UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ ,,ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Asist. univ. dr. Nistor Emilian Cătălin
Asolvent,
Iftimia Ancuta Diana
Anul
-2019-
 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ ,,ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
SPECIALIZAREA: ZOOTEHNIE

CONTRIBUȚII LA STUDIUL INFLUENȚEI TEHNOLOGIILOR DE

EXPLOATARE ASUPRA PERFORMANȚELOR PRODUCTIVE ȘI
CALITATEA LAPTELUI

Coordonator științific,
Asist. univ. dr. Nistor Emilian Cătălin
Asolvent,
Iftimia Ancuta Diana
Anul
-2019-
 Introducere

Un rol important în rentabilizarea agriculturii îl joacă creșterea bovinelor, deoarece

asigura populației bunuri de larg consum, cu mare valoare biologică, dar și materii prime foarte
importante pentru industria alimentară, farmaceutică, casnică și ușoară, creșterea bovinelor fiind
unul dintre domeniile cu ,,foc continuu”, constituind pentru omenire o permanentă preocupare.
În economia agricola mondială, bovinele se bucură de o atenție deosebită, deoarece
asigura 96% din producția totala de lapte, 90% din totalul producției de piei, aproape 33% din
producția de carne și 70% din producția de gunoi, la care se adaugă și alte subproduse de largă
utilizare, datorită acestui fapt bovinele reprezintă 65-66% din totalul de animale domestice
crescute pe glob (exprimate în U.V.M.).
În România, în special după Revoluție, bovinele au deținut o pondere mare în producția
animală. După anul 2003 ponderea zootehniei era de 46,1% din totalul producției agricole. În
momentul de față pondera producției agricole și totodată și cea a creșterii animalelor a scăzut sub
40%.
Importanța economică a creșterii bovinelor este dată de faptul ca acestea se cresc pe tot
parcursul anului, dar și de producțiile acestora : lapte, carne, piei, și gunoi.
 METODA DE LUCRU

Pentru a putea aprecia performanțele productive în ceea ce privește producția de lapte la

vacile din ferma didactică TCE 3 BRAZI trebuie să realizăm o observație cât mai corectă în ceea
ce privește sistemul de întreținere al vacilor, desfășurarea proceselor tehnologice, sistemul de
muls folosit și nu în ultimul rând modul de administrare a furajelor. Din toate aceste cercetări
efectuate reiese și scopul prezentei lucrări: ,,Cercetare asupra producției de lapte, în condițiile
aplicate într-o fermă de bovine”.

Rasa Holstei

În selecția realizată pentru formarea acestei rase s-au urmărit producția ridicată de lapte și
adăptarea rase la mulsul mecenic (mulsul mecanic a fost introdus la începutul formării acestei
rase). Amelioratorii au incercat sa schimbe cât mai puțin în mediu înconjurator pentru a fi cat
mai apropiată de condițiile naturale. Totdeauna s-au folosit mijloacele cele mai simple si ieftine.
Toate acestea au dus la formarea unei rase care nu are nevoie de condiții speciale deosebite de
întretinere și este ușor adaptativă la condițile climatice.
Poate foarte bine se întreține în hale parțial acoperite, în sistem liber, în grup, rezistând
foarte bine la temperaturile scăzute. Din punct de vedere nutrițional necesita condiții de
întreținere bune datorită genotipului care a fost orientat spre o digestie activă și o producție cât
mai mare de lapte. Dacă condițile nutriționale nu sunt asigurate în primul rând își va pierde
condiția fizică, capacitatea de reproducție și în ultimul rând va scade producția lactată (este o
rasa care se „sacrifica”). Indicele de reproducție se poate ameliora cu o furajare uscată adecvată
deoarece deficientele nu au o bază genetică și se datorează dereglări metabolice aparute ca
urmarea a superproducției lactate.
Fătarea de obicei se desfășoară în condiții normale. Fătarea distrofică nu este
caracteristică acestei rase. Maturitatea este precoce și atinge productivitatea maximă la mijlocul
nivelului de dezvoltare. Creșterea tăurașilor de reproducție se începe de la vârsta de 16-18 luni
când ating 360-380 kg. Producția de carne este considerată medie. Tăurașii se pot îngrașa până la
greutatea de aproximativ 500 de kg. Calitatea caracasei fiind mijlocie sau slabă.
Apectul exterior este armonios cu o bună dezvoltare corporală. Prezintă o roba bălțată cu
negru, cu proporții diferite între zonele pigmentate și cele nepigmentate, însă cu regiunea capului
pigmentată. Trunchiul este larg lung și adânc, cu linia superioară dreaptă, iar membrele sunt
puternice cu aplombul corect, uger voluminos si constituție fină. Caracteristica rasei este
culoarea bălțată cu negru. Dar apar variante de culoare bălțate cu roșu (Red Holstein) care sunt
homozigote (varianta de culoare roșie este recesivă în cazul animalelor bălțate cu
negru). Animalele bălțate cu roșu nu se deosebesc cu nimica de animalele bălțate cu negru numai
prin faptul ca ele sunt în număr mai scăzut în populația de bovine. Animalele Holstein bălțate cu
roșu sunt îndeosebi utilizate în încrucișîri în care nu se dorește amestecarea culorilor (de
exemplu Bălțată cu Roșu se încruișează cu Red Holstein).
În primul rând aceasta rasă este utilizată pentru producția de lapte. Producție ridicată de
lapte și predispoziția pentru mulsul automatizat permite ca aceasta rasă sa fie crescută foarte bine
în marile ferme.
Potențialul de lapte este de 8000-10 000 litri pe lactație cu un procent de grasime de
3,9. Producția maximă o realizează în lactația a IV.
Se întrebuintează atât ca și rasă curată cât și încrucișată, pentru ameliorarea producției de
lapte.
Factorii care influenteaza productia individuala de lapte la vaci
La vaci, producţia individuală de lapte este influenţată de o serie de factori care, după natura
lor, se pot grupa în factori genetici şi factori de mediu.

Factori genetici: rasa, individualitatea, vârsta, conformaţia şi dezvoltarea corporală, constituţia

şi temperamentul, etc.

Rasa
În condiţii similare de mediu, producţia cantitativă şi calitativă de lapte diferă de la o rasă la
alta, ca urmare a potenţialului lor ereditar specific.

Individualitatea
În cadrul fiecărei rase cantitatea şi calitatea laptelui variază, în limite foarte largi, de la o vacă
la alta, chiar dacă animalele beneficiază de aceleaşi condiţii de întreţinere şi hrănire. Aceste
variaţii sunt determinate de tipul de metabolism şi de temperament, care imprimă un anumit grad
de valorificare a furajelor.

Vârsta (lactaţia)
În general, producţia de lapte la vaci creşte progresiv de la lactaţia I-a la lactaţia a V – VI-a,
după care scade treptat până la sfârşitul vieţii productive. La rasele precoce, nivelul productiv
maxim se realizează a III – IV-a lactaţie.

Conformaţia corporală
Cercetările au stabilit că între formele corporale şi producţia de lapte a vacilor există o
corelaţie pozitivă destul de strânsă. Astfel, vacile cu formatul corporal trapezoidal, cu uger mare
şi globulos, cu sferturi simetrice, bogate în ţesut glandular, au o capacitate productivă mai
ridicată decât a celor care nu prezintă aceste caracteristici ale exteriorului.

Dezvoltarea corporală
Se corelează, de asemenea, pozitiv cu producţia de lapte, dar numai până la o anumită limită
de greutate, care diferă de la o rasă la alta. De exemplu, vacile din rasa Bălţata românească cu
greutăţi de 650 – 7000 kg dau producţii sensibil mai mari decât cele cu greutăţi de 500 – 550 kg,
dar dacă masa lor corporală creşte către 800 kg, potenţialul productiv scade în favoarea
producţiei de carne.

Constituţia şi temperamentul
 Influenţează semnificativ nivelul productiv al vacilor. Astfel, s-a constatat că exemplarele cu
constituţie fină sau robustă şi temperament vioi sau vioi spre liniştit, înregistrează producţii de
lapte mai mari decât cele aparţinând altor tipuri de constituţie şi temperament.

Factorii de mediu

Numărul factorilor de mediu care influenţează producţia individuală la vaci este mult mai
mare. Ei se referă, îndeosebi, la tehnologia de exploatare şi la climatul natural şi microclimatul
din adăposturi.

Alimentaţia
Are un rol hotărâtor asupra producţiei de lapte, toţi ceilalţi factori de mediu modificând de
fapt, într-o măsură mai mare sau mai mică, gradul de conversie a hranei în lapte.
Aplicarea unei alimentaţii raţionale, ca tip, nivel şi mod de hrănire, are întotdeauna un efect
pozitiv asupra producţiei cantitative şi calitative de lapte. Dimpotrivă, subalimentaţia,
supraalimentaţia, hrănirea unilaterală sau dezechilibrată în substanţe nutritive, influenţează în
sens negativ nivelul productiv al vacilor.

Adăparea
Influenţează direct şi considerabil producţia de lapte a vacilor deoarece se ştie că laptele
conţine apă în proporţie de circa 87%. Cu cât adăparea se face mai des, cu atât sporeşte producţia
de lapte. De aceea, tehnologiile actuale impun adăparea la discreţie din adăpători automate, cu
apă de bună calitate.

Îngrijirea corporală 
Influenţează favorabil starea de sănătate a vacilor şi, implicit, nivelul lor productiv.
Experienţele efectuate în condiţii de producţie au arătat că, vacile ţesălate zilnic dau, în
comparaţie cu cele neţesălate, o producţie de lapte mai mare cu 3-5%.

Mişcarea vacilor
Vara la păşune şi iarna în padoc sau în jurul fermei, contribuie la intensificarea activităţii
musculare, a circulaţiei sangvine şi a metabolismului în general.
Ca urmare, creşte pofta de mâncare şi ritmul de conversie al furajelor în lapte, ceea ce determină
sporirea simţitoarea a producţiei de lapte.

Mulsul vacilor
 Producţia cantitativă şi calitativă de lapte este puternic influenţată de tehnologia de muls
(pregătirea ugerului, executarea mulsului, numărul zilnic de mulsori, intervalul dintre mulsori,
stabilitatea mulgătorilor, etc.). Experienţele au demonstrat că, spălarea şi masarea ugerului,
executarea rapidă şi energică a mulsului, de câte trei ori pe zi şi la intervale egale de timp, fără
fluctuaţia îngrijitorilor mulgători, determină la vaci cedarea integrală a laptelui din uger, sporirea
producţiei cu până la 15% faţă de cea obţinută atunci când nu se respectă întocmai aceste lucrări.

Programul de grajd
Executarea lucrărilor zilnice de grajd (curăţenia, distribuirea furajelor, mulsul etc.) la orele
stabilite prin programul de grajd, favorizează instalarea reflexelor la vaci şi influenţează pozitiv
producţia prin acordarea timpului fiziologic necesar pentru hrănire şi odihnă.

Durata lactaţiei
Influenţează direct producţia de lapte, în sensul că, cu cât aceasta este mai lungă cu atât
cantitatea de lapte obţinută va fi mai mare. Dar lactaţia nu trebuie să depăşească cu mult 305 zile,
deoarece se diminuează producţia vacilor la lactaţia următoare.

Durata „service – period“ 

Are influenţă asupra producţiei de lapte pe întreaga perioadă de exploatare. Repausul sexual
al vacilor trebuie să fie de 60 – 90 zile, căci însămânţările timpurii după fătare, ca şi cele târzii,
conduc la scăderea nivelului productiv la viitoarele lactaţii.

Durata „calving – interval“ 

Influenţează atât nivelul, cât şi ritmicitatea producţiei de lapte. Un interval între fătări mai
mare de 12 luni, antrenează micşorarea pe viaţă a cantităţii de lapte.

Vârsta primei monte 

Poate să influenţeze, de asemenea, producţia de lapte de-a lungul întregii vieţi productive.
Astfel, dacă viţelele se introduc la reproducţie înainte de a realiza 65-70% din greutatea vacilor
adulte, vor da producţii mici de lapte, care se menţin şi la lactaţiile următoare.

Temperatura
Zona de confort optim pentru obţinerea unor producţii maxime de lapte la vaci este 10 –
14º C., creşterea temperaturii peste 21º C sau scăderea ei sub 0º C produc o uşoară diminuare a
producţiei de lapte.
S-a constatat, însă, că influenţa negativă a temperaturilor ridicate este mult mai mare decât a
celor scăzute.
Umiditatea relativă a aerului
Trebuie să fie cuprinsă între 65-75%. Abaterile de la aceste limite, asociate cu temperaturi
prea ridicate sau prea scăzute, conduc la instalarea unor afecţiuni respiratorii şi cardio-vasculare
cu urmări negative asupra producţiei de lapte.

Curenţii de aer
Cu viteza de circa 0,3 m/s, asociaţi cu temperaturi ridicate şi o umiditate scăzută, influenţează
favorabil producţia de lapte.
Când viteza lor este, însă, prea mare şi se asociază cu temperaturi scăzute şi umiditate ridicată,
nivelul productiv al vacilor scade simţitor.

Starea vremii
Zilele senine, cu soare dar fără arşiţă, influenţează pozitiv cantitatea de lapte produsă de vaci.
În schimb, cele cu averse, furtuni şi descărcări electrice au efecte stresante asupra animalelor şi,
în consecinţă, producţia de lapte scade brusc.

SCOPUL PROCEDURILOR DE MULS ȘI FIZIOLOGIA COMPARATIVĂ A

EXTRAGERII LAPTELUI

În prezent există, și au existat dintotdeauna, trei scopuri principale ale procedurii de muls:

 Dezinfecția / curatarea mameloanelor

 Laptele anormal / Detectarea mastitei clinice
 Stimularea

Aceste obiective trebuie de asemenea îndeplinite într-un mod care să nu afecteze vaca în mod
negativ. Studii recente au subliniat importanța interacțiunii om / vacă în reușita eliberării laptelui
și a procesului de muls.

Producătorii de lapte de bună calitate știu ca utilizarea unei metode corespunzătoare de igienizare
a ugerului înaintea mulsului și aplicarea uniformă a unităților de muls în stare bună de
funcționare sunt foarte importante. Obiectivul managementului mulsului este de a asigura
aplicarea paharelor de muls pe vacile calme, cu mameloanele vizibil curate și bine stimulate,
recoltarea rapidă și eficientă a laptelui și îndepărtarea unităților de muls la finalizarea mulsului.
Aplicarea unui dezinfectant după muls s-a demonstrat de asemenea a fi eficientă în reducerea
infecțiilor de mastită.

Cele șapte reguli ale unor proceduri de muls eficiente sunt prezentate pe scurt astfel:

1. Vacile sunt calme și curate înaintea mulsului.

2. Vacile sunt grupate în funcție de stadiul infecției (sau mulse într-un mod prin care se
evită transferul de agenți patogeni prin unitatea de muls).
3. Folosirea unei rutine eficiente de pregatire inainte mulsului.
4. Mameloanele sunt curate și uscate înaintea aplicării unităților de muls.
5. Unitățile de muls sunt aplicate corespunzător (la momentul potrivit, fără admisie de aer în
exces și reglate astfel încât să se așeze în mod egal pe cele patru mameloane).
6. Unitățile de muls sunt îndepărtate prompt și în mod corespunzător în momentul finalizării
mulsului.
7. Vacile au parte de o îngrijire post-muls corecta (aplicarea unui dezinfectant remanent
post-muls, de preferat cu formare de pelicula, pentru a proteja mameloanele pana la
inchiderea canalelor mamelonare).
 REZULTATE ȘI DISCUȚII

Vacile Holstein dau cea mai mare producție de lapte în România iar crescătorii care vor să
înființeze ferme trec această rasă în capul listei. Pentru a atinge însă performanțe, Holstein trebuie să fie
foarte bine îngrijită iar hrana și condițiile în care este ținută sunt factori esențiali pentru ca vaca să dea
un lapte de calitate și în cantități mari. Dar, poate cea mai importantă dintre toate este genetica, cea care
este “responsabilă” de fapt cu performanțele pe care le atinge rasa.
Fermele cu genetică performantă ar fi soluția singurul lucru care rămâne de făcut este să se
identifice ferme cu genetică performantă și să se facă un program de ameliorare național pe care
fermierii să respecte.
 CONCLUZII

.. După cum este unanim recunoscut, creşterea bovinelor reprezintă ramura de bază a
agriculturii. Pe acest concept trebuie să se fundamenteze întreaga strategie de redresare şi
dezvoltare a ei deoarece pe plan mondial bovinele asigură 96% din producţia de lapte, 33% din
cea de carne, 90% din totalul pieilor şi cca 70% din producţia de gunoi. Datele statistice din ţări
cu performanţe deosebite în producţia agricolă, atât din Europa cât şi de pe alte continente, arată
că producţia de origine animală reprezintă 65-75% din totalul producţiei agricole faţă de numai
35-40% în România, deşi condiţiile naturale şi practicile tradiţionale din ţara noastră sunt
favorabile desfăşurării acestei activităţi.
 Bibliografie

https://www.ferme-vaci.ro/factorii-care-influenteaza-productia-individuala-de-lapte-la-vaci/

https://www.gazetadeagricultura.info/animale/bovine/937-rasa-holstein-friza.html

https://agrointel.ro/46373/rasa-holstein-regina-vacilor-de-lapte-care-sunt-regulile-de-aur-pentru-a-
obtine-productii-record-de-lapte/

https://www.agromax.ro/blog/proceduri-si-rutine-de-muls

https://www.ferme-vaci.ro/importanta-economica-cresterii-bovinelor/