin (3). - capacele reglabile, pe filet, care atunci cand sunt complet stranse lasa intre ele si corpul aparatului o deschidere circulara de 0,5 mm prin care tisneste apa pentru spalare; - racordul tip C pentru intrarea apei (4); Fig. 77 Functionare Pentru punerea sa in functiune aparatul se racordeaza la o sursa de apa cu presiune, iar furtunul ce trebuie spalat se introduce progresiv in interior pana la spalarea lui completa. Daca furtunul este foarte murdar se repeta operatia de cateva ori. Intretinere Dupa folosire se spala cu apa, se ung portiunile filetate, se verifica starea garniturii, a racordului si a ghearelor. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. Electroexhaustorul Electrohaustorul (fig. 78) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - debitul (mc/ora) 6000 - puterea absorbanta (kW/ora) 3,6 - tensiunea de alimentare 380 Fig. 78 Descriere Se compune din urmatoarele parti: - electromotorul dispus pe axul carcasei; - carcasa confectionata din tabla si rotorul cu palete, fixat pe axul electromotorului; - sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport; - cablul de forta cu stecher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent;

- cotul si tubul metalic pentru absorbtia aerului; cotul este prevazut cu clame rabatabile pentru cuplarea la carcasa si la tubul de absorbtie; - perdeaua pentru astuparea deschiderilor prin care se absoarbe aerul viciat, cu o suprafata de 5 – 6 mp, confectionata din panza rezistenta si prevazuta cu o maneca in care se introduce tubul de absorbtie; la partea superioara are un manson in care se introduce bara de sus a cadrului metalic; - suportul metalic al perdelei format din trei bare care se pot cupla pentru a sprijini perdeaua; - tubul pentru evacuarea aerului, confectionat din panza rezistenta avand o lungime de cca 20 m. Descriere Pentru punerea exhaustorului in functiune se monteaza perdeaua pe suportul metalic si se astupa cu ea deschiderea prin care urmeaza sa fie evacuat aerul viciat (usa, fereastra, spartura etc.). Se fixeaza apoi la orificiul de absorbtie al carcasei cotul metalic si se prinde capatul cu rama al tubului de absorbtie; fixarea se face cu ajutorul elementelor de la cot. Celalalt capat al tubului de absorbtie se introduce in maneca perdelei ce se fixeaza apoi de el cu ajutorul unei curele. La orificiul de evacuare al carcasei ventilatorului se fixeaza tubul pentru evacuarea aerului, celalat capat al acestui tub se indreapta intr-o zona unde aerul viciat evacuat din incapere nu mai prezinta pericol. Se face apoi legatura cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu la care se racordeaza stecherul exhaustorului. Se actioneaza comutatorul si se incepe evacuarea aerulu viciat. Electromotorul primind curent intra in functiune si, prin intermediul axului, transmite miscarea la rotorul cu palete. Absorbtia si refularea aerului au loc pe principiul fortei centrifuge care ia nastere prin invartirea rotorului. Datorita fortei centrifuge aerul aflat intre palete este aruncat catre exterior si obligat sa paraseasca carcasa. Prin evacuarea aerului din zona rotorului, aici se creeaza o depresiune datorita careia este absorbit aerul viciat. Intretinere Dupa folosire, se curata de praf si fum, se scutura perdeaua si tubul pentru evacuare si se verifica starea cablului de forta si a stecherului. Periodic, si cu ocazia reviziei anuale, se ung lagarele axului, iar daca este cazul se repara eventualele rupturi la piesele din panza. Electroventilatorul Electroventilatorul (fig. 79) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - debitul (mc/ora) 100 - puterea absorbita (kW/ora) 0,4 Fig. 79 Descriere Ventilatorul se compune din urmatoarele parti: - electromotorul; - ventilatorul radial pentru aer, confectionat din tabla si format din carcasa spirala si rotorul cu palete fixat pe axul electromotorului; carcasa este prevazuta cu un orificiu de absorbtie pe peretele lateral si unul de refulare la partea superioara; - sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport; - cablul de forta cu stecher pentru curent trifazic; - tunul pentru refularea aerului proaspat confectionat din panza rezistenta si avand o lungime de cca 20 m. Functionare Pentru punerea in functiune se racordeaza un capat al tubului pentru refularea aerului la orificiul de refulare a aerului situat la partea superioara a ventilatorului, iar celalalt capat se introduce in incaperea in care urmeaza a fi introdus aer proaspat. Se face apoi legatura ventilatorului cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu in care se racordeaza stecherul. Principiul de functionare al ventilatorului este identic cu cel al exhaustorului. Intretinere Operatiile de intretinere sunt identice cu cele prezentate pentru exhaustor.

Cordita pentru sustinerea sorbului Descriere Cordita pentru sustinerea sorbului este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice. Are o lungime de cca 12 m, la unul din capete avand prevazut un ochi pentru legare la parghia de manevrare a supapei sorbului. Cordita pentru legat furtunul Descriere Cordita pentru legat furtunul este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice si are o lungime de cca 2 m. La un capat este prevazuta cu un ochi, iar la celalalt cu un maner din lemn pentru legarea furtunului de treptele scarilor, de balustrade etc. Coarda pentru ancorat scari Descriere Coarda pentru ancorat scari este confectionata din fire rasucite sintetice. Are o lungime de cca 48 m, la unul din capete avand prevazut un ochi pentru legarea de scara. Galeata din panza Descriere Galeata este confectionata din panza rezistenta si are o capacitate de 15 l. Atat la partea superioara cat si la cea inferioara este prevazuta cu cercuri din lemn pentru a-i pastra forma cilindrica. Pentru transport are o toarta si un maner din panza. La fund se gasesc doua chingi din panza pentru intarire si un inel pentru agatare. CAPITOLUL VIII SCARI MANUALE Scarile manuale sunt mijloace destinate asigurarii accesului servantilor la inaltimi si executarii salvarilor. Din grupa scarilor manuale fac parte: scara de imperechere, scara culisanta, scara de fereastra si scara plianta (baston). Scara de imperechere Scara de imperechere (fig. 80) are urmatoarele caracteristici tehnice: - inaltime de utilizare (m) 6,58 - inaltime in stare pliata pentru transport (m) 2,70 - masa unui tronson (kg) 14 Descriere Este confectionata din lemn lamelat sau aluminiu. Se compune din 3 tronsoane de scara, alcatuit fiecare din doua lonjeroane (1), trepte (2), dispozitive de fixare pentru realizarea imperecherii segmentelor (3 – 4) si armaturi metalice pentru marirea rezistentei (5). Dupa realizarea imperecherii tronsoanelor este necesar ca dispozitivele de fixare sa nu fie iesite din locasurile respective.

Intretinere Dupa folosire se curata, se verifica si se fac reparatiile necesare. Periodic se ung dispozitivele de fixare. Fig. 80 Scara culisanta Scara culisanta (fig. 81) are urmatoarele caracteristici tehnice: - inaltimea in stare de transport (m) 4,36 - inaltimea in stare de utilizare (m) 10,66 - latimea treptelor pe tronsoane (mm) 340; 403; 480 - masa (kg) 59 Fig. 81 Descriere Scara culisanta este confectionata din lemn si se compune din urmatoarele parti: - trei tronsoane de scara care culiseaza (aluneca) unul pe celalalt, fiecare fiind format din doua lonjeroane (1), tretpe (2) si armaturi metalice (4) pentru ghidarea segmentilor pe timpul intinderii, precum si pentru marirea rezistentei; - sistemul de scripeti (5) cu sant si cablu metalic (3) pentru intinderea scarii si siguranta de blocare in pozitia „intins”. Intinderea scarii se realizeaza prin simpla manevrare a lantului in jos, avand grija ca dupa atingerea lungimii dorite siguranta de blocare sa se fixeze bine pe una din treptele de baza. Intretinere Se procedeaza ca in cazul scarii de imperechere, in plus se vor unge lagarele scripetilor si ale sigurantei de blocare, santurile in care alune armaturile metalice pentru ghidarea segmentilor scarii; se va verifica starea lantului (zala cu zala) si a cablului metalic. Fig. 82 Descriere Este confectionata din aluminiu. Se compune din doua lonjeroane (1), trepte (2), carligul de agatare cu colti (3), armaturi metalice pentru marirea rezistentei (4) si doua de agatare cu colti (3), armaturi metalice pentru marirea rezistentei (4) si doua distantiere (5), cate unul la partea de jos a fiecarui lonjeron. Intretinere Pe timpul operatiilor de intretinere se verifica starea coltilor carligului de agatare si starea sudurilor realizate intre trepte si lonjeroane. Scara baston Scara baston (fig. 83) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - inaltimea in stare de utilizare (m) 3,0 - inaltimea in stare pliata (m) 3,26 - latimea (mm) 32 - latimea in stare pliata (cm) 10 - masa (kg) 15 Fig. 83 Descriere Este confectionata din lemn lamelat. Se compune din doua lonjeroane (1) prevazute cu locasuri speciale pentru plierea treptelor si cu trepte (2) articulate mobil la capete.

Intretinere Se procedeaza la fel ca in cazul scarii de imperechere; in plus, se vor unge articulatiile treptelor. CAPITOLUL IX MIJLOACE PENTRU TRANSMISIUNI Mijloacele pentru transmisiuni sunt destinate realizarii legaturilor radiotelefonice de conducere si cooperare pe timpul interventiilor la incendii. Din grupa mijloacelor pentru transmisiuni fac parte: radiotelefoanele, unitatea de comanda prin laringofon, incarcatorul pentru baterii de acumulatori, bateriile de acumulatori, amplificatorul cu dispozitiv de alarmare, magnefonul de 4 w, dispeceratul, centrala telefonica automata, centrala telefonica si telefonul de campanie, bobina cu cablu telefonic. Radiotelefoanele Radiotelefoanele din dotarea pompierilor militari functionarea in benzi din gama undelor ultrascurte atat in reteaua radiofonica cat si in reteaua semiduplex, clasificandu-se astfel: - radiotelefoane fixe: - radiotelefonul fix de 25 w; - radiotelefonul fix de 10 w; - radiotelefoane mobile: - radiotelefonul mobil de 25 w; - radiotelefonul mobil de 10 w; - radiotelefoane portabile: - radiotelefonul transportabil de 10 w; - radiotelefonul portabil de 0,5 w. a) radiotelefonul fix de 25 w „STORNO” tip CQF 612 Radiotelefonul fix de 25 w „STORNO” (fig. 84) lucreaza numai in reteaua simplex, instalarea acestuia putandu-se face in doua variante: - cu comanda de trecere la emisie, manuala, prin butoane, situatie in care nu se permite stabilirea legaturii radio la un post telefonic din reteaua telefonica urbana; - cu comanda de trecere in emisie prin voce, varianta ce permite stabilirea legaturii radio de la un post telefonic din reteaua telefonica urbana. Fig. 84 Principalele caracteristici tehnice ale acestui tip de radiotelefon sunt urmatoarele: - puterea de radiofrecventa a emitatorului (w) - puterea de audiofrecventa a difuzorului incorporat in unitatea de comanda (w) Descriere In prima varianta de instalare din complexul radiotelefonic fac parte urmatoarele: - unitatea emisie-receptie (statia propriu-zisa) care include emitatorul, receptorul, blocul de alimentare si un panou de comanda miniaturizat, constructiv prezentandu-se sub forma unei cutii metalice care, cu ajutorul unei chei speciale, se desface in doua parti simetrice; - unitatea de comanda ce se prezinta sub forma unei cutii cu rama din lemn si capace din tabla, cel superior fiind perforat. Este echipata cu butoane, comutatoare, indicatoare optice (lampi) si instrumente de masura prin intermediul carora se opereaza pe timpul lucrului. In interior sunt montate difuzorul, microfonul si circuitele electronice aferente; - unitatea de alimentare a unitatii de comanda si de cuplare la linia telefonica, in cazul statiilor telecomandate; - antena; - microreceptor special, utilizat la verificarile locale ale unitatii emisie-receptie. Deci, in cazul unei statii telecomandate, la care unitatea de emisie-receptie este instalata in alt loc decat cel al unitatii de pompieri, nu se pot selecta decat canalele 1 si 2 de la unitatea de comanda, instalate in incinta unitatii. Dispunerea si destinatia butoanelor, comutatoarelor si indicatoarelor optice pe panoul unitatii de comanda 25 2

- butonul de emisie (1). Prin apasarea lui statia trece in regim de emisie; - butonul squelch (2). Prin actionarea lui circuitul squelch este scos din functiune si in difuzor se aude zgomot continuu, in lipsa receptionarii mesajelor de la alti corespondenti. Acest buton se utilizeaza in cazul receptionarii foarte slabe a mesajelor sau pentru reglarea volumului sonor; - comutatorul de canale (3) permite selectarea canalului dorit fiind echipate numai canalele 1,2 si 3; - potentiometrul pentru reglarea volumului sonor (4); - lampa de culoare rosie (5) care se aprinde cand radiotelefonul emite; - lampa de culoare galbena (6) care indica ce echipament este alimentat; - instrumentul indicator care in regim de emisie prezinta intensitatea sunetului atunci cand se vorbeste in fata unitatii de comanda. Pentru ca mesajul sa fie corect transmis, acul indicator trebuie sa se situeze in sectorul rosu. In caz contrar, receptionarea de catre alt corespondent a mesajului poate fi de slaba calicate sau chiar imposibila. Butoanele 8, 9, 10, 11, 12 si 13 nu sunt utilizate la aparatura din dotarea pompierilor si, in consecinta, nu vom insista asupra destinatiei lor. Intrebuintare Consideram echipamentul instalat complet. Lampa galbena este aprinsa (echipamentul este alimentat) si comutatorul de canale 3 este pe pozitia canalului dorit. Apasam butonul 2 Sq si cu ajutorul potentiometrului 4 reglam convenabil nivelul auditiei in difuzorul din unitatea de comanda, dupa care eliberam butonul 2. Din acest moment radiotelefonul este pregatit pentur receptionarea mesajelor. In caz ca receptionam un mesaj foarte slab, apasam butonul 2 Sq de mai multe ori, obtinand astfel o imbunatatire a auditiei. Daca se doreste transmiterea unui mesaj, se apasa butonul de emisie 1, lampa rosie 5 se va aprinde si se va vorbi in fata unitatii de comanda, cu o intensitate a vocii care sa determine pozitionarea acului instrumentului indicator 7 in zona rosie. Dupa terminarea mesajului, se elibereaza butonul de emisie 1, radiotelefonul trecand in regim de receptie. In a doua varianta, din complexul radiotelefon fac parte urmatoarele componente: - unitatea de emisie-receptie (statia propriu-zisa) care este identica cu cea prezentata la prima varianta; - unitatea de comanda, in care este inclus difuzorul, fara microfon, cu circuitele aferente. Pe panou sunt dispuse butoanele, comutatoarele si indicatoarele optice cu ajutorul carora opereaza radiotelefonul. Constructiv se prezinta sub o forma asemanatoare primei variante; - unitatea de alimentare a celei de comanda si de cuplare la linia telefonica; - antena; - microreceptor special, utilizat la verificarile locale ale unitatii de emisie-receptie; - telefonul obisnuit, de abonat, cu sau fara disc. In aceasta varianta nu exista posibilitatea schimbarii canalului de lucru de la unitatea de comanda. Pentru a schimba totusi canalul de lucru in cazul statiei telecomandate, este necesara deplasarea unui specialist pana la locul unde este amplasata unitatea de emisie-receptie. Dispunerea si destinatia butoanelor, comutatoarelor si indicatoarelor optice pe unitatea de comanda in varianta de fata este urmatoarea (fig. 85): Fig. 85 - butonul (1) cu doua pozitii de lucru: „neapasat” pozite in care telefonul racordat la unitatea de comanda este folosit ca telefon obisnuit in reteaua telefonica, cu conditia ca statiei sa i se fi alocat un circuit, si „apasat”, pozitie in care telefonul cu unitatea de comanda sunt folosite pentru actionarea radiotelefonului prin voce; - butonul squelch (2); - comutatorul de canale (3) care nu este functional la aceasta varianta; - potentiometru pentru reglarea volumului sonor (4); - lampa rosie (5) care se aprinde cand statia emite; - lampa galbena (6) se aprinde cand echipamentul se alimenteaza; - butonul (7) care, prin apasare, permite unui abonat din reteaua telefonica urban sa transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul radiotelefonului. Si in aceasta varianta butoanele 8, 9, 10, 11 si 12 sunt inutilizabile la aparatura din dotarea trupelor de pompieri. Intrebuintare Se poate emite uneori prin intermediul telefonului cuplat la echipament si care este amplasat langa unitatea de comanda. Unitatea de comanda nu are microfon incorporat, ci numai difuzor, prin intemediul caruia se asculta traficul radio atunci cand butonul 1 este neapasat. Sistemul permite oricarui abonat din reteaua urbana care cunoaste numarul de telefon alocat acestui tip de legatura sa transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul statiei radio cu conditia ca ea sa fie manipulata corespunzator. b) radiotelefonul fix – RTF – S (SD) – 10 w – tip IEMI

Radiotelefonul fix RTF – S (SD) – 10 w – tip IEMI permite realizarea legaturilor radio necesare indeplinirii misiunilor de prevenire si stingere a incendiilor. Descriere In completul unui radiotelefon fix de 10 w tip IEMI intra urmatoarele componente: - unitatea de emisie-receptie in care sunt incluse principalele blocuri functionale; receptorul; emitatorul; covertizorul de alimentare; - unitatea de comanda cu microfon si difuzor incorporat, produsa in doua variante: - pentru comanda locala; - pentru comanda la distanta, varianta in care statia poate lucra pe 1 – 2 canale oferind urmatoarele avantaje: comutarea canalelor, reglarea volumului sonor, trecerea din regim de receptie in regim de emisie si invers. Pentru alimentarea aparatului in aceasta varianta se utilizeaza un bloc redresor de dimensiuni reduse; - bloc de alimentare de la retea. Indiferent de varianta constructiva adoptata pentru unitatea de comanda radiotelefoanele sunt de 2 tipuri „vechi” si „noi”. La tipul vechi (fig. 86) destinata comutatoarelor si indicatoarelor optice dispuse pe unitatea de comanda este urmatoarea: - comutator pornit-oprit 1 prin apasarea caruia se realizeaza alimentarea echipamentului; - becul 2 care indica faptul ca echipamentul este alimentat; - comutatoarele 3 si 4 prin apasarea carora regleaza volumul sonor in difuzor, incorporat in unitatea de comanda; - comutatoarele 5, 6 si 7 cu ajutorul carora, prin apasare, se selecteaza canalul dorit, fiind marcate cu frecventele pe care le selecteaza; - comutatorul 8 cu ajutorul caruia prin translatare spre stanga sau spre drepta se selecteaza una dintre cele doua subgame: f.1 – f.3 sau f.4 – f.6; - clapa 9 care, prin apasare, trece radiotelefonul in regim de emisie; - becul 10 care se aprinde in momentul emisiei, prin apasarea clapei 9. Comutatoarele 11, 12, 13 si 14 nu se folosesc la aparatura din dotarea pompierilor. Fig. 86 La tipul „nou” (fig. 87) pe unitatea de comanda sunt dispuse: - comutatorul 1 pornit-oprit prin apasarea caruia echipamentul este alimentat; - indicatorul optic 2 care se aprinde cand echipamentul este alimentat; - comutatorul 3 prin care se regleaza volumul sonor in difuzor incorporat in unitatea de comanda; - comutatorul 4 prin mijlocirea caruia se selecteaza subgamele dupa cum urmeaza: - apasat – canalele 6 -10; - eliberat – canalele 1 – 5; - comutatorul 5 care prin apasare trece radiotelefonul in regim de emisie; - indicatorul optic 6 care se aprinde in momentul in care radiotelefonul emite; Fig. 87 - comutatoarele 7 – 11 cu ajutorul carora se alege canalul dorit in subgama selectata in prealabil cu comutatorul 4. Sunt marcate cu frecventele pe care le selecteaza din cadrul subgamelor selectate cu comutatorul 4. Comutatorul 1 + 2 nu este folosit la aparatura din dotarea trupelor de pompieri. Intrebuintare In cazul primei variante de tip „vechi” consideram realizata instalarea completului radiotelefon. Se apasa comutatorul 1, se aprinde indicatorul optic 2, deci echipamentul este alimentat. Cu ajutorul comutatorului 8 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra. Prin apasarea unuia din comutatoarele 5, 6, 7, selectam canalul dorit in cadrul subgamei. Prin apasarea comutoarelor 3 si 11 se regleaza volumul. In acest moment radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza pe receptie. In functie de intensitatea sonora a mesajelor receptionate, se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai sus. Daca transmite mesaje, se apasa pe clapa 9 si se vorbeste in fata unitatii de comanda de la o distanta de 30 cm. Pe durata emisiei, indicatorul optic sta aprins. In cazul celei de-a doua variante „noua”, pornim de la faptul ca instalarea completului radiotelefonului fix este realizata. Se apasa comutatorul 1 si se aprinde indicatorul optic 2, deci echipamentul este alimentat. Cu ajutorul comutatorului 4 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra. Prin apasarea unuia din comutatoarele 7, 8, 9, 10 sau 11 selectionam canalul dorit in cadrul subgamei alese. Prin apasarea comutatorului 3 se regleaza volumul. In acest moment, radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie; in functie de intensitatea sonora a mesajelor receptionate se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai inainte. Daca se transmite mesaje, se apasa pe clapa 5 si se vorbeste in fata unitatii de comanda, de la o distanta de 30 cm. Pe durata emisiei, indicatorul optic sta aprins.

c) radiotelefoanele mobile de tip 20 W, tip R-8140 (cu unitate de comanda incorporata) si tip R-8142 (cu unitate de comanda separata). Radiotelefoanele tip R-8140 si R-8142 au aceeasi destinatia ca si cele fixe descrise anterior, fiind, asa cum rezulta si din titlul subcapitoului, realizate in doua variante. Prima varianta cu sistem de comanda incorporat, tip R-8140, la care toate butoanele si comutatoarele necesare exploatarii statiei se afla dispuse chiar pe panoul frontal al radiotelefonului propriu-zis si prezinta avantajul ca nu mai necesita interconectari cu unitatea de comanda separata, la statie conectandu-se direct antena, microfonul, difuzorul si firele de alimentare. Dezavantajul consta in necesitatea instalarii unui echipament relativ voluminos pe bordul autospecialelor. A doua varianta cu unitate de comanda separata tip R-8142 care se conecteaza la radiotelefon printr-un cablu de maximum 5,5 m prezinta avantajul unui echipament cu volum redus instalat pe bordul autospecialelor, dar si dezavantajul determinat de interconectarea unitatii de comanda cu unitatea de emisie-receptie, prin cablul multifrier. Caracteristicile tehnice ale radiotelefoanelor mobile de 20 W sunt urmatoarele: - maximum de canale 12 - modul de lucru simplex sau duplex - independenta antenei 500 HMI - dimensiuni (mm) 70 x 210 x 240 - putere de iesire emitator 20 W - tensiunea de alimentare 6 V; 12 V; 24 V.c.c. - consum de receptie (alimentare la 6 V; 12 V.c.c.) max. 500 mA - consum de emisie (alimentare la 6 V; 12 V.c.c.) 4,5 A Descriere Din completul radiotelefonului de 20 W fac parte: - unitatea de emisie-receptie cu sau fara sistem de comanda incorporat; - unitatea de comanda separata, tip R-8606 necesar atunci cand unitatea de emisie-receptie nu este echipata cu sistem de comanda incorporat; - microfon R-8474 (sau R-8471); - difuzor R-8472; - antena F-30424/II; - cabluri cu mufa destinate alimentarii radiotelefonului, precum si cabluri de interconectare ale componentelor sistemului. Radiotelefoanele se pot instala si ca statii fixe; in acest caz, alimentarea se realizeaza de la reteua de 220 V.c.c./50 Hz printr-o sursa de alimentare R-8503. Radiotelefonul propriu-zis este construit intr-o carcasa metalica cu capacele superior si inferior detasabile pentru a permite accesul (numai al specialistilor) la circuitele interioare ale emitatorului, receptorului, sursei de alimentare si eventual al sistemului de fixare pe bordul autovehiculelor. Unitatea de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142 este protejata de o carcasa metalica si are un suport de fixare pe bordul masinii. Comutatoarele si butoanele de comanda sunt dispuse pe panourile frontale ale radiotelefonului R-8140 sau ale unitatii de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142. In cazul radiotelefonului R-8140 destinatia butoanelor si comutatoarelor este urmatoarea (fig. 88): Fig. 88 - clapa PORNIT-OPRIT (1) prin apasarea careia telefonul este alimentat; - clapele de volum 2 si 3 care permit reglarea volumul in 4 trepte in ordine crescatoare astfel: - volumul minim: nici o clapa apasata; - clapa 2 apasata si 3 neapasata; - clapa 2 neapasata si 3 apasata; - clapa „squelch” 4 prin apasarea careia circuitul squelch este scos din functie. In difuzor se aude un zgomot permanent, in lipsa receptionarii semnalului util. Este marcata cu literele SQ; - clapa cautatorului automat de canale 5; cand este apasata cautatorul de canale intra in functie; este marcata cu literele CA; - clapa EMISIE-RECEPTIE 6, care prin apasare permite intrarea emitatorului in functiune; - toate clapele 1 – 6 sunt permanent autoiluminate; - comutatorul de canale 7 cu ajutorul caruia se selecteaza canalul dorit, iluminat atunci cand nu functioneaza emitatorului de canale sau cand un alt radiotelefon emite pe canalul solicitat cu acest comutator iar clapa 5 este apasa; - comutatorul prin care se selecteaza cel de-al doilea canal sau supravegheat 8 este iluminat numai in situatia in care functioneaza cautatorul automat de canale si un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu ajutorul comutatorului respectiv. Radiotelefonul nu intra in emisie atunci cand este apasata clapa „CA” deci cand functioneaza cautatorul automat de canale. Cautatorul automat de canale nu functioneaza daca este apasata clapa „SQ”.

In cazul radiotelefonului R-8142 butoanele si comutatoarele sunt dispuse pe panoul unitatii de comanda R-8606 si au urmatoarele destinatii (fig. 89); Fig. 89 - comutatorul PORNIT-OPRIT si volumul sonor 1, in a carui rotire in sensul acelor de ceasornic se realizeaza: - in prima pozitie statia este alimentata, se aprinde LED-ul 6; - pe urmatoarele pozitii se regleaza, crescator, volumul sonor; - comutatorul de canale (2) cu ajutorul caruia se selecteaza canalul de lucru dorit; LED-ul de deasupra se aprinde atunci cand statia este alimentata si comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia „CA”; cand comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia „CA” LED-ul se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu acest comutator de canale 2; - comutatorul de canale auxiliar (3), prin care se selecteaza cel de-al doilea canal supravegheat, functional numai cand comutatorul 4 se afla pe pozitia „CA”, iar LED-ul 7 de deasupra lui se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe frecventa canalului selectat cu ajutorul comutatorului 3; - comutatorul automat de canale (4) manevrat pe pozitia „CA” permite circuitului cautator de canale sa intre in functiune; - comutatorul squelch (5) pe pozitie „SQ” permite scoaterea circuitului squelch din functiune, in difuzor auzinduse un zgomot permanent, in lipsa receptionarii unui mesaj; - LED-ul (8) se aprinde cand radiotelefonul este in emisie. Pe spatele unitatii de comanda se afla o mufa de interconectare a acesteia cu unitatea de emisie-receptie, microfonul si difuzorul. Intrebuintare Pentru intrebuintarea radiotelefonului de 20 w tip R-8140 dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel: - se alimenteaza radiotelefonul prin apasarea clapei 1; becul din interiorul clapei se va aprinde; - se selecteaza canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 7; becul din interior se aprinde; - se regleaza volumul sonor cu ajutorul clapelor 2 si 3. Aceasta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (cand se apasa clapa 4 „SQ”). Dupa reglarea volumului sonor, se elibereaza clapa 4 „SQ” si trecerea astfel la modul normal de lucru fara zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor. Radiotelefonul este pregatit lucru, aflandu-se in regim de receptie. Daca vrem sa transmitem un mesaj se apasa butonul de emisie dispus pe corpul aparatului si se vorbeste in fata microfonului de la cca 10 cm, situatie in care se aprinde becul de la pozitia 6, cat timp se emite. Trecerea in emisie a radiotelefonului se poate face si prin apasarea clapei 6. La fel se aprinde becul din interiorul clapei. Trecerea radiotelefonului in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se face astfel: - se apasa clapa 5 „CA” (se aprinde becul din interior) si se stinge becul din dreptul comutatorului 7; - se selecteaza cele doua canale supravegheate cu comutatoarele 7 si 8. Cand se receptioneaza un mesaj pe cele doua canale becul respectiv se aprinde. Pentru a transmite un mesaj, eliberam clapa 5 „CA” si selectam cu comutatorul 7 canalul pe care am primit mesajul. Trecem statia in regim de emisie si transmitem mesajul dorit. Amintim ca nu se poate emite cand circuitul cautatorului automat de canale este in functiune (clapa 5 „CA” este apasata). In cazul intrebuintarii radiotelefonului de 20 w tip R-8142 (cu unitatea de comanda separata), dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel: - se alimenteaza radiotelefonul prin rotirea comutatorului 1 (LED-ul 6 se va aprinde); - este selectat canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 2; - se regleaza volumul sonor din comutatorul 1. Acesta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (comutatorul 5 este pe pozitia SQ). - se trece comutatorul 5 pe pozitie normala si astfel nu se mai aude zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor. In acest moment, radiotelefonul este pregatit pentru lucru, afirmandu-se in regim de receptie. Daca vrem sa transmitem un mesaj, luam microfonul, apasam butonul de emisie si vorbim in fata lui de la cca 10 cm. Trecerea radiotelefonului in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se face astfel: - se trece comutatorul 4 pe pozitia „CA” si LED-ul 6 se va stinge; - se selecteaza doua canale supravegheate cu comutatoarele 2 si 3. Cand se receptioneaza un mesaj pe unul dintre cele doua canale LED-ul de deasupra canalului respectiv se aprinde. Amintim ca nu se poate emiute cand emitatorul cautatorului de canale este in functiune (comutatorul 4 este in pozitia „CA”). d) radiotelefonul mobil RTM-4 MF – S (SD) de 10 w.

Radiotelefonul mobil RTM-4 MF – S (SD) de 10 w (fig. 90) este destinat echiparii autospecialelor de prevenire si stingere a incendiilor si are posibilitatea de lucru in sistem simplex sau semiduplex. Acest tip de radiotelefon prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - numarul maxim de canale 10 - moduri de lucru simplex sau semiduplex - independenta antenei 50 OHMI - alimentare 6; 12 si 24 V.c.c. - curent maxim absorbit de radiotelefon: - emisie 3,4 A/24 V.c.c. sau 1,7 A/24 V.c.c. - receptie 0,5 A/12 V.c.c. sau 0,3 A/24 V.cc. In completul radiotelefonului intra urmatoarele componente: - unitatea de emisie receptie; - unitatea de comanda; - microfonul; - antena; - placa de baza destinata fixarii unitatii emisie-receptie pe autospeciale; - cablurile de interconectare intre unitatea emisie-receptie, cablurile de alimentare, cutia de cu sigurante fuzibile si suportul microfonului. Fig. 90 Unitatea de emisie-receptie constituie statia propriu-zisa si contine emitatorul, receptorul, convectorul. Constructiv se prezinta sub forma unei cutii de metal ce este prevazuta cu o mufa pentru antena, mufa-fata in care se introduce mufa-mama a cablurilor de interconectare si alimentare. Locul de instalare se alege astfel incat sa nu deranjeze prin spatiul pe care-l ocupa si sa fie ferita de lovituri. Unitatea de comanda este cea la care se executa operatiunile ori de cate ori este necesara stabilirea unei legaturi radio. Este instalata pe bordul autospecialelor, astfel incat sa permita manevrarea comoda a comutatoarelor si potentiometrelor cu care este echipata. Dispunerea comutatoarelor si potentiometrelor pe panoul unitatii de comanda, precum si destinatia acestora este urmatoarea: - comutatorul de canale (1) ce permite alegerea canalului dorit; - potentiometrul de volum in trepte (2) prin care se stabileste nivelul auditiei optime in „difuzor”; - comutatorul basculat de pornire si oprire (3) in cele doua pozitii extreme permite alimentarea si, respectiv, intreruperea alimentarii radiotelefonului de la bateria autovehiculelor; - butonul de emisie-receptie (4) prin apasarea carora statia trece in regim de emisie; are functie identica cu butonul de emisie dispus pe microfonul radiotelefonului; - potentiometrul (5) permite introducerea sau scoaterea din functiune a releului de zgomot (circuit de squelch). Acesta functioneaza in pozitia in care zgomotul din difuzor dispare atunci cand nu se receptioneaza nici un mesaj. - mufa-mama pentru microfon (6) este dispusa pe partea laterala stanga, cand privim cutia din fata; - lampa de culoare verde (7) se aprinde in momentul conectarii alimentarii, deci in momentul cand comutatorul 3 este basculat pe una din partile laterale. Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel: - se cupleaza contactul general al masinii si se porneste motorul; - se actioneaza comutatorul 3 intr-una din pozitiile laterale (numai dupa pornirea motorului); - se aprinde lampa verde; moment in care radiotelefonul este alimentat si functioneaza in regim de receptie; - cu comutatorul de canale 1 se stabileste canalul dorit; - cu comutatorul 2 se regleaza nivelul auditiei; Pentru trecerea radiotelefonului in regim de emisie se detaseaza microfonul de pe suport, se apasa butonul lateral si se vorbeste; sau se apasa pe butonul 4 care introduce radiotelefonului in emisie si se vorbeste. Cand se executa lucrari de intretinere a bateriilor de acumulatori, instalatiile electrice ale radiotelefonalor se vor deconecta. e) radiotelefonul transportabil de 10 w tip CQP-612 Radiotelefonul trasportabil de 10 w tip CQP-612 (fig. 91) produs de firma daneza „STRONO” lucreaza in gama undelor ultrascurte, fiind echipat cu frecvente din reteaua simplex, proprie pompierilor. Prin modul in care a fost conceput poate fi utilizat ca statie mobila sau fixa. Caracteristici tehnice: - putere emitator (w) - impedanta antenei (OHMI) minim 10 50

- numar maxim de canale - tensiunea de alimentare (V.c.c) - modul de lucru Fig. 91 Descriere Din completul radiotelefonului fac parte:

12 30 simplex.

- statia propriu-zisa care contine emitatorul si receptorul; - unitatea de alimentare tip B4-602; - monofonul (microfon-difuzor) tip L.M. 601; - antena tip AN-611 H. Atat statia propriu-zisa cat si unitatea de alimentare sunt introduse in casete metalice. Prinderea unitatii de alimentare de corpul radiotelefonului se realizeaza cu ajutorul a doua cleme laterale. Conectarea unitatii de alimentare la statie se realizeaza, din punct de vedere electric, prin intermediul unui conector mama-tata cu 7 contacte. Monofonul, care contine capsula difuzor-microfon plus partea electrica aferenta si butonul de emisie-receptie, este dispus intr-o carcasa de plastic si se fixeaza, cu ajutorul unei cleme pe partea laterala a statiei. Destinatia comutatorului, a mufelor si a indicatoarelor dispuse pe panoul frontal este urmatoarea: - mufa-tata (1) destinata conectarii monofonului la radiotelefon prin introducerea mufei-mam a monofonului in mufa-tata care apoi se fixeaza prin insurubare in sensul acelor de ceasornic; - mufa-antena (2) prin intermediul careia antena se fixeaza la radiotelefon prin insurubare, in sensul acelor de ceasornic; - butonul destinat pornirii statiei (3) si reglajului volumului sonor; - comutatorul de canale (4) cu ajutorul caruia se alege canalul de lucru dorit; - comutatorul cu 3 pozitii (5) pentru: - scoaterea din functiune a difuzorului; - receptia cu circuitul squelch in functiune; - receptia fara circuit squelch in functiune; - instrumentul indicator (6) care prezinta starea de incarcare a bateriei de acumulatoare astfel: - baterie incarcata – indicatorul pozitionat in zona verde; - baterie descarcata – indicatorul pozitionat in zona rosie. Pe panoul frontal al radiotelefonului mai sunt dispuse: indicatorul optic (7), mufe (8) ce nu sunt utilizate. Monofonul este echipat cu 2 butoane din care se utilizeaza numai unul: butonul de emisie-receptie prin apasarea caruia statia trece in emisie. Intretinere Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se ataseaza unitatea de alimentare in radiotelefon cu ajutorul celor 2 clame laterale, avand grija ca mufa-tata dispusa la partea inferioara a acestuia sa intre corect in mufa-mama dispusa pe unitatea de alimentare, dupa care: - se introduce antena in mufa 2 si se pozitioneaza, astfel incat oricare ar fi pozitia statiei, antena sa fie mereu verticala; - se conecteaza monofonul la mufa 1 dispusa pe panoul radiotelefonului; - se fixeaza canalul 2 cu ajutorul comutatorului 4; - se alimenteaza radiotelefonul rotind butonul 3 in sensul acelor de ceasornic, astfel ca acul instrumentului indicator sa treaca in sectorul verde; - re regleaza nivelul sonor, moment in care radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie. Daca se doreste transmiterea unui mesaj se apasa butonul de pe monofon si se vorbeste in fata lui de la o distanta de aproximativ 20 cm. Unitatea de alimentare are incorporata pe langa bateria de acumulatori si incarcatorul bateriei, ce se conecteaza la retea prin intermediul cordonului cu stecher. Timpul de incarcare al bateriei este de 14 ore, iar daca acesta este mai mare bateria nu se degradeaza. f) radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240 Radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240 (fig. 92) este destinat in functie de frecventele cu care este echipat, stabilirii legaturilor radio in reteaua simplex si semiduplex. Radiotelefonul este astfel construit incat ofera legaturi sigure pe distante relativ mari datorita atat caracteristicilor tehnice (sensibilitatea receptorului si puterea de radiofrecventa de emisie – 10 w) cat si multiplelor accesorii cu care poate functiona ca statie portabila, mobila sau fixa. Poate fi echipat cu maximum 12 canale iar comenzile se realizeaza in totalitate pe panoul frontal pe care exista mufele si suportul pentru monofon si antena.

Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - puterea emitatorului (w) minimum 10 - impedanta antenei (OHMI) 50 - numar maxim de canale 12 - mod de lucru simplex sau semiduplex - tensiunea de alimentare 12; 6 V ± 15% - consuma maxima la 12; 6 V.c.c. in emisie max. 4 A in receptie (asteptare) 500 mA. Completul statiei cuprinde urmatoarele componente: - unitatea emisie-receptie R-8240; - antena R-8442; - monofon R-8475; - monofon R-8475; - accesorii pentru alimentare: - casete cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de 4 Ah R-8507; - caseta cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de Ah R=8508 sau Ah R-8508 A; - caseta cu baterii cadmiu-nichel si incarcator pentru baterii incorporat, R-8504 (pentru functionarea cu statie fixa sau transportabila); - sursa de alimentare de la reteaua de 220 V.c.c./50 Hz R-8505 (in caz ca functioneaza ca statie fixa); - cordon cu mufa de 50 contacte (mama) care asigura alimentarea unitatii de emisie receptie R-8240 de la bateria de 12 V.c.c. a autovehiculelor. Fig. 92 Descriere Radiotelefonul (emitator, receptor, sistem de comanda si sisten de alimentare) are asamblat intr-o caseta metalica din aluminiu cu capacele din fata si spate detasabile, ceea ce permite accesul la partea electrica interna. Are prevazut un maner de transport fixat lateral prin doua butoane cu filet. Pozitionarea comutatoarelor si a mufelor, precum si modul lor de utilizate sunt urmatoarele: - comutator rotativ (1) cu 6 pozitii care asigura: - pozitia 1 oprirea statiei; - pozitia 2 controlul bateriei, pozitie in care LED-ul din dreptul comutatorului se aprinde daca bateria are tensiune mai mare de 10 V; - pozitiile 3, 4, 5 si 6: reglajul in trepte al nivelului auditiei in microfon; - comutator cu 12 pozitii (2) care asigura selectarea canalului de lucru dorit; - comutator cu 12 pozitii (3) ce fixeaza cel de-al doilea canal pe care dorim sa-l supraveghem prin intermediul cautatorului automat de canale. Pe canalul stabilit cu acest comutator se poate receptiona (cand se lucreaza cu cautatorul automat) dar nu si emite; - comutator basculant (4) cu 3 pozitii; - mijloc-radiotelefonul este pe receptie cu circuitul SQ in functiune, iar in mufa nu se aude nimic (zgomotul este suprimat); - basculat pe pozitie fara retinere „S2” este pe receptie cu circuitul SQ scos din functiune. In microfon se aude, in regim de asteptare (fara receptionarea unui mesaj), un zgomot permanent in functie de reglajul volumului cu comutatorul C1; - basculat in pozitia „CA” – este pus in functiune cautatorul automat si sunt supravegheate simultan canalele fixate cu comutatoarele C2 si C3. Pe aceasta pozitie radiotelefonul doar receptioneaza, nu poate si emite. Circuitul SQ in functiune, pe asteptare, neauzindu-se nimic in monofon; - mufa (mama) pentru conectarea la antena (MI); - mufa (cu 7 contacte) pentru conectarea monofonului (M2); - suportul monofonului (S1); - indicatoare optice LED-uri (I1, 2, 3). Manerul mecanic cu care este prevazuta statia asigura transportul si functionarea in repaus, intr-o pozitie inclinata convenabila pentru operator. Sistemul radiotelefon-unitate de alimentare (casete fixate in partea inferioara prin cele doua crabiniere laterale) formeaza un sistem etans la ploaie. Monofonul contine in caseta de plastic difuzorul (care functioneaza si ca microfon), un amplificator de audiofrecventa si un sistem de actionare cu clapa pentru trecerea in emisie a radiotelefonului. Pe capacul din spate, monofonul are o clama de fixare pe radiotelefon. Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel: - se cupleaza monofonul prin apasarea si rotirea mufei in sensul acelor ceasornicului pana la blocare; - se introduce antena in mufa corespunzatoare si se infileteaza dispozitiviul de fixare al acesteia;

- se cupleaza unitatea de alimentare (caseta cu baterii, bateria auto sau alimentata de la reteaua de 220 V.c.c./50 Hz); - comutatorul Cl este rotit pe prima pozitie. In caz ca bateria este complet incarcata (are peste 10 V) LED-ul corespunzator comutatorului Cl se aprinde. In aceasta situatie radiotelefonul nu emite si nu receptioneaza. Daca LED-ul nu se aprinde, bateria trebuie incarcata sau schimbata; - se roteste comutatorul (1) in sensul acelor de ceasornic regland volumul sonor al semnalului din monofon. LEDul corespunzator comutatorului (2) se va aprinde indicand ca pe canalul fixat se poate lucra. Reglajul se face ori in timpul receptiei unui semnal de la un corespondent ori trecand (C4) pe pozitia „SQ” si regland volumul in functie de zgomotul permanent al radiotelefonului, caracteristic scoaterii din functiune a circuitului SQ. Dupa reglarea comutatorului (C4) revine singur in pozitia de mijloc, zgomotul dispare si statia este pregatita pentru receptie. Cand vrem sa transmitem un mesaj se apasa clapa monofonului, radiotelefonul intra in emisie si vorbin in fata acestia de la aproximativ 10 cm mesajul este transmis in eter. Pentru lucrul cu cautatorul automat pe canale: - se trece comutatorul C4 pe pozitia cu mentiunea CA-cautator automat, toate LED-urile fiind stinse; - din comutatoarele (C2) si (C3) se stabilesc doua canale pe care dorim sa le supraveghem simultan. Daca pe unul din cele doua canele un corespondent transmite un mesaj (emite), LED-ul corespunzator canalului se aprinde pe toata durata transmiterii mesajului, stingandu-se o data cu incetarea lui. Observand care LED s-a aprins, se trece comutatorul (C2) pe canalul respectiv (daca nu s-a transmis chiar pe canalul fixat cu comutatorul respectiv). Se trece comutatorul basculant (A) pe pozitia de mijloc si LED-ul corespunzator comutatorului (2) se aprinde. In aceasta situatie, radiotelefonul, prin apasarea clapei monofonului, intra in emisie si se poate comunica cu corespondentul care a facut apel. Daca pe timpul functionarii comutatorul (4) este in pozitia „CA”, radiotelefonul nu emite. Pentru a fi posibila emisia, comutatorul (C4) nu trebuie sa fie pe pozitia „CA”. In cazul instalarii radiotelefonului ca statie fixa functioneaza cu caseta de acumulatori, cu incarcator incorporat R8504 sau cu sursa de alimentare R-8505 ambele fiind in permanenta conectate la reteaua de 220 V.c.c./50 Hz. La mufa de antena se cupleaza o antena de radiotelefon fix pentru a castiga inaltime si, implicit, pentru a mari distanta de legatura. Efectuand operatiile de mai sus se pot asigura cu RTT legaturi de calitate si pe distante apreciabil sporite. Pentru a lucra cu radiotelefonul mobil acesta se fixeaza la bordul masinii, utilizand cele doua suruburi laterale, destinate prinderii manerului, ca sistem de prindere pe autovehicul. Prin intermediul mufei din partea inferioara a radiotelefonului se cupleaza bateria masinii. In acest scop se va utiliza setul de cabluri livrate, terminate cu o mufa de interconectare la radiotelefon si cu papuci (sau alte dispozitive pentru prinderea la bornele bateriei de acumulatori a masinii), conectarea la bateria autovehiculului fiind facuta obligatoriu prin intermediul cutiei cu sigurante fuzibile. La mufa de antena se cupleaza o antena fixata pe autovehicul. g) radiotelefonul portabil RTP-4 MF –S-0,5 w Radiotelefonul portabil de 0,5 w este un aparat de emisie-receptie tranzistorizat, cu posibilitati de lucru pe maximum 6 frecvente (canale). Este destinat comuncatiilor radio bilaterale si functioneaza numai in sistem simplex. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - numar maxim de canale - impedanta antenei (ohmi) - tensiune de alimentare (v.c.c.) - consum receptie cu circuitul SQ in functiune (mA) emisie (mA) 6 50 10 – 12 25 300

Completul radiotelefonului de 0,5 w este compus din: - unitatea de emisie-receptie (radiotelefonul propriu-zis); - antena, poate fi de tipul banda, confectionata din lame de otel spiralate, acoperita cu un manson protector din material plastic. La baza acestei antene exista o banda din material plastic de culoare verde ce caracterizeaza frecventele alocate retelei simplex a pompierilor militari; - caseta PVC cu 10 elemente acumulatori nichel-cadmiu cu o tensiune de 12 V.c.c. pe baterie; - husa de protectie, echipata cu curele de prindere si de purtare; - unitate de comanda prin laringofon. Semnificatia comutatoarelor, potentiometrelor si mufelor dispuse pe panoul radiotelefonului de 0,5 w este urmatoarea (fig. 93): - mufa antena (1) permite conectarea la radiotelefon printr-o apasare usoara si o rotire in sensul acelor de ceasornic a antenei; - comutatorul de canale (2) cu ajutorul caruia se alege unul din cele trei canale de lucru; - comutatorul de volum sonor (3) prin care se realizeaza auditia corespunzatoare la difuzor sau in casca unitatii de comanda prin laringofon; - comutatorul pornit-oprit (4) cu 3 pozitii: - oprit, pozitie marcata pe panou 0;

- pornit, pozitie in care radiotelefonul este aliementat insa circuitul SQ nu este in functiune si, ca urmare, in difuzor se aude zgomot permanent; - pornit, cu circuitul SQ in functiune, semnul desenat pe panou fiind „I”. In acesta pozitie radiotelefonul este alimentat, pe receptie, iar zgomotul permanent in difuzor inceteaza. - buton emisie (5), prin apasarea caruia radiotelefonul trece in regim de emisie; - mufa pentru cuplarea unitatii de comanda prin laringofon (6). Fig. 93 Intrebuintare Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se executa urmatoarele operatii: - se cupleaza antena la aparat si se blocheaza cu ajutorul surubului dispus pe mufa antenei; - se introduce caseta cu acumulatori in aparat si se strange pana la blocare surubul marcat, situat pe capacul din spate al radiotelefonului; - se roteste comutatorul de canale (2) pe pozitia corespunzatoare canalului pe care se va lucra; - se roteste comutatorul (4) pe pozitia II; radiotelefonul fiind alimentat in difuzor se va auzi un zgomot permanent; - cu ajutorul comutorului de volum (3) se stabileste nivelul convenabil de auditie; - se roteste comutatorul (4) pe pozitia III si, ca urmare, zgomotul dispare, nemaideranjand in lipsa receptionarii sau transmiterii mesajelor. Daca zgomotul nu dispare inseamna ca bateria este descarcata si trebuie schimbata. Efectuand aceste manevre radiotelefonul este adus in regim de receptie, avand posibilitatea de a se auzi mesaje transmise de alti corespondenti care lucreaza la acelasi canal. Daca se doreste transmiterea unui mesaj, se apasa butonul de emisie (5) si se vorbeste, aducand radiotelefonul la i distanta de aproximativ 10 cm de gura. Mentinerea indelungata a radiotelefonului in emisie solicita tranzistorul final de emisie si duce la descarcarea rapida a bateriilor. In acest regim statia consuma de cel putin 10 ori mai mult decat in regim de receptie si, ca urmare, nu este permisa mentinerea aparatului in emisie mai mult de 10 min. In cazul ca se emite, totusi, pe o perioada atat de mare, este obligatoriu ca apoi radiotelefonul sa ramana pe receptie minimum 10 minute. In cazul in care bateriile de acumulatori sunt bine incarcate radiotelefonul trebuie sa functioneze la parametri prescrisi de producator aproximativ 4 ore la un regim mediu de functionare, de 80% receptie + 20% emisie. Daca se dorecte utilizarea radiotelefonului prin intermediul unitatii de comanda prin laringofon, se conecteaza aceasta din urma la mufa 6 a statiei, efectuandu-se manevrele specifice. Daca nu mai este necesara mentinerea radiotelefonului in functiune, la terminarea lucrului el se va opri prin trecerea comutatorului (4) pe pozitia I, evitandu-se consumul inutil de baterii. Atunci cand impune stabilirea legaturii radio din incaperi se va evita, in limita posibilitatilor, vecinatatea structurilor metalice sau lucrul in camere de beton armat situatie in care radiotelefonul va fi dispus cat mai aproape de ferestre. Se va avea in vedere evitarea lucrului fara antena sau scurtcircuitarea accidentata a acesteia de ordinul a 10 secunde. Pe toata perioada lucrului cu radiotelefonul, antena va fi tinuta in pozitie verticala. Unitatea de comanda prin laringofon Unitatea de comanda prin laringofon (fig. 94) serveste la asigurarea traficului pentru cazurile cand persoanele care intervin in actiunile de stingere poarta casca de protectie, masca impotriva gazelor sau au ambele maini ocupate. Unitatea de comanda functioneaza numai impreuna cu radiotelefonul portabil de 0,5 w si face parte din completul numit „radiotelefon portabil cu laringofon” compus din: - radiotelefon portabil de 0,5 w; - antena; - caseta cu acumulatori care alimenteaza atat radiotelefonul cat si unitatea de comanda prin laringofon; - unitatea de comanda prin laringofon. Caracteristicile tehnice ale unitatii de comanda sunt urmatoarele: - tensiunea de alimentare (v.c.c.) 10 – 14,4 - greutatea (kg) 0,5 Fig. 94 Descriere Unitatea de comanda prin laringofon se compune din: - casca introdusa intr-un manson de cauciuc care prin sistemul de prindere cu o curea elastica, permite fixarea la una din urechi; - laringofonul, cu cele doua capsule microfonice introduse in doua mansoane din cauciuc se prinde la gat printr-un dispozitiv elastic asemanator celui de la casca;

- unitatea de comanda propriu-zisa care e reprezentata prin cutia metalica cu comutatorul basculant pentru modul de lucru (10) instalat pe ea si la care sunt conectate casca si laringofonul; - cablurile de legatura intre subansamble. Unitatea de comanda poate lucra atat in sistem manual cat si in cel automat. In prima varianta intrarea in emisie este comandata de vocea operatorului avand in vedere mentinerea in pozitia „fara retinere” a comutatorului basculant de pe cutia metalica a unitatii. Cand se ia mana de pe el, comutatorul devine in pozitia „mijloc” si nu se mai poate emite, radiotelefonul lucrand numai in regim de receptie. In cea de-a doua varianta comutatorul este basculat in pozitia „cu retinere”. Din acest moment, mainile operatorului sunt libere iar cans de vorbeste radiotelefonul trece automat in regim de emisie, transmitandu-se mesajul dorit. Cand operatorul a terminat mesajul, deci nu mai vorbeste dupa o durata de 1 – 2 secunde (timp in care statia este inca in emisie) radiotelefonul trece automat in regim de receptie. Unitatea casca-laringofon este astfel reglata incat, la receptionarea oricarui mesaj, de la oricare corespondent, emisia sa fie automat blocata. Daca un alt corespondent a inceput transmiterea unui mesaj, incercarile de intrare in retea sunt inutile indiferent de modurile de lucru in care se opereaza, deoarece dispozitivul de blocare incorporat in cutia metalica a unitatii de comanda, nu permite trecerea in emisie a radiotelefonului propriu-zis. Pentru lucrul cu unitatea de comanda se procedeaza astfel: - se introduce mufa unitatii in mufa special pregatita (6) a radiotelefonului si se blocheaza printr-o usoara apasare si rotire in sensul acelor de ceasornic; - se alimenteaza radiotelefonul, trecand comutatorul de pornire (4) in pozitia 1 (circuitul SQ nu functioneaza), in difuzor auzindu-se un zgomot permanent, moment in care se realizeaza si alimentarea unitatii casca-laringofon; - cu ajutorul comutatorului de canale (2) se fixeaza canalul de lucru; - comutatorul de volum (3) se trece de pe pozitia „difuzor” (indicatorul comutatorului fiind in sus), pe pozitia casca (indicatorul comutatorului fiind indreptat in jos); - se trece comutatorul de alimentare (4) pe pozitia 2, introducandu-se circuitul SQ si, ca urmare, va dispare zgomotul permanent din casca; - daca frecventa cu care se transmit mesajele e mica si daca servantul are o mana libera, se poate utiliza modul de lucru manual; - daca frecventa mesajelor e mare sau daca servantul are mainile ocupate, se trece comutatorul (10) pe pozitia „cu retinere” si comanda emisiei se va face numai prin voce, in sistem automat. In regimul „automat” orice zgomote mai puternice (gafaieli, tipete etc.) scoase involuntar trec statia in regim de emisie, sunete auzite de ceilalti corespondenti, iar statiile care sunt echipate cu garnitura casca-laringofon nu mai pot emite pana la incetarea emisiei primei statii. Totodata, mesajele inutile transmise de alti corespondenti se suprapun cu sunetele intamplatoare scoase inconstient sau din neatentie, rezultand un amestec neintengibil. Deci un radiotelefon echipat cu o anumita casca-laringofon neutilizabila corect poate produce efecte nedorite ce duc, in unele cazuri, la imposibilitatea de a transmite ordine prin sistemul radio, anihilare involuntara a retelei organizata, fapt ce poate avea urmari nedorite.

Incarcatoare pentru bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor Pentru incarcarea bateriilor de acumulatori ale radiotelefoanelor se folosesc urmatoarele tipuri de incarcatoare: - IART 1 si IART 2 – destinate incarcarii bateriilor (casetelor de acumulatori pentru radiotelefoanele portabile de -,5 w tip IEMI); Fig. 95 - incarcatorul tip R-8506 destinat incarcarii bateriilor cu acumulatori fara incarcator incorporat. a) Incarcatorul IART-1 Acesta permite incarcarea simultana a 4 baterii. Constructiv, panoul cu butoane si locasuri pentru baterii se prezinta ca in fig. 95, la care deosebim: - comutatorul pornit-oprit (1) prin care se realizeaza conectarea aparatului la retea; - indicatorul optic (2), de conectare a aparatului de la reteaua electrica; - comutatoarele glisante (3) cu ajutorul carora se stabileste timpul de incarcare; - pozitia dreapta – timp de incarcare 14 ore; - pozitia stanga – timp de incarcare 7 ore; - becuri cu dublu rol (4; 5): ce indica optic ca incarcarea este in curs de desfasurare cand becurile sunt aprinse, precum si limitatea curentului de incarcare; - locasuri de introducere a bateriilor (casetelor) cu acumulatori (6; 7); - dispozitivele elastice de blocare a casetelor in incarcator si a caror deblocare se realizeaza printr-o simpla apasare cu degetul. In spatele incarcatorul se deosebesc (fig. 95 a): - selectorul tensiunior de alimentare de la retea; pentru 110 V si pentru 220 V (1); - sigurante de: 1 A la 110 V sau 0,5 A la 220 V destinate protejarii aparatului (2); - 4 sigurante de 0,1 A, cate una pentru fiecare circuit de incarcare a casetelor cu acumulatori (3);

Pentru utilizarea incarcatorului se procedeaza astfel: Fig. 95 a. - se introduc casetele in locasuri si se apasa pana cand sunt blocate de catre lamele din otel; - se conecteaza aparatul din comutatorul (1); - in functie de timpul de incarcare ales de comutatoarele glisante „14 ore”, „7 ore”, se vor aprinde urmatoarele becuri: - la timpul de incarcare 14 ore, becurile (5) din dreapta; - la timpul de incarcare 7 ore, becurile din stanga si cele din dreapta (4 si 5). Dupa epuizarea timpului de incarcare, casetele se scot obligatoriu din locasurile lor, in caz contrar se vor descarca. b) Incarcatorul IART-2 Acesta are o schema electrica mai simpla decat IART-1 si permite incarcarea simultana a 4 baterii de acumulatori cu timpul de incarcare de 12 ore. Panoul cu butoane, indicatoare optice si locasuri pentru baterii arata ca in fig. 96 la care se deosebesc: - comutatorul pornit-oprit (1) prin care aparatul este cuplat sau decuplat de la retea; - becuri (2) de 24 V/50 mA ce indica faptul ca bateriile se incarca; - locasuri pentru introducerea bateriilor, prevazute cu resorturi interioare care prin apasare blocheaza sau deblocheaza casete. Fig. 96 Intrebuintare Pentru utilizarea incarcatorului se introduc casetele in locasuri, se conecteaza la retea prin comutatoare pornitoprit, moment cand se aprind becurile indicatoare ale incarcarii. Se mentine specificatia de scoatere a casetelor. c) Incarcatorul R-8506 Acesta este utilizat pentru incarcarea casetelor cu baterii de acumulatoare R-8507 (4 Ah) si R-8505 (8 Ah), alimentarea sa realizandu-se de la reteaua de 220 V.c.c./50 Hz. Descriere Incarcatorul este montat intr-o caseta de aluminiu, peretii laterali fiind construiti din 2 radiatori pe care sunt dispusi, spre exterior, cate un tranzistor de putere 2 N 3055. Panoul frontal al incarcatorului se prezinta ca in fig. 97 pe acesta deosebindu-se: Fig. 97 - comutatorul pornit-oprit (1); - indicator optic cu LED (2) ce arata conectarea aparatului la retea; - mufe (3) la care, prin cablul de interconectare, se cupleaza casetele cu acumulatori in vederea incarcarii; - indicatoare optice (4) cu LED-uri ce arata ca la mufele in dreptul carora se aprind becurile, sunt conectate baterii care se incarca. La panoul din spate al aparatului se disting (fig. 97 a): - mufa pentru cuplarea la retea 220 V.c.a./50 Hz prin intermediul unui cordon (1); - siguranta fuzibila 0,3 A care protejeaza aparatul pe timpul alimentarii de la retea (2). Fig. 97 a Legatura electrica intre incarcator si casete se realizeaza prin intermediul a doua cabluri terminate intr-un capat cu mufe de conectare la incarcator, iar in partea opusa cu mufe de conectare la caseta cu acumulatori. Intrebuintare Pentru utilizarea incarcatorului se introduce cordonul de alimentare in mufa prevazuta pe panoul din spate al aparatului, iar stecherul din celalalt capat in priza retelei de 220 V.c.a.; mufele trapezoidale (cu 50 contacte) se introduc in mufele casetelor. Conectarea gresita este exclusa datorita formei mufelor.

Baterii de acumulatori Impreuna cu alimentatoarele (stabilizate sua nu) cu care este echipata aparatura de transmisiuni, bateriile de acumulatori cu plumb sau cadmiu-nichel constituie a doua sursa de alimentare care asigura functionarea aparaturii respective. Bateriile de acumulatoare alcaline, cu cadmiu-nichel sunt destinate alimentarii radiotelefoanelor portabile si transportabile. Aceste surse de alimentare sunt de tip capsulat. Pentru evacuarea gazelor aparute in cazul incarcarilor sau descarcarilor cu curenti mari, acumulatorii sunt prevazuti cu supape de supraveghere si se incarca numai cu incarcatoarele special construite. Bateriile de acumulatoare stationare cu plumb sunt destinate alimentarii dispeceratelor din dotarea pompierilor militari. Amplificatori cu dispozitiv de alarmare tip ADA – 02 Amplificatorul cu dispozitiv de alarmare tip ADA-02 (fig. 98) este destinat alarmarilor si comunicarilor pe caile de transport rutier sau la locurile de desfasurare a actiunilor de interventie. Aparatul este conceput pentru montarea pe autovehicule, alimentarea facandu-se cu o tensiune de 12 V.c.c. de la bateria masinii, in montaj cu polul negativ la sasiu. Fig. 98 Din completul dispozitivului fac parte: - amplificatorul propriu-zis; - microfonul (de radiotelefon mobil); - difuzorul cu dispozitivul de prindere; - cabluri de interconectare si alimentare. Descriere ADA-02 se prezinta sub forma unei cutii paralelipipedice cu rama de plastic si capace metalice in care sunt fixate placile cu circuitele electronice (amplificator, generatoare de semnale si etaj de putere) si comutatoarele prin care se fixeaza regimul de lucru. Aparatul asigura urmatoarele functiuni: - amplificator al semnalului vocal sosit de la microfon sau de la o sursa externa de program (magnetofon etc.). Volumul semanlului audio in difuzor este reglabil printr-un potentiometru dispus lateral (8); - generator si amplificator a trei tipuri de semnale: sirena cu vobulare manuala (–), sirena cu vobulare automata (V V \ si semnal bitonal _|---|_|---|_). De asemenea, prin apasarea unei clape, volumul sonor se reduce la jumatate. Intrebuintare Pentru utilizarea acestui aparat se procedeaza astfel: - comutatorul pornit-oprit (1) se basculeaza in pozitia 0 si se alimenteaza ADA-02; - se vorbeste in fata microfonului conectat prin mufa (7), regland convenabil volumul potentiometrului (5) pentru comunicarea mesajelor; - cand este necesara avertizarea sau folosirea alarmei cu semnalul tip sirena se apasa pe una din clapele 2, 3 sau 4, prin eliberarea carora semnalul inceteaza. Suportul sigurantei de 6 A (6) este dispus pe partea laterala dreapta. Megafonul de 4 W Megafonul de 4 w (fig. 99) este un sistem electroacustic portabil destinat amplificarii vocii. Fig. 99 Descriere Comutatoarele si potentiometrele cu care este echipat megafonul au urmatoarea destinatie: - tragaciul (1) care, prin apasare, actioneaza microintrerupatorul si alimenteaza aparatului; - comutatorul cu trei pozitii (2); - sirena-automat, pozitie in care sirena intra automat in functiune, fara a fi necesara apasarea tragaciului; - sirena-oprit, pozitie in care megafonul functioneaza ca amplificator al vocii umane;

- sirena-manual, cand sirena intra in functiune numai la apasarea tragaciului; - potentiometru (3) prin care se regleaza nivelul sonor; - capacul detasabil (4) care permite accesul la compartimentul bateriilor; - microfonul (5). Intrebuintare Pentru punerea aparatului in functiune se procedeaza astfel: - se fixeaza cele 8 baterii in cele doua suporturi avand grija sa se respecte polaritatile indicate si se monteaza suporturile in aparat; - se alege prin comutatorul 2, regimul de lucru dorit, dupa cum urmeaza: - functionarea fara sirena, situatie in care se trece comutatorul (2) in pozitia II, se aduce microfonul in dreptul gurii, se apasa tragaciul (1) si se vorbeste. Din potentiometrul 3 se regleaza volumul sonor sub limita intrarii in microfon (aparatul nu trebuie sa „fluiere”). - sirena-automat, cand se trece comutatorul (2) pe pozitia I, megafonul urmand a emite un semnal sonor a carui frecventa este variata cu o perioada de 4 secunde; - sirena-manual cand comutatorul este pe pozitia III si, prin apasarea tragaciului, megafonul va functiona ca sirena. Daca aparatul nu se utilizeaza, nu se va apasa tragaciul, deoarece bateriile se consuma intil. In caz de neutilizare indelungata sau depozitare, bateriile vor fi scoase pentru a preveni scurgerea electrolitului din ele si deterioarea aparatului. Dispeceratul Este destinat concentrarii tuturor legaturilor radio si fir, precum si a altor mijloace de anuntare-alarmare folosite in serviciu. Este construit in doua variante: de 40 linii si respectiv 80 linii. Descriere Dispeceratul este conceput sub forma a 4 blocuri, astfel: - pupitrul, care include toata partea de comenzi (butoane, comutatoare, lampi de semnalizare, unitatile de comanda ale radiotelefoanelor, inregistrarea magnetica, microfoanele) si la care are acces numai personalul din serviciul operativ; - cadrele cu relee, ce constituie echipamentul propriu-zis si include releele, amplificatoarele, mixerii, convertoarele etc. Tot in cadre (echipament) sunt instalate si unitatile de emisie-receptie ale statiilor radio; - partea de electroalimentare care este compusa din redresori de 24 V/10 A pentru varianta de 40 linii si de 24 V/25 A pentru varianta de 80 linii si bateria stationara de acumulatori compusa din 12 blocuri din sticla, cu elemente de plumb si electrolit in interior; - repartitorul in care sunt concentrate (legate, conectare) toate firele dinspre exterior si cele dinspre echipamentul propriu. Exploatarea dispeceratului si repararea lui de catre personal tehnic de transmisiuni. Centrala telefonica automata de institutie P. 40 Centrala automata de institutie „PENTOMAT 40” linii tip „CROSSBAR”, asigura comutatia prin intermediul elementelor de selectie inzestrate cu contacte prin presiune, eliminandu-se cele rotative si, ca urmare, zgomotul si uzura pieselor in miscare sunt inlaturate, iar viteza de selectie este marita. Aceste avantaje fac ca functionarea centralei sa fie sigura iar activitatea de intretinere a acesteia sa fie redusa. Pupitrul operator este de conceptie moderna permitand o exploatare simpla. Cheile (butoanele) din pupitru se actioneaza prin rotire si prin apasare, sunt de culori diferite si dispuse in ordine logica, eliminand toate manevrele inutile, formand un ansamblu compact si armonios. Claviatura de apel (1; 2...9; 0) este prevazuta pentru transferul apelurilor abonatilor din oras catre abonatii de interior. Discul de apel de pe pupitru este utilizat normal pentru a stabili apeluri de iesire la oras sau a forma la discun interior prin intermediul cheii A.1. El poate fi folosit pentru transferul apelurilor de intrare de la oras catre abonatii de interior in cazul defectarii claviaturii (setul de chei 1; 2...9; 0), folosind cheia „CB”. Centrala prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - capacitate 40 linii (40 abonati locali) - trunchiuri (sau circuite) cu orasul 5 - rezistenta liniei in care este inclusa si rezistenta aparatului telefonic (ohmi) 1.000 - abonatii din interior au alocate numere de la 10 – 49; - pentru a chema telefonistul (operatorul) se formeaza la aparatul telefonic de abonat cifra „9” sau „11”; - pentru a iesi la oras se formeaza cifra „0” etc.;

- tensiunea de alimentare = 220 V.c.a./50 Hz. Dispunerea si destinartia cheilor (butoanelor), indicatoarelor optice si a discului telefonic pe pupitrul centralei sunt prezentate in fig. 100. - cheile A1 – A5 Aceste chei (butoane) de culoare rosie in care se gasesc lampile CL.1 – CL.5 permit, prin apasarea lor, operatorului intrarea sau iesirea la trunchiuri (circuitele cu orasul). Lampile respective semnalizeaza sosirea-iesirea apelurilor de oras. Semnalizarea optica se concretizeaza prin filarea lampilor din aceste butoane si cea acustica prin intrarea in functiune a buzerului incorporat in pupitrul operator. LEGENDA: R – rosu Y – galben W – alb G – verde BL – bleu Fig. 100 - grupul de butoane SL.1 – SL.5 In butoanele respective, de culoare alba, sunt instalate lampi pentru supervizarea liniilor cu orasul (trunchiurilor). Ele indica urmatoarele: - daca abonatul de interior solicitat de un abonat din oras este liber, fileaza lent; - daca abonatul de interior este ocupat, fileaza rapid. Dupa ce abonatul din interior solicitat a intrat in legatura cu abonatul (solicitant din oras) lampa „SL” respectiva ramane aprinsa continuu. La terminarea convorbirii cu abonatul din oras lampa SL se stinge. - grupul de butoane NK; BZ; CK; TR si OR NK – separa cele doua tipuri de servicii de noapte (la noi nu se foloseste); BZ (cheie; buton) – care, rotit in sensul acelor ceasornicului, intrerupe buzerul (ce este incorporat pupitrului); CK – buton de concentrare utilizat in cazul a doua posturi de operator (la noi nu se foloseste); TR – buton pentru ridicarea unei restrictii temporare a serviciului cu orasul (la noi nu se foloseste); OR – rezervarea liniilor de oras pentru operator (la noi nu se foloseste). - grupul de chei (butoane) NL/N; CB; DL; FBL si PGL NL/N – pentru initierea serviciului de noapte, operatorul actioneaza cheia. N. Lampa NL lumineaza continuu, inducand ca pozitia este in serviciul de noapte (la noi nu se foloseste); CB – cheie de transfer (la solicitarea de catre un abonat din oras a unui abonat din interior si daca setul de chei = 1; 2; ... 9; 0 – este defect, prin apasarea cheii „CB” se poate forma numarul de interior solicitat la disc); DL – lampa de larma (rosie) indicand ca bateria este descarcata (sub 44 V.c.c.); FBL – lampa de alarma (rosie), indicand ca un fuzibil s-a ars; PGL – lampa de alarma (rosie), indicand o bucata locala permanenta (telefon deschis). - grupul de chei (butoane) TC; PCL/PC; MTL/MT; TRL/VT si CCL/CC TC – cheie de separare a legaturii de oras fata de legatura cu un interior. Convorbirea intre operator si abonatul din oras, precum si cea dintre operator si abonatul local nu pot fi ascultate de cealalata parte; PCL/PC = cheie pentru apel prin cod; PCL = lampa (verde) pentru apelul prin cod (la noi nu se foloseste). Echipamentul nu este echipat cu apel prin cod. Cheile MTL/MT si TRL/VT (la noi nu se folosesc); CCL/CC – CCl lampa (verde) pentru conexiuni in lant; CC cheie pentru actionarea si eliberarea conexiunii in lant pe timpul unui apel intrand (cand un abonat din oras doreste sa vorbeasca pe rand cu mai multi abonati din interior, operatorul va actiona inainte de a da prima legatura cheia CC; se va aprinde lampa CCL iar dupa ce abonatul din interior va inchide telefonul, apelul de la acelasi trunchi va reveni si operatorul poate da a doua legtura, fara ca abonatul din oras sa mai formeze din nou numarul. Inainte de a da ultima legatura operatorul va actiona cheia CC si lampa CCL se va stinge; dupa aceasta ultima convorbire, realizarea legaturilor se va face in mod normal). - grupul de chei (butoane R; CSL/LI; CSL; H; CL 1/A si CL 2/A 2) R – cheia de eliberare a circuitului comun de operator cu parcajul automat al apelului de oras pe linia locala in conditii de apel sau de ocupare (cheia de eliberare);

CSL/LI – operatorul apasand cheia LI intra peste doi abonati aflati in convorbire (pentru a anunta pe cel din interior ca este cautat). In timpul intrarii operatorului peste ocupat, un ton de avertizare este auzit de partile aflate in convorbire – aceasta pentru a fi informati ca o a treia persoana ii asculta; CSL – este lampa de supraveghere comuna, aprinderea ei indicand formarea unui numar gresit la interior. Anularea numarului gresit se obtine prin actionarea cheii „RS”; H – cheie de mentinere a liniei de oras si a circuitului de linie al operatorului (parcare). Daca operatorul vorbeste cu un abonat din oras si mai primeste inca un apel din oras sau din interior apasa cheia H gardandu-l pe primul abonat – dupa care va deservi noul ape; dupa aceasta poate intra in legatura cu abonatul pus in asteptare prin apasarea cheii A la trunchiul gardat; CL 1/A 1 – A 1 – cheia de raspuns a operatorului la un apel din interior, iar CL 1 este lampa de semnalizare a acestui apel. Prin apasarea acestei chei, operatorul poate intra in legatura cu un abonat de interior care face apel sau poate capata ton de interior pentru a forma un numar de interior la disc. Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin actionarea cheii „R”; CL 2/A 2 are aceeasi functie cu CL 1/A 1 (la noi nu se foloseste) - grupul de chei (butoane) 1; 2; . . . 9; 0 Este claviatura de selectie (cu aceste chei se formeaza numerele de interior la solicitarea abonatilor din oras fara a mai luat ton de interior prin cheia A 1); - grupul de chei (butoane): RS; IDL/ID; ADL; AD; IL/IS si CA RS – cheie de anulare a selectiei in cazul formarii unui numar de interior gresit folosind claviatura (este cheia de anularea numarului de interior format la claviatura, daca s-a gresit sau nu raspunde ori este ocupat); Cheile ILD/ID; ADL/AD; IL/IS si CA nu se folosesc la noi Intretinere Daca un abonat din interior doreste sa stabileasca legatura cu operatorul ridica microreceptorul, asteapta sa-i vina ton dupa care formeaza la disc cifra „9” sau „11”. Lampa CL 1 clipeste si buzerul suna. Operatorul apasa cheia (butonul rosu) A 1, buzerul se opreste, iar lampa CL 1 va lumina continuu indicand astfel ca operatorul este conectat cu abonatul local chemator. Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin apasarea cheii „R”. Fiind centrala automata, abonatii locali pot vorbi intre ei prin formarea la disc a numarului dorit, dupa primirea tonului de interior (in pupitru nu se semnalizeaza nimic). Daca centrala ar fi prevazuta si cu superviziune ar sti ca cei doi abonati sunt ocupati. Daca un abonat local doreste sa vorbeasca in oras, ridica microreceptorul, primeste ton de interior, formeaza cifra „0” si primeste ton de oras dupa care formeaza la disc numarul dorit. Daca abonatul respectiv este restrictionat cu iesirea la oras, cere ton de oras de la operator (formeaza cifra „9” solicita, de exemplu, de la operator un ton de oras pentru abonatul local numarul 23; operatorul apasa cheia A pe o jonctiune de oras libera, cheama pe 23 prin claviatura pentru a lua tonul de oras). Daca operatorul doreste sa vorbeasca in oras, alege un trunchi liber, apasa pe cheia A a trunchiului ales, de exemplu pe A 3, lampa CL 3 se va aprinde continuu, va primi ton de oras, dupa care se va forma la disc numarul dorit. La terminarea convorbirii operatorul apasa pe cheia „R” si lampa CL 3 se stinge. Daca un abonat al retelei telefonice urbane (exterior) doreste sa intre in legatura cu un abonat interior, apelul din oras este semnalizat prin aprinderea cu intermitenta a lampii de chemare CL (poate fi CL 1; CL 2; ... CL 5). In acelasi timp soneria incorporata in pupitrul operator, va suna pentru a atrage atentia operatorului. Cand nu se raspunde la chema in timp de 18 la 27 secunde, lampa CL respectiva incepe sa clipeasca. Operatorul raspunde la chemare prin actionarea cheii (butonului) A corespunzatoare (poate fi A1; A 2; .... A 5), fiind astfel conectat la abonatul chemator din afara (oras); lampa CL respectiva lumineaza continuu indicand astfel ca operatorul a preluat apelul. Cand abonatul din afara a informat operatorul asupra numarului de interior dorit, acesta formeaza numarul solicitat cu ajutorul setului de chei (1; 2; .. 9; 0). Daca linia abonatului chemat este libera – apel spre abonatul chemat – lampa SL respectiva (poate fi SL 1; SL 2; .... SL 5) se aprinde cu intermitenta operatorul primeste tonul de rezerva apel. Indata ce abonatul chemat raspunde, lampa SL arde continuu si operatorul este conectat la linia chemata (partea care cheama fiind plasata in pozitia de asteptare in mod automat o data cu apasarea cheii „A”. Cand raspunde abonatul chemat sa-l poata auzi pe abonatul chemat, trebuie sa iasa operatorul, ceea ce se realizeaza prin apasarea butonului „R” sau a altuio buton A solicitat. Daca chemarea este acceptata operatorul se poate retrage din conexiune, fie actionand cheia unei alte linii externe, fie actionand cheia „R”. Din acest moment legatura este stabilita intre abonatul din oras si postul local chemat iar operatorul nu mai poate asculta. Daca chemarea din afara nu este acceptata de postul (local) chemat, aceasta chemare poate fi transferata asupra acestui post avand, dreptul de a purta convorbiri cu exteriorul (abonatul respectiv nu are restrictionare totala). In acest scop operatorul actioneaza cheia RS, prin care linia chemata devine libera si astfel operatorul poate lega chemarea intrata din afara cu un alt post local, asa cum s-a descris mai sus.

Daca este cazul, operatorul, dupa ce eliberea linia locala, poate informa pe abonatul din afara ca persoana cautata nu raspunde. Daca postul local chemat cere mai multe amanunte cu privire la chematorul din afara, operatorul se poate conecta din nou cu linia externa prin actionarea cheii TC. Dupa ce a obtinut informatia dorita, operatorul revine la conexiunea locala eliberand cheia actionata TC. Convorbirea intre operator si abonatul din afara, precum si cea dintre operator si postul local nu poate fi ascultata de cealalta parte. Daca postul chemat intarzie sa raspunda sau daca operatorul este foarte ocupat, el se poate elibera din conexiune fara a astepta un raspuns. Lampa SL continua sa se aprinda cu intermitenta pana cand postul chemat raspunde. Daca postul chemat nu ridica receptorul in 18 pana la 27 secunde, lampa CL respectiva se aprinde cu intermitenta semnaland operatorului ca postul chemat nu raspunde. Indata ce opratorul intervine, lampa CL respectiva incepe sa arda continuu. Operatorul poate plasa acum chemarea intr-o noua pozitie de asteptare, pentru a doua persoana, de la 18 la 27 secunde, sau poate anula legatura cu postul chemat, prin actionarea cheii RS si, in functie de hotararea abonatului din afara, poate conecta chemarea unui alt post local sau poate elibera firul extern respectiv (prin actionarea cheii R sau A). Cand operatorul gaseste ocupata linia chemata, lampa SL respectiva clipeste. Daca convorbirea in curs este o convorbire cu exteriorul lampa CSL lumineaza continuu. Operatorul poate asculta si interveni in convorbirea in curs prin actionarea cheii LI. Cand operatorul asculta o convorbire, un ton de avertizare este auzit de cei doi abonati. Daca chemarea din afara este acceptata, operatorul se retrage din convorbire. Conexiunea nu este anulata iar chemarea din afara este plasata in pozitie de asteptare. Lampa continua sa arda cu intermitenta. Daca linia chemata mai este in convorbire dupa 18 la 27 secunde, lampa CL respectiva incepe sa arda cu intermitenta, semnaland operatorul ca trebuie sa intervina; operatorul face acest lucru actionand intai cheia A respectiva, apoi cheia LI si informand postul chemat ca abonatul din exterior asteapta. Daca chemarea este acceptata, operatorul se retrage din convorbire si plaseaza chemarea in pozitia de asteptare asa cum s-a descris mai sus. Cand chemarea nu este acceptata, operatorul intrerupe legatura locala actionand cheia RS si informeaza postul din afara, care cheama, ca persoana dorita nu poate fi gasita. Eliberarea jonctiunii se face prin apasarea butonului R. Daca operatorul este anuntat ca un apel din afara urmeaza a fi conectat succesivb la mai multe posturi locale, el actioneaza cheia CC; procedand astfel se asigura ca legatura cu orasul nu va fi intrerupta dupa prima convorbire. Lampa CC1 se aprinde cu intermitenta, indicand existenta, unei legaturi pe linie. Cand postul chemat pune receptorul inapoi pe furca, chemarea este remisa la operator care este avertizat prin clipirea lampii CL corespunzatoare. Cand operatorul raspunde, lampa CL respectiva lumineaza continuu, iar lamp CCL, care lumina continuu, va incepe sa arda cu intermitenta. Operatorul poate conecta acum chemarea din afara cu un alt post local, folosind in acest scop setul de chei. In timpul ultimei convorbiri operatorul declanseaza cheia CC si astfel circuitul de jonctiune (trunchiul) devine liber atunci cand postul local pune receptorul pe furca. Centrala telefonica de campanie cu 10 numere Centrala telefonica de campanie cu 10 numere realizata in sistem BL este destinata legarii liniilor telefonice in vederea efectuarii convorbirilor abonatilor. Denumirea sistemului (BL) s-a stabilit dupa procedeul de alimentare al microfoanelor abonatilor, adica acestia primesc energia de la surse locale de curent, asezate in aparatele de abonat sau in imediata lor apropiere. Descriere Centrala se compune din urmatoarele parti: - echipamentul de abonat care este alcatuit din: dispozitivele de protectie (parafulgeri), anuntatorii de apel, firele de convorbire si jakurile de conexiune in numar de 10; - echipamentul dicordului (circuitul de cordon) care se compune dintr-un numar de 10 cordoane cu fisele necesare pentru cuplarea abonatilor pe timpul convorbirii. Rolul cordoanelor cu fise poate fi suplinit de butoanele de interogare si apel (in numar de 10) a caror deconectare se poate face prin actionarea unui buton aflat deasupra lor; - echipamentul locului de lucru care la centralele de mica capacitate este inlocuit cu un aparat telefonic de campanie legat de bornele speciale ale centralei (bornele TO); - cutia centralei confectionata din tabla si prevazuta cu capace cu sisteme de inchidere, suporti pentru fixarea pe perete, schema electrica si cordea reglabila pentru purtearea pe umar. Functionare Pentru punerea centralei in functiune, aceasta se amplaseaza la locul de lucru, se deschid capacele cutiei, se scot cordoanele cu fise si se realizeaza legatura cu posturile telefonice la bornele centralei L.1 si L.2 si cu telefonul operativ la bornele TO. Se face legatura centralei la pamant prin borna de pamant (P).

In acel moment centrala este gata de functionare. Sa presupunem ca abonatul nr. 1 doreste sa obtina legatura cu abonatul nr. 10: el transmite un semnal electric in centrala B.L. invartind de manivela inductorului. Curentul electri ce vine de pe linia 1 obliga clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire a echipamentului de abonat nr. 1 sa actioneze. Telefonistul, observand ca a cazut cpala nr. 1, apasa pe butonul de interogare si apel nr. 1 si, folosindu-se de aparatul sau telefonic (TO), interogheaza pe abonat. Pentru a executa comanda abonatului nr. 1 (de a-l pune in legatura cu nr. 10), telefonistul trebuie inainte de toate sa-l cheme pe abonatul nr. 10 la telefon. Pentru aceasta el apasa pe butonul de interogare si apel nr. 10 si, invartind de manivela inductorului de pe aparatul sau, face apelul cuvenit. Cand abonatul nr. 10 raspunde, telefonistul, introducand fisa nr. 10 in jakul nr. 1, ii pune in legatura pe cei doi abonati iar dupa ce verifica inceperea convorbirii iese din circuit prin apasarea butonului central de deconectare a butoanelor de interogare si apel. La terminarea convorbirii, fiecare din abonati trebuie sa dea semna de fine de convorbire, prin invartirea de 1 – 2 ori a manivelei inductorului. Primind semnalul, telefonistul scoate fisa din jak (operatie prin care desface legatura abonatilor) si ridica clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire. Datorita constructiei centralei BL se pot stabili concomitent legaturi intre mai multi abonati (doi cate doi, sau unul cu toti ceilalti prin introducerea succesiva a fiselor in jakuri dupa schema 1 la 2; 2 la 3; 3 la 4 etc.). Intretinere In vederea bunei functionari a centralei BL este necesar ca cel ce o deserveste sa-i acorde o grija deosebita, verificand-o periodic (lunar). In acest scop se executa: a) Verificarea exterioara: - integritatea butoanelor de interogare si apel, a coordonatelor si fiselor; - buna stare a bornelor de pe cutie; - buna stare a clapelor anuntatore de ape si fine de convorbire. b) Verificarea functionarii centralei: - controlul dispozitivelor de conexiune, al cablului de legatura si al anuntatorului de apei si fine de convorbire prin atingerea firelor aparatului telefonistului (TO), la fiecare pereche de borne, in timp ce se transmite un apel prin invartirea manivelei inductorului aparatului. La aceasta operatie trebuie sa cada pe rand clapele de apel; - controlul cordoanelor, fiselor, jakurilor si butoanelor de interogare si apei se face introducand alternativ fisele tuturor jakurilor in celelalte jakuri (dupa schema 2-1, 3-2, 4-3...1-10) si apasand butoanele de apel si fine de convorbire corespunzatoare blocului unde s-a introdus fisa, cu transmiterea concomitenta a unui apel prin invartirea manivelei inductorului telefonului (TO). Daca clapele anuntatorului de apel si fine de convorbire vor cadea pe rand la fiecare jak inseamna ca circuitele sunt in buna stare; - verificarea parafulgelor se realizeaza prin legarea unuia din firele telefonului operativ la borna de pamant (P) a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie a centralei iar cu celalalt atingandu-se pe rand fiecare borna de linie (L.1 si L.2), invartind in acelasi timp manivela inductorului aparatului. Daca manivela se invarte usor iar clapele anuntatorilor de apel si fine de convorbire raman inchise, parafulgerii sunt in buna stare de functionare. Telefonul ATI – 52 Telefonul de campanie ATI-52 (fig. 101) asigura transmiterea convorbirilor telefonice la distanta prin transformarea la statia emitatoare a oscilatiilor sonore in oscilatii electrice, propagarea acestora prin conductori si transformarea la statia receptoare a oscilatiilor electrice in oscilatii sonore. Caracteristici tehnice: - asigurarea unei bune audibilitati (km) - durata pilei de la fabricare (fara a fi intrebintata) - tensiunea minima de functionare a pilei (v) - timp maxim de pregatire pentru functionare (min.) - greutatea impreuna cu surse de curent (kg) Fig. 101 25 - cca 1 ½ an; 0,8 2 5

Descriere Se compune din urmatoarele parti: a) microprocesorul confectionat din bachelita, la care se deosebesc: - capsula microfonului; - capsula receptoare; - clapa de vorbire asezata pe maner; - cordonul microreceptorului cu fisa de legatura (proprie si suplimentara) b) corpul propriu-zis al telefonului, confectionat din bachelita cu locasul bateriei, pe care se gasesc: - autotransmitatorul care este in esenta un transformator cu o singura infasurare „secundara” impartita in mai multe sectiuni dintre care una se foloseste si ca infasurare „primara”; el are rolul de a pune de acord rezistenta interna a microfonului cu rezistenta liniei, pentru a asigura transmiterea convorbirilor la distante cat mai mari (deoarece rezistenta interna a microfonului la trecerea curentului electric este mai mult mai mica decat rezistenta liniei de transmisie); - inductorul (bobina de inductie) cu manivela format dintr-un magnet permanent, statorul, un rotor bobinat si un shunt cu trei lamele elastice (a.b.c.) care in repaus stabilesc contact cu pozitia a-b, iar la invartirea manivelei, in pozitia b-c; manivela actioneaza rotorul prin intermediul unui angrenaj cu raport de multiplicare; in principiu, inductorul este un generator de curent alternativ; in principiu, inductorul este un generator de curent alternativ actionat manual si constituie sursa de curent alternativ de apel; - soneria polarizata cu rolul de a receptiona semnalele de apel din afara, avertizand auditiv momentul apelului; - condensatorul de separare care serveste la separaresa circuitului de apel la circuitul de convorbire si condensatorul de echilibrare care serveste la reglarea intensitatii curentului electric in scopul unei bune auditii; ambele condensatoare se gasesc montate intr-un bloc comun; - parafulgerul constituit din 3 placi de alama izolate intre ele, din care una de „pamant” si celelalte doua de „linie” cu rolul de a proteja aparatul telefonic impotriva tensiunilor si curentilor periculosi ce apar in liniile de transmisiuni in timpul furtunurilor; placile din exterior sunt legate de bornele de linie (L.1 si L.2), iar placa interioara este legata de borna de pamant (P); punerea la pamant se realizeaza cu ajutorul tarusului metalic care este legat prin intermediul unui conductor la borna de pamant (P); - butonul de control pentru verificarea bunei functionari a unor circuite ale aparatului (de apel, de linie etc.); c) pila (bateria) electrica servind ca sursa de curent pentru alimentarea microfonului. d) cutia telefonica confectionata din bachelita, prevazuta cu capac cu sistem de inchidere, suporti pentru corpul propriu-zis al telefonului, schema electrica si cordea reglabila pentru purtare pe umar. Functionare In vederea punerii in functiune a aparatuli telefonic de campanie ATI-52 se procedeaza astfel: - se deschide capacul cutiei telefonice; - se cupleaza microreceptorul prin intermediul prizei cu 3 contacte (2); - se face legarea corecta a bateriei (pilei) la borne (3); - se face legatura cu pamantul cu ajutorul tarusului metalic care se cupleaza prin intermediul unui conductor la borna de pamanat (5) a aparatului; - se conecteaza cablul de linie la bornele L.1 si L.2 (6) de pe aparat (linie „simpla” sau „dubla”) conform schemei. - se cheama postul telefonic cu care aparatul este in legatura prin invartirea manivelei inductorului (7); concomitent cu aceasta se poate face si verificarea bunei functionari a propriei sonerii prin apasare pe butonul de control linie (4); - se stabileste legatura telefonica cu postul chemat pentru transmiterea convorbirilor, se tine apasata clapa de vorbire aflata pe manerul microreceptorului, iar cand se asculta se elibereaza clapa respectiva. In schema aparatului telefonic deosebim o serie de circuite electrice, astfel: - circuitul de receptie a apelului. Atunci cand cuplajul invarte manivela inductorului aparatului sau, ia nastere un curent electric alternativ ce trece prin borna de linie L1, prin shuntul inductorului pozitia a-b, prin infasurarile soneriei si borna de linie L.2; la trecerea curentului prin acest circuit, soneria trebuie sa sune, ceea ce dovedeste ca circuitul este in buna stare. - circuitul de transmitere a apelului care se stabileste prin invartirea manivelei propriului inductor; in acest caz curentul electric ce ia nastere va trece prin capatul din stanga al infasurarii rotorului inductorului, prin borna de linie L.1, prin circuitul exterior al aparatului celui cuplat, din nou circuitul exterior, borna L.2, butonul de control, lamele shuntului inductorului (pozitia b-c) si capatul din dreapta al infasurarii rotorului. Soneria aparatului chemat trebuie sa sune, ceea ce arata buna stare a circuitului. - circuitul de transmitere a vorbirii. Acest circuit se stabileste din momentul in care telefonistul a apasat pe clapa de vorbire a microreceptorului si incepe sa vorbeasca in microfon. Curentul electric pulsatoriu ce ia nastere atunci cand se

vorbeste in microfon (datorita vibratiilor membranei acestuia in ritmul vibratiilor sonore si transformarea vibratiilor sonore respective in vibratii electrice) este alcatuit din doua componente: una continua si alta alternativa. Componenta continua pleaca de la unul din polii bateriei, trece prin sectiunea a II-a a autotransformatorului, prin microfon, prin contactul clapei de vorbire, prin celalalt pol al bateriei si are rolul de a alimenta microfonul cu curent electric; componenta alternativa ce urmeaza acelasi drum va induce, trecand prin sectiunea a II-a a autotransformatorului, o forta electromotrice de inductie, care la randul sau va da nastere unui curent alternativ de frecventa vocala, al carui circuit este capatul de jos al sectiunii a III-a a autotransformatorului, sectiunea a IV-a asa numita de echilibrare, condensatorul de echilibrare, condensatorul de separatie, borna de linie L.2, circuitul exterior, telefonul cuplajului, din nou circuitul exterior, borna de linie L.1; shuntul inductorului (pozitia a-b) si partea de sus a sectiunii I a autotransformatorului. Acesta este circuitul principal al curentului de vorbire emis. Componenta alternativa, in afara curentului principal mai da nastere la trecerea prin autotransformator la inca doi curenti secundari, de sens contrar, care trec prin receptor. Daca acesti curenti nu sunt egali ca valoare, atunci prin receptor trece diferenta lor. De obicei, diferenta respectiva este cu mult mai mica decat curentul principal (de transmitere a vorbirii) si in consecinta, vocea celui care vorbeste la microfon nu se aude tare in receptorul propriu, ceea ce duce la o buna auditie. - circuitul de receptie a vorbirii. Atunci cand cuplajul vorbeste in microfon, curentul ce ia nastere trece prin circuitul exterior, borna de linie L.1, shuntul inductorului (pozitia a-b), sectiunile I si II ale autotransformatorului receptor, condensator de separare, borna de linie L.2 si circuitul exterior; o mica parte a curentului se ramifica trecand prin sectiunile III si IV si prin condensatorul de echilibrare insa acest curent este neglijabil fata de cel care trece prin receptor (din cauza rezistentei mari opusa de condensatorul de echilibru) si in consecinta, auditia va fi buna. - circuitul curentilor proveniti din descarcarile electrice. Orice aparat telefonic de campanie trebuie protejat impotriva tensiunilor si curentilor periculosi, in special impotriva descarcarilor electrice atmosferice (de exemplu, cu cat traznetul cade mai aproape de o linie telefonica, cu atat tensiunea indusa pe fir este mai mare si deci periculoasa pentru intregul dispozitiv telefonic); ca mijloc de protectie serveste parafulgerul care este construit pe principiul condensatorului. Principiul de functionare a parafulgerului se vazeaza pe proprietata care pe care o are condensatorul de a opune o rezistenta foarte mica curentilor alternativi de inalta frecventa (in cazul nostru curentilor proveniti din descarcari electrice). In aceasta situatie, curentii se scurg la pamant prin borna de linie L.1, parafulger, borna P, tarusul metalic sau borna de linie L.2, parafulger, borna P si tarusul metalic. In ambele cazuri curentii se scurg la pamant protejand astfel aparatul telefonic (ale carui circuite opun o rezistenta mai mare trecerii curentului electric provenit din descarcarile electrice). Daca tensiunea inusa creste peste o anumita limita (300 – 400 V), atunci parafulgerul se deterioreaza prin sudarea placilor sale intre ele. In acest caz legatura telefonica se intrerupe, insa aparatul nu se strica. Pentru repunerea in stare de functionare, se schimba parafulgerul deteriorat cu unul bun. Intretinere Aparatul telefonic de campanie ATI-52 necesita o supraveghere permanenta si o intretinere periodica lunara in vederea functionarii in bune conditii. Aceasta se face prin: a) verificarea exterioara la care se stabileste: - daca aparatul telefonic este complet; - daca partile sale componente nu sunt degradate, verificand buna lor stare si fixarea cordonului in locasul respectiv de la aparat; - daca rotorul inductorului se invarte usor; - strangerea suruburilor de fixare a aparatului in cutie (carcasa). b) verificarea pilei (bateriei): - daca pila este in buna stare si are o tensiue – in sarcina – de cel putin 0,8 V (masurarea se face cu un voltmetru conectat la bornele pilei, in timp ce se tine apasata clapa de vorbire); daca voltmetrul arata o tensiune sub 0,8 volti, pila nu este buna; - daca este matisat corespunzator capatul conductorului gros al pilei si daca contactele nu sunt oxidate. c) verificarea circuitelor de apel: - se insurubeaza manivela inductorului si se fac cateva invartiri; daca inductorul se invarte greu inseamna ca exista scurt-circuit de transmitere a apelului; - se scurtcircuiteaza bornele de linie L.1 si L.2 (cu o lita etc.) si se invarte manivela inductorului; daca aceasta se invarte usor, inseamna ca avem o intrerupere in circuitul de transmitere a apelului; - continuand invartirea manivelei inductorului cu bornele L.1 si L.2 scurcircuitate si apasand pe butonul de control, sonetria trebuie sa sune; aceasta inseamna ca circuitul de receptie a apelului este in buna stare.

d) verificarea circuitelor de convorbire - fara a apasa clapa de vorbire, se sufla in microfon; in receptor nu trebuie sa se auda nici un fasait, ceea ce arata ca lamelele clapei nu se ating intre ele; - se apasa clapa de vorbire si se sufla in microfon; in receptor trebuie sa se auda un fasait, ceea ce arata buna stare a pilei, a microfonului, a receptorului, a clapei de vorbire, a sectiunilor II si III ale autotransformatorului, a circuitului de echilibrare (format din sectiunea IV si condensatorul de echilibrare) cat si a tuturor conductorilor electrici ce unesc aceste subansamble; - se apasa clapa de vorbire, se sufla uniform (nu prea tare) si continuu in microfon, timp in care se pune contact intre bornele L.1 si L.2, intrerupandu-l apoi, operatie ce se face repede si des; taria fasaitului trebuie sa varieze, ceea ce arata buna stare a sectiunii I a autotransformatorului si a condensatorului de separare. e) verificarea parafulgerului: - se leaga cu un conductor bornele L.1 si P intre ele, se apasa butonul de control si se invarte manivela inductorului; soneria nu trebuie sa sune; in caz contrar, inseamna ca cealalta borna de linie (L.2), vine in contact cu borna P. - a doua verificare este similara si se face legand borna L.2 sau P. Bobina cu cablu telefonic Bobina cu cablu serveste pentru rularea si derularea cablului telefonic necesar realizarii liniilor de legatura. Descriere Este confectionata din metal si se compune dintr-un suport si un tambur prevazut cu ax si manivela de actionare; manivela are un dispozitiv de cuplare cu tamburul pentru cazul cand se face rularea cablului. Pe bobina sunt infasurati 500 m de cablu telefonic. Greutatea bobinei fara cablu este de 4,5 kg, iar cu cablu de cca 12 kg. Intretinere Pe timpul intinderii si strangerii cablului se va avea grija sa nu se deterioreze izolatia acestuia, iar in cazul ca s-a deteriorat sa se refaca cu banda izolatoare. Dupa intrebuintare, bobina si cablul se curata si se ung lagarele axului tamburului. CAPITOLUL X STINGATOARE Stingatoarele se clasifica si au simbolurile, in functie de natura substantei de stingere pe care o contin, astfel: - cu apa pulverizata (A.P.); - cu spuma chimica (S.C.); - cu pulbere (P); - cu dioxid de carbon (G). Stingatorul portativ cu apa pulverizata Stingatorul portativ cu apa pulverizata (fig. 102) este destinat primei interventii la incendiile din clasa A (materiale celulozice, mase plastice) si limitat la unele din clasa B (motorina grea, uleiuri, vopsele, unsori) dezvoltate cu precadere in spatiile cu pericol redus de incendiu (locuinte, birouri, scoli, magazine). Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - capacitatea recipientului (1) - capacitatea utila (1) - timp de descarcare (sec.) - lungimea jetului pulverizat (m) - temperatura de functionare (ºC) - masa stingatorului incarcat (kg) - cantitatea CO2 pentru antrenare (kg) 12 10 30 – 40 4–6 + 4º - 60º 16 0,75

- suprafata maxima (mp) Descriere

circa 0,8

Stingatorul portativ cu apa pulverizata este alcatuit din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului, capacul cu dispozitiv de percutare, butelia cu CO2 si sistemul de refulare. Fig. 102 Recipientul stingatorului (1) este o constructie din tabla de 1,5 mm sudata si are ca destinatie pastrarea substantei de stingere (apa) si fixarea tuturor celorlalte subansambluri. Butelia cu CO2 (2) este confectionata din teava de otel rezistenta la presiunea de 400 bari. Capacitatea ei asigura pastrarea cantitatii necesare de CO2 pentru refularea apei din stingator. Butelia este prevazuta cu membrana de siguranta din cupru care se sparge la actionarea percutorului. Capacul stingatorului (3) se fixeaza prin insurubare si are incorporat dispozitivul de percutare cu ajutorul caruia se strapunge membrana buteliei si care este compus din agrafa de siguranta, arc de revenire si cui percutor. Sistemul de refulare (4) este alcatuit dintr-un tub sifon si un furtun de refulare, racordate printr-o piulita butelie. La celalalt capat al furtunului se gaseste o duza de pulverizare a apei. Intrebuintare Stingatorul functioneaza pe principiul sifonului: dioxidul de carbon eliberat din butelie, prin spargerea membranei, antreneaza apa din recipient si o dirijeaza prin tubul sifon si furtunul de refulare spre focar. Pentru punerea in functiune a stingatorului se procedeaza astfel: - se asaza pe sol in apropierea locului de interventie si se scoate agrafa de siguranta ce blocheaza cuiul percutor; - cu mana stanga se prinde furtunul de refulare, iar cu dreapta se loveste energic butonul percutorului; - se apuca stingatorul de maner cu mana dreapta si se indreapta jetul pulverizat spre focar. Odata pus in functiune, stingatorul lucreaza pana la golirea completa. Intretinere Dupa folosire se sterge recipientul, se verifica starea garniturii de etansare a capacului, se inlocuieste butelia si se umple stingatorul la capacitatea utila. Stingatoare transportabile cu apa pulverizata (A.P. 100 sau A.P. 50) Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata (fig. 103) sunt destinate, ca si cele portative, primei interventii la incendii de materiale combustibile din clasa A si limitat la unele din clasa B, dezvoltate in special in spatii cu pericol de incendiu ridicat (depozite de materiale combustibile, ateliere mari de tamplarie, vopsitorie, depozite de marfuri etc.) si au urmatoarele caracteristici tehnice: AP 50 100 1,2 Pulverizat Min. 6 m Antigel sub 0ºC 175 107 AP 100 50 1,2

Capacitatea de apa a recipientului (l) Capacitatea buteliei CO2 (kg) Forma jetului Lungimea jetului Temperatura de lucru 5ºC – 40ºC Masa stingatorului incarcat (kg) Descriere

Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata sunt alcatuite din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului, capac cu dispozitiv de actionare, butelia cu CO2, sistemul de refulare, rotile si manerul de transport. Recipientul stingatorului este o constructie sudata din tabla de 4 mm si este destinat pastrarii solutiei de stingere (apa, apa aditiva) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere componente. Capacul fixat prin patru prezone cu piulite are prevazut un sistem tip excentric pentru declansarea buteliei cu CO2 care, odata actionat, ramane blocat pana la golirea completa a stingatorului. Butelia cu CO2 fixata in capacul stingatorului, este construita din otel special, rezistenta la presiunea de 400 bari si asigura pastrarea in conditii de etanseitate a gazului necesare antrenarii si refularii apei din stingator. Sistemul de refulare este similar celui de la stingatoarele portative cu apa pulverizata, lungimea furtunului fiind de 5 – 6 m.

Intrebuintare Sistemul de functionare este identic cu cel al stingatorului portativ. Pentru punerea in functiune a stingatorului se deruleaza furtunul si se actioneaza sistemul de declansare a buteliei. Odata declansat, stingatorul functioneaza pana la golire. Intretinere In plus fata de operatiile mentionate la stingatoarele portative, la acest tip se ung lagarele sistemului de transport. Stingatoare portative cu spuma chimica C9 si C9NF Stingatoarele portative cu spuma chimica (fig. 104) sunt destinate primei interventii la incendiile din clasele A si B, cu precadere in spatiile cu pericol redus de incendiu (locuinte, birouri, scoli, magazine cu specific industrial, ateliere sau locuri unde se lucreaza cu cantitati mici de materiale combustibile etc.) si in raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Simbolul Capacitatea recipientului (l) Timp de descarcare (sec.) Lungimea jetului (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Temperatura de functionare (ºC) Suprafata maxima controlata (mp) C9 12 40 – 50 6–8 15,2 + 4ºC ... + 60ºC 0,6 16,1 C9NF 12

Stingatoarele C9BF sunt de tip etans, destinate dotarii unor mijloace de transport (nave, vagoane C.F.), fiind asigurate impotriva eventualelor declansari prin rasturnari accidentale. Fig. 104 Descriere Se compun din urmatoarele parti: - recipientul stingatorului (1) de forma cilindrica, din tabla sudata groasa de 1,5 mm destinat pastrarii solutiei bazice la care se deosebesc: - capacul cu garnitura de cauciuc (6), la stingatorul C9NF capacaul are incorporat un sistem de etansare a tubului central cu ajutorul unui dop conic de cauciuc actionat prin culisare de o tija metalica; - supapa de siguranta (4) tip membrana; - ajutajul de refulare (3); - doua manere pentru manuirea stingatorului; - un cerc metalic pentru protejarea fundului stingatorului care serveste si ca suport de sprijin la asezarea pe sol; - trei bare de ghidare a buteliei sudata pe fundul interior al stingatorului; - tubul central (2) confectionat din sticla destinat pastrarii solutiei acide prevazut la partea superioara cu un suport din material plastic care serveste, impreuna cu barele de ghidare, la fixarea lui in corpul stingatorului. Functionare Functionarea se bazeaza pe principiul reactiei dintre cele doua componente, acid si baza, pastrate separat si care vin in contact prin rasturnarea stingatoarelor. Stingatoarele cu spuma chimica folosesc doua tipuri de incarcari: - tip I avand temperatura de congelare sub - 2ºC; - tip II cu temperatura de congtelare sub -15ºC. Fiecare incarcatura la randul ei este construita din doua componente: - componenta A – acid; - componenta B – baza. Coeficientul de spumare este urmatorul: - solutie cu temperatura + 20º - + 22ºC – min. 0,2, min. 7,2 - solutie cu temperatura - 14º - - 15ºC – min. 5

Stabilitatea spumei este la: - solutie cu temperatura + 20º - + 22ºC – min. 70 - solutie cu temperatura - 14ºC - - 15ºC – min. 66 Prepararea componentei bazice – B – se asigura prin dizolvarea continutului pachetului cu praf B (bicarbonat de potasiu) in cantitatea de apa pregatita la temperatura indicata de fabrica producatoare, in instructiunile din pachet. Dizolvarea se face prin agitarea amestecului de apa si praf B cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat, smaltuit sau zincat. Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf, solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in recipientul stingatorului. Prepararea componentei acide – A – in cazul incarcaturii tip I se realizeaza prin dizolvarea continutului pachetului cu praf A (sulfat de aluminiu) in cantitatea de apa si la temperatura indicata de fabrica producatoare, in instructiunile din pachet. Dizolvarea se face prin agitarea amestecului, cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat, smaltuit sau zincat. Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf, solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in tubul central din sticla. Incarcatura de tip II, se livreaza gata preparata de fabrica producatoare in sticle de 1 l. Continutul din sticla se agita si se filtreaza printr-o sita deasa, turnandu-se apoi in tubul central. Dupa umplere, in cazul ambelor incarcaturi butelia din sticla se spala la exterior cu apa, pentru a inlatura eventualele scurgeri acide si se introduce in corpul stingatorului, fixandu-se la partea inferioara in barele de ghidare, iar la partea superioara, pe pragul inelului filetat. Dupa aceasta se insurubeaza capacul stingatorului pe inelul filetat. In final, se completeaza fisa stingatorului cu datele inscrise pe ea (felul incarcaturii, data incarcaturii, numele, prenumele persoanei care a efectuat incarcarea, data controlului incarcaturii). Pentru punerea stingatorului in functiune, se procedeaza astfel: - se desfunda ajutajul de refulare cu o sarma sau un cui; - se ridica stingatorul si se agita prin rasturnare de 4 – 5 ori pentru ca cele doua solutii continute de aparat sa se amestece intre ele si sa formeze spuma chimica; - se indreapta ajutajul (jetul de spuma chimica) spre locul incendiului; - daca pe timpul functionarii se infunda ajutajul, desfundarea se realizeaza tot cu ajutorul unei sarme sau al cuiului. In urma reactiei dintre cele doua solutii se formeaza spuma chimica ale carei bule sunt umplute cu bioxid de carbon. Datorita bioxidului de carbon rezultat in urma reactiei, presiunea in interior creste si spuma este evacuata prin ajutajul stingatorului. Volumul spumei obtinute este de 7 – 9 ori mai mare decat volumul solutiilor din stingator. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire, deoarece reactia odata inceputa nu mai poate fi oprita. Controlul incarcaturii stingatorului Solutiile chimice din stingatorul incarcat trebuie sa-si pastreze caracteristicile minimum un an de la prepararea lor, daca se respecta conditiile de incarcare. Controlul se executa din sase in sa luni in primul an de la incarcare, la toate aparatele aflate in dotare. Dupa expirarea termenului de un an, controlul se executa din trei in trei luni, prin sondaje, la 1 – 3 aparate din aceeasi grupa, incarcate la aceeasi data si tinute in aceleasi conditii. Se iau cca 80 cmc din solutia B din corpul stingatorului si cca 10 cmc din solutia A din butelia de sticla si se amesteca intr-un vas gradat. Daca volumul spumei obtinute este cel putin 6 – 8 ori mai mare decat volumul total al celor doua solutii amestecate, atunci incarcatura este buna, daca nu, solutiile din stingator trebuie inlocuite. Data controlului incarcaturii se trece pe fisa stingatorului. Intretinere Stingatorul se sterge de praf, se curata ajutajele de evacuare, se verifica supapele si starea garniturilor capacelor. Capacele si inelele filetate se ung cu vaselina. Cand stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat, se inlocuieste corpul stingatorului. Stingatoarele transportabile cu spuma chimica C90 si C180 Stingatoarele transportabile cu spuma chimica (fig. 105) sunt destinate ca si cele portabile primei interventii la incendii de materiale din clasele A si B, cu precadere in spatiile cu pericol ridicat de incendiu, acolo unde este de asteptat ca incendiul odata aparut sa se extinda rapid pe suprafete apreciabile de peste 3 – 4 mp. In aceasta categorie se includ, de regula, spatiile existente in depozite cu stive inalte, ateliere de tamplarie, de reparatii auto, tratamente termice, depozite pentru lichide combustibile etc.

Caracteristicile tehnice ale acestor stingatoare sunt: Simbol Capacitatea utila (l) Numarul de incarcaturi A+B necesare pentru incarcare Lungimea jetului (m) Timpul de descarcare (sec) Temperatura de functionare Masa stingatorului incarcat (kg) Fig. 105 Stingatoarele transportabile cu spuma chimica, indiferent de capacitate, sunt alcatuite din urmatoarele subansamble: - recipientul stingatorului destinat pastrarii solutiei bazice (2) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere la care se deosebesc: - capacul demontabil, care se fixeaza prin prezoane cu piulite avand incorporat un sistem de etansare a tubului central (1) cu ajutorul unui ventil (3) cu dop conic din cauciuc a carui deplasare se realizeaza printr-un surub cu roata la manevrare; - furtunul tip D (5) cu o lungime de 4 – 5 m care este racordat cu un capat cu un capat la teava tip sifon, iar celalalt este prevazut cu un ajutaj de refulare a spumei chimice; - supapa de siguranta, asemanatoare celei de la stingatoarele portative; - suportul tubului central; - tubul central, confectionat din teava de material plastic, avand in partea superioara forma tronconica pentru a permite asezarea sistemului de etansare si cateva orificii prin care, in momentul punerii in functiune, se deverseaza solutia acida continuta de tub, intrand in reactie cu solutia bazica existenta in recipient; - sasiul metalic prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare (4). Incarcare Inainte de incarcare se deschide capacul recipientului si se scoate tubul central, dupa care se procedeaza atat la spalarea interiorului recipientului cat si a tubului central, cu apa calda. Solutiile A si B se prepara dupa procedeul aratat la stingatorul portativ cu spuma chimica, folosind numarul de incarcaturi corespunzatoare capacitatii recipientului. Solutia A se incarca in tubul central, iar solutia B in corpul stingatorului, dupa care tubul central se fixeaza pe suportii lui. Se monteaza apoi capacul recipientului, dupa care se inchide gura tubului central cu ajutorul dispozitivului de inchidere comandat de la exterior prin roata de manevra. Inchiderea tubului central trebuie sa se faca etans pentru a nu permite celor doua solutii sa intre in reactie inainte de punerea in functiune a stingatorului. Functionare Pentru punerea in functiune se scoate furtunul de pe suport, se indreapta ajutajul de refulare a spumei catre loculu incendiului si se actioneaza roata de manevra a ventilului montat in capacul stingatorului. Dupa aceasta se basculeaza recipientul de 4 – 5 ori, prin coborari si ridicari alternative ale cadrului apoi se lasa jos, sprijinindu-l de sol. Prin amestecarea celor doua solutii ia nastere spuma chimica ce va fi refulata asupra incendiului datorita presiunii bioxidului de carbon ce ia nastere in urma reactiei solutiilor din interiorul recipientului. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire, deoarece reactia nu mai poate fi oprita. Intretinere Stingatorul se curata de praf, se ung lagarele osiei si bucsele rotilor, tija filetata a dispozitivului de inchidere central si buloanele capacului recipientului. Se controleaza starea furtunului de refulare, a supapei de siguranta, a garniturilor capacului, si etanseitatea robinetului de la dispozitivul de inchidere a tubului central. Cand se constata ca stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat, se trece la inlocuirea acestuia, operatie precedata de indepartarea celui vechi cu ajutorul unei perii de sarma. C90 90 10 C180 180 20

6 50 – 60 80 – 100 + 4ºC - + 60ºC (incarcatura de vara) - 20ºC - + 40º (incarcatura de iarna) 200 320

Stingatoare portative cu pulbere P.1, P.3, P.6 si P.10 Stingatoarele portative cu pulberi sunt destinate primei interventii la incendiile de materiale din clasele B sau C si mai putin la cele din clasele A si D la care se utilizeaza pulberi speciale. In raport de tipul lor, stingatoarele portative cu pulberi prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Simbol de fabricatie Masa si tipul pulberii (kg) Masa incarcaturii cu CO2 (g) Timpul de descarcare (sec.) Lungimea jetului de pulbere (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Suprafata maxima controlata (CO2) P1 1, florex 40 6–8 3,5 2,4 0,4 P3 3, florex 75 8 – 10 3,5 7,2 1,07 P6 6, florex 130 10 – 15 4 12 2,2 P10 10, florex 240 15 – 20 4 19 2,79

Stingatoarele portative prezentate, de tipul celor cu butelie interioara sunt construite si functioneaza similar cu stingatoarele portative cu apa pulverizata. Constructiv, singura diferenta fata de acestea consta intr-o manta metalica ce fereste butelia de CO2 de contactul direct cu pulberea din stingator asigurand totodata si dirijarea gazului in partea de jos a recipientului, respectiv o mai buna afanare a pulberii. Functionare Pentru punerea in functiune a stingatorului se actioneaza asupra percutorului si se indreapta jetul de praf catre locul incendiului. Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire. Stingatoare transportabile cu pulbere P.50 si P.125 Stingatoarele transportabile cu pulbere (fig. 106) au acelasi domeniu de utilizare ca si cele portative, fiind destinate acoperirii unor suprafete mult mai mari. Caracteristicile tehnice ale celor doua tipuri de stingatoare sunt:

Masa incarcaturii cu pulbere (kg) Masca incarcaturii cu CO2 (kg) Timp de descarcare (min.) Lungimea jetului de pulbere (m) Masa stingatorului incarcat (kg) Descriere

P.50 50 3 1–2 Max. 6 150

P.125 125 3 2–4 Max. 6 238

Se compune din urmatoarele parti: - corpul stingatorului (1) de forma cilindrica, confectionat din tabla de otel la care se deosebesc: - capacul cu garnitura de etansare si supapa de siguranta; - suportul buteliei cu CO2 prevazut cu coliere de fixare; - difuzorul pentru evacuarea prafului (4), fixat pe un suport special si introdus cu gura de evacuare pe o garnitura de cauciuc aflata la suport pentru a impiedica patrunderea umezelii la praf; - furtunul tip D cu o lungime de 5 cm, racordart cu un capat la difuzor si celalalt la teava prin care iese praful din corpul stingatorului: furtunul este fixat pe cadrul de manevrare; - teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf, in legatura cu butelia de dioxid de carbon si prevazuta la partea inferioara cu un dop cu opt orificii radiale pentru dispersarea bioxidului de carbon; - un cerc metalic fixat la fundul stingatorului pentru sprijinirea acestuia.

Fig. 106 - butelia pentru dioxid de carbon (3) de forma cilindrica, incarcata la o presiune de 60 – 75 atm. este confectionata din otel si este prevazuta cu robinet de inchidere; fixarea ei la corpul stingatorului se realizeaza cu ajutorul unui colier aflat la suportul buteliei si se racordeaza la teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf; - sasiul metalice prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare (2). Functionare Pentru punerea stingatoruylui in functiune se intinde furtunul, se indreapta difuzorul catre locul incendiului si se deschide progresiv robinetul buteliei cu dioxid de carbon. Stingatorul remorcabil cu pulbere si dioxid de carbon P.250 Stingatorul remorcabil cu pulbere si CO2 P.250 (fig. 107) este destinat pentru stingerea incendiilor de produse petroliere si la instalatii electrice. Deoarece pulberea nu degradeaza obiectele cu care vine in contact este indicat ca stingatorul sa fie utilizat la stingerea incendiilor izbucnite in muzee, teatre, biblioteci, magazine etc. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - capacitatea recipientului (l) 300 - masa incarcaturii cu pulbere (kg) 250 - numarul buteliilor cu CO2 2 + 2 rezerva - masa incarcaturii cu CO2 a unei butelii (kg) 6 - presiunea de lucru in rezervor (bari) 10 - numarul gurilor de evacuare 2 - timp minim de evacuare (sec.) 35 - debitul de pulbere pe un pistol (kg/min.) cca 200 - bataia norului de pulbere (m) 20 Descriere Stingatorul remorcabil cu pulbere si bioxid de carbon tip P.250 se compune din urmatoarele ansambluri principale: - grupul buteliei – recipient pentru pulbere; - sasiul cu roti. Grupul butelii-recipient este format din doua butelii cu CO2, fiecare cu capacitatea de 6 l, montate pe sasiu intr-un suport sudat, si recipientul cu pulbere, fixat tot pe sasiu. Buteliile cu CO2 sunt puse in legatura cu recipientul pentru pulbere prin tuburi de cauciuc de inalta presiune, iar patrunderea dioxidului de carbon in recipiente se face prin doua conducte metalice prevazute cu dispersare la capete. Recipientul pentru pulbere este construit din tabla si are prevazute cinci orificii: doua pentru admisia gazelor sub presiune, unul de umplere situat la partea superioara, unul pentru golire – la partea inferioara si unul practicat excentric, la partea superioara, prin care trece teava de evacuare a pulberii. Teava de evacuare a pulberii este prevazuta in interiorul recipientului cu un sifon (palnie) pentru absorbtia pulberii, iar in exterior se ramifica in doua parti (stanga-dreapta), avand pe fiecare ramificatie cate un robinet sferic de inchidere. La fiecare ramificatie se poate racorda cate o linie de furtun tip C pentru evacuarea pulberii stingatoare prin tevi de refulare (pistoale) adecvate. Recipientul pentru pulbere este prevazut cu doua supape de siguranta reglate pentru 10 – 12 bari si un manometru de control (0 – 25 bari), toate montate pe flansa orificiului de evacuare a pulberii. Pentru decomprimarea instalatiei dupa incetarea lucrului cu stingatorul, s-a prevazut pe flansa orificiului de umplere cu pulbere un filtru pentru praf si o conducta de refulare a dioxidului de carbon ce serveste si la purjarea instalatiei speciale. Punere in functiune a stingatorului se executa de la un tablou de comanda pe care sunt fixate patru manete: doua pentru manevrarea robinetelor de refulare a pulberii si doua pentru actionarea robinetului de purjare. Tot pe tabloul de comanda este montata o lampa pentru iluminat, alimentarea cu curent electric facandu-se de la autovehicul care tracteaza utilajul. Sasiul stingatorului este o constructie sudata din profile de otel, formata din doua lonjeroane imbinate in forma de furca. El se fixeaza pe axul trenului de rulare prin intermediul a doua arcuri lamelare multiple ce au rolul de a amortiza socurile pe timpul deplasarii. Axul este prevazut la extremitati cu doua lagare pe care se monteaza rotile. Pe sasiu mai sunt prevazute doua aripi pentru roti si doua cutii laterale unde se asaza furtunurile de evacuare a pulberii si tevile de refulare (pistoalele). Stingatorul P.250 fiind remorcabil, indeplineste conditiile impuse pentru circulatia pe drumurile publice. In acest scop, el este prevazut cu doua lampi tricompartimentate (pozitie, frana, semnalizare directie) si doi catadioptri. Fig. 107.

Functionare Pentru punerea in functiune a stingatorului si refularea pulberii se executa urmatoarele operatii: - se verifica existenta robinetului de purjare si refulare a pulberii pe „pozitia inchis”; - se deschid robinetele cu CO2; - se verifica la manometru ca presiunea din rezervor sa nu depaseasca 10 bari; - se deschid robinetele de la liniile de refulare a pulberii. La incetarea lucrului se inchid robinetele de evacuare a pulberii si apoi robinetele buteliilor cu CO2. Intretinere Pe timpul exploatarii, pentru a se asigura buna functionare a utilajului sunt necesare o serie de lucrari de intretinere si verificari periodice: - verificarea periodica a manometrului; - verificarea lunara a incarcaturii de pulbere; - verificarea, prin cantarire, a incarcaturii de CO2 din butelii nefiind admise buteliile din care lipsesc mai mult de 500 g CO2 fata de incarcatura nominala; - curatirea, dupa fiecare utilizare, a sitelor filtrelor prin suflarea cu aer comprimat; - verificarea starii de fixare, a ansamblelor de baza ale utilajului, atentie deosebita acordandu-se recipientul si buteliilor cu CO2.

Stingatoare portative cu dioxid de carbon G.3, G.6 si G.3 LDE Stingatoarele portative cu dioxid de carbon (fig. 108) sunt destinate primei interventii la incendiile dezvoltate, in general, in spatii inchise de dimensiuni reduse, indiferent de natura materialelor combustibile, exceptand cele din clasa D cu care CO2 venind in contact ar putea genera reactii periculoase. Utilizarea CO2 are avantajul ca nu lasa urme, nu impurifica si nu prezinta pericol de electrocutare in cazul interventiei la echipamente electrice sub tensiune. Din acest motiv, acest tip de stingatoare se recomanda a fi folosite pentru biblioteci, muzee, magazine sau depozite de blanuri sau materiale de valoare, alimentatie publica si echipamente electronice sau electrice sub tensiune etc. In raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: G3 3 17 4 30 G3LDE 3 17,6 4 30 G6 6 30 4 60

Masa incarcaturii CO2 (kg) Masa stingatorului incarcat (kg) Lungimea jetului de zapada carbonica (m) Timp de descarcare (sec.) Fig. 108 Descriere

Stingatoarele portative cu CO2 se compun din urmatoarele parti: - butelia pentru dioxid de carbon, de forma cilindrica, confectionata din otel, prevazuta la exterior cu un maner pentru manevrare, iar in interior cu o teava sifon prinsa pe robinetul de inchidere a buteliei. Robinetul este prevazut cu o siguranta si un cep gaurit pentru iesirea dioxidiului de carbon; - difuzoare, de forme diferite, confectionate din tabla de fier sau masa plastica, prevazute la partea posterioara cu un maner pentru manevrare, iar la partea anterioara cu o gaura pentru iesirea zapezii carbonice, puse in legatura cu robinetul buteliei, fie prin intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sarma, sa fie prin intermediul unei tevi scurte din otel si a unei articulatii care sa permita rotirea. Stingatoarele G3 LDE (pentru locomotive) au o constructie specifica determinata de existenta unei mantale de protectie din tabla si a posibilitatii de rabatare a palniei de refulare. Functionare Pentru punerea stingatorului in functie se indreapta difuzorul spre locul incendiului si se deschide robinetul buteliei. Prin deschiderea robinetului, dioxidul de carbon lichid aflat in butelie iese din teava sifon (datorita presiunii la care se afla) si, prin furtunul de cauciuc sua teava de otel, patrunde in difuzor. In difuzor, datorita fenomenului de detenta

ce are loc (trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica), temperatura dioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare a lui (de 78,58 C) si trece in starea solida, sub forma de fulgi albi de zapada carbonica. Zapada carbonica formata este evacuata din difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului. Fulgii de zapada carbonica pot produce rani dureroase atunci cand vin in contact cu partile descoperite ale corpului omenesc. Controlul incarcaturii si intretinerea stingatorului: Se verifica prin cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie, in functie de tipul stingatorului. Cand butelia a pierdut cca 20 – 25% din greutate, se face verificarea si inlocuirea (incarcarea ei). Stingatorul se curata si se verifica periodic, urmarindu-se functionarea robinetului si etanseitatea buteliei prin scufundarea ei in apa. Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G.120 este destinat stingerii incendiilor izbucnite in magazii si depozite sua alte spatii inchise, in care se gasesc valori materiale. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - masa incarcaturii de CO2 (kg) 200 - masa stingatorului fara incarcatura (kg) 535 - masa stingatorul cu incarcatura (kg) 655 - timpul de descarcare (sec): - cu o linie de refulare 200 - cu doua linii de refulare 100 - bataia jetului de CO2 (m) 6 - viteza maxima de manevrare (km/h) 60 Descriere Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G.120 se compune in principal dintr-un tren de rulare, ce include si aripile, cadrul metalic, cele 4 butelii de CO2, suportul pentru furtun, dispozitivul de refulare si cutia cu scule. Cadrul are rolul de a sustine buteliile cu CO2 si se compune din: bara de tractiune, suportul pentru butelii, suportul pentru aripi si suportul cadrului din spate. Dizpozitivul de refulare are rolul de a conduce si dirija dioxidul de carbon asupra focarului. Se compune dintr-un furtun lung de 12 m si un dispozitiv de evacuare ce se termina cu un difuzor. Trenul de rulare se compune din doua brate laterale oscilante (stanga si dreapta) pe care se fixeaza cele doua arcuri cu foi ce asigura suspensia stingatorului. Pe cele doua brate sunt montate rotile. Aripile au rolul de a proteja utilajul si de a-i imbunatati aspectul exterior, fiind confectionate din tabla de otel, si sunt fixate pe suportul de aripa prin suruburi. Buteliile cu CO2 sunt recipienti sub presiune pentru gaze lichefiate. Dupa montare pe stingator, acestea se protejeaza impotriva inghetului sau temperaturilor ridicate prin acoperire cu o husa. Stingatorul G.120 este echipat cu instalatie electrica completa de semnalizare pentru circulatia pe drumurile publice, alimentarea cu energie electrica facandu-se de la autovehicul care-l tracteaza. Functionare Dupa transportarea stingatorului la locul interventiei, acesta se aseaza in pozitie de lucru, pe roti si pe suportul cadru din fata. Evacuarea dioxidului de carbon din butelii se face prin deschiderea manuala a robinetelor acestora, care sunt sigilate si asigurate pentru evitarea declansarii lor accidentala. Agentul stingator este condus prin intermediul a unul sau doua furtunuri (in functie de nevoi), prevazute la capete cu difuzoare de evacuare. Stingatorul poate functiona cu un singur dispozitiv de evacuare – respectiv cu doua butelii – sau cu doua dispozitive de evacuare, alimentate de patru butelii. Succesiunea operatiilor de punere in functiune a stingatorului este urmatoarea: - se rupe sigiliul de la robinetele buteliilor cu CO2; - se scoate difuzorul din brida de sustinere si se desfasoara furtunul prin care se evacueaza CO2; - se deschid robinetele buteliilor cu CO2; - se dirijeaza jetul de gaz asupra focarului. Intretinere Mentinerea stingatorului in stare de functionare presupune executarea unor verificari si lucrari de intretinere astfel: - se verifica incarcatura de CO2 prin cantarire, o data pe luna sau ori de cate ori este necesar; - se vor face probe de functionare, la fiecare 6 luni;

- se va urmari si verifica permanent starea furtunurilor, spre a nu fi deteriorate si se va controla integritatea sigiliilor robinetelor de la buteliile cu CO2; - se va verifica uzura pneurilor si presiunea aerului din acestea; - se vor controla toate imbinarile demontabile. Asistenta tehnica se executa conform anexei 15 pct. 5 din NERC/85. Galeata stingator Descriere Galeata stingator se compune din urmatoarele parti: a) rezervorul, de forma cilindrica, cu o capacitate de 10 – 15 l confectionat din tabla de otel la care se deosebesc: - capacul prin in balamale; - inchizatorul capacului; - priza de racordare a pompei; - manerul rezervorului; - suportul furtunului de refulare; - suportul galetii stingator prevazut cu un orificiu si o bara pentru fixarea acesteia la sol cu ajutorul piciorului; b) pompa de mana la care se deosebesc: - cilindrul pompei; - manerul pompei; - bila supapa de aspiratie; - bila supapa de refulare; - sita pentru retinerea impuritatilor din apa; - racordul fix D; c) furtunul de refulare D de 5 m prevazut cu racorduri, care se racordeaza cu un capat la racordul fix al galetii stingatoare, la celalalt fiind prevazut cu o teava de refulare tip D. Functionare Pentru punerea galetii in functiune se procedeaza astfel: - se umple rezervorul cu apa; - se racordeaza furtunul de refulare si se indreapta teava catre locul incendiului; - se fixeaza galeata stingator la sol (tinand-o cu o mana de maner si introducand piciorul in orificiul special al suportului); - se actioneaza asupra pistonului, dandu-i o miscare alternativa de sus in jos. Prin ridicarea pistonului in sus, in cilindrul pompei, se produce o depresiune in urma careia apa din rezervor impinge supapa de aspiratie si patrunde in cilindru. Pe timpul aspiratiei supapa de refulare este inchisa. Impingand pistonul in jos, datorita presiunii create in cilindrul pompei se inchide supapa de aspiratie, si se deschide supapa de refulare, permitand trecerea apei deasupra sistemului si refularea ei (prin racordul fix, furtun si teava) asupra incendiului. Atunci cand pistonul face cursa in jos, nu este refulata intreaga cantitate de apa din cilindrul pompei, o parte ramanand in piston si intre piston si peretele interior al cilindrului pompei. Aceasta apa este refulata la ridicarea pistonului in sus (cand sub piston are loc momentul aspiratiei) ceea ce face ca pompa sa refuleze la ambele curse ale pistonului, asigurand continuitatea jetului de apa. Intretinere Dupa intrebuintare, se spala cu apa curata si se verifica starea racordului, a furtunului de cauciuc si buna functionare a bilelor-supapa.

CAPITOLUL XI UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR Din grupa utilajelor pentru stingerea incendiilor fac parte motopompa de 400 l/min. motopompa 800 l/min. motopompa de stins incendii MPR 1300 (MP 73); motopompa MPR 1500 (MP 79); motopompa MPR 1600 (MOPSI 1600); hidrogeneratorul de spuma usoara; tunul remorcabil de spuma si apa; tunul fix de spuma si apa; tunul telecomandat de spuma si apa; tunul remorcabil pentru stingerea incendiilor cu apa si spuma, cu o teava de refulare. Motopompa usoara de 400 l/min. Motopompa usoara de 400 l/min. (fig. 109) este un utilaj transportabil, cu posibilati de deplasare fie pe caruciorul propriu, fie purtata de patru servanti, ce serveste la stingerea cu apa a incendiilor de mici proportii. Caracteristici tehnice: Dimensiuni: - lungimea - latimea (mm) - inaltimea (mm) - lungimea cu accesorii (mm) - latimea cu accesorii (mm) Greutati: - greutatea fara accesorii (kg) - greutatea cu accesorii (kg) - greutatea pe targa (kg) - greutatea caruciorului (kg) 1660 1185 1000 1900 1210 160 250 110 50

Motorul: - model 2S-9 in doi timpi monocilindrici - puterea (CP) 7,5 - turatia nominala (rot/min.) 3000 - consum la puterea nominala (l/h) 6 - componenta combustibilului 1 l ulei la 24 l benzina - felul racirii cu aer furnizat de o sufla Capacitati: - rezervorul de benzina (l) 8 Pompa centrifuga: - tipul pompei cu un etaj - numarul de intrari una B - numarul de iesiri doua C - presiune maxima la 3000 rot/min. 4,4 bari (cu vanele inchise); - debitul nominal 400 l/min. Pompa de vid: - tipul pompei cu rotor si palete mobile - timp maxim de aspiratie 90 sec. - inaltimea statica de absorbtie maxima (m) 6,5 Fig. 109 Descriere Motopompa usoara de 400 l/min. se compune din urmatoarele ansamble principale: - grupul motor-pompa; - caruciorul.

a) grupul motor-pompa este format din motor si pompa centrifuga care reprezinta agregatul de lucru al motopompei, fixat pe o targa, prin intermediul careia, poate fi transoportat, in stare purtata, de patru servanti, in locuri greu accesibile. Totodata, targa permite, fixarea agregatului pe sasiul motopompei in vederea transportului pe carucior. Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr-un sistem simplu si rapid de acorare si dezancorare. Motorul este model 2 S-9 in 2 timpi, monocilindric, cu o putere nominala de 7,5 CP cu pornire prin magnetou. Exploatarea si intretinerea motorului se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare. Pompa este de tip centrifuga, cu un singur etaj de presiune, amorsarea realizandu-se prin intermediul unei pompe de vid cu rotor si palete mobile, antrenata printr-o transmisie cu frictiune actionata manual; b) sasiul cu roti (caruciorul) este o constructie sudata din tevi de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin. Functionarea Punerea in functiune a motopompei reclama trei operatii de baza: - amplasarea motopompei la sursa de apa; - pornirea motorului; - amorsarea pompei centrifuge. Intretinere Principalele lucrari de intretinere si verificari periodice care asigura buna functionare a motopompei pe timpul exploatarii sunt: - ungere; - verificarea etanseitatii; - intretinerea pompei de vid; - intretinerea motorului; - verificarea functionarii pompei. Motopompa de 800 l/min. Motopompa de 800 l/min. (fig. 110) este un mijloc eficace de stingerea incendiilor oferit de posibilitatea transportului rapid la locul interventiei acesteia, fie in stare purtata, de patru servanti (sistem targa), fie pe carucior, ca utilaj transportabil sau remorcabil. Pompa centrifuga, cu care este echipata asigura un debit maxim de 1200 l/min. Alimentarea motopompei cu apa se poate realiza atat de la surse de apa fara presiune (rauri, lacuri, fantani, bazine etc.), cat si de la hidranti (surse de apa sub presiune). Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Dimensiuni: - lungimea (fara accesorii) cca 1660 mm - latimea (fara accesorii) cca 1155 mm - inaltimea (fara accesorii) cca 1070 mm - lungimea (cu accesorii) cca 1900 mm - latimea (cu accesorii) cca 1210 mm Greutati: - greutatea motopompei fara accesorii (kg) 198 - greutatea motopompei complet echipata (kg) 308 - greutatea caruciorului (kg) 53 Capacitati: - rezervorul de benzina (l) 16 Motorul: - puterea nominala (CP) 15 - turatia nominala (rot./min.) 3000 - consum putere normala (U/h) 6 - compozitia combustibilului 1 parte ulei 24 parti benzina - felul racirii – cu aer furnizat de o suflanta axiala. Pompa centrifuga: - tipul pompei centrifuga cu un etaj - numarul de intrari 1 Ø 100 mm (racord tip A)

- numarul de iesiri 2 Ø 45 mm (racord tip C) - presiunea maxima cu vanele inchise turatie 3000 rot./min. 6,5 bari - debitul de presiune 6,5 bari (l/min.) 800 - pompa de vid cu rotor cu palete mobile - inaltime de aspiratie (m) 6,5; - timp maxim de aspiratie pentru inaltimea statica de absorbtie 6,5 m – (sec.) 90 Fig. 110 Descriere La fel ca si motopompa de 400 l/min. se compune din urmatoarele ansamble principale: - grupul motor-pompa; - sasiul cu roti. a) grupul pompa-motor, format din motor si pompa centrifuga, reprezinta agregatul de lucru al motopompei, fixat pe o targa, care permite totodata fixarea agregatului pe sasiu, in vederea transportului pe carucior. Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr-un sistem simplu si rapid de ancorare si dezancorare. Motorul S-18 in doi timpi cu doi cilindri, are o putere de 15 CP, aprinderea realizandu-se prin magnetou. Exploatarea si intretinerea se face conform instructiunilor elaborate de uzina constructoare. Pompa centrifuga este cu un singur etaj de presiune, iar pentru amorsare este prevazuta cu o pompa de vid, antrenata printr-o transmisie cu frictiune, actionata manual; b) sasiul este o constructie din teava de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin. Functionare Punerea in functiune a motopompei reclama 3 operatii de baza: - amplasarea la sursa; - pornirea motorului; - amorsarea pompei centrifuge. Intretinere Principalele lucrari de intretinere si verificare periodice care asigura functionarea motopompei pe timpul exploatarii si dupa cum sunt urmatoarele: - ungerea; - verificarea etanseitatii; - intretinerea pompei de vid; - intretinerea motorului; - verificarea functionarii motopompei. Motopompa de 1300 l/min. (MP 73) Motopompa de stins incendii MP 73 (fig. 111) este destinata stingerii incendiilor cu apa din surse naturale sau artificiale fiind un mijloc simplu, eficace si rapid care nu prezinta dificultati in exploatare si intretinere. Este echipata cu o pompa centrifuga cu patru etaje, care asigura un debit maxim de 1500 l/min. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Dimensiuni: - lungimea totala (mm) - latimea totala (mm) - inaltimea maxima (mm) - calea rotilor (mm) Greutati: - greutatea motopompei fara accesorii (kg) - greutatea motopompei complet echipata (kg) - greutatea pompei (kg) - greutatea motorului (kg) Capacitati: - baia de ulei (l) 3430 1500 1255 1240 684 885 148 235 5,5

- sistemul de racire (l) - rezervorul de benzina (l)

8 30

Motorul: - modelul ARO – L-25; - tipul motorului in patru timpi cu aprindere de la magneou - puterea maxima (CP) 50 - turatia la puterea maxima (rot/min) 2700 - turatia maxima mers in gol (rot/min) 3000 - sarcina motorului-functionare circuit cu alimentare de la pompa - racirea motorului exterior prin palnie - sistemul de ungere mixt - consum putere nominala (l) 7,5 Pompa centrifuga: - tipul pompei centrifuga cu patru etaje - numarul de intrari doua 100 mm (racord tip A) - numarul de iesiri doua 65 mm (racord tip B) - presiunea maxima cu vanele complet inchis la 2700 rot./min. 16 bari - debitul la iesirea libera la 1,5 m inaltime statica de aspiratie cu o conducta de aspiratie si 2700 rot/min, inaltime statica de aspiratie d1300 l/min. Pompa de vid: - tipul pompei cu retur cu palete mobile - inaltime statica de aspiratie (mm) 7,6 - timp maxim de aspiratie (sec) 90 Descriere Motopompa se compune din urmatoarele ansamble principale: - motorul; - transmisia la pompa; - pompa; - sasiul. a) motorul este tip ARO-L-25 adaptat pentru aprinderea la magnetou. Exploatarea si intretinerea se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare. In partea stanga a motorului, pe flansa pe care se fixeaza blocul motor si suportul-distribuitor, printr-o piesa intermediara se monteaza magnetoul, antrenat cu un pinion de la arborele cu came al motorului. Fig. 111 Magnetoul este un generator de curent alternativ de inalta tensiune cu un circuit primar si un circuit secundar, care prin invartirea rotorului da nastere unui curent de inalta tensiune si scanteia intre electrozii bujiei. Alimentarea cu benzina a motorului motopompei se face dintr-un rezervor montat pe sasiu cu capacitatea de 30 l. Benzina este absorbita din rezervor prin pompa de benzina care o refuleaza in carburator, unde se face amestecul cu aerul. Racirea motorului se face cu curent fortat de apa rece. Apa este impinsa de pompa printr-o conducta in orificiul de intrare al blocului motor. Printr-o alta conducta ce pleaca de la orificiul de iesire al blocului motor, apa din motor ajunge la conducta de aspiratie a pompei si inchide circuitul. Ungerea se realizeaza prin pompa de ulei fixata de peretele baii de ulei pe partea stanga a motorului si antrenata de arborele cu came. Ea aspira uleiul din baie cu ajutorul unui sorb si il impinge in filtru de ulei. Dupa filtrare este trecut in rampa centrala de ungere, asigurand ungerea palierelor si lagarelor arborelui cotit. Precum si a boltului pistonului. Tot din rampa centrala de ungere este dirijat la palierele arborelui cu came si palierelor axelor culbutorilor. Prin balbotare se ung pistoanele, arcurile de supapa, pinioanele de distributie. Uleiul se introduce in baie printr-un cot prevazut cu o teava de serviciu. b) transmisia la pompa se face printr-un cuplaj cu gheare. Partea fixa a cuplei este fixata de volantul motorului prin suruburi, iar partea mobila culiseaza pe canelurile de pe axul pompei centrifuge. Cuplarea si decuplarea se face cu maneta fixa pe consola de legatura dintre motor si pompa, cand motorul nu functioneaza. c) pompa centrifuga este de tip cu patru etaje cu un debit maxim de 1500 l/min. la iesirea libera si o presiune maxima de 16 bari. Fixarea pompei de motor se face printr-o consola atasata la blocul motor prin suruburi. d) sasiul motopompei are un cadru suspendat prin arcuri de o axa pe care sunt montate cele doua roti ce constituie mecanismul de rulare.

Functionare Pentru punerea in functiune a pompei se realizeaza urmatoarele operatii: - amplasarea pentru lucru; - pornirea ansamblului motor-pompa. Intretinere - Verificarea, ingrijirea, cotrolul si revizia tehnica a motorului pompei se executa conform anexelor 2 – 9 din NERC/85. Motopompa de 1500 l/min. (MP 79) Motopompa de 1500 l/min. (fig. 112) are aceeasi destinatie ca si cea de 1300 l/min. (MP 73) are urmatoarele caracteristici tehnice principale: - tipul motorului de actionare ARO-L-25-12 - tipul pompei M 191-2-0 - presiunea maxima cu vanele inchise la 3000 l/min. 11,2 bari - debitul la iesirea libera (l/min) 1700 - inaltimea statica de aspiratie (m) 7,5 - masa neta cu accesorii (kg) 797 - viteza maxima de tractare (km/h) 60 Partile componente, functionare si intretinerea motopompei de 1300 l/min. sunt asemanatoare motopompei MP 79. Fig. 112 Motopompa de stins incendii cu MPR – 1600 Motopompa de stins incendii MPR-1600 (fig. 113) face parte din grupa utilajelor de stins incendii construite pe sasiu special si poate fi deplasata la locul interventiei remorcata de autovehicule sau pentru distante mici, de 2 – 4 servanti. Caracteristicile tehnice ale acestui tip de motopompa sunt urmatoarele: Dimensiuni: - lungimea totala (mm) - latimea totala (mm) - inaltimea maxima (mm) - calea rotilor (mm) 3680 1500 1420 1240 cca 650 cca 800 93 235 5,5 1 15 30

Greutati: - greutatea motopompei fara accesorii (kg) - greutatea motopompei complet echipata (kg) - greutatea proprie (kg) - greutatea motorului (kg) Capacitati: - baia ulei (l) - radiator ulei (l) - sistem de racire (l) - rezervorul de benzina (l)

Motorul are caracteristicile tehnice ale celui de la motopompa MP 73. Pompa centrifuga: - model PSI 16/8 - tip centrifuga, cu rotor, avand palete duble curbate executate din otel inoxidabil - aspiratie axiala - debit nominal (l/min) 1600

- turatia (rot/min) Pompa de vid tip palete mobile Fig. 113 Descriere

3200

Motopompa MPR 1600 este construita din urmatoarele parti: - sasiul; - trenul de rulare; - pompa p.s.i. 16/8; - motorul; - tabloul de bord; - instalatia de amorsare si evacuare; - instalatia de racire; - vanele gurilor de refulare; - instalatia electrica ; - sorbul Ø 100; - instalatia de alimentare si accesoriile. a) sasiul este forma din doua lonjeroane in trei traverse din corniere, pe care se fixeaza motorul, pompa si anexele. Este fixat de osie prin intermediul a doua arcuri cu foi, care asigura o legatura elastica. Bara de tractiune este demontabila, pentru a permite pornirea motorului cu manivela. In timpul functionarii agregatul se sprijina pe trei picioare: unul in fata, doua in spate, cele din spate fiind rabatabile. b) trenul de rulare este format din doua roti cu pneuri si arcuri cu foi. c) capotajele sunt realizate din tabla de otel nervurata si au rolul de a proteja motorul, rezervorul de benzina, rotile si instalatia electrica. Ele au constructie rabatabila, permitand un acces usor la motor si pompa. d) pompa de apa este de tip centrifugal, cu rotor cu palete duble curbate. Amorsarea este asigurata de catre o pompa de vid cu palete culisante (mobile) fie un ejector de gaze. Pentru cuplarea pompei cu motorul s-a prevazut un cuplaj elastic din cauciuc. Legatura dintre motor si pompa se realizeaza prin intermediul volantei. e) motorol M 207 este un motor cu aprindere prin scanteie de la baterie de acumulatori, in patru timpi, cu racire independenta. Ea asigura puterea de 55 CP la functionare de durata. f) tabloul de bord este fixat pe partea din spate a capotajului si deserveste dispozitivele de manevrare si aparatele de control ale motorului. Comenzile carburatorului constau din doua tije – una pentru actionarea clapetei de soc si alta pentru actionarea celor doua clapete de acceleratie, care sunt comandate sincronizat. Pe un sector gradat se poate fixa, prin intermediul unui maner, pozitia datorita de functionare a motorul. g) instalatia de amorsare si evacuare permite utilizarea energiei gazelor arse in scop util, pentru amorsarea pompei centrifuge. Ea este constituita din toba de esapament, cutia de distributie, un ejector, o teava de evacuare a gazelor, o teava de amorsare si un robinet (supapa). h) instalatia de racire pentru motor este in circuit inchis, avand o capacitate de 15 l, folosind apa sau lichidul antigel. Este compusa din radiatorul de apa, pompa de apa cu ventilator, racordurile/din cauciuc si suportul radiatorului. i) instalatia de ungere, asigura ungerea atat sub presiune cat si prin balbotaj. Filtrarea uleiului este dubla. In cadrul instalatiei de ungere s-a introdus (legat in paralel) un radiator tubular pentru racirea uleiului cu aer, amplasat in spatele radiatorului de apa. Pe teava de actiune a radiatorului de ulei se afla un robinet prevazut cu o supapa de siguranta cu bila. j) vanele gurilor de refulare, sunt montate la stuturile de refulare ale pompei care permit inchiderea etansa a pompei, reglarea primara a debitului si a presiunii, legarea furtunelor de refulare prin intermediul racordurilor. k) instalatia electrica este realizata in varianta in baterie de acumulatori. Functionare Pentru punerea in functiune a motopompei se realizeaza urmatoarele operatiuni: - amplasarea pentru lucru;

- pornirea ansamblului motor-pompa; Intretinerea Verificarea, ingrijirea, controlul si revizia tehnica a motopompei se executa conform anexelor 2 – 9 din NERC ”85. Hidrogeneratorul de spuma usoara Hidrogeneratorul de spuma usoara (fig. 114) se utilizeaza pentru inundarea cu spuma a incaperilor, subsolurilor, gospodariilor de cabluri, magaziilor in care se produc incendii si la stingerea carora nu poate fi utilizata apa, datorita incompatibilitatii ei cu produsele ei si instalatiile existente. Hidrogeneratorul are un gabarit redus, poate fi usor transportat si manevrat, se intretine fara dificultati, iar functionarea lui este asigurata de apa sub presiune cu care este alimentat. Utilajul poate functiona si cu hidroventilator pentru evacuarea fumului si a gazelor nocive din spatii inchise, in raport cu varianta constructiva prezentand urmatoarele caracteristici tehnice: HG 100 4 - 10 295 - 475 60 - 115 10 - 18,3 coeficient mare de infoiere 70 HG 50 3-6 220 - 260 40 - 50 4-6 coeficient mediu de infoiere spumant proteinic 18

Presiunea de lucru (bari) Debitul de apa (l/min.) Debitul de spuma (mc) Consum lichid de spumant (l/min) Tipul spumantului utilizat Masa (kg) Fig. 114 Descriere

Hidrogenul are in compunere urmatoarele ansamble principale: a) grupul turbina-ventilator care constituie vagonul de propulsie a aerului si apei necesare in procesul de formare a spumei aeromecanice cu mare infoiere. Turbina hidraulica consuma un debit de 180 - 200 l/min. apa la o turatue de 1000 rot/min. Atat rotorul cu palete, cat si corpul turbinei sunt confectionate din bronz turnat. Datorita configuratiei paletelor, jetul de fluid isi modifica directia, efectul fiind aparitia unui cuplu de forte hidromecanice. Pe axul turbinei, care este executat din otel sunt montati doi rulmenti radiali cu bile, acestia constituind lagare de sprijin in corpul turbinei. La un capat al axului se monteaza prin insurubare rotorul turbinei, iar la celalalt capat se fixeaza, prin inermediul unei pene, ventilatorul de tip axial, prevazut cu 5 palete reglabile, confectionate din aliaj de aluminiu, material din care este turnat si butucul ventilatorului; b) difuzorul, care asigura repartizarea uniforma a curentului de aer pe intreaga suprafata a plasei din sistemul de formare si omogenizare a spumei; c) instalatia de alimentare cu apa si spumant, care indeplineste rolul de a furniza apa si lichidul spumant, dozate la debite si presiuni optime de lucru, asigurand totodata si amestecarea acestora. Este constituita dintr-o conducta principala, ce alimenteaza cu apa atat turbina hidraulica, cat si ejectorul prevazut pentru absorbtia spumantului. Capatul initial al conductei principale este prevazut cu racord pentru a se putea cupla prin furtun la sursa de apa sub presiune, iar capatul final printr-un tub prevazut cu sorb si sita, avand diametrul interior de 18 mm; d) sistemul de formare si omogenizare a spumei, care realizeaza producerea spumei, prin inglobarea in solutia de spumant a arului propulsat de ventilator. In procesul de formare a spumei, solutia este proiectata asupra plasei generatorului de bule, prin patru diuze pulverizatoare executate din alama; e) tubul de refulare care preia spuma aeromecanica si o conduce la locul interventiei, realizat din material textil, avand un diamentru de 1000 mm si o lungime variabila pana la 20 m. Fixarea tubului pe capatul cilindric al difuzorului se face cu ajutorul unui colier, prevazut cu mecanism de stingere. In situatiile cand nu este nevoie de dirijare a spumei prin tub, acesta poate fi eliminat. Functionare Apa introdusa in ejector la presiunea de 3,5 - 10 bari aspira lichidul spumant prin furtunul de absorbtie. Lichidul spumant aspirat formeaza impreuna cu apa o solutie cu concentratia dorita (cca 10%) Dozarea concentratiei amestecului se

asigura cu un robinet de reglaj. Aceasta solutie este pulverizata aproximativ uniform, din patru duze dispersoare, pe plasa de fire sintetice, avand ochiuri cu diametrul de 1 - 4 mm. Curentul de aer introdus de ventilatorul actionat de turbina, trecand prin ochiurile plasei, formeaza in spatele acestuia un flux continuu de spuma mecanica, care este transportata la locul incendiului prin intermediul tubului de refulare. Debitul nominal de spuma este de 40 - 115 mc in functie de tipul hidrogeneratorui. Functionarea hidrogeneratorului reclama stabilirea a trei circuite corespunzatoare fluidelor care iau parte la generarea spumei astfel: - circuitul de aer, asigurat de ventilator si dirijat prin difuzor, asupra solutiei de spumant pulverizata prin cele patru diuze; - circuitul de apa, asigurat de o sursa exterioara la presiune de 4 - 10 bari, prin instalatia de alimentare; - circuitul de spumant, realizat pe principiul ejectiei, care asigura absorbtia si dozarea corespunzatoare a spumantului. Functionarea hidrogeneratorului este astfel conceputa incat sa asigure conditii optime atat pnetru formarea solutiei de spumant in apa, cat si pentru pulverizarea acesteia. Intretinere Verificarea, ingrijirea si reviza tehnica a hidrogeneratorului se executa conform anexei 14 pct. 3 si anexei 15 pct. 3 din NERC/85. Tunuri pentru stins incendii cu apa si spuma Tunurile pentru stins incendii cu apa si spuma (fig. 115) sunt realizate la urmatoarele variante constructive: Remorcabile: - tun remorcabil de apa si spuma; - tun remorcabil cu apa si spuma, cu o teava de refulare; Fixe: - tun fix de apa si spuma; - tun telecomandat de apa si spuma; Din punct de vedere constructiv, cele doua variante se deosebesc la partea inferioara, cel fix dispunand de elemente de fixare la sol, iar cel mobil de un tren de rulare, precum si in ceea ce priveste modul de alimentare cu apa si cu spumant. Caracteristici tehnice: a) tunul remorcabil cu apa si spuma - simbol de fabricatie TRAS - 3000 - debitul de apa (l/min) - debitul maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima de spuma (m) 38 (vertical) 58 (oriz.) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 47 vertical 67 (oriz.) - presiunea de lucru (bari) - actionare manuala - viteza de transport (km/h) - dimensiunile (mm) - masa neta cu accesorii (kg) b) tunul remorcabil cu apa si spuma cu o teava de refulare - simbolul de fabricatie TRAS 1 - debitul de apa (l/min) - debitul maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 58 (oriz.) 43 (vertical) - lungimea maxima a jetului de spuma (m) 53 (oriz.) 40 (vertical) - presiunea de lucru (bari) - viteza de transport (km/h) - dimensiunile (mm) - unghiul de rotire a tevii 360° plan orizontal 80 - 30° plan vertical - greutatea (kg) c) tunul fix de apa si spuma - simbol de fabricatie TRAS 3000

3000 2100 10 40 4950 x 1512 x 1690 515

3200 23500 10 max. 60 1860 x 1568 x 1500 374

- debit maxima de apa (l/min) - debit maxim de spuma (l/min) - lungimea maxima a jetului de spuma (m) 38 vertical 58 (orizontal) - lungimea maxima a jetului de apa (m) 47 (vertical) 67 (orizontal) - presiunea de lucru (bari) - unghiul de rotire a tevilor 80° plan vertical 360° plan orizontal - masa cu accesorii (kg) d) tun cu telecomanda de apa si spuma - debitul de apa (l/min) - debitul de spuma (l/min) - lungimea jetului de apa (m) - lungimea jetului de spuma la inclinarea tevii la 45° (m) - presiunea de lucru (bari) - tensiune de alimentare (V) - unghiul de rotire a tevii 170° (plan orizontal) + 85° - 65° (plan vertical) - masa (kg) Descriere

3000 21000 10 270 2850 max. 20.000 max. 80 max. 75 16 3 x 380 300

Tunul se compune din urmatoarele parti principale: - teava de refulare a apei; - teava generatoare de spuma; - tubul de absorbtie spumogen lighid; - ecranul termic; - tunul propriu-zis; - dispozitivul de manevrare in plan vertical; - dispozitiviul de rotire in plan orizontal. Aceste elemente sunt comune pentru toate variantele de tun. Pe langa aceste parti, tunul fix mare are in compunere un postament si un racord de cuplare la hidrant, iar cel remorcabil un sasiu prevazut cu aripi, suspensie si tren de rulare, precum si un dispozitiv de sustinere a hidrantului si a cheii pentru aceasta si o instalatie electrica corespunzatoare pentru a circula pe drumurile publice. Fig. 115 a) teava pentru refularea apei si teava generatoare a spumei sunt jumelate, manevrandu-se simultan prin acelasi sistem de rotire si basculare. In interiorul tevii de apa sunt dispuse patru palete, necesare pentru dirijarea apei. Teava de apa mai are in compunere un ajutaj intermediar si unul final interschimbabil. Ajutajele finale folosite au diametrul interior de 30, 36, 40 si 45 mm. b) teava de spuma are o constructie speciala, fiind executata din rasina sintetica armata cu fibre de stilca. Celelalte elementele componente sunt: sorbul pentru spumant, ejectorul spargatorului de jet si reductia. Amestecul apa-spumant-aer se realizeaza prin teava generatoare de spuma, la care s-a practicat o fereastra pentru admisia aerului si o gaura filetata pentru un stut cu robinet si un racord fix tip D, unde se racordeaza tubul de absorbtie al spumantului. c) la tubul de absorbtie, confectionat din cauciuc, s-au atasat im sorb si un racord tip D pentru cuplarea la teava. Pe langa cele doua tevi, tunul mai are si alte repere ca: un distribuitor cotit la 45°, in forma de "Y", un manometru, doua robinete cu clapete, doua coturi de 90° si colector oscilant. Manevrarea in plan vertical se realizeaza prin intermediul unui angrenaj melc-roata melcata. Melcul are lagarele fixate pe distribuitor, iar sectorul de roata melcata este rigidizat cu colectorul oscilant. Pentru actionarea angrenajului pe arborele melcului s-a montat o roata de manevra cu maner. Manipularea tunului in plan orizontal se poate realiza datorita dispozitivului de rotire, ce se compune dintr-un lagar prevazut cu o flansa de fixare pe sasiu, o flansa intermediara care contine o placa de uzura, o flansa inferioara pentru racordarea la instalatia de alimentare, o flansa port manseta si un pivot cu flansa pentru racordarea tunului. Pentru rotirea propriu-zisa se actioneaza ghidonul fixat pe distribuitor. Pentru a preveni rotirea accidentala a tunului, acesta a fost precazut cu un bolt de blocare. d) Pentru protectia impotriva radiatiei calorice, tunul dispune de un ecran termic in forma de "U", construit din teava, care incadreaza cele doua tevi. Ecranul este prevazut 13 diuze dispuse simetric fiind racordat la tun prin doua conducte cu robinete. Reperele descrise mai sus sunt comune pentru ambele variante de tun. Postamentul tunului fix este o concentratie sudata, din otel, avand baza inglobata in beton. Montarea tunului pe hidrantul subteran se realizeaza printr-un racord fix curbat. In cazul montarii tunului pe un hidrant subteran, de tip special, racordul fix este drept.

In ambele variante, pentru actionarea hidrantului se utilizeaza o cheie de hidrant. In varianta mobila, tunul mai dispune de elementele precizate la inceputul acestui subcapitol. Astfel, sasiul se compune dintr-o rama, un suport de sprijin si un dispozitiv de remorcare. Rama sasiului este o constructie sudata, pe care au fost fixati suportii arcurilor de la suspensie si suportii celorlalte accesorii (tevi, cutie accesorii). Suportul de spriin este al treilea reazem al tunului mobil, necesar cand acesta sta in repaus. Dispozitivul de remorcare consta intr-un protap rigidizat la rama sasiului. Suportii de fixare a hidrantului si a cheii pentru hidrant sunt amplasati pe dispozitivul de remorcare. La trenul de rulare cu suspensie deosebim urmatoarele elemente: osia, avand la capete lagare cu rulmenti, pe care se monteaza rotile; suspensia formata din doua arcuri semieliptice, fiecare avand cate 9 foi. Arcurile sunt legate de sasiu prin cate o articulatie simpla in fata si un cercel in spate. Cursa arcurilor este limitata de doua tampoane. Atat arcurile, cat si tampoanele sunt fixate de osie prin intermediul unor bride. Instalatia electrica se compune dintr-un stecher tip auto, conductori si doua lampi tricompartimentate de semnalizare. Pe timpul remorcarii, este obligatorie cuplarea instalatiei electrice la autospeciale care tracteaza. Functionarea tunului Functionarea tunului de apa si spuma este identica la ambele variante constructive, cu exceptia modului de alimentare. Daca la tunul fix alimentarea se realizeaza prin simpla deschidere a robinetului de la hidrant, la cel remorcabil, pentru alimentare se executa urmatoarele operatiuni: decuplarea de la autospeciala, amplasarea la locul de interventie si alimentarea cu apa prin una sau trei linii de furtun tip B de la autospecialele folosite in dispozitiv. Dupa realizarea dispozitivului de alimentare cu apa, se amplaseaza langa tun butoiul cu spumant. Din acest moment, tunul este pregatit pentru interventie cu apa sau spuma. In cazul lucrului cu apa se va alege si se va monta ajutajul impus de conditiile de debit si bataie a jetului. Parametrii de lucru cu apa sunt inscrisi in tabelul de mai jos: Presiunea (bari) 6 8 1400 1600 48 53 35 40 2000 2300 52 60 48 45 2600 2860 58 70 45 50 3100 3600 60 72 50 53

Ajutajul final ∅ 30 ∅ 36 ∅ 40 ∅ 45

Parametrii Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime Debit Bataia in lungime Bataia in inaltime

U/M l/min. m m l/min. m m l/min. m m l/min. m m

4 1150 30 24 1650 36 28 2100 40 30 2350 45 35

10 1800 55 45 2600 65 50 3200 75 55 4000 75 55

Tunul se deblocheaza si se indreapta cu teava spre incendiu, dupa care, cu o mana se deschide robinetul din partea stanga, iar cu cealalta se tine ghidonul. Tunul se deblocheaza si se indreapta cu teava spre incendiu, dupa care, cu o mana se deschide robinetul din partea stanga, iar cu cealalta se tine ghidonul. Dupa deschiderea totala a robinetului, ghidonul se va tine cu ambele maini. In functie de nevoi, se va corecta traiectoria jetului de apa, manevrandu-se tunul in plan vertical sau orizontal. Perdeaua trapezoidala se realizeaza prin deschiderea robinetului cu cep din partea stanga a ecranului de protectie se regleaza in functie de intensitatea radiatiei termice. Daca situatia impune refularea unor canitati mari de apa, aceasta se poate realiza prin teava de spuma, fara a se folosi spumant sau prin ambele tevi simultan. Pentru incetarea lucrului cu apa, se inchide robinetul cu clapeta aferent tevii care s-a folosit, ori se opreste alimentarea de la autospeciale. Pentru lucrul cu spuma, se procedeaza astfel: capatul liber al tubului de absorbitie tip D se introduce in butoiul cu spumant lichid, se deschide robinetul cu clapeta din partea dreapta pentru refularea apei prin teava de spuma, se urmareste traiectoria jetului si se aduc corectiile necesare pentru ca acesta sa loveasca focarul, apoi se deschide robinetul cu cep de la tubul de absorbtie a spumantului. In cazul lucrului cu spuma, perdeaua termoizolanta se realizeaza prin deschiderea robinetului cu cep din partea dreapta, reglandu-se dupa nevoie. Pentru a se opri interventia cu spuma, se inchide mai intai robinetul cu cep al tubului de absorbtie pentru spumant apoi robinetul cu clapeta din partea dreapta, dupa care se scoate tubul de absorbtie din butoiul pentru spumant. Dupa interventie, se intrerupe alimentarea de la hidrant sau de la autospeciala, iar tunul se blocheaza in pozitie de repaus (tunul fix) sau un pozitie de transport (remorcabil). Parametrii de lucru cu spuna sunt inscrisi in tabelul urmator:

Parametrii Debit de spuma Bataia in lungime Bataia in inaltime Intretinere

U/M l/min. m m

4 15000 25 15

Presiunea (bari) 6 8 18000 21000 40 53 30 40

10 22000 58 43

In vedrea unei functionari corecte si indelungate, este necesar ca pe timpul exploatarii sa se execute lucrarile de intretinere si revizii tehnice prevazute la anexa 14 pct. 8 si anexa 15 pct. 8 din NERC/85. CAPITOLUL XII POMPE DE VID SI CENTRIFUGE Principiul de functionare al pompelor: Schematic, principiul de functionare al pompelor se poate urmari pe fig. 116. Fig. 116 Pompa indeplineste doua operatii. Prima operatie consta in aducerea apei in corpul pompei cu ajutorul conductei de aspiratie "a". Prin a doua operatie apa este impinsa la inaltimea dorita, prin conducte de refulare "b". Prin actiunea mecanica a pompei, apa aspirata este apoi impinsa pe conducta de refulare. Deoarece apa este impinsa in corpul pompei de presiunea atmosferica, inaltimea la care este asezata pompa deasupra nivelului sursei de apa (sarcina de aspiratie Ha) nu poate depasi teoretic 10,33 m stiind ca greutatea unei coloane de apa de aceasta inaltime este egala cu forta produsa de presiunea atmosferica. In drumul ei pe conducta de aspiratie, apa intampina rezistenta datorita frecarii pe peretii acesteia, la coturi, "teuri" etc. Aceste rezistente fac sa scada inaltimea teoretica de aspiratie (10,33). Practic inaltimea de aspiratie nu poate depasi 6 8 m. Pe conducta de refulare apa intampina, de asemenea, rezistenta care reduc sarcina de refulare (Hr) la o valoare mai scazuta decat aceea corespunzatoare presiunii la iesirea din pompe. Deci inaltimea Hr este mai mica decat inaltimea manometrica deoarece, in realitate intervin rezistentele pe conducte, care reduc din inaltimea utila ce s-ar putea realiza prin pompare. Pentru absorbtia apei din surse fara presiune si refularea ei cu presiunea necesara, autospecialele de stingere a incendiilor si motopompele sunt dotate cu pompe de vid si pompe centrifuge. Pompele de vid se folosesc pentru amorsarea pompelor centrifuge, in cazul alimentarii autospecialelor din surse fara presiune, iar pompele centrifuge realizeaza debitele si presiunile necesare pentru lucru. Pompe de vid Pompele centrifuge, pentru a debita apa, trebuie amorsate. Amorsarea consta in umplerea lor si a conductei de aspiratie cu apa, inainte de pornire. Pentru aceasta este necesar, in primul rand, sa se evacueze aerul din sorb, conducta de aspiratie si pompa. Pompele de vid, folosite pentru evacuarea aerului din conducta de aspiratie si pompa centrifuga sunt: - pompa de vid cu rotor si palete mobile; - pompa de vid cu dispozitiv de ejectie. A. Pompa de vid cu rotor si palete mobile Pompa de vid cu rotor si palete mobile (fig. 117), este o pompa rotativa compusa din urmatoarele parti: - blocul pompei de vid (1); - axul (2); - paletele sau aripioarele (3); - canalul de evacuare a aerului (4); - canalul de legatura dintre pompa de vid si pompa centrifuga (5);

- locasul cilindrului pompei de vid.

Functionare Pompa de vid se monteaza pe corpul pompei centrifuge. Pentru a o pune in functiune este necesar a se porni mai intai pompa centrifuga, dupa care axul pompei de vid se cupleaza cu axul pompei centrifuge. Aceasta cuplare se face in sistem diferite, in raport de tipul constructiv al pompei. Fig. 117 Odata cuplat axul pompei de vid, blocul cu aripioare executa aceasi miscare de rotatie, ca si axul pompei centrifuge. Datorita miscarii de rotatie, aripioarele ies din bloc pana cand ating peretele cilindrului, in acest fel creandu-se o compartimentare intre aripioare si perete. Pentru a intelege mai bine functionarea pompei, se noteaza primele doua aripioare cu "a" si "b" si se urmareste deplasarea lor in timpul invartirii pompei. Dupa ce aripioara "a" ieste din bloc, stabileste un compartiment fara aer (vid) intre punctul de contact al blocului cu cilindrul si pozitia in care se gaseste la un moment dat. In momentul in care aripioara "a" trece prin dreptul santuletului canalului, se pune in legatura pompa centrifuga cu locasul cilindrului pompei de vid, iar aerul din sorb, din tubul de aspiratie si din pompa centrifuga se destinde si ocupa locul gol dintre compartimentul a-b. Compartimentul a-b poarta aerul mai departe, catre santuletul care face legautra intre interiorul cilindrului pompei de vid si de carcasa, volumul compartimentului se micsoreaza pe masura ce se apropie de santuletul canalului de evacuare. Din aceasta cauza aerul este presat iar in momentul trecerii prin fata santuletului este evacuat in atmosfera. Explicatia data pentru compartimentul a-b este valabila si pentru restul compartimentelor formate din doua palete succesive. In felul acesta, fiecare compartiment transporta o anumita cantitate de aer existenta in sorb, in tubul de aspiratie si in pompa centrifuga si o evacueaza in atmosfera. Dupa evacuarea erului, deci dupa facerea vidului, apa din sursa este impinsa de presiunea atmosferica in pompa, fapt ce se poate constata prin iesirea apei din orificiul de evacuare. Vidul fiind realizat, pompa de vid se decupleaza. B. Pompa de vid cu dispozitiv de ejectie Pompa de vid cu dispozitiv de ejectie (fig. 118) se compubne din: corpul pompei (1) si coloana de ejectie. Fig. 118 Coloana de ejectie cuprinde ajutajul de ejectie a gazelor de esapament (2), ajutajul divergent (3) prin care gazele si aerul expirat se evacueaza in atmosfera, clapeta (4) cu ajutorul careia gazele de esapament se dirijeaza spre ejector si conducta de legatura cu pompa centrifuga. Functionare Mai intai se pune in functiune pompa centrifuga apoi se cupleaza pompa de vid cu ajutorul unei manete, deschizandu-se robinetul vacumametrului si manometrului. Pentru obtinerea cantitatii de gaze de ardere necesare asigurarii unei ejectii corespunzatoare se accelereaza motorul, dupa necesitate. Dirijarea gazelor de ardere din conducta de esapament catre coloana de ejectei a pompei de vid se face prin clapeta montata in teava de esapament actionata de maneta de cuplare. Gazele de ardere iesite cu o anumita viteza, antreneaza aerul din pompa centrifuga si-l evacueaza in atmosfera. In felul acesta se realizeaza vidul in sorb, conducta de aspiratie si pompa centrifuga. Dupa realizeaza vidului se inchide robinetul vacuummetrului. Oricare ar fi pompa de vid folosita trebuie o cerinta importatnta si anume, realizarea vidului in cel mai scurt timp. Crearea vidului in cel mai scrut timp depinde, in primul rand, de o foarte buna etansare a intregului complex al pompei si, in al doilea rand, de gradul de pregatire si operativitatea auto sau a mecanicului de la motopompa. Se cere o buna etansare a pompei centrifuge, a capacelor de intrare si iesire, a racordurilor, a tuburilor de aspiratie si o buna functionare a motorului. Intretinere Intretinerea si verificarea pompelor de vid se fac conform prevederilor NERC/85 anexele 4, 7, 8, 9, 10, 11 Normativului 1 si a anexelor 10 si 11 din Normativul II capitolele instalatii speciale. Pe timpul lucrului cu apa din surse cu presiune este interzisa deschiderea robinetului vacuummetrului, deoarece presiunea apei il deterioreaza.

Pompe centrifuge Pompele centrifuge formeaza o clasa de pompe in care energia mecanica disponibila este transformata in energie hidraulica. Refularea se realizeaza prin miscarea circulara continua a unui rotor intr-o carcasa. Apa din jurul rotorului, din cauza fortelor centrifuge, executa o miscare de la interior spre exterior. In cazul unor constructii bune a pompelor centrifuge se poate ajunge la inaltimi de aspiratie in jur de 8 - 8,5 m. Clasificarea pompelor centrifuge. A. Din punct de vedere al inaltimii de ridicare a apei - pompe centrifuge de joasa presiune, la care inaltimea de ridicare a lichidului este pana la 20 mH2O. Ele au numai un etaj si se folosesc ca pompe de irigatii, in docuri si in alte scopuri; - pompa centrifuga de medie presiune, la care inaltimea de ridicare a lichidului este de 20 - 60 mH2O. Ele se construiesc cu unul sau cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea cu apa a retelelor de distributie. - pompe centrifuge de inalta presiune, la care inaltimea de ridicare a lichidului este de peste 60 mH2O. Astfel de pompe se construiesc cu mai multe etaje si se folosesc pentru alimentarea centralelor hidraulice si ca pompe pentru incendiu. B. Din punct de vedere constructiv - pompe centrifuge radiale; - pompe cu intrare axiala si iesire radiala; - pompe axiale. Descriere Pompa centrifuga (fig. 119) se compune din urmatoarele parti: Fgi. 119 a) corpul de aspiratie (1) de forma unui trunchi de con la care se deosebesc: - conducta pentru intrarea apei (2); - orificiul pentru intrarea apei in corpul de presare si refulare (3), practicat central,p in jurul axului pompei; - orificiul de comunicare cu pompa de vid (4), practicat in partea de sus a corpului de aspiratie prin care se evacueaza aerul in timpul realizarii vidului; b) corpul de presare si refulare (5), de forma cilindrica are uneori are pereti dubli pentru incalzirea pe timpul iernii, la care se deosebesc: c) rotorii (6), in numar variabil, in functie de tipul pompei centrifuge, avand rolul ca sub influenta fortei centrifuge sa imprime lichidului o energie cinetica mai mare decat cea cu care a intrat in pompa; d) statorii (7), in numar variabil, in functie de tipul pompei, au rolul de a transforma o parte din viteza apei (energie cinetica) in presiune (energie statica) si care dirijeaza apa la conductele de refulare; f) conductele de refulare, in numar variabil, prevazute cu racorduri fixe si racorduri infundate si robinete de inchidere; g) axul pompei (9), pus in legatura cu motorul masinii printr-un sistem de axe si angrenaje care au rolul de a imprima rotoarele miscarea de rotatie necesara centrifugarii apei; el se sprijina pe doi rulmenti (10) prevazuti cu bai de ulei pentru ungere, iar etansarea orificiilor prin care trece axul se realizeaza cu ajutorul unor garnituri de etansare, care in unele cazuri, pot fi stranse din prin actionarea unui dispozitiv cu roate de manevrare si surub fara sfarsit (11); h) instalatia de incalzire a pompei si de racire suplimentara a motorului formata din peretii dubli ai corpului de refulare, robinetul ac si conductele de legatura intre pompa si sistemul de racire a motorului prevazute cu robinete de inchidere si de scurgere; i) robinete pentru golirea pompei de apa; j) aparatura de control compusa din manometru si vacuummetrul cu robinete de punere in functiune;

k) blocul comenzilor pompei. Functionare Principiile care stau la baza constructiei si functionarii pompelor centrifuge constau in admisia lichidul cu o viteza redusa pe la centrul rotorului si antrenarea lui pe palete sub influenta fortei centrifuge, determinata de miscarea rotorului. Apa care datorita presiunii atmosferice intra in tubul de aspiratie este primita de corpul de aspiratie si, de aici, trece in rotor. Rotorul este prevazut cu palete care au rolul de a antrena si a conduce apa in stator. Apa intra in corpul pompei in directia axiala este condusa catre paletele rotorului catre exterior dand lichidului o miscare de rotatie in jurul arborelui. Particulele de apa care se rotesc in jurul arborelui tind sa se indeparteze de centrul de rotatie datorita fortei centrifuge. Deci miscarea particulelor de apa spre periferia rotorului de-a lungul paletelor se datoreste fortei centrifuge. Sub actiunea fortei, apa paraseste rotorul si, in acelasi timp, se creeaza o depresiune spre interiorul lui. In rotor apa intra si iese cu anumita viteza si presiune, ajungand in stator. Statorul are palete si conduce apa catre gurile de refulare. In stator apa intra fara vartejuri. Ea isi micsoreaza viteza prin transformarea energiei cinetice in presiune. Intretinere Intretinerea si verificarea pompelor centrifuge se face conform prevederilor NERC/85 anexele 4, 7, 8, 9, 10, 11 din Normativul I si a anexelor 10 si 11 din Normativul II capitolele instalatii speciale. Pe timpul iernii, dupa terminarea lucrului, se deschid robinetele pentru golirea pompei de apa; de asemenea, la terminarea lucrlui, se inchid robinetele de control si se suprima instalatia de racire-incalzire. Pompe din dotarea autospecialelor si utilajelor de stingere a incendiilor Pompele de vid si centrifuge componente ale instalatiilor speciale aflate pe masinile de lupta sunt de tipuri diferite, avand caracteristici tehnico-tactice, constructive si functionale deosebite de la un tip la altul. A. Pompa de stins incendii de 5000 l/min (PSI 50/8) Pompa de stins incendii de 500 l/min. (PSI 50/8) echipeaza autopompele cisterna construite pe sasiu tip Roman. Este o pompa centrifuga in simplu flux cu doua etaje, avand rotoarele dispuse in spate si carcase spirale pentru fiecare etaj. Dispunerea rotoarelor cat si de calarea carcaselor spirale cu 180º asigura schema optima de incarcare a arborelui si o solicitare maxima a celor doua lagare cu rulmenti pe care este rezemat ansamblul rotor al pompei. Aspiratia pompei este bilaterala, in vederea realizarii posibilitatii racordarii lesnicioase la cea mai apropiata sursa de apa. Antrenarea pompei se face de catre priza de putere a autosasiului prin intermediul unei transmisii cardanice. Caracteristici tehnice: - debit maximal (l/min.) - inaltimea de pompare (mCA) - debitul la inaltimea de pompare de 160 mCA (l/min) - inaltimea de pompare la turatia maxima (mCA) 5000 80 1500 230

Caracteristicile indicate se obtin prin variatia turatiei intre valorile 2200 – 2900 rot/min. B. Pompa de amorsare Ø 90 x 70 Pompa de amorsare Ø 90 x 70 este destinata amorsarii pompei de stins incendii tip 50/8. Descriere Pompa de amorsare Ø 90 x 70 este o pompa voluminoasa, de tipul cu palete culisante, fiind alcatuita din urmatoarele elemente: carcasa de fonta, de forma circulara, in care este inglobat si rezervorul de ulei; in interiorul corpului se gasesc rotorul de bronz, montat excentric si prevazut cu sase canale in care culiseaza paletele de alama. Rotorul este fixat pe un arbore sprijinit pe doua lagare de alunecare la capatul caruia se fixeaza si sistemul de antrenare a pompei. Parametrii functionali ai pompei de amorsare au urmatoarele valori principale: - debitul maxim de aer aspirat (mc/h) 31 - presiunea maxima absoluta H 110 mm/Hg abs - turatia nominala (rot/min) 2500

Functionare Prin sistemul de antrenare se imprima rotorului o miscare de rotatie; datorita fortei centrifuge paletele sunt proiectate la periferia carcasei, inchizand spatii variabile datorita amplasarii excentrice a rotorului fata de carcasa; in spatiile in care volumul scade, are loc refularea fluidului aspirat. La inclinarea pompei, uleiul de rezervor trece prin orificiul de legatura, patrunde prin canale interioare la organele pompei, realizand ungerea si etansarea. La fiecare actionare a pompei o parte din uleiul din rezervor este consumat si, inainte de urmatoarea actionare, trebuie completat si restabilit nivelul initial. De regula, la masini sunt montate rezervoare suplimentare cu capacitatea de 2 l, racordate la pompa printr-un tub flexibil cu robinet. Intretinere Operatiile de intretinere constau in: - verificarea si completarea nivelului de ulei; - actionarea ei zilnica, pentru cateva secunde, in vederea evitarii griparii paletelor. C. Pompa centrifuga MP-73 Este o pompa centrifuga cu patru etaje, debit maxim de 1500 l/min. la iesirea libera si o presiune maxima de 16 daN/cmp cu vanele complet inchise. Fixarea pompei pe motor se face printr-o consola etansa la blocul motor, prin suruburi. Pompa centrifuga are 4 etaje de presiune, avand la capete cate un capac, unul cu suport pentru conducta de aspiratie si unul cu doua orificii de refulare cu robinet si racord fix B. Se compune dintr-o camera de refulare, 4 rotoare, difuzor si 4 elemente ale statorului asezate in carcasa exterioara, prevazuta cu capac de aspiratie. Axul pompei, confectionat din hotel inoxidabil, are la un capat un lagar cu bucsa de bronz in interiorul corpului de aspiratie, iar in continuare are montati cei 4 rotori, care se fixeaza pe ax printr-o piulita de strangere. Pentru amorsare, pompa centrifuga are o pompa de vid, care evacueaza aerul din pompa centrifuga si din tuburile de absorbtie. Ea se compune dintr-o carcasa in care este fixat axul pompei, pe care sunt montate paletele mobile ale pompei de vid. Pompa de vid este fixata de carcasa pompei centrifuge prin conul suport al pompei de vid fixat la randul ei prin piulita. Antrenarea pompei se face prin discul de antrenare fixat pe axul pompei de vid. Intretinere Intretinerea pompei presupune: - verificarea dispozitivului de cuplare inainte de punerea in functiune care trebuie, sa fie cuplat complet, deoarece astfel s-ar putea desface, ceea ce ar duce la deteriorare si accidente: - verificarea rotirii axului pompei centrifuge, printr-o invartire usoara, in stare cuplata, a manivelei de pornire; - ungerea periodica si de cate ori este necesar a axului pompei prin rotirea cu 1 – 2 rotatii a capacelor ungatoarelor; - verificarea etansarilor la toate imbinarile nefiind admise pierderile de apa; - verificarea presiunii indicate de manometru; verificarea functionarii fara zgomot si batai anormale a pompei centrifuge; - strangerea periodica a tuturor organelor de asamblare. Verificarea etanseitatii pompei centrifuge se face printr-o proba de vid. Se inchid toate robinetele, se deschide robinetul de vacuummetru, se racordeaza capacele la ambele intrari ale pompei si se cupleaza pompa cu motorul. Se porneste motorul si se actioneaza asupra pompei de vid. La o turatie in jurul a 2000 rot/min de 20 sec. pompa de vid trebuie sa realizeze o depresiune de 600 – 680 mm col. Hg. Cand pompa de vid atinge depresiunea indicata, se opreste motorul. Depresiunea obtinuta trebuie sa se mentina timp de 5 minute, fara a se sesiza vreo atenuare a ei. D. Pompa centrifuga MP 800 l/min. Pompa centrifuga MP 800 l/min. este o pompa cu un singur etaj, avand un debit de 1200 l/min. la iesirea libera si o presiune maxima de 6,5 daN/cmp cu vanele complet inchise. Refularea este prevazuta cu un teu intermediar si doua vane cu racorduri tip C. Partile componente ale pompei centrifuge sunt: camera spirala, statorul, rotorul si capacul la partea de aspiratie, executate din aliaj de aluminiu, iar consola din fonta cenusie. Arborele pompei centrifuge este executat din hotel inoxidabil. Rotorul este fixat pe ax cu ajutorul unei piulite, iar transmiterea cuplului se face printr-o pana paralela. Pe arbore, in dreptul presetupei, este montata o bucsa de uzura din otel inxodabil. Arborele pompei se roteste in doua lagare; unul cu bucsa de bronz, aflat imediat dupa rotor, si unul cu rulment, aflat inspre partea de antrenare.

Pentru amorsarea pompei centrifuge, aceasta este prevazuta cu o pompa de vid, care evacueaza aerul din pompa centrifuga si din tuburile de aspiratie. Antrenarea pompei de vid se face printr-o transmisie cu frictiune, actionata manual. CAPITOLUL XIII AUTOSPECIALE DE STINS INCENDII Date generale Avand in vedre gama larga a autospecialelor de stingere, ele se pot clasifica in mai multe categorii functie de urmatoarele criterii: - rolul pe care acestea il indeplinesc in cadrul interventiilor; - capacitatea de incarcare cu agenti stingatori si inventarul p.s.i.; - genul de tractare si mijlocul folosit pentru actionarea principalelor agregate; - felul sasiului de baza: a) In functie de rolul pe care-l indeplinesc la interventii autospecialele se grupeaza in doua categorii: - de stingere cu care se actioneaza direct la localizarea si lichidarea incendiilor; - auxiliare sau cu functionalitati speciale, cu care se executa anumite operatiuni ajutatoare, menite a inlesni interventiile pentru combaterea incendiilor, calamitatilor naturale si catastrofelor (iluminare, evacuarea fumului, transport accesorii sau substante stingatoare, salvarea oamenilor, controlul tehnic de prevenire etc.). b) Dupa capacitatea de incarcare cu agenti stingatori si inventar p.s.i., se impart in trei clase: - de capacitate usoara, construite pe autosasiuri de turisme si camioane, precum si sasiuri speciale care au greutatea totala de 7 tone; - de capacitate medie, construite pe autosasiuri tip camion mijlociu, care au o greutate totala intre 7 si 13 tone; - de capacitate mare, construite cu autosasiuri tip camion greu, care au o greutate totala peste 13 tone. c) In raport cu genul de tractare si mijlocul folosit pentru actionarea principalelor agregate p.s.i., se impart in patru grupe: - tip auto, cu priza de putere la care deplasarea vehiculului si actionarea agregatului principal de stins incendii sunt realizate de motorul cu ardere interna care echipeaza autosasiul; - tip auto, fara priza de putere, la care motorul cu ardere interna se echipeaza autosasiul serveste numai la deplasarea vehiculului (agregate de stinegere din dotarea masinii nereclamand nici o actionare de la motor); - tip remorcabil, cu motor termic pentru actionarea agregatelor p.s.i.; - tip remorcabil, cu motor electric pentru actionarea agregatelor; d) Din punctul de vedere al naturii agentului stingator din dotare autospecialele se grupeaza in cinci categoriip: - de lucru cu apa si spuma (APIC, APCA, APCT, ATI, ASpLS, MGSU, EGSU); - de lucru cu pulberi stingatoare (cu pulberi si gaze inerte, ASp400/TV D 12 F, AspP 2 x 250/SR 114; 4 x 1250/R 12215); - de lucru cu dioxid de carbon (ASpCO2); - de lucru cu gaze arse (ASpJGA); - de lucru cu substante halogenate. e) Dupa felul sasiului pe care se construiesc, autospecialele sunt de patru tipuri: - tip turism, realizate pe autosasiuri usoare (Dacia, Oltcit, ARO 10) si grele (ARO si TV); - tip camion mijlociu, construite pe autosasiuri cu una, doua sau trei punti motrice (SR. 114, R. 8135, R. 10135, ZIL 131, SRD 6135) - tip camion greu, construite pe autosasiuri cu una, doua sau trei punti motrice (R. 10215, R. 12215, R. 19215, Magirus, R. 19256); - tip carucior cu sasiu special. f) Autospecialele auxiliare, se clasifica functie de serviciile speciale pe care le asigura in trei clase: - autospeciale pentru evacuarea fumului, gazelor si de iluminat (pe sasiuri Roman 8125 si 12215 DFA);

- autoscari sau autoplatforme ridicatoare; - autospeciale diverse. Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri de turisme Autospecialele din aceasta categorie, au fost concepute si amenajate pentru asigurarea deplasarii rapide la incendii sau la alte calamitati a grupelor operative, conducerii actiunilor la locul interventiilor, legaturilor radio intre locurile de actiune si punctele de comanda de baza, precum si a celor de cooperare. Pentru realizeaza acestor deziderate autosasiurile standard au fost echipate suplimentar cu: - lampa electrica cu lumina rosie intermitenta (girofar); - amplificator de voce cu sistem de alarmare tip ADA-02; - statii radio emisie-receptie; - echipament de protectie pentru personalul grupei operative; - trusa pentru lucrul de stat major; - accsorii pentru protectie (masti si aparate izolante); Pe autosasiu de turism greu (TV si ARO) Autospecialele de stins incendii pe autosasiuri TV si ARO fac parte din grupa masinilor usoare, servind ca vehicule rapide pentru stingerea incendiilor cu apa sau pulberi si pentru deplasarea operativa a comandantilor garzilor de interventie, precum si a grupelor operative. A. Date tehnice generale privind constructia autospecialelor pe autosasiu TV Autospecialele pe autosasiu TV sunt realizate pe microbuzul TV D.12.M sau pe autofurgonetele TV D 12 F, produse ale uzinei „Autobuzul” Bucuresti, carora li s-au adus modificari impuse de necesitatea echiparii lor cu instalatii speciale si accesorii. Aceste autospeciale sunt echipate cu motoare in 4 timpi, cu aprindere prin scanteie tip ARO L 25, cu patru cilindri. Sistemul de transmisie se compune dintr-un ambreiaj monodisc, uscate, cutia de viteze cu priza de putere, avand 4 + 1 viteze si puntea din spate motoare cu raport de transmisie 5,14 : 1. Sistemul de franare este compus din frana de serviciu (cu tamburi si saboti interiori dubli la franele din fata si simpli la franele din spate) si frana de siguranta (frane de mana, cu actionare mecanica asupra sabotilor puntii din spate). Instalatia electrica este compusa dintr-o baterie cu capacitatea de 56 A si tensiunea nominala de 12 V. B. Autopompa de prima interventie si comanda – APIC/TV D.12.M Autopompa de prima interventie si comanda APIC/TV D. 12. M (fig. 120) este destinata dotarii unitatilor militare si formatiunilor civile de pompieri, servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu apa. Autopompa este un vehicul cu dubla tractiune, cu post avansat de conducere, avand conditii optime de transport pentru servanti si o capacitate mare de acces in teren. Este echipata cu o pompa centrifuga, monoetajata, cu debitul nominal de 1600 l/min, o instalatie de amestec cu detergenti, trei stingatoare portative cu pulbere si CO2-P. 10 si o serie de accesorii si materiale de prima interventie. Prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimensiuni: - lungime (m) - latime (m) - inaltime (m) Greutati: - masa proprie (kg) - masa totala (kg) 2700 2930 4,700 1,935 2,375

Capacitati: - rezervorul de combustibil (l) - sistemul de ungere (l) - rezervor de detergent (l) Performante: - viteza maxima (km/h) 90 - viteza medie (km/h) 45 - panta maxima 28% - raza minima de viraj (m) 7,5 - debitul nominal al pompei la 1,5, inaltime statica de aspiratie si 3200 rot/min (l/min) - debitul nominal de refulare (l/min) 600 Descriere Se compune din urmatoarele parti: - autosasiul complet; - caroseria; - instalatiile speciale; - inventarul de scule, materiale si accesorii. Fata de autosasiul standard, modificarile si completarile la subansamblele componente se refera la urmatoarele: - un circuit de racire suplimentara, constituit dintr-o conducta de legatura intre iesirea pompei centrifuge si pompa de apa a motorului, folosit pentru racirea acestuia pe timpul lucrului cu pompa centrifuva: - cutia de viteze a fost intregita cu o priza de putere pentru antrenarea pompei centrifuge; - instalatia electrica s-a completat cu un proiector de cablu si stecher, un girofar, o statie radio. Fig. 120 Caroseria de microbuz a autopompei prezinta o linie moderna si ofera conditii optime de transport pentru servanti. Interiorul este impartit in doua compartimente, unul pentru personaol, prevazut cu patru scaune fixe si unul rabatabil, de rezerva, fixat pe peretele despartitor, iar celalalt pentru instalatiile speciale si accesorii, cu amenajari pentru fixarea pompei centrifuge, instalatiei de amestec detergenti, precum si a majoritatii accesoriilor si echipamentului de protectie din dotarea masinii. Instalatiile speciale se compun din: - pompa centrifuga cu anexele sale; - sistemul de transmitere a miscarii la pompa; - dispozitivele de cuplare, comanda si control; - instalatia de amestec cu detergenti. Autopompa de prima interventie este echipata cu o pompa centrifuga, fabricata la Intreprinderea „Aversa” Bucuresti, avand simbolul PSI 100-16/8. Pompa este de tip centrifugal, motoetajata, de constructie orizontala fiind alcatuita din urmatoarele parti principale: - carcasa circulara din fonta cu doua grupuri de refulare si o gura de absorbtie; - rotorul de bronz sau hotel inox, de tip inchis cu sapte patele duble curbate; - corpul lagarelor; - doua capace ale lagarelor; - un arbore din hotel inoxidabil. Gurile de refulare sunt prevazute cu cate un robinet cu ventile avand iesirile echipate cu racorduri fixe tip B. Pompa este amplasata in compartimentul instalatiilor (in vecinatatea puntii din spate), iar accesul la ea este asigurat de usa dubla din spatele masinii. Antrenarea pompei se realizeaza de la priza de putere, prin intermediul unui arbore cardanic si al unui amplificator de turatie. Arborele cardanic preia miscarea de rotatie de la priza de putere si o transmite amplificatorului de turatie. Angrenajul amplificatorului, format din doua roti dintate, cu dinti oblici, are raportul de transmitere i4 = 45/18. Axul secundar al acestui amplificator este cuplat elastic cu axul pompei. Grupa dispozitivelor de cuplare, comanda si control ale pompei cuprinde: - comanda manuala a acceleratiei motorului din spatele masinii; - comanda manuala, a ambreiajului motorului, din spatele masinii; - comanda manuala a prizei de putere; - comanda dispozitivului de amorsare cu gaze arse; 90 5 50

- manometrul, cu circuitul sau, pentru controlul presiunii apei refulate de pompa; - vacuummeturul, cu circuitul sau, pentru cotrolul depresiunii create la amorsarea pompei centrifuge. Instalatia de amestec cu detergenti are rolul de a doza detergentii in apa refulata de pompa, in proportie de 2 – 3%. Instalatia de amestec, consta dintr-un rezervor de material plastic de 50 litri si un dispozitiv de dozare. Rezervorul este prevazut cu o teava absorbanta (sifon) care comunica printr-o conducta metalice cu dozatorul. Acesta la randul sau este pus in comunicatie printr-o conducta de legatura cu stutul de aspiratie al pompei centrifuge. Aspiratia detergentului se asigura pe baza depresiunii din tubulatura de absorbtie a pompei, iar dozarea se efectueaza prin intermediul dozatorului. C. Autospeciala de stingere cu pulbere – AspP 400/TV D 12 F Autospeciala de stingere cu pulbere AspP 400/TV D 12 F (fig. 121) este destinata dotarii unitatilor militare de pompieri si formatiilor civile, servind ca vehicul rapid de interventie pentru stingerea incendiilor cu pulberi. Autospeciala este un vehicul cu dupa tractiune cu post avansat de conducere, avand patru locuri pe scaune (doua in cabina si doua pe platforma). Aceasta autospeciala prezinta urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimenisuni: - lungime (m) - latime (m) - inaltime (m) Greutati: - masa proprie (kg) - masa totala (kg) - masa incarcaturii de pulbere (kg) - masa incarcaturii gazului de vehicului – CO2 (kg) Capacitati: - rezervorul de combustibil (l) - sistemul de ungere (l) - sistemul de racire (l) Performante: - viteza maxima (km/h) - viteza medie (kg/h) - presiunea de lucru cu pulberi (bari) - timp mediu pentru presurizare (sec) - debitul pistolului de pulbere (kg/min) Fig. 121 Descriere Partile componente ale autospecialei P. 400 pot fi grupate in patru grupe: - ansambluri ale autofurgonului mentinute integral, fara modificari; - ansambluri preluate de la autofurgon si completate cu unele adaptari; - instalatia speciala de stins incendii cu pulberi si dioxid de carbon P. 400 - accesorii. Ansamblurile autofurgonului mentinute integral sunt: motorul cu ambreiaj, cutia de viteze si transmisie, transmisiile cardanice, puntile, suspensia, mecanismul de directie, instalatia de alimentare, instalatia de evacuare, instalatia hidraulica, comenzile ambreiajului, cutia de viteze, sistemul de franare, instalatia de incalzire si ventilatie, amenajarea interioara, amenajarea exterioara. Ansamblurile preluate de la autoforgon si completate cu unele adaptari sunt: - baza caroseriei a fost prevazuta cu suporti pentru fixarea instalatiei de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon, P. 400 si a unor accesorii din dotare. In baza caroseriei, in dreptul gurii de golire a rezervorului cu pulbere, a fost practicat un orificiu care asigura accesul la capacul gurii de golire si scoaterea pulberii din recipient; - caroseria prezinta cateva modificari neesentiale, cum sunt: adaptarea pe acoperisului salonului a unei guri de incarcare a pulberii; - amplasarea lampii rosii de semnalizare (girofar); prinderea suportului pentru proiector in partea dreapta, pe peretele din fata al cabinei. Instalatia electrica a autofurgonetei TV D 12. F a fost completata cu un proiector cu cablu si stecher, girofar, statie radio si un dispozitiv de avertizare sonora (ADA). 2220 3080 400 24 90 5 15 90 45 10 60 200 4,700 1,930 2,250

Instalatia speciala de stins incendii cu pulbere si dioxid de carbon P. 400 se compune dintr-un rezervor (recipient) cilindric (1), cu funduri elipsoidale cu capacitatea de 400 l (400 kg), 4 butelii cu CO2 (2) de 3 l fiecare si un panou de comanda. In interiorul rezervorului se gasesc doua conducte cu diametrul nominal de 12 mm pentru introducerea dioxidului de carbon gaz (3), necesar la vehicularea pulberii, doua conducte de 40 mm, tip sifon (4), pentru refularea pulberii si robineti (5) de manevrare (fig. 122). Fig. 122 Controlul starii de incarcare cu dioxid de carbon a celor patru butelii din dotarea instalatiei P. 400 se face prin cantarire, obligatoriu, bilunar. Refularea agentului stingator se realizeaza prin doua dispozitive de evacuare, formate fiecare din doua role de furtun tip C si un pistolet de lucru cu pulbere cu debitul de 150 – 200 kg/min. Punerea in functiune si controlul presiunii fluidului din rezervorul de pulbere se fac de la un tablou simplu de comanda si control, fixta tot pe recipientul cu pulbere, in partea din spate a masinii. Pe acest tablou se afla un manometru, doua robinete cu sfera pentru inchiderea, deschiderea si controlul circuitelor de purjare. D. Autospeciala pentru interventii la incendii Autospeciala pentru interventii la incendii AspII/TV D 12 M. prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - greutatea proprie totala (kg) 2275 - nr. de locuri in cabina 2+2 - nr. de locuri in salon 3 - greutatea incarcata (kg) 2990 - lungimea (m) 4,700 - latimea (m) 1,950 - inaltimea (m) 2,475 Caroseria acestei autospeciale prezinta modificari in ceea ce priveste pozitionarea usilor, determinate de existenta, fata de modelul standard, a doua usi laterale, cu deschidere pe orizontala. E. Autospeciala pentru interventie la incendii – ASpPII ARO 244 D Are aceeasi destinatie ca si la autospeciala pe autosasiu TV D 12 M. Nu s-au facut modificari in autosasiul standard, completandu-se doar instalatia electrica cu o lampa cu lumina rosie intermitenta (girofar), amplificator de voce si alarmare ADA-02, statie radio dotata cu accesorii si echipament de protectie necesare indeplinirii misiunilor pentru care a fost conceputa. Autospeciale pentru interventii la incendii pe autosasiuri tip camion mijlociu Autospeciale pentru interventii la incendii, construite pe autosasiul SR-114 A. Autotunul de stins incendii cu apa si spuma – ATI/SR 114 Autotunul de stins incendii SR (fig. 123) face parte din grupa masinilor de stins incendii de capacitate medie, fiind destinate transportului servantilor si accesoriilor la locul interventiei, precum si stingerea incendiului cu apa sau spuma. Are ambele punti motoare si o m are capacitate de trecere in teren variat.

Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele: - lungime (m) 6,850 - latime (m): - fata 2,490 - spate 2,440 - inaltime (m):

`

- incarcata - descarcata - raza de viraj (m): - stanga - dreapta

2,975 2,885 10,50 9,80 11600 kg 7180 350 3500 300

Greutati: - greutatea totala (apa, spumant, accesorii si 5 servanti) - greutatea proprie (kg) - greutatea accesoriilor (kg) - greutatea apei (kg) - greutatea spumogenului (kg) Capacitati: - rezervorul de benzina (l) - sistem de ungere (l) - sistemul de racire (l) Fig. 123 Descriere 170 7,24 21

Toate organele componente ale autosasiului SR 114, cu exceptia motorului top SR 211, sunt schimbate, fiind de constructie diferita fata de cele folosite la autosasiul SR 104. Astfel, cutia de viteze are cinci trepte pentru mersul inainte si una pentru mersul inapoi. Rapoartele alese in cutia de viteze, cutiile de distributie si diferentiale asigura o viteza maxima de 85 km/h. Ambreiajul este de tip uscat, monodisc, semicentrifug cu amortizor de torsiune. Suspensia este prevazuta in fata cu amortizoare telescopice, iar cadrul sasiul este intarit cu doua platbande longitudinale, asamblate in partea superioara a lonjeroanelor. Caroseria este de constructie speciala, grosimea tablei de la capotajul motorului fiind de 24 mm. Parbrizul este confectionat din geam perfect plan si asigura o buna vizibilitate. Turela autotunului are forma de trunchi de piramida hexagonala, realizata cu placi de stiplex cu grosimea de 16 mm plane, montate in cadru metalic, pentru marirea rezistentei la soc. Cabina a fost realizata prin sudura, este spatioasa si are un aspect placut. Pentru asigurarea unei raciri corespunzatoare a motorului, masca este prevazuta cu jaluzele mobile, care se inchid si se deschid printr-un dispozitiv manipulat din cabina servantilor, incalzita si ventilata. Masina este prevazuta cu instalatie de autostropire, la roti fiind prevazute dispozitive cu deflector, care asigura o buna udare a cauciucurilor. Instalatiile speciale pentru stins incendii cuprind instalatia de lucru cu apa, precum si cea de spuma. a) Rezervorul de apa al autotunului are o capacitate de 3500 l. Lucrul cu pompa centrifuga si cuplarea pompei de vid se face de la bord de catre sofer. Instalatia hidraulica permite: - umplerea rezervorului cu apa de la hidranti sub presiune sau de la alte masini; - umplerea rezervorului din surse de apa fara presiune (bazine, lacuri, rauri etc.); - golirea apei din rezervor prin pompa centrifuga, in vederea refularii prin iesirile tip B sau prin intermediul tunului de apa; - lucrul cu pompa centrifuga cu alimentare directa de la hidranti, surse naturale sau artificiale. b) Instalatia pentru stins incendii cu spuma (fig. 124) se compune din: - generatorul de spuma 1500 l/min, spuma mecanica (1); - mecanismul de obturare (2); - rezervorul (3) pentru spumogen praf, 460 l (300 kg); - supapa de evacuare (4); - supapa de egalizare (5); - rigola pneumatica (6). c) Tunul de apa si spuma Are doua tevi, una pentru apa si una pentru spuma, montate permanent pe tun. Tevile pot fi inclinate la un unghi, fata de orizontala de 15º spre in jos si 80º in sus, iar in plan orizontal la 360º. Teava de apa este dotata cu ajutaje de 30, 36, 40 si 45 mm, putand fi folosite in raport de nevoi. Teava pentru spuma are debitul de 15000 l/min. Instalatia hidraulica permite efectuarea urmatoarelor operatii:

- refularea apei din rezervorul masinii din mers sau stationar sub forma de jet compact tromba de apa sau pulverizat, folosindu-se tunul cu teava pentru apa, teava pentru spuma si ciuperca pulverizatoare, conductele de refulare; - refularea apei din sursele exterioare cu sau fara presiune, daca oglinda este sub 8,25 m inaltime, utilizandu-se tunul de apa sau conductele de refulare; - refularea spumei mecanice fie prin tun, folosindu-se teava generatoare de spuma, fie prin conductele de refulare, cu ajutorul tevilor generatoare de spuma, fie prin conductele de refulare, cu ajutorul tevilor generatoare de spuma; - umplerea rezervorului de apa; - stropirea caroseriei masinii in scopul autoprotectiei; - stropirea cauciucurilor cu apa pentru protectie; - controlul presiunii, vidului si rotatiei pompei; - racirea suplimentara a motorului. Pentru lucrul cu spuma, o parte din apa refulata de pompe trece prin generatorul de spuma, unde se amesteca cu spumogenul praf, absorbit prin ejectie in camera de depresiune a generatorului. Solutia de apa si spumogen este aspirata de pompa si refulata sub presiune prin tubul propriu-zis catre teava generatoare de spuma mecanica de 15000 l/min. In corpul tevii generatoare are loc procesul de amestecare a solutiei de apa si spumogen cu aerul absorbit prin orificiul discului curbat de la capatul posterior al tevii formandu-se spuma mecanica. Prin dotarea sa cu 3000 kg spumogen praf, realizeaza 150 mc spuma, asigurand o interventie continua de 10 minute. Cantitatea de spuma asigura acoperirea cu un strat de 15 cm grosime a unei suprafete de 1000 mp. - La stingerea incendiilor, autotunul are urmatoarele posibilitate de lucru cu apa si spuma: - jet compact de apa: - prin tunul de apa, lungimea de 70 m orizontal si 6 m vertical; - prin tevi de refulare B sau C racordate la furtunurile respective; - apa pulverizata; - tromba de apa folosind teava generatoare de spuma a tunului; - tromba de spuma prin teava generatoare de spuma a tunului (orizontal 48 m, vertical 35 m); - spuma mecanica folosind tevile generatoare mobile de 5000 l/min. B. Autospeciala de stingere a incendiilor cu pulberi, de 2500 kg capacitate A Sp P 2 x 1250/SR 114 Autospeciala de stingere a incendiilor cu pulberi de 2500 kg capacitate (fig. 125) este destinata dotarii unitatilor militare si formatiilor civile de pompieri, folosind ca agent de stingere pulberi usoare, vehiculate cu ajutorul azotului sub presiune. Caracteristicile tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: - lungime (m) - latime (m) - inaltime (m) Greutati: - greutatea buteliilor (kg) - greutatea incarcaturii de pulbere (kg) - greutatea buteliilor (kg) Fig. 125 Capacitati: - rezervorul de benzina (l) - rezervoarele de pulbere (l) Performante: - inclinarea tunului - rotirea orizontala - debitul de pulberi la tevile tunului (kg/sec) - debitul de pulberi la pistoanele de refulare (kg/sec) - bataia maxima a pistonului de refulare (m) - bataia medie a pistonului de refulare (m) - timp de evacuare a pulberii (min.) 150 2 x 1400 = 2800 - 15 + 80º 240 2 x 10 = 20 2 x 5 = 10 45 – 50 15 – 20 1–8 6,850 2,500 3,100 720 (9 x 80) 2500 720 9 x 80

Descriere Autospeciale de stingere a incendiilor cu pulberi este executa pe autosasiul SR 114, in organizarea sa deosebinduse doua ansamble de baza: caroseria si instalatia de lucru cu pulbere. Forma constructicva a caroseriei acestei masini se aseamana in mare masura, cu cea a autotunului SR 114. Principalele ansamble care compun caroseria sunt: masca si capota motorului, cabina soferului si servantilor si compartimentul grupurilor de pulbere. Masca motorului este prevazuta cu jaluzele mobile, care contribuie atat la protejarea radiatorului cat si la dirijarea judicioasa a jetului de apa asupra motorului pentru racire. Cabina soferului si servantilor, incalzita si ventilata, este inchisa permitand transportul a 5 persoane. Deasupra cabinei se afla turela mobila in forma de trunchi de piramida hexagonala. Compartimentul grupurilor de pulbere este situat in spatele cabinei si asigura spatiul necesar pentru amplasarea in conditii bune a celor doua unitati de lucru cu pulbere. Peretii laterali dispun fiecare de cate un panou rabatabil, care serveste ca suport pentru patru butelii de azot. Cele 3 usi permit accesul la gurile de refulare, la reductoarele principale si la cutiile cu aparate izolante. Peretele despartitor intre cabina si compartimentul grupurilor de pulbere este prevazut cu doua usi glisante care permit accesul servantilor la buteliile de azot. Peretele din spatele masinii este complet inchis. Instalatia de lucru cu pulbere cuprinde practic doua unitati de lucru interconectate, la fiecare deosebindu-se: - recipientul pentru pulberea stingatoare de 1250 kg; - bateria cu 4 butelii de azot pentru vehicularea pulberii (4 x 40 l); - reductorul principal de presiune pentru azotul de lucru; - sistemul de fluidizare; - butelia pentru azotul de comanda si purjare; - tabloul de comanda si control. Principiul de functionare a fiecarei unitati de pulbere consta in evacuarea substantei stingatoare din rezervor cu ajutorul azotului sub presiune. Procesul expulzarii prafului prin gurile sistemului de refulare necesita o serie de operatii premergatoare care asigura: - punerea sub presiune a colectoarelor tabloului de comanda si a rezervorului de praf; - fluidizarea substantei pulverizatoare; - orientarea tevilor tunului de praf asupra focarului; - luarea dispozitivului de lucru cu pistoletele de pulbere; - deschiderea la momentul oportun (in functie de cerintele operative) a tuturor robinetelor de pe circuitele de evacuare. Autospeciale de stins incendii pe autosasiul Roman 8 135 F.A. Autospecialele de stins incendii pe autosasiu R. 8135 FA, fac parte din grupa masinilor de capacitate medie destinate transportului substantelor stingatoare, servantilor, accesoriilor, altor materiale si utilaje la locul interventiilor, avand o linie moderna si o mare capacitate de acces in teren. Sunt construite pe autosasiu R. 8135 FA, echipate cu motor tip 797-05. Diesel in 4 timp, cu sase cilindri ce dezvolta o putere de 135 CP. Ambreiajul este monodisc uscat, cu comanda hidraulica. Cutia de viteze este mecanica, cu 5 + 1 trepte de viteze. Suspensia de fata este prevazuta cu foi semieliptice, cu tamponul de cauciuc, cu actionare progresiva si cu amortizoare telescopice iar pe spate cu foi semieliptice. A. Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma – APCT/R 8135 FA Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma R.8135 FA (fig. 126) prin constructie si dotare asigura transportul la locul incendiului a substantelor de stingere, personalului si accesoriilor necesare. Poate actiona atat stationar, cat si din mers, cu apa din surse naturale sau artificiale, cu posibilitati de refulare in jet compact, pulverizat sau tromba prin tevile tunului ori tevile mobile. De asemenea, poate actiona cu spuma aeromecanica cu refulare fie prin tunul propriu, fie prin tevi manuale generatoare de spuma. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: - lungime (m) - latime (m) - inaltime (m) 7,660 2,370 3,160

Greutati: - greutatea totala (kg) - greutatea apei (kg) - greutatea prafului spumogen (kg) - greutatea detergentului (kg) Performante: - bataia jetului de apa prin teava tunului-orizontal (m) - vertical (m) - bataia medie a jetului de spuma (m) - debitul de spuma al tevii generatoare a tunului (l/min) - consumul de spumogen (kg/min) - timp mediu de lucru cu spuma (min) - cantitate medie de spuma ce rezulta din spumogenul praf aflat in dotarea masinii (100 kg) Fig. 126

12500 2800 100 140 70 50 – 60 50 10000 20 5 70 mc

Autopompa cisterna cu tun de apa si spuma se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul descris la generalitati, caroseria si instalatiile speciale. Caroseria este o constructie unitara, de tip autobuz, cu compartimente prevazute pentru personal, instalatii si accesorii. Compartimentul de comanda este prevazut cu doua scaune fixe, placa de bord cu aparatele de control ale masinii si ale instalatiei hidraulice. Compartimentul personalului are doua banchete a cate 12 locuri fiecare si doua scaune rabatabile. In continuitatea compartimentului personalului se gaseste compartimentul instalatiilor, despartit de primul prin doua usi culisabile. In compartimentul instalatiilor sunt amplasate: instalatia pentru producerea spumei, instalatia pentru detergenti, rezervorul de apa, rezervorul pentru spumogen, compartimentul pentru accesorii, tamburul cu furtunul de refulare pentru prima interventie. Acest compartiment este prevazut cu patru usi laterlae si o usa in peretele din spate. Pentru accesorii sunt prevazute rafturi si suporti. In compunerea instalatiei speciale intra: - priza de putere montata pe peretele din spate al cutiei de viteze ce permite actionarea pompei centrifuge si a pompei de ulei. Miscarea de la priza de putere se transmite la pompa centrifuga prin intermediul unui arbore cardanic. Acesta se prinde de axul pompei de apa si de axul care iese din priza de putere prin intermediul a doua cuplaje: unul pe caneluri, celalalt pe canal de pana; - pompa centrifuga primeste miscarea de la priza de putere prin arborele de transmisie, transformand energia mecanica in energie hidraulica. Se compune din camera de refulare, axum pompei, motorul pompei, statorul pompei si camera de aspiratie. Pompa este prevazuta cu doua intrari cu diametrul de 100 mm si doua iesiri de 70 mm. Iesirea din stanga are o legatura cu culoana tubului de apa si spuma, o legatura la instalatia de producere a spumei, o legatura la ramificatiile de refulare si o legatura la racirea caroseriei. Iesirea din dreapta are o legatura la rezervorul de apa, o legatura la instalatia pentru detergenti si racirea suplimentara la motor; - rezervorul de apa, reprezentand o constructie sudata, cu o capacitate de 2800 l, este confectionat din tabla de hotel de 3 mm protejata contra coroziunii cu o vopsea speciala. Este prevazuta la partea superioara cu o gura de vizitare, un racord B pentru umplere si o conducta de supraplin. La partea inferioara sunt instalate conducte cu robinet contra actiunii mecanice a apei se realizeaza prin spargatoarele de valuri; - instalatia de producere a spumei se compune din: rezervoul pentru spumogen, generatorul pentru producerea spumei, conductele de legatura, observatorul cu doua manete, dispozitivele de comanda; - tunul de apa si spuma este montat pe acoperisul masinii si se compune din: tevile pentru apa si spuma, mecanismul de actionare si cilindrul de ridicare; - instalatia de detergenti cuprinde urmatoarele instalatii principale: rezervorul de detergenti, amestecatorul si dispozitivul de dozare. Amestecul de apa si detergenti se realizeaza pe principiul ejectiei; - tamburul furtunului de refulare are un furtun tip D din cauciuc, de 30 m lungime folosit pentru faza intiala a incendiului pana la realizarea dispozitivului. Pompa centrifuga poate fi alimentata cu apa din rezervor sau de o sursa exterioara prin teava de aspiratie ale carei capete sunt prevazute cu racorduri fixe de tip A si cu capace. Apa este refulata de pompa centrifuga prin conductele de refulare stanga-dreapta, prevazute la capete cu racorduri fixe tip B cu capace. Prin ramificatiile de pe conductele de refulare apa poate fi dirijata spre coloana tunului de apa si spuma sau direct prin furtune spre tevile manuale. Autopompa cisterna cu tun poate actiona cu apa, apa imbunatatita sau spuma, avand asigurata alimentarea cu apa astfel: - de la sursa de apa fara presiune (rau, lac, fantana, bazin etc.); - din cazanul de apa propriu, racordat prin furtun B la o alta sursa de apa sub presiune (hidrant sau pompa).

B. Autospeciala pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat – Roman 81345 FA (A.Sp.F.G.I. – R.8135 FA) Autospeciala pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat (fig. 127) este destinata pentru dotarea unitatilor militare de pompieri, fiind utilizata pe timpul interventiilor de stingere a incendiilor sau la inlaturarea urmarilor catastrofelor si calamitatilor naturale. Instalatiile speciale din componenta masinii, utilajele si accesoriile din dotare, precum si amenajarile speciale ale autosasiului si suprastructurii, dau autospecialei un caracter multifunctional si asigura rezolvarea urmatoarelor sarcini: - transportarea la locul interventiei a grupei, precum si a echipamentelor, utilajelor si accesoriilor din dotare; - identificarea gazelor toxice din zonele afectate de incendii, calamitati naturale sau catastrofe, in scopul avertizarii personalului si stabilirii masurilor adecvate de protectie; - evacuarea fumului si gazelor toxice si introducerea aerului curat din si in spatiile inchise afectate; - iluminarea zonelor si locurilor de actiune; - alimentarea cu energie electrica a unor utilaje si accesorii de interventie precum si a unor cladiri sau instalatii; - executarea unor lucrari de taiere, degajare si demolare; - evacuarea apei din locuri greu accesibile sau alimentarea cu apa din surse cu adancime pana la 20 m; - intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze si apa in zona de interventie, in scopul anuntarii efectelor negative ale acestora si pentru eliminarea pericolelor de accidentare a servantilor; - salvarea persoanelor afectate de incendii, catastrofe sau calamitati si acordarea primului ajutor medical; Caracteristicile tehnico-tactice ale acestei autospeciale sunt urmatoarele: Dimensiuni: - lungime (m) - latime (m) - inaltimea (m) Greutati: - greutatea totala (kg) - greutatea utilajelor si accesoriilor (kg) 8,100 2,500 3,250 11360 2860

Capacitati si performante: - rezervorul de carburant 200 l motorina - instalatia de racire a motorului 25 l antigel - coloana telescopica electrohidraulica 80 l ulei - viteza maxima – 80 km/h - consum mediu la 100 km – 30 l vara si 32 iarna - nr. de locuri (cabina + compartimentul accesoriilor si utilajelor) 6 + 2 Fig. 127 Descriere Autospeciala F.G.I. – R.8135 F.A., fabricata la Intreprinderea „Autobuzul” Bucuresti se compune din urmatoarele parti principale: - autosasiul; - compartimentul instalatiilor si accesoriilor; - coloana telescopica; - instalatia electrica de forta. Autosasiul are caracteristicile de baza ale tipului R.8125 F.A. cu unele modificari si completari de adaptare pentru noua destinatie. Pentru cuplarea generatorului de curent electric, s-a folosit o priza de putere montata pe cutia de viteze si comanda electropneumatic din cabina. Cu exceptia usilor si capacelor compartimentului instalatiilor si accesoriilor, este o constructie de otel rigida, realizata prin sudura. La interior, deasupra podelei sunt amenajate rafturi si cusete, prevazute cu suporti pentru utilajele si accesoriile din dotarea autospecialei. Pe partile laterale sub nivelul podelei, s-au executat cate doua cutii pentru accesorii, fiecare fiind prevazuta cu capac rabatabil de jos in sus. Pentru scoaterea sau introducerea accesoriilor si utilajelor din interiorul caroseriei, s-au realizat in mod simetric, pe fiecare parte laterala, cate doua usi duble si cate un capact rabatabil. La fiecare usa dubla, o parta batanta se inchide jos si sus, cu zavoare asigurate cu arcuri, iar a doua parte se inchide prin intermediul unor broaste prevazute cu manere de yala. In spatele caroseriei sunt amplasate: coloana telescopica (pe partea dreapta) si lampile electrice de semnalizare (la partea inferioara). Intregul compartiment s-a realizat pe un sasiu suplimentar care la randului este fixat elastic pe cel de baza, prin intermediul a trei suporti, evitandu-se astfel deformarea caroseriei la rasucirea sasiului de baza.

Coloana telescopica are rolul de a ridica trei proiectoare de cate 1 kW la inaltimea de cca 8 m, pentru iluminarea zonei de interventie. In fabricatie s-a folosit atat coloane mecanice (manuale) cat si electrohidraulice. Coloana propriu-zisa consta din trei tevi mobile de otel, prevazute cu pene impotriva rotirii. Pentru fixarea proiectoarelor s-au executat un suport adecvat demontabil si cu posibilitati de reglare a pozitiei acestora in plan orizontal. Instalatia electrica cuprinde: - generatorul sincron de curent electric alternativ trifazat; - pupitrul de comanda-distributie; - consumatorii de energie electrica. Generatorul sincron de curent electric alternativ trifazat asigura alimentarea cu energie a instalatiei de forta de pe autospeciala, avand polii de excitatie pe rotor, de o constructie speciala, care ii confera robustete si siguranta in exploatare. Pupitrul de comanda-distributie se compuna din doua tablouri de comanda, respectiv distributie. In componenta tabloului de comanda intra: transformatorul de curent si stabilizare, reactorul de autoexcitare, redresorul de excitatie, transformatorul de separatie, contactorul principal cu releul termic de protectie, ampermetrele de control, comutatorul voltmetric si voltmetrul de verificare, frecvenmetrul, reostatul de excitatie, sigurantele fuzibile principale, lampa de iluminat, precum si panoul frontal. Componenta tabloului de distributie este urmatoarea: placa cu aparate stanga-jos, placa cu aparate dreapta jos, placile cu sigurante, placa cu aparate stanga-sus, placa cu aparate dreapta-sus, tranformatoarele de separatie. Principalii consumatori de energie electrica din dotarea autospecialei FGI – R.8135 FA, a caror alimentare se asigura de instalatia electrica de forta montata pe aceasta masina sunt: redresorul (aparatul) de taiat si sudat electric, foarfeca pentru taiat tabla, exhaustoarele, ventilatoarele, pompele submersibile si proiectoarele speciale de 1000 W x 200 V. C. Autoscara mecanica de 30 m ROMAN 8135 FA (A. Sc. M 8135 FA) Autoscarile (fig. 128) sunt destinate, in special, pentru salvarea persoanelor de la inaltime si asigurarea patrunderii rapide a pompierilor la partile superioare ale cladirilor, cand caile de acces devin impracticabile ca urmare a incendiilor, catastrofelor sau calamitatilor. Autoscarile mai pot fi folosite ca macara, greutatea maxima ce poate fi ridicata, fiind de 1000 kg pentru refularea de la inaltime a substantelor de stingere, ridicarea unor proiectoare in scopul iluminarii anumitor zone, salvarea bunurilor materiale, precum si in alte scopuri impuse de lucru la inaltime. Autoscara mecanica Roman 8135 FA esre realizata in cooperare cu o firma germana, partea romana executand autosasiul, scheletul podelei, podeaua si prizele de putere. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autoscarii sunt: Dimensiuni: - lungimea autoscarii (m) - latimea autoscarii (m) - inaltimea (m) Greutati: - greutatea totala (kg) - greutatea pe puntea fata (kg) - greutatea pe puntea spate (kg) Performante: - viteza maxima (km/h) - inaltimea maxima de ridicare (m) - unghiul de rotire - unghiul de inclinare - raza minima de virare (m) Fig. 128 Autoscara Roman 8135 FA de 30 m se compune din: sasiu, cabina soferului, rama intermediara, turnul rotativ cu rama de ridicare, setul de scari, agregatele hidraulice si instalatiile de comanda. Fata de sasiul R.8135 FA, cel al autoscarii are in plus doua prize de putere: una grea si una usoara. La prizele de putere sunt montate 4 flanse x, trei pompe cu roti dintate pentru ridicarea presiunii uleiului la valoarea necesara lucrului agregatelor-motoare din instalatia hidraulica. Rama intermediara este montata pe sasiu si acoperita cu tabla striata de aluminiu. Este rigidizata contra torsiunii, pe ea fiind montat turnul rotilor. Pe partile laterale sunt amplasate dispozitivele de rigidizare a sasiului cu puntea spate, acestea fiind actionate hidraulic. 8,900 2,500 3,450 8490 3540 4900 80 30 0 – 360º 0 – 75º 8

Turnul rotilor este o constructie de tip cheson, asamblat prin sudura. Osia orizontala de la partea superioara a turnului face legatura dintre acesta si rama de ridicare ce sustine setul de scari. Pe partea stanga a turnului este amplasat dulapul de conexiuni, cu pupitrul de deservire, iar pe partea dreapta se afla rezervorul pentru ulei si tabloul electric. Rama de ridicare se compune din doua grinzi legate intre ele cu traverse si o grinda in forma de U, arcuita, pentru ghidarea setului de scari in timpul nivelarii. La partea frontala a ramei este amplasata un ghidaj cu role pentru cablul de extragere a scarii. Scara rotativa este prevazuta cu patru agregate motoare: agregatul pentru rotire, agregatul pentru ridicarecoborare, agregatul pentru intindere-strangere si agregatul pentru nivelare, care permit executarea celor patru tipuri principale de miscari in regim de reglaj continuu al vitezei. Setul de scari se compune din patru tronsoane de scara, culisabile unul intr-altul. Mobilitatea este facilitata de ghidajele cu role cu care sunt prevazute tronsoanele. Fiecare parte de scara este formata din doua grinzi cu zabrele laterale, legate intre ele prin imbinarile sudate ale treptelor. Treptele sunt acoperite, la exterior cu mansoane de cauciuc profilat. Pentru asigurarea scarii in pozitia intins si descarcarea cablurilor, primele trei tronsoane sunt prevazute cu cate o pereche de clicheti de blocare. Urcarea pe tronsonul inferior al scarii este facilitata de o scara culisabila de urcare, amplasata in rama de ridicare. Instalatiie de comanda sunt compuse din: instalatia electrica a scarii conceputa pentru lucrul la tensiunea de 24 V; instalatia hidraulica a scarii; instalatiile de siguranta pentru protectia la rasturnare a autovehiculului si protectia la lovire a tronsonului de scara; instalatii de deservire si instalatii de supraveghere. Autospeciale de stins incendii pe autosasiul tip camion greu (Autosasiul MD. Diesel 12 215 D.F.A.) Grupa acestor masini face parte din categoria autospecialelor de stins incendii de mare capacitate si este formata din: autopompe cisterna de alimentare cu apa (A.P.C.A.), autotunuri de stins incendii (A.T.I.), autospeciale de stins incendii cu praf si azot (A.Sp.P N2), autospeciale de stins incendii cu gaze arse (A.Sp.J.G.A.), autoscari mecanice (A.Sc.M.37; A.Sc.M.44) si autospeciale pentru evacuarea fumului, gazelor si pentur iluminat (A.Sp.F.G.I.). Cabina originala a autosasiului Roman 12215 DFA se pastreaza la APCA, ASpJGA si AscM de 37, 44 m, celelalte autospeciale fiind echipate cu cabine modificate. In alcatuirea autosasiurilor folosite la fabricatia acestor masini de stins incendii se disting, ca parti comune, urmatoarele componente: cadrul sasiului, motorul, cutia de viteze, cutia de distributie, puntea fata, puntile spate, suspensia, sistemul de franare, sistemul de directie, instalatia electrica si sistemul de rulare. Motorul tip D.2156 HMN este un motor Diesel in patru timpi, cu camera de ardere in piston, cu injectie directa. Transmisia autosasiurilor Roman Diesel 12215 DFA, destinata autospecialelor p.s.i., cuprinde trei grupa de ansambluri de preluare si transmitere a puterii motorului: ansambluri pentru deplasarea autovehiculului, ansambluri pentru antrenarea organelor de lucru ale instalatiilor speciale, ansambluri pentru antrenarea organelor auxiliare. Ambreiajul este monodisc, compus din ambreiajul propriu-zis si comanda hidraulica a ambreiajului. Cutia de viteze are sase trepte pentru mers inainte si una pentru mers inapoi. Este o cutie de viteze clasica, cu trei arbori, de tipul nesincronizata. Cutia de distributie este de tip mecanic, cu doua trepte de viteza. Puntea fata are rolul de a asigura transmiterea momentului motor la rotile motrice ale puntii fata a autosasiului, de a prelua sarcina de fata a autovehiculului si de a oferi conditiile necesare pentru franarea sigura a masinii. Puntile spate au rolul de a transmite momentul motor la rotile din spate ale autosasiului asigurand preluarea sarcinii din aceasta parte a masinii si conditia de franare a autovehiculului. Instalatia de franare include: instalatia franei de serviciu, instalatia franei de ajutor (de mana), instalatia franei de motor, instalatia centrala de semnalizare a avariilor, instalatia de protectie contra inghetului. Sistemul de directie prevazut cu un servomecanism hidraulic de actionare permite o manevrare usoara a autovehiculului si asigura deplasarea lui pe traiectorii curbe. Sasiul este asamblul de baza al autovehiculului care are rolul de a sustine toate celelalte organe ale masinii. Cadrul realizeaza legatura portanta dintre puntea fata si puntea spate si preia toate solicitarile care apar pe timpul exploatarii. Suspensia fata este prevazuta cu arcuri semieliptice cu foi, amortizoare hidraulice si elemente de cauciuc iar suspensia spate este prevazuta cu arcuri semieliptice cu foi in trepte. Instalatia electrica furnizeaza alimentarea cu energie a aparatelor ce echipeaza masina atat pe timpul mersului, cat si al stationarii. Echipamentul de rulare este constituit din 10 roti. Cabina Roman se prezinta in doua variante si anume: cabina medie folosita la ASpJGA si cabina mare folosita pe APCA si AScM. A. Autotunul de stins incendii Roman 12215 DFA (ATI 12215) Autotunul de stins incendii Roman 12215 DFA (fig. 129) prin constructia sa, cantitatile mari de agenti stingatori si accesoriile din dotare confera posibilitati largi de utilizare pe timpul interventiilor putand lucra cu apa, cu apa imbunatatita chimic sau cu spuma mecanica.

Prin constructia caroseriei sale, autotunul asigura transportul la locul incendiului al servantilor, substantelor de stingere si accesoriilor din dotare. Caracteristici tehnico-tactice de baza ale autotunului sunt urmatoarele: Dimensiuni: - lungimea (m) - latimea (m) - inaltimea incarcat-descarcat (m) Greutati: - masa totala (kg) - masa proprie (kg) - apa (kg) - spumogen praf (kg) - detergent – DERO 73 (l) Performante: - viteza maxima (km/h) - viteza medie economica (km/h) - consum de carburanti la 100 km (l): - vara 40,5 motorina - iarna 44,5 motorina - debitul de spuma maxim (mc/min) - bataia maxima a jetului de apa refulata (m): - orizontal - vertical - bataia maxima a jetului de spuma (m): - orizontal - vertical Descriere Autotunul se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul, caroseria si instalatiile speciale. Asupra autosasiului descris pe larg nu vom mai insista descriind in continuare celelalte doua parti componente. Fig. 129 Caroseria este impartita in doua compartimente mari: compartimentul personalului si compartimentul instalatiilor. Compartimentului personalului este o cabina speciala cu post de conducere avansat care adaposteste echipajul, aparatura de comanda si control, cat si o parte a accesoriilor p.s.i. din dotare. Se compune din urmatoarele subansambluri principale: scheletul format dintr-un sasiu auxiliar si o suprastructura din tevi patrate de otel sudate; invelisul exterior din tabla sudata pe schelet; podeaua din tabla acoperita cu covor de cauciuc; invelisul interior din placi fibro-lemnoase; stratul termoizolator intre cele doua invelisuri; geamurile securizate; patru usi cate doua pe fiecare parte si capota motorului. Compartimentul instalatiilor este amplast in continuarea compartimentului personalului. In interiorul compartimentului se gasesc: rezervorul pentru spumogen praf, rezervorul de apa, compartimentele pentru accesorii. Sistemul de amorsare este astfel conceput incat depresiunea ce trebuie realizata in pompa centrifuga sa se faca prin doua modalitati: cu ejectorul de gaze prevazut cu ajutaj prin care sunt dirijate gazele arse din toba de esapament sau cu pompa de vid cu palete mobile. Tunul pentru apa si spuma este montat pe acoperisul masinii, deasupra compartimentului personalului. In componenta sa intra tevile, pentru apa si spuma, mecanismul de actionare melc-roata si cilindrul de ridicare. Instalatia pentru produs spuma se compune din: rezervorul de spumogen praf de cca 500 kg, dispozitivul de obturare, pregeneratorul de spuma, conducta de apa pentru umectarea spumogenului. Rezervorul de apa reprezinta o constructie sudata, montata in a doua jumatate a caroseriei, avand o capacitate maxima de umplere de 7500 litri. In dreapta-spate este prevazut cu o conducta de robinet si racord tip A pentru umplere din surse cu presiune. La partea superioara rezervorul este prevazut cu o gura de vizitare cu capac etans si conducta de preaplin. In interior este instalata si conducta de incalzire a apei pe timp de iarna, racordata la toba de esapament. Diminuarea efectelor actiunii mecanice a apei se realizeaza prin spargatoare de valuri. Instalatia de racire suplimentara si protectie este o ramificatie din conducte de refulare dreapta a pompei centrifuge care intra in partea inferioara a radiatorului. Pentru protejarea cauciucurilor si a pneurilor este prevazuta o alta ramificatie cu robinet din aceeasi conducta de racire suplimentara, care dirijeaza apa la cele sase roti, refuland-o prin duze cu orificii radiale, precum si pe acoperis. 60 40 25 80 60 7,730 2,500 3,200/3,010 21400 11300 7500 500 300 80 40

B. Autopompa cisterna de alimentare cu apa Autopompa cisterna de alimentare cu apa Roman 12215 DFA (fig. 130) este destinata transportului la locul interventiilor a personalului, substantelor stingatoare si accesoriilor fiind in masura sa asigure: - refularea apei (apei imbunatatite) absorbita din cazanul propriu sau de la surse naturale pe linii de furtun echipate cu tevi de mana; - producerea si refularea spumei aeromecanice prin linii de furtun echipate cu tevi portative generatoare de spuma asigurand un debit de 30 mc/min (6 tevi de 500 l/min); - alimentarea cu apa a altor autospeciale prin linii de furtun tip A sau B. Caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: - lungime cu carucior port-furtun (m) - latime (m) - inaltime totala (m) Greutati: - masa totala (kg) - masa proprie (kg) Capacitati: - rezervorul de apa (l) - rezervorul de spumogen lichid (l) - rezervorul de detergent (l) - rezervorul de motorina (l) Performante: - viteza maxima (km/h) - consum de carburanti la 100 km (l): - vara 40,5 - iarna 44,5 Descriere Principalele parti componente ale autopompei de alimentare cu apa R 12215 DFA sunt: autosasiul, caroseria si instalatiilor specifice. Fig. 130 Ausasiul este de tip Roman 12215 DFA cu suspensia spate intarita echipat cu motor diesel, tip D 2156 HMN 8. Autopompa cisterna de alimentare cu apa pastreaza cabina originala dubla, rabatabila cu 3 + 1 locuri si 2 usi laterale. Compartimentul instalatiilor, fixat elastic in trei puncte pe sasiu permite, ca si la celelalte autospeciale pe sasiu R 12215 DFA, o flexibilitate sporita. El este prevazut pe ambele parti cu cate doua usi duble, cu scari adecvate, manere de sustinere pentru urcare, precum si locasuri amenajate pentru fixarea accesoriilor. Circulatia pe acoperis se face pe podeste din tabla striata iar accesul se asigura prin doua scari montate in spatele rezervorului pentru apa. In compartimentul instalatiilor se gaseste rezervorul de spumant de 800 l si o pompa de debit mare, iar in continuarea acestui compartiment, rezervorul de apa. Instalatia de vid este astfel conceputa incat depresiunea ce trebuie realizata de pompa centrifuga se face in doua feluri: cu ejectorul de gaze sau cu pompe de vid cu palete. Amorsarea pompei centrifuge cu ajutorul jetului de gaze se realizeaza utilizand fenomenul de ejectie, obtinut prin dirijarea gazelor arse, printr-un sistem de ajutateje convergentedivergente. Viteza mare de iesire a gazelor prin ejector creeaza o depresiune in instalatie. Amorsarea cu pompa de vid cu palete se bazeaza pe principiul clasic, cunoscut si utilizat la toate masinile de pompieri fabricate in tara. Antrenarea pompei se face printr-o transmisie mixta (cardan si curele trapezoidale) de la priza de putere. Cuplarea si decuplarea pompei se face cu un intrerupator electric de la bordul de comanda. Pregeneratorul instalatiei de producere a spumei se afla amplasat sub rezervorul de lichid, pe o ramificatie a conductei de refulare a apei, care este prevazuta cu un robinet manual cu clapeta. Rezervorul pentru spumant lichid, amplasant pe cazanul pentru apa, are o capacitate de cca 800 l si este prevazut cu spargatoare de valuri si sifon pentru aerisire. Rezervorul este prevazut cu o instalatie pneumatica de balbotare. Instalatia pentru amestec cu detergent se compune in principal dintr-un dispozitiv de dozare, un amestecator si un rezervor fixat pe cazanul pentru apa. 8,600 2,500 3,100 21500 cca 100000 9000 800 100 200 80

Rezervorul pentru apa prezinta o constructie sudata, montata in a doua jumatate a caroseriei, interiorul sau fiind protejat anticorosiv. Fixarea pe sasiul suplimentar este realizata prin sudura. Pentru alimentarea dintr-o sursa cu presiune, in dreapta-spate, sub rezervor se afla un cot cu robinet manual terminat cu un racord fix tip A. Pentru vizitare, la partea superioara este amplasata o gura cu capac rabatabil, in dreapta caruia se gaseste si teava de preaplin. In rezervor se gasesc doua randuri de spargatoare de valuri demontabile asezate in cruce. La interior rezervorul este strabatut de o ramificatie a tevii de esapare a gazelor arse de la motor pentru incalzirea apei in timpul iernii. Conductele servesc pentru absorbtia apei in pompa centrifuga si refularea acesteia sau a solutiilor pentru stingerea sub presiune, prin gurile de refulare. Pompa centrifuga poate aspira apa atat prin cele patru guri laterale tip A, cu tuburi de aspiratie, cat si prin conducta din cazanul propriu. Instalatia de comanda electropneumatica este asemanatoare cu cea de la ATI si realizeaza urmatoarele operatii: - cuplarea si decuplarea pompei de vid; - cuplarea si decuplarea ejectorului; - cuplarea si decuplarea pompei; Toate comenzile automate, precum si aparatele de masura si control au fost grupate pe tabloul de comanda, amplasat in compartimentul instalatiilor pe rezervorul pentru spumogen. Sub compartimentul instalatiilor (in partea dreapta) a fost montata o aeroterma de tip Simon, cu refularea aerului cald spre interiorul acestui compartiment. C. Autospeciala de stins incendii cu pulberi Roman 12215 DFA (A.Sp.P. – R. 12215 DFA) Autospeciala de stins incendii cu pulberi (fig. 130) este destinata interventiilor pentru stingerea incendiilor de mari proportii, folosind numai pulberi stingatoare. Pulberea se refuleaza fie pe un tun cu doua tevi, fie pe linii de furtun tip C terminate cu tevi de refulare. Intrucat functionarea instalatiei speciale nu este conditionata de functionarea motorului, autospeciala poate lucra si din mers. Autospeciala are o mare capacitate de acces in teren si poate transporta o insemnata cantitate de substanta stingatoare si accesorii, precum si 5 servanti. Constructia si dotarea masinii permit interventia eficienta atat de la distanta cat si din apropierea focarului. Pentru manevrarea robinetelor si agregatelor ce concura la refularea pulberii stingatoare s-au prevazut comenzi electropneumatice, din cabina, care maresc operativitatea autospecialei. Principalele caracteristici tehnico-tactice si performante ale autospeciale sunt: Dimensiuni: - lungime (m) - latime (m) - inaltime (m) Greutati: - masa totala completa echipata (kg) - masa proprie (kg) - pulbere stingatoare (kg) - accesorii (kg) Capacitati: - rezervor pentru pulberi (l) - cantitatea de azot imbuteliat (l) - rezervor de combustibil (l) Caracteristici functionale ale instalatiei speciale - debitul pe tevile tunului 2 x 7,7 = 15,4 kg/s - debitul pe tevile manuale 4 x 5,1 = 20,4 kg/s - debitul total (autoprotectia) 55 kg/s - bataia tevilor manuale de refulare (m) 25 - bataia tunului cu praf orizontal (m) 50 - rotirea tunului vertical - 10º + 80º - rotirea tunului orizontal - 360º Performante: - viteza maxima de deplasare (kg/h) 80 8,860 2,500 3,220 20025 12800 4 x 1250 = 5000 800 1400 (16 + 1) x 40 = 680 220

- viteza medie economica (km/h) - consum mediu de carburanti (l):

40 - la 100 km vara 40 - la 100 km iarna 44 - la ora de functionare pe loc: 6

Descriere Autospeciala de stins incendii cu praf si azot se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul R.12215 DFA modificat, compartimentul instalatiilor, instalatiile speciale. Autosasiul acestei masini, fata de autosasiul R.12215 DFA original, a suferit urmatoarele modificari: - cabina originala a fost inlocuita cu o cabina speciala; - a fost echipat cu o priza de putere, pentru antrenarea pompei de ulei, care asigura actionarea tunului si a suportilot basculanti; - sistemul de franare are numai trei rezervoare pentru aer comprimat, in loc de patru; - arcurile pentru suspensia din spate sunt intarite. Compartimentul personalului este o cabina cu post de conducere avansat, cu 6 locuri ingloband aparatura de comanda si control, cat si o parte a accesoriilor p.s.i. din dotare. Compartimentul personalului se compune din urmatoarele subansambluri principale: scheletul din tevi patrate de otel asamblate prin sudura, invelisul exterior din tabla de otel sudata, podeaua din otel acoperita cu covor de cauciuc, invelisul interior din placi fibrolemnoase, geamuri securizate; patru usi, cate doua de fiecare parte, capota motorului. Compartimentul instalatiilor este amplasat in continuarea compartimentului personalului si formeaza impreuna cu acesta un ansamblu stilistic unitar. Se compune din urmatoarele subansambluri: sasiul auxiliar, scheletul din teava patrata de otel, invelisul din tabla de otel, patru usi duble normale, doua capace mari deasupra rezervorului 1 si 3, doua componente pentru accesorii, dispuse (cate unul pe fiecare parte laterala) in spate, sub nivelul sasiului si podeaua din tabla acoperita cu covor de cauciuc. Instalatiile speciale sunt compune din: - instalatia de stins cu praf si azot formata din patru module de lucru care pot functiona succesiv sau simultan. Din punct de vedere constructiv un modul se compune din doua circuite: un circuit pentru azot de inalta presiune si un circuit pentru praf si azot de joasa presiune. Circuitul de inalta presiune este realizat din urmatoarele elemente: patru butelii a 40 l fiecare intr-un suport basculant, patru furtunuri de inalta presiune, patru supape de sens unic pentru azot, un colector pentru azotul de inalta presiune, camera de inalta presiune a reductorului de mare debit pentru azot, un manometru. Circuitul de joasa presiune are urmatoarele parti componente: camera de joasa presiune a reductorului de mare presiune a reductorului de mare debit pentru azot, o conducta exterioara cu trei ramificatii demontabile, cinci dispersoare de azot, un rezervor cu o capacitate de 1400 l in care se pastreaza pulberea stingatoare (cca 1250 kg), un manometru de joasa presiune, o supapa de siguranta pentru rezervor, un robinet cu cep manual, o conducta de alimentare a tevii de refulare, o conducta de alimentare cu praf a colectorului; - instalatia de comanda electromagnetica si pneumatica serveste pentru actionarea robinetelor cu clapeta si darea unor comenzi de la distanta (din cabina), in vederea punerii in functiune a instalatiei de stins cu praf si azot; - instalatia hidraulica are rolul de a actiona de la distanta tunul pentru praf si ridicarea mecanizata a suportilor basculanti cu butelii de azot compunandu-se din: rezervorul pentru ulei, pompa de ulei, cu distribuitor hidraulic cu supapa de suprapresiune, motorul hidraulic pentru rotirea in plan orizontal a tunului, cilindrul de forta pentru miscarea in plan vertical a tunului, doua distribuitoare, patru cilindri hidraulici de forta, conducte metalice si flexibile de inalta presiune si un manometru; - instalatia pentru purjarea (curatirea) conductelor din circuitele de rezerva a pulberii stingatoare; - instalatia electrica a autovehiculului care cuprinde pe langa instalatia autosasiului, urmatoarele elemente specifice: instalatia de avertizare acustica, doua girofaruri, opt plafoniere suplimentare, un proiector p.s.i. si semnalizatoare luminoase pentru pozitionarea usilor deschise. D. Autospeciala pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat Roman 12215 DFA (A.Sp.F.G.I.) Autospeciale pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat Roman 12215 DFA (fig. 131) pe baza echipamentelor si dotarilor de care dispune se poate indeplini urmatoarele misiuni: - transportul la locul interventiei al servantilor si al echipamentelor specifice; - identificarea gazelor toxice din incaperi, canale, subsoluri si zone afectate, evacuarea rapida a gazelor si fumului; - executarea unor lucrari de degajare si demolare, de taiere a betoanelor si perforare a planseelor si peretilor; - iluminarea zonelor de actiune pe timpul noptii; - intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze si apa in aria de interventie; - evacuarea apei infiltrate in subsoluri tehnologice si alimentarea cu apa a masinilor din bazine subterane greu accesibile; - acordarea primului ajutor persoanelor intoxicate cu fum sau gaze toxice. Construita din doua compartimente distincte, fixate elastic pe sasiu, autospeciala asigura transportul a 10 persoane si al unei cantitati foarte mari de accesorii, prezentand o linie moderna si o tinuta de drum adecvata terenului accidentat.

Compartimentul personalului reprezinta o cabina speciala cu post de conducere avansat. Cele patru usi, din care doua au geamuri culisabile, permit un acces corespunzator servantilor. Compartimentul instalatiilor este, de asemenea, o constructie robusta, cu aceeasi linie ca si compartimentul personalului avand cate o usa de acces laterala si doua in spate, precum si trei cusete laterale care adapostesc o mare parte a accesoriilor si agregatelor mari, fixate in suporti si rastele. Pentru manevrarea agregatelor mari sau ridicarea greutatilor, in timpul degajarilor, autospeciala a fost prevazuta cu un brat de macara rotativ, cu palan manual. Compartimentul instalatiilor mari cuprinde, de asemenea, instalatia electrica de forta (generatorul de curent si tabloul de control si distribuitorul). Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt: Dimensiuni: - lungime (m) - latime (m) - inaltime (m) Greutati: - masa totala (kg) - masa proprie (kg) - greutatea accesoriilor si servantilor (kg) Performante: - viteza maxima (km/h) - viteza medie economica (km/h) - consum de combustibil la 100 km (l): - consum la ora de functionare (l): - in sarcina maxima 14,0 - fara sarcina 6,0 Descriere Intrucat autosasiul si caroseria acestui tip de autospeciala nu prezinta particularitati deosebite, vom insista in cele ce urmeaza pe instalatiile speciale. Astfel, instalatia electrica de forta este formata din urmatoarele parti componente: generatorul sincron de curent alternativ trifazat, pupitrul de comanda-distributie si consumatorii de energie electrica. Generatorul sincron de curent trifazat de 38 kVA alimenteaza cu energie electrica instalatia de forta din dotarea autospecialei, fiind amplasat in compartimentul instalatiilor, fixat pe rama sasiului si antrenat prin intermediul unei prize de putere. Pupitrul de comanda-distributie se compune din tabloul de comanda si tabloul de distributie. Fig. 131 La randul sau, tabloul de comanda se compune din: reactorul de autoexcitatie, transformatorul de stabilizare a tensiunii, redresorul de excitatie, reostatul de excitatie cu intrerupatorul de ajustare a tensiunii generatorului in limitele 380 – 400 V, sigurantele fuzibile principale pentru protejarea circuitelor trifazate, ampermetre si voltmetre. Tabloul de distributie are urmatoarea componenta: ansamblul placii releelor cu aparate dispus in partea superioara contactorul de 40 A pentru cuplarea convertizorului de sudura, comutatorul cu came cu revenire pentru magnetizarea generatorului cu lampa de control-magnetizare si ansamblul releului maximal de tensiune. Ansamblul placilor de siguranta fuzibile cuprinde: placa de sigurante stanga pentru prizele din stanga si, respectiv, placa de sigurante dreapta pentru prizele din dreapta. In afara de acestea se mai deosebesc: ansamblul prizelor de distributie si ansamblul transformatoarelor de separatie. Instalatia electrica de 24 V corespunde in mare masura cu instalatia de servire pentru sasiul de baza, fiind completata cu: doua lampi de avertizare, doua clacsoane cu tonuri alternative, un proiector p.s.i., 6 plafoniere, 5 semnalizatoare pentru deschiderea usilor, doua faruri pentru ceata, o priza pentru alimentarea statiei de receptie-emisie si o instalatie pentru producerea unui magnetism remanent la generatorul sincron in momentul pornirii. 8,860 2,500 3,180 15600 11300 4300 80 40 - vara 39,5 - iarna 43,0

Alte autospeciale A. Autospeciala pentru stins incendii cu spuma pe autosasiu 19215 DF, 19256 DF (A.Sp.L.S. 19215, 19256) Autospeciala pentru stins incendii cu spuma (fig. 132) face parte din grupa autospecialelor de lucru cu apa si spuma, de mare capacitate, fiind utilizata pentru stingerea incendiilor indeosebi in industria chimica si petrochimica, aeroporturi, in productia de lacuri si vopsele, precum si la combaterea incendiilor de mari proportii. Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt: Dimensiuni: - lungime (m) - latime (m) - inaltime incarcat/descarcat (m) Greutati: - greutate totala (kg) - greutatea utilajelor si accesoriilor (kg) - greutatea autosasiului (kg) Performante: - viteza maxima (km/h) - rampa maxima - diametrul minim de viraj (l/min) - debitul maxim al tunului de apa (l/min) - debitul maxim de spuma (mc/min) - bataia maxima a jetului de apa (m) - bataia maxima a jetului de spuma (m) - rotirea in plan orizontal - rotirea in plan vertical 9,220 2,500 3,400/3450 25340 800 450 93 (84) 26º 19,4 5000 30 80 60 360º + 60º - 15º

Motorul autospecialei este tip D.2156 HMN8 diesel in 4 timpi, racit cu apa, cu 6 cilindri in linie de 215 CP (tip D 2156 MTN de 256 CP). Fig. 132 Descriere Autospecialele de stins incendii cu spuma R.19215 sau 19256 au in compunerea lor urmatoarele compartimente si instalatii: - autosasiul; - compartimentul personalului; - compartimentul instalatiilor; - compartimentul accesoriilor; - instalatiile de stins incendii cu apa si spuma; - instalatiile de autoprotectie; - instalatia suplimentara de incalzire. Autospeciala este realizata prin echiparea si carosarea unor autosasiuri Roman 19215 DF sau 19256 DF, cu trei punti, dintre care doua punti motrice avand posibilitatea de blocare tranversala si longitudinala a diferentialelor. La suspensia spate s-a ales varianta joasa, pentru o mai buna stabilitate a autovehiculului. Sasiul rigidizat si intarit cu lonjeroane suplimentare prin intermediul a sase tampoane elastice poarta suprastructura autospecialei fixata pe acesta prin 20 suporti elastici. Cabina mare de tip Roman care intra in componenta acestui autosasiu s-a adaptat numarului de persoane si aparatajului necesar deservirii autospecialei avand capacitatea de 6 locuri. Accesorii p.s.i. necesare pentru interventia la incendii sunt fixate in rafturi si rastele speciale amenajate in trei locuri si anume: in compartimentul instalatiilor, in compartimentul de la spatele masinii si pe acoperis. Instalatia speciala cuprinde pompa centrifuga pentru apa, instalatia conductelor, cazanul, pompa autoabsorbanta pentru lichid spumant, tunul de apa si spuma, instalatia hidraulica pentru manevrarea tunului. Pompa centrifuga este cea clasica ce echipeaza toate autospecialele de stins incendii cu apa si spuma construite pe sasiu Roman 10215 si 12215, montata in instalatia autospecialei pe suporti prevazuti pe sasiul masinii si antrenata printr-un arbore cardanic de la priza de putere.

Aspiratia pompei este bilaterala (cate doua intrari tip A de fiecare parte a masinii) in vederea racordarii lesnicioase la sursa de apa cea mai apropiata. Amorsarea pompei (in cazul alimentarii de la o sursa de apa fara presiune) se face cu ejectorul de gaze esapate ori cu pompa de vid cu palete mobile. Sistemul de conducte asigura transportul lichidului pompei de la intrarea in instalatie la iesirea din instalatie. Refularea pompei centrifuge este controlata de un robinet cu clapeta, dupa care se ramifica patru conducte: doua pentru refularile laterale (cate trei iesiri tip B), o conducta pentru alimentarea tunului si o conducta pentru alimentarea cazanului cu apa. Cazanul masinii este o constructie sudata din otel inoxidabil cu capacitate totala de 10.000 litri care este sectionat printr-un perete interior, formand doua compartimente: unul de 6.000 litri pentru spuma si altul de 4.000 litri pentru apa. Pentru prevenirea inghetului substantelor de stingere, prin cazan trec conducte ce vehiculeaza aer cald furnizat de o aeroterma SIMON. Instalatia pentru producerea spumei este diferita de cea a celorlalte masini de stins incendii, deoarece vehicularea lichidului spumant se executa de catre o pompa autoabsorbanta, iar dozarea se realizeaza prin intermediul unui robinet cu clapeta. Cu ajutorul pompei autoabsorbante pentru spumant se poate realiza alimentarea cazanului propriu din butoaie, alimentarea cazanului altor autospeciale din butoaie sau din cazanul propriu, precum si lucrul cu spuma absorbind spumant direct din butoaie. Refularea de la distanta a substantelor de stingere (apa, spuma) catre focarul incendiului se face cu ajutorul unui tun montat pe acoperisul masinii, deasupra compartimentului accesoriilor. Din componenta tunului, ca parti importante fac parte: tevile pentru apa si spuma, mecanismul de rotire melc-roata si cilindrul de ridicare-coborare. Actionarea tunului se face din cabina, hidraulic prin doua distribuitoare. Teava de spuma este prevazuta cu un dispozitiv de producere a unui covor de spuma actionat manual. Obturarea tevilor de apa si spuma se realizeaza prin doi robineti actionati electromagnetic din compartimenul instalatiilor. Instalatia de autoprotectie este conceputa pentru a asigura apropierea cat mai mult de incendiu si racirea autospecialei cu o perdea de apa. Se compune dintr-o conducta care porneste din refularea pompei centrifuge si se ramifica in doua ramuri pe acoperisul masinii. Pe traseul acestora doua sunt amplasate 10 duze care permit formarea unei perdele de apa cu rol de racire a caroseriei. Instalatia de incalzire suplimentara asigura incalzirea compartimentului instalatiilor si cazanului prin montarea unei aeroterme de la care pornesc patru conducte (doua dus si doua intors). Aparatele pentru masura, control si comanda ale instalatiei speciale de stins incendii sunt amplasate in cabina si compartimentul instalatiilor. In afara comenzilor obisnuite, in cabina se afla: robinetul comanda dublu ambreiaj, comanda amplificatorului cu dispozitiv de alarmare (ADA-02), comanda lampa girofar, comanda proiectorului si comanda agregatului de incalzire SIMON. In compartimenul instalatiilor sunt dispuse urmatoarele comenzi: pornit-oprit motor, acceleratie motor, ambreiaj, angrenare pompe, ejector gaze arse, actionare tun, iluminat compartiment instalatii, precum si aparate de control – vacuummetru; manometru presiune apa, manometru presiune ulei, control nivele apa si spumant. B. Autotunul de stins incendii cu apa si spuma pe sasiu ROMAN 19256 DF (ATI 19256 DF) Autotunul de stins incendii cu apa si spuma 19256 DF (fig. 133) este destinat transportului servantilor, accesoriilor stingatoare la locul interventiilor putand actiona cu apa si spuma. Masina face din categoria autospecialelor de mare capacitate, avand urmatoarele caracteristici tehnico-tactice: Dimensiuni: - lungime (m) - latime (m) - inaltime incarcat-descarcat (m) Greutati: - masa totala (kg) - masa proprie (kg) - masa autosasiului (kg) - rezervorul de apa (kg) - rezervorul de spumant (kg) - rezervor combustibil (l) Performante: - viteza maxima (km/h) - debit maxim de apa (l/min) - debit maxim de spuma (mc/min) - bataia maxima a tunului (m) – cu apa - cu spuma - rotirea tunului – orizontal 360º 9,080 2,500 3,100/3,250 26850 13580 9831 cca 10000 cca 2000 cca 220 85 5000 30 80 60

- vertical – 15 + 60º Fig. 133 Descriere - Autospeciala se compune din autosasiu tip Roman 19256 DF, compartimentul instalatiilor si accesoriilor, instalatia speciala de stins incendii cu apa si spuma, echipamentul electric, instalatia de incalzire, dispozitivele de comanda si aparatele de masura si control. Autosasiul este echipat cu 3 punti din care doua motrice pe spate, avand posibilitatea de blocare transversala si longitudinala a diferentialelor. Sasiul este format din lonjeroane din otel si traverse imbinate prin suruburi. Cabina este de tip Roman cu 6 locuri, fiind echipata cu aparatajul si instalatiile de comanda si control necesare conducerii autovehiculului. Compartimentul instalatiilor si accesoriilor este dispus in partea anterioara a caroseriei, fiind prevazut cu rafturi si locasuri pentru amplasarea accesoriilor p.s.i. din dotare. Tot aici sunt montate aparatele de masura si control, dispozitivele de comanda ale instalatiei specifice de stins incendii, precum si majoritatea elementelor componente ale acestora. Instalatia speciala de stins incendii cu apa si spuma asigura refularea apei si, respectiv, a spumei aeromecanice, componentele sale principale fiind: - rezervorul pentru spumant lichid cu capacitate de 2000 l, executat din tabla de otel, protejat la interior contra coroziunii prin cauciucare; - rezervorul pentru apa cu capacitatea de 10.000 l executat din tabla de hotel, protejat prin vopsire; - pompa centrifuga pentru refularea apei si a solutiei spumante; - pompa autoabsorbanta pentru vehicularea spumantului; - echipamentul de amorsare a pompei centrifuge (cu doua posibilitati independente de realizat depresiune in sistemul de aspiratie fie printr-o pompa de vid cu rotor cu palete, fie printr-un ejector de gaze, montat pe conducta de esapament); - robinetul de dozare a spumantului in apa; - tunul pentru apa si spuma, organul de baza pentru refularea apei si spumei la distante mari. Are o constructie completa care permite dirijarea apei si spumei in plan orizontal si vertical prin intermediul tevilor de lucru cu apa sau spuma si a unor mecanisme de rotire si basculare. Actionarea tunului se realizeaza mecanizat (hidraulic si pneumatic) sau manual, de pe acoperisul masinii; - echipamentul de autoprotectie ce asigura protectia autospecialei impotriva radiatiilor calorice degajate de incendii pe timpul interventiilor; - conductele si armaturile construite intr-o retea ce permite realizarea circuitelor prevazute in schema tehnologica a instalatiei speciale. Echipamentul electric include instalatia electrica a autosasiului si consumatorii specifici acestei masini: doua lampi cu lumina rosie intermitenta (girofar) si amplificator de voce cu dispozitiv de alarmare tip ADA-02, toate montate pe cabina. Tabloul de comanda si control este amplasat in compartimentul instalatiilor si cuprinde toate aparatele si dispozitivele de comanda, masura si control necesare functionarii normale a instalatiei speciale de stingere. Instalatia electrica mai cuprinde un post de comanda mobil care permite telecomanda tunului prin cablu electric de la maximum 20 m distanta. Instalatia de incalzire este destinata asigurarii unui nivel optim al temperaturii in compartimentul instalatiilor si accesoriilor, prevenind totodata inghetarea apei si spumantului in componentele instalatiei speciale de stingere. Este formata dintr-o aeroterma tip SIMON care produce si refuleaza aer cald. Dispozitivul de comanda si aparatele de masura si control sunt dispuse in compartimentul instalatiilor si accesoriilor. Acestea asigura manuirea si controlul functioarii instalatiilor speciale de stins incendii cu apa si spuma permitand urmatoarele operatii: pornirea-oprirea motorului, comanda acceleratiei motorului, cuplarea-decuplarea prizelor de putere, comanda pompei de apa, a pompei de spumant, comanda pompei de ulei, a pompei de vid, cuplarea-decuplarea ejectorului de gaze, actionarea tunului cu apa si spuma, comanda refularii apei si spumei pe tevile tunului, reglarea debitelor de apa si spuma, reglarea dozarii solutiei de spumant in apa, controlul presiunii (depresiunii) in instalatie, controlul nivelului in rezervoare si comanda instalatiei de autoprotectie. C. Autopompa cisterna cu tun ROMAN 10215 F si ROMAN 10215 FA (APCT R.10215 si R.10215 FA) Autopompa cisterna cu tun R. 10215 (fig. 134) este o autospeciala de stins incendii cu apa si spuma aeromecanica de categorie grea, destinata lucrului pe loc sau din miscare, atat independent cat si in dispozitive complexe, impreuna cu alte autospeciale din aceeasi familie sau cu cele care folosesc substante stingatoare de natura diferita ori compatibile in procesul de stingere. Constructia si dotarea autopompei cisterna asigura interventia eficienta atat din apropierea focarului cat si de la distanta. Fiind realizata pe autosasiu ROMAN, autospeciala are capacitatea marita de acces in teren si poate transporta cantitati insemnate de substante stingatoare si accesorii p.s.i., precum si 8 servanti. Masina a fost conceputa si s-a executat in doua variante de sasiu R. 10215 F (cu punte simpla fata) si R. 10215 FA (cu punte motoare in fata).

Principalele caracteristici tehnico-tactice ale autospecialei sunt urmatoarele: Dimensiuni: - lungime (m) - latime (m) - inaltime maxima (m) Greutati: - masa totala (kg) - masa proprie (kg) - apa (kg) - spumant lichid (kg) - detergent lichid (kg) - accesorii p.s.i. (kg) Performante: - debitul de apa al pompei centrifuge (l/min) - debitul maxim de spuma (mc/min) - bataia maxima a tunului de apa (m) pe orizontala pe verticala - bataia maxima a tunului cu spuma (m) pe orizontala pe verticala - viteza maxima (km/h) - viteza medie economica (km/h) - norma de consum carburant la 100 km (l) vara iarna Fig. 134 Descriere Autospeciala se compune din urmatoarele parti principale: autosasiul R. 10215 sau R. 10215 FA, caroseria, instalatiile speciale, echipamentul electric. Autosasiul este din cele folosite pentru autocamioanele R. 10215 F sau R. 10215 FA, la care s-au adus urmatoarele modificari si completari: - a fost echipat cu o priza de putere mecanica pentru antrenarea pompei centrifuge si una pentru antrenarea pompei de ulei hidraulic; - sistemul de suspensie (arcurile) a fost intarit pentru a corespunde regimului de exploatare permanenta cu incarcatura maxima admisa; - instalatia electrica a autosasiului s-a completat cu aparatura si accesoriile specifice si adaptat la constructia de ansamblu a autospecialei; - cabina autopompei cisterna cu tun a fost adaptata la exterior si interior pentru montarea unor consumatori electrici suplimentari si a unor dispozitive specifice de comanda; Autosasiurile folosite au in compunere in general, urmatoarele subansamble principale: motorul tip D. 2156 HMN 8, ambreiajul monodisc uscat cu comanda hidraulica, cutia de viteze cu 6 trepte de mers inainte si una de mers inapoi, cutia de distributie cu doua trepte si si diferential interaxial blocabil, transmisia cardanica de tip tubular, puntile fata si spate cu reductoare laterale (la roti), suspensia intarita compusa din arcuri cu foi semieliptice in fata si spate, amortizoare telescopice numai in fata si tampoane de cauciuc cu amortizare progresiva, frana de serviciu pneumohidraulica in fata si pneumatica in spate, frana de stationare actionata mecanic cu arc compresor numai pe rotile din spate si frana de motor, sistemul de directie cu servomecanism hidraulic, sistemul de rulare pe anvelope montate pe jante si instalatia electrica cu tensiunea nominala de 24 V. Caroseria are o constructie unitata, cu compartimente pentru personal, accesorii p.s.i. si instalatii speciale. In partea din fata a caroseriei s-a amenajat un compartiment pentru persoane, prevazut cu cate o usa laterala, patru scaune rabatabile, patru geamuri, o trapa de aerisire pe acoperis si o bara pentru sustinere pentru servanti. Pentru a facilita demontarea cutiei de viteze podeaua compartimentului personalului este demontabila. Compartimentul accesoriilor, amplasat imediat dupa compartimentul personalului, este prevazut cu doua usi blocate fara geamuri, doua lampi electrice de iluminat, suport pentru roata de rezerva si amenajarile necesare pentru ampasarea si fixarea accesoriilor p.s.i. Compartimentul instalatiilor cuprinde restul caroseriei si este prevazut cu doua usi batante laterale si un capac rabatabil in spate. In interiorul acestui compartiment se afla rezervoarele pentru apa, spumant si detergent, pompa centrifuga si instalatiile speciale pentru lucru cu apa si spuma. Instalatiile speciale sunt amplasate in partea din spate a autopompei cisterna cu tun si constau din: 8,500 2,500 3,500 16,400 10,800 cca 8500 cca 950 cca 100 cca 400 500 30 80 60 60 40 86 40 40 45

- doua instalatii de amorsare a pompei centrifuge, una functionand pe principiul ejectiei aerului din pompa centrifuga, prin intermediul unui ejector amplasat pe conducte de evacuare a gazelor de esapament si alta fiind o pompa de vid si pompa centrifuga se realizeaza prin conducte independente, prevazute cu cate un robinet de izolare; - instalatia de lucru cu apa compusa din: pompa centrifuga tip PSI 50/8, rezervorul pentru apa, conducta de alimentare a pompei centrifuge cu apa din rezervorul masinii, doua conducte de aspiratie terminate fiecare cu doua guri de alimentare tip A, o conducta de refulare din care se ramifica toate celelalte conducte de refulare a apei spre tun, rezervor, amestecatoarele de spumant si detergent, gurile de refulare si manometru; - instalatia de aditivare (imbunatatire) a apei ce consta dintr-un rezervor de detergent, un ejector robinet, o conducta cu robinet dozator cu cinci pozitii, o conducta de legatura intre ejector si aspiratia pompei; - instalatia de stingere cu spuma, cuprinde toate elementele instalatiei de lucru cu apa si in plus, doua rezervoare pentru spumant lichid, un amestecator de spumant in apa, doua conducte de trecere a spumantului din rezervoare spre amestecator, un colector de spumant si o conducta de legatura cu amestecatorul, o conducta de legatura intre amestecator si aspiratia pompei centrifuge, un stut cu robinet sudat pe colectorul spumant; - tunul pentru apa si spuma este actionat hidraulic si amplasat deasupra compartimentului instalatiilor, in partea din spate. La teava pentru apa se pot monta patru tipuri de ajutaje. Teava pentru spuma este generatorul propriu-zis de spuma, acesta asigurand introducerea aerului in solutia spumanta, pe baza fenomenului de ejectie care se manifesta in zona ajutajului de refulare; - instalatiile de actionare si comanda cuprind: instalatia hidraulica pentru actionarea tunului, instalatia electropneumatica de actionare a robinetelor de la tevile tunului, instalatia hidraulica pentru actionarea ambreiajului masinii din compartimentul instalatiilor speciale; - tabloul de comanda si control este amplasat in compartimentul instalatiilor speciale, intr-un loc usor accesibil conducatorului auto care manevreaza autospeciala. In acest tablou sunt centralizate comenzile electrice si electropneumatice, precum si aparatele de masura si control aferente instalatiilor speciale; - instalatia electrica cuprinde patru sisteme si anume: sistemul de pornire a motorului si de incarcare a bateriilor; sistemul de iluminare; sistemul de semnalizare si sistemul de avertizare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->