UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ ,,ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Asist. univ. dr. Nistor Emilian Cătălin
Absolvent,
Iftene Florin-Cătălin

IAȘI
-2019-
 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ ,,ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
SPECIALIZAREA DE ZOOTEHNIE

Dinamica unor indici de reproducție

la vaci de lapte însămânțate artificial

Coordonator științific,
Asist. univ. dr. Nistor Emilian Cătălin
Absolvent, Florin-Cătălin Iftene

IAȘ I
-2019-
 DINAMICA UNOR INDICI DE REPRODUCȚIE LA VACI DE LAPTE
ÎNSĂMÂNȚATE ARTIFICIAL

Autor: Florin-Cătălin IFTENE

Îndrumător: Asist. univ. dr. Cătălin Emilian NISTOR

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ,,Ion Ionescu de la Brad “ din Iași, Facultatea de
Zootehnie, Aleea M. Sadoveanu Nr 3. 700490 Iași, România
f.iftene78@gmail.com

REZUMAT

Procesul de reproducţie este un factor cu importanţă deosebită în determinarea

eficienţei producţiei animaliere. Astfel, procesul de reproducţie influenţează ritmul de
sporire numerică şi îmbunătăţire calitativă a efectivului de taurine, cu efecte directe
asupra rentabilităţii fermei. Modul în care se desfăşoară activitatea de reproducţie poate
fi apreciat prin intermediul unor indici specifici (fecunditate, natalitate etc.).
Însămânțarea artificială este una din biotehnologiile de reproducție și ameliorare
a animalelor domestice, cu o utilizare din ce în ce mai mare în cadrul speciei bovină,
datorată multitudinii de avantaje pe care le oferă în domeniu zootehnic: crește progresul
genetic; scade numărul de boli transmise de reproducători, datorat lipsei contactului
sexual dintre cei doi; obținerea de produși valoroși chiar și după moartea
reproducătorului mascul etc.

În mod sintetic, se apreciază că activitatea de reproducţie într-o fermă de taurine

se desfăşoară în condiţii foarte bune dacă intervalul mediu între fătări (Calving Interval
– C.I.) este de 365 de zile. Fac excepţie de la această regulă vacile cu producţii foarte
mari de lapte (la care C.I. este mai mare de 365 zile), precum şi cele slab productive (la
care activitatea de reproducţie trebuie astfel dirijată încât C.I. să fie mai mic de 365
zile). Sporirea efectivului de taurine este influenţată de o serie de factori, între care:
fecunditatea, natalitatea, pierderile prin mortalitate şi sacrificări de necesitate la viţei şi
tineretul taurin femel, reforma la vaci.
CUVINTE CHEIE: reproducție, însămânțare, Calving-interval, service period,
fecunditate,

3
 CUPRINS

Rezumat
Lista tabelelor și a figurilor
Partea a I-a CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL I.........................................................................................................5
Studiul bibliografic privind însămânțările artificiale în România.....................5
1.1 Situația însămânțărilor artificiale la vacă în România..................................5
1.2 Ciclului sexual la vacă.......................................................................................7
1.3 Indici de reproducție la taurine........................................................................8
Bibliografie.............................................................................................................10

4
 CAPITOLUL I

Studiul bibliografic privind însămânțările artificiale în România

1.1 Situația însămânțărilor artificiale la vacă în România

Din efectivul femel catagrafiat pe categorii de vârstă, se obţine efectivul femel apt pentru
reproducţie în anul în curs, care evident trebuie cuprins după caz, la montă naturală autorizată
sau însămânţare artificială.
Conform cu programele de montă şi însămânţări artificiale transmise la ANZ, stabilite
de fiecare judeţ, în funcţie de numărul de reproducători masculi, pe specii, autorizaţi pentru a fi
utilizaţi la montă naturală autorizată, precum şi de efectivul femel apt pentru reproducţie, s-a
constatat la nivel naţional o creștere de 15.417 capete bovine programate la montă naturală
autorizată, respectiv o pondere de 21,7 %, comparativ cu anul 2017, iar la însămânţări artificiale
o scădere de 56.605 capete, respectiv o pondere de 5,1 %, comparativ cu acelaşi an..
De asemenea, s-a constatat la nivel naţional o pondere de cuprindere la însămânţări
artificiale de 92,3 %, din efectivul femel apt pentru reproducţie, la specia bovine. În ceea ce
priveşte numărul descendenţilor la bovine programaţi în anul 2018, s-a constatat o creștere de
11.042 capete, respectiv o pondere de 1,6%, comparativ cu anul 2017. La descendenţii din IA
programaţi la bovine în anul 2018, s-a constatat o creștere de 676 capete, respectiv o pondere de
0,1 %, comparativ cu anul 2017 ( tab 1.1 ).
Tabel 1.1
Situația indicatorilor de reproducție programați, la bovine 2017-2018 Sursa: ANZ
Indicatori de
Specia reproducție 2017 2018 Diferențe +/-
programați
MN 71.083 86.500 +15.417
ÎA 1.105.063 1.048.458 -56.605
Bovine
Descendenți total 698.490 709.532 +11.042
Descendenți din ÎA 651.564 652.240 +676

5
 1.2 Ciclului sexual la vacă

Vaca este poliestrică, cu repetare ritmică a căldurilor pe tot parcursul anului cu

manifestari clinice mai ales primavara si toamna
Dupa fătare, caldurile in mod fiziologic apar la aproximativ 21-45 zile, iar după avort
pot apărea imediat dacă avortul e precoce sau pot apărea la o perioada mai lungă de timp dacă e
tardiv (luna4-7).
Durata căldurilor este de aprox 21 zile cu variații între 18-25 zile cu patru perioade de
durată diferite: proestru durează 2-4 zile, estru durează 12- 36 ore, metestru durează 8 zile,
diestru durează 8 zile
Ovulația are loc la 10- 14 ore după sfârsitul sau terminarea căldurilor
La vacă, apariția căldurilor după fătare poate fi influențată de fenomenul de sugere al
vițelului și de lactație, care are acțiune și inhibă centrul responsabil pentru activarea sexuală.
Depistarea căldurilor se poate facepe baza comportamentului animalului, prin anamneză, prin
inspecție, prin examen transrectal, prin examen cu speculum vaginal, prin realizarea de frotiuri
Proestru se determină: prin examen transrectal, palparea ovarului unde se poate constata
maturarea foliculilor ovarieni. În acest stadiu consistența ovarului e scăzută, iar coarnele uterine
reactionează la palpare devenind rigide și păstoase. Prin examenul cu speculum vaginal (ESV)
se văd faldurile cervixului, care sunt congestionate, umede, iar cervixul e interdeschis, mucoasa
vaginală e hiperemiată și umectată. Prin examenul frotiului vaginal se constată leucocite și celule
semicheratinizate
Estru se determină prin examen transrecta, lunde se constată foliculii de dimensiuni
diferite, având aspectul unei vezicule sub tensiune, consistența e scazută, coarnele uterine sunt
îngroșate și se contractă usor, libidoul este evident, ovulația se produce la aproximativ 12-14 zile
după sfârșitul căldurilor, după ovulație, în locul foliculului De Graaf începe să se organizeze și se
formează corpul galben(CG), momentul optim privind însămânțarea sau monta.
Perioada intensă a căldurilor: apare la circa 10-15 ore de la declanșarea căldurilor. În
aceastș perioadă vacile se lasă sărite, luând poziția specifică de montă, sunt atente, agitate, miros
frecvent alte vaci. Se reduc apetitul, rumegarea si producția de lapte. Important este apariția unui
mucus filant la comisura inferioară a vulvei. Sfarsitul caldurilor (15-35 ore de la declansarea
caldurilor). Acum vacile nu mai acceptă saltul altor animale, uneori miros trenul posterior a altor
vaci. Pe coadă se constată prezenta mucusului uscat.

6
 Metestru, prin examen transrectal putem palpa CG, care e activ, e florescent și se
diminuează 2-3 cm, coarnele uterine îngroșate, edemațiate, cervix închis, mucoasa vaginală e roz
pal.
Diestru, faza de liniște, de echilibrare, se mai poate palpa încă CG în regresie, coarnele
uterine sunt cărnoase – elastice, cervixul e închis, mucusul de călduri dispare.

1.3 Indici de reproducție la taurine

Analiza rezultatelor însămânțărilor artificiale asigură o privire generală asupra

fecundității individuale sau colective a femelelor și permite, totodată, estimarea evoluției
efectivelor de taurine, cât și estimarea producției de lapte în viitor ( Runceanu L și colab., 1995 ).
Principalii indici de reproducție înregistrați în evidențele zootehnice sunt:
Procentul de fecunditatea, sau rata concepției, exprimă procentul de instalare a gestației
după fiecare însămânțare efectuată la un grup de femele într-o perioadă de timp. În practică
procentul de fecunditate se stabilește lunar, nivelul acestuia fiind influențat de alimentație,
intervalul între parturiție și însămânțare, nivelul producției de lapte etc. ( Tănase D. și colab.,
2005 ).
Fecunditatea, exprimă capacitatea reproductivă a femeleor dintr-o unitate, sat, comună,
pe mai multe cicluri gametogene luat eîmpreună. Valoarea optimă a acestui indice se situiază la
85-90% ( Runceanu L și colab., 1995 ).
Procentul de neîntoarceri, este un indice seimilar cu procentul de fecunditate, diferența
constă in faptul că starea de gestație se stabilește nu pe baza examenului transrectal, ci pe baza
înregistrării femelelor care nu au manifestat călduri timp de 60-90 zile de la ultima însămânțare.
Service-period, reprezintă numărul în zile de la fătare la însământarea fecundă, mărimea
acestui indice, situându-se la 80-90 de zile maxim. Practica a demonstrat că vacile rămân mai
ușor gestante dacă sunt montate la unul din primele 3-4 cicluri de călduri după fătare, dar mai
ales în ciclul II sau III. Dacă sunt montate în ciclul IV instalarea unei noi gestații se realizează
mai greu.
Calving-interval este intervalul dintre două fătări consecutive, care trebuie să fie de cel
mult 12 luni. In acest caz, în primele 3 luni după fătare vaca trebuie să fie montata. Dacă fătarea
decurge normal și uterul involuează normal căldurile apar dupa fătare la 3-4 săptămâni și se
repetă, în medie, la intervale de 3 săptămâni în cazul în care vacile nu sunt montate sau nu rămân
gestante după montă ( Runceanu L și colab., 1995 ).

7
 Vârsta la prima fătare, servește la calcularea fertilității și se determină în luni, pentru
fiecare vacă în parte, dar și pentru grupuri de vaci.
Natalitatea, reprezintă numărul de viței nascuți vii din efectivele matcă de la începutul
anului pentru care se inregistrează. Valoarea optimă a acestui indice se situiază între 85-90%.
Fertilitatea, este definită din punct de vedere biologic, drept ,, capacitatea animalului de
aproduce descendenți viabili”, reprezentând numărul de produși viabili obținuți de la 100 de vaci
în decursul a 12 luni.
Frecvența tulburărilor de reproducție, se determină separat pentru fiecare categorie de
femele admise la reproducție. La vaci cele mai întâlnite tulburări de reproducție sunt: anestru
după fătare, anestru după însămânțare, montă repetată.

8
 Bibliografie

1. Runceanu L., Nicorici R., Tanase D., 1992-Reproducție și patologia reproducției-Practicum,

Iasi.
2. Tanase D., Nacu G., 2005-Biologia reproducerii animalelor. Vol. II., Editura Alfa, Iași.
*** -https://www.ferme-vaci.ro/reproductia-la-bovine/
*** -https://insamintariartificialelaanimale.wordpress.com/2012/04/16/importanta-insamintarilor
-artificiale-la-animale/
***-http://www.anarz.eu/AnarzAdministratorSite/CMSContent/20190228%20Raporul%20de
%20activitate%20al%20ANZ%20pe%20anul%202018.pdf
***-https://insamintariartificialelaanimale.wordpress.com/2012/05/22/ciclul-sexual-la-vaca-si-
scroafa/
***-https://www.lumeasatului.ro/articole-revista/2176-perioada-optima-de-monta-la-vaci.html