CONTROLUL ȘI EXPERTIZA CALITĂȚII

PRODUSELOR EXTRACTIVE

CARACTERITICILE DE CALITATE ALE

ULEIULUI DE CÂNEPĂ PRESAT LA RECE
 
Coordonatori:
Şef lucr.dr. Gabriel Vasile Hoha
 
Asist. univ. dr. Cătălin Emilian Nistor
Studenți:
Boldișor Ana
Ceremis Alina
Cîtea Maria-Magdalena
Cîșlariu Ionuţ-Gabriel
 Cuprins
 INTRODUCERE

 PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBȚINERE A ULEIULUI DE CÂNEPĂ PRESAT LA RECE

• Recoltarea și postmaturizarea semințelor

• Recepția materiilor prime la fabrică

• Schema tehnologică de prelucrare a semințelor de cânepă

• Depozitarea materilor prime oleaginose în fabrică

• Curățirea semințelor oleaginoase

• Uscare semințelor de cânepă

• Presarea semințelor de cânepă

• Purificarea uleiului brut de presă

• Prelucrarea finală și depozitarea șrotului

• Depozitarea uleiurilor brute

• Rafinarea uleiului vegetal

• Îmbutelierea uleiurilor comestibile

 STUDII PRIVIND CALITATEA ULEIULUI DE CÂNEPĂ PRESAT LA RECE

 Caracterizarea analitică a uleiului de semințe de cânepă (Cannabis sativa) din diferite zone agroecologice din

Pakistan

 Caracteristicile fizico-chimice și de calitate ale uleiurilor de cânepă, semințe de in și canola

 CURIOZITĂȚI

 BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Locul de origine al cânepei (Cannabis sativa) este Asia Centrală și de Răsărit, de unde s-a răspândit
pe aceleași trasee pe care au emigrat în decursul vremurilor diferite popoare. Cea mai veche mențiune cu
privire la cultura cânepii o găsim în China, în lucrarea Chou King din anul 2200 î.e.n.
Strămoșii noștri daci au folosit cânepa la confecționarea îmbrăcămintei, la vindecarea rănilor și
arsurilor cu cataplasma din inflorescențe.
Cu aproximativ 3.000 de ani î.H. seminţele erau folosite pentru combaterea inflamaţiilor pielii şi
erau considerate ca fiind tonice, regenerative, laxative, diuretice . Uleiul de cânepă este un aliment care se
obţine prin presarea la rece a seminţelor plantei de cânepă, Cannabis Sativa (sativa- cultivată).
Uleiul de cânepă este deosebit de bogat în acizi graşi esenţiali poli-nesaturaţi din familia omega.
Acidul linoleic ( ω -6) și alfa-linolenic ( ω -3) vitali pentru organismul nostru sunt consideraţi “grăsimi
sănătoase”, dar pentru că acesta nu îi poate produce singur, trebuie sa îi procure din alimentaţie.
(C.Găucă; I.D.Șandraru ; R.Paraschivoiu,1946- 1996)
PROCESUL DE OBȚINERE A
ULEIULUI DE CÂNEPĂ PRESAT LA RECE
Cânepa (Cannabis sativa L.) este o cultură bine-cunoscută care a fost folosită de secole.
Prelucrarea sa poate produce o serie de produse, dar interesul pentru cultivarea acestei plante a
scăzut în ultimul timp. Principalul motiv de scădere a producției de cânepă este din cauza
conținutul de substanțe psihoactive, canabinoide (în principal, THC). Legislația UE interzice
creșterea canepii cu conținut de THC mai mare de 0,2%.  
În prezent există mai mult de 50 de soiuri de cânepă cu un conținut de THC sub 0,2%.
(Banu C., 2009)

THC – tetrahidrocanabinol, o rășină uleioasă.

 În procesul de obținere a unui ulei cu o valoare nutritivă ridicată este
esențial să se folosească extracția mecanică printr-o presă cu șurub.
Cea mai obișnuită metodă este presarea la rece într-o singură etapă,
care este un mijloc natural de obținere a unui ulei "virgin" de înaltă
calitate. Acest proces are loc în interiorul presei cu șurub. Frecarea
produsă conduce la o creștere a temperaturii, care totuși nu trebuie să
depășească 50 ° C în timpul presării la rece.

Presă de obținere a uleiului de cânepă presat la rece

(https://i.ytimg.com/vi/MK3nFJ4ZJq4/maxresdefault.jpg )
 Deoarece uleiul obținut în acest fel conține particule solide din
semințe (substanțe solide), este necesară filtrarea ulterioară. Pentru
filtrarea uleiului se folosesc de obicei filtre cu plăci.

Filtru cu plăci pentru filtrarea uleiului de cânepă

(https://imageeditordmp.blob.core.windows.ne)
Recoltarea și
postmaturizarea semințelor
Timpul optim de recoltare a
semințelor de cânepă este determinat,
în principal, de maturitatea
tehnologică.
Astfel la sfârșitul maturității
fiziologice semințele au ~ 35 %
umiditate.
Sub această umiditate (6-8%)
Recoltarea cânepii (https://img.svnews.ro)
pierderea de recoltă poate ajunge la 8-
12 %. În cazul semințelor
nematurizate se găsesc cantități mari
de acizi grași liberi, care nu s-au legat
sub formă de esteri cu glicerina. (Banu
C., 2009)
Recepția materiilor
prime la fabrică
În tabelul 1.1 se prezintă caracteristicile care se impun la recepția cânepii
(Banu C., 2009)

Materia Greutatea Conținutul Compoziția chimică

primă hectolitrică de coajă
Substanțe
Umiditate Ulei Proteină Celuloză Cenușă
extractive
neazotate

Cânepă 48-58 20-25 5-12% 28- 15-27% 15-25% 12-16% 3-5%

34%
Schema tehnologică de prelucrare a semințelor de cânepă
(sursa: Banu C., 2009)

Seminţe de cânepă

Curăţire

Uscare

Presare la rece

Şrot Ulei de presă

Toastare Filtrare

Şrot cu 8-11% Ulei natural

Depozitarea materiilor
prime oleaginoase în fabrică
Depozitarea semințelor se realizează în:
– silozuri celulare paralelipipedice cu secțiune pătrată și terminate în formă de trunchi
de piramidă, din beton;
– silozuri cu secțiune circulară și capacitate de 300-1200 t;
– silozuri metalice cu capacitate de 100-1000 t;
– magazii etajate, unde semințele se depozitează pe planșee în strat de 1,5-3 m în
funcție de umiditatea lor.

Silozuri pentru semințe (https://agrointel.ro) Transportul semințelor (http://agrinvest.ro)

Curățirea semințelor
oleaginoase

În fabrică semințele sunt curățite pentru îndepărtarea impurităților metalice, minerale,

organice neoleaginoase, organice oleaginoase (semințe reci, semințe carbonizate, spărturi sau
semințe din alte sorturi decât cel recepționat).

Utilajele folosite la curățirea semințelor sunt următoarele:

• vibroaspiratorul Sagenta, care se folosește la precurățire și care
realizează îndepărtarea a 50 % din impurități;
• postcurățitorul Buhler;
• curățitorul Miag și TDD;
• curățitorul Forsberg;
• separatorul-aspirator, care curăță semințele până la un conținut
restant de impurități de 0,7 – 1,2 %.
Uscarea semințelor de cânepă
Pentru uscare se folosește ca agent termic aerul. La toate tipurile de uscătoare,
condiția de bază este reducerea umidității semințelor la - 4 %, cu un consum
energetic scăzut, fără ca semințele să depășească temperatura de 70 ℃, deoarece
peste această valoare ar avea loc o creștere a indicelui de peroxid al uleiului din
semințe.

Presarea semințelor de cânepă

Presarea este operația prin care se separă uleiul prin măcinătura oleaginoasă (amestec
solid-lichid), sub acțiunea unor forțe exterioare, rezultanta fiind uleiul brut de presă și
broken-ul. La început se separă uleiul reținut la suprafața particulelor de măcinătura
ce se scurge prin canalele dintre particule, apoi, când sub influența presiunii
crescânde începe deformarea și comprimarea particulelor, are loc și eliminarea
uleiului. Când spațiul dintre particule devine foarte mic, uleiul nu se mai elimină și se
ajunge la formarea broken-ului (turtelor). Durata presării, în funcție de caracteristicile
constructive și funcționale ale presei, este de 40-200 s. (Banu C.,2009)
Purificarea uleiului brut de presă

Purificarea uleiului de presă înainte de depozitare sau rafinare implică

următoarele operații:
• separarea resturilor grosiere de măcinătură (zaț) prin decantoare discontinue sau
continue cu raclor, filtrare sau centrifugare (superdecontare);
• eliminarea umidității prin uscare, dacă umiditatea uleiului rezultat este de peste 0,2
%. Uscarea se face sub vid (presiune remanentă 10-20 mm Hg, la temperatura de
85-90 ℃), până la o umiditate a uleiului de 0,05 %;
• filtrare finală în filtre-presă sau în filtre sub presiune tip Niagara.
Prelucrarea finală și depozitarea șrotului
Prelucrarea șrotului implică măcinarea în mori cu ciocane și, eventual, separarea pe
fracțiuni.
Depozitarea șrotului se poate face în magazii sau în silozuri prevăzute cu dispozitive
mecanice de spargere a bolților și de evacuare.
Depozitarea uleiurilor brute
Uleiurile brute de presă și extracție se depozitează înainte de rafinare în rezervoare de
oțel cu capacitate mare (mii m3).

Temperatura de depozitare a uleiului brut este de -38℃ (rezervoarele sunt

plasate în contact cu atmosfera). (Banu C., 2009)
Rafinarea uleiurilor vegetale

Prin rafinare, uleiurile brute sunt transformate în uleiuri comercializabile atât

sub aspectul calității senzoriale cât și sub aspectul stabilității la păstrare ulterioară.
Se elimină componentele nedorite: fosfatide, acizi grași liberi, pigmenți
(clorofilă, carotenoide, pigmenți bruni), metale (Cu, Fe, Ca, Mg), zaharuri libere,
glicolipide, lipide oxidative, ceruri, substanțe cu miros și gust (aldehide, cetone),
pesticide.
În consecință, se reduce conținutul de fosfor, scade aciditatea, se îmbunătățește
culoarea, gustul, mirosul, transparența, stabilitatea.
STUDII PRIVIND CALITATEA
ULEIULUI DE CÂNEPĂ PRESAT LA RECE
JAOCS, Vol. 83, no. 4 (2006)
2.1 Caracterizarea analitică a uleiului de semințe de cânepă (Cannabis sativa) din
diferite zone agroecologice din Pakistan
Farooq Anwara,*, Sajid Latifa , and Muhammad Ashrafb

Conținutul de ulei de cânepă presat la rece (Cannabis sativa) în semințe dintre zone
agroecologice diferite din Pakistan a variat de la 26.90 la 31.50 %. Proteine, fibre,
cenușă și umiditate au fost găsite 23.00-26.50, 17.00-20.52, 5.00-7.60, și respectiv
5.60-8.50 %. Rezultatele unor alți parametri fizici și chimici ai uleiului au fost după
cum urmează: valoarea iodului,154.00-165.00; indicele de refracție (40 °C), 1,4698-
1,4750; densitate (24 °C), 0,9180-0,9270 mg ml-1; substanță nesaponificabilă, 0,70-
1,25%; și culoarea (celula de 1 inch.), 0,50-0,80 R + 27,00-32,00 Y.

Rezultatele studiului analitic prezent, comparativ cu cele găsite în literatura tipică

privind uleiurile de semințe de cânepă, a arătat că C. sativa indigenă a Pakistanului
este o recoltă de semințe oleaginoase, potențial valoroasă, de o calitate incomparabilă.
În plus semințele de cânepă față de valoarea sa nutritivă, au demonstrat beneficii pozitive
pentru sănătate, inclusiv scăderea colesterolului și hipertensiunii arteriale, care au fost
folosite în preparate medicinale și folclorice sau utilizate ca hrană pentru păsări și pești.
În prezent, uleiul de cânepă este folosit pentru produsele de îngrijire personală, cum ar fi
loțiuni, hidratante, șampoane și balsamuri pentru buze.

Calitatea uleiului de cânepă este în curs de investigare , fiind posibil ca acesta să

îmbunătățească performanțele economice și de mediu prin utilizarea inovatoare a
componentelor sale sau subproduse.
Obiectivul principal al acestui studiu a fost de a efectua o analiză detaliată și de a
investiga caracteristicile fizico-chimice ale uleiului de semințe de cânepă, originar din trei
zone agroecologice diferite din Pakistan.
Concluziile analitice au fost corelate cu cele ale rapoartelor din literatura de specialitate
pentru a accelera eforturile de creare a unei baze de date globale pentru aceasta semință
valoroasă.
 Rezultate și discuții :

Datele privind analiza semințelor oleaginoase de cânepă (C. sativa) și uleiurilor extrase din trei regiuni

agroecologice diferite din Pakistan sunt rezumate în tabelele 1-4.

Valorile pentru analiza prezentă sunt date ca mijloc ± SD pentru trei probe de semințe oleaginoase din

fiecare regiune, analizate individual în triplicat. Conținutul de ulei presat la rece a variat de la 26,90 până

la 31,50 % (Tabelul 1).

Concentrația cea mai ridicată de ulei a fost de 31.50 % în probele de semințe colectate din apropiere de

Swat (regiunea montană umedă din NWFP din Pakistan), în timp ce semințele de cânepă analizate de la

periferia Lahore (o zonă semiaridă cu veri calduroase și ierni reci, la o altitudine de aprox. 540 ft

deasupra nivelului mării) au fost cele mai scăzute în conținutul de ulei (26,90 %), probe de semințe

recoltate de la Jhelum, care se află pe platoul Potwar (o zonă semiaridă, aproape umedă, cu veri fierbinți

și ierni reci, situate la o altitudine de aprox. 1700 ft deasupra nivelului mării) conținea 28,20 % ulei.
 Tabel 1
Analiza semințelor de cânepă (C. sativa)
Constituție (%) Proba LHR Proba JHL Proba SWT Mölleken et al. Grigorye (8) Bagci
(19) et al.(4)

Ulei 26.90 ± 0.50 28.20 ± 0.35 31.50 ± 30 30–35 31.79

0.28

Proteine 23.00 ± 0.37 26.50 ± 0.45 24.95 ± 25-30 20-25 NR

0.55

Fibre 20.52 ± 0.71 18.48 ± 0.47 17.00 ± NR NR NR

0.66

Cenușă 5.00 ± 0.39 7.60 ± 0.42 6.00 ± 0.40 NR NR NR

Umiditate 8.50 ± 0.24 6.82 ± 0.18 5.60 ± 0.28 NR NR NR

 Tabel 2

Proprietățile fizico-chimice ale uleiului de semințe de cânepă (C. sativa)

Constituție Proba LHR Proba JHL Proba SWT
Indicele de refracție (40 °C) 1.4698 ± 0.004 1.4714 ± 0.002 1.4750 ± 0.004

Densitate (24 °C, mg mL-1) 0.9180 ± 0.003 0.9235 ± 0.003 0.9270 ± 0.003
Valoarea saponificării 190,00 ± 1,86 185,60 ± 1,40 184,00 ± 1,73
(mg KOH / g ulei)

Valoarea iodului 154,00 ± 1,65 159,20 ± 1,29 165,00 ± 1,58

(g de I / 100 g de ulei)

Substanța nesaponificabilă 0,70 ± 0,04 0,94 ± 0,04 1,25 ± 0,05

(% greutate / greutate)

Culoare (celula de 1 inch) Unități 27.00 ± 1.30 29.00 ± 1.60 32.00 ± 1.20
galbene

Culoare (celula de 1 inch) Unități 0,50 ± 0,10 0,70 ± 0,15 0,80 ± 0,14
roșii
 Tabel 3

Determinarea stării de oxidare a uleiului de semințe de cânepă

(C. sativa)
Constituție Proba LHR Proba JHL Proba SWT

Diena conjugată ε1% 1cm 3,50 ± 0,12 3,62 ± 0,15 4,18 ± 0,15
(λ232)

Riena conjugată ε1% 1cm 0,95 ± 0,06 1,15 ± 0,10 1,43 ± 0,09
(λ270)

Stabilitatea oxidantă, metoda Rancimat (h)

Ulei nedegresat 1,72 ± 0,13 1,43 ± 0,10 1,35 ± 0,12

Ulei degresat 1,49 ± 0,11 1,17 ± 0,09 1,20 ± 0,14

 Tabelul 4 arată conținutul de tocoferoli diferiți în uleiul nedegresat (brut) și
degresat de ulei de semințe de cânepă determinat prin HPLC.

Nivelele medii de α-, γ- și δ-tocoferol în uleiurile nedegresate de la diferite

regiuni agroecologice au fost 52,07 (intervalul 41,80-60,40), 665,00 (intervalul
600,00-745,00) și 40,97 mg kg-1 (interval 35,00-45,60 mg kg-1), respectiv. După
degresare, conținutul a fost redus la 42,80 (interval 29,90-50,00), 600,00 (interval
570,00-640,00) și 35,33 mg kg-1 (interval 30,40-39,50 mgkg-1), reduceri de 17,80,
9,77 și 13,77 % în conținutul α-, γ- și, respectiv, S-tocoferol.
 Tabel 4

Compararea Tocoferolului în Uleiul de semințe de cânepă (C. sativa)

Ulei nedegresat Ulei degresat Literatura

Tocoferoli Proba LHR Proba Proba Proba Proba Proba Grigoryev Oomah (3) Bagci (4)
(mg kg-1) JHL SWT LHR JHL SWT (8)

α 60.40 41.80 54.02 50.00 29.90 48.50 254.70 34.00 42.23

± 1.40 ± 2.00 ± 0.90 ± 1.90 ± 0.90 ± 1.10

γ 650.00 600.00 745.00 590.00 570.00 640.00 NR 733.00 664.90

± 4.50 ± 12.90 ± 10.20 ± 9.60 ± 8.70 ± 8.50

δ 45.60 42.30 35.00 39.50 36.10 30.40 148.70 25.00 2.46

± 2.50 ± 1.85 ± 2.20 ± 1.40 ± 1.50 ± 2.10
 Rezultatele analizei de față au arătat că, compoziția uleiului de semințe de
cânepă în acid gras originară din Pakistan se încadrează în categoria acizilor
linoleici și a-linolenici înalți și conține un raport de 18: 2n-6 la 18: 3n-3 de 3.15:
1.0, care este destul de aproape de raportul nutrițional recomandat de 3: 1.

Cânepa se pare că este o cultură potențial valoroasă, producând un ulei util care
ar putea fi un substituent acceptabil pentru uleiurile highlinoleice cum ar fi soia,
floarea-soarelui, porumbul și semințele de bumbac, uleiuri cu grăsimi dietetice.
Investigațiile au dezvăluit acest lucru la cânepa indigenă din Pakistan și ar putea fi
utilizată în prepararea diferitelor alimente datorită caracteristicilor sale nutriționale
și terapeutice.
 Journal of Food Composition and Analysis 30 (2013) 26–31
2.2 Caracteristicile fizico-chimice și de calitate ale uleiului de cânepă, semințe de in, de canola
Autori: Sue-Siang Teh, John Birch

Rezumat:
Uleiul din Noua Zeelandă de cânepă presată la rece, uleiul de semințe de canola, de in au fost
analizate pentru compozițiile lor de acizi grași, tocoferoli, b-caroten, clorofilă, fenoli total,
flavonoide, culoare, calitate, topire și caracteristicile de cristalizare. Acizii grași predominanți
în uleiurile de canola, de cânepă și de semințe de in a fost: acidul oleic (57,0 ± 0,0%), linoleic
(55,7 ± 0,3%) și acizi linoleici (58,7 ± 1,2%) (p <0,05).
Uleiul de semințe de cânepă conține cel mai ridicat conținut de tocoferol, flavonoid și acizi
fenolici. A existat o diferență semnificativă de culoare pentru uleiuri (p<0,05) datorită
conținutului de clorofilă din ulei. Punctele de topire și cristalizare și valorile LDH au variat
pentru cele trei tipuri de ulei în ordinea următoare: canola > in > cânepă. Toate uleiurile au
avut umiditate scăzută și volatilă, materie nesaponificabilă și acizi grași liberi.
Valoarea peroxidului, p-anisidina, acidul dienic conjugat, conținutul în acizi, extincția
specifică a uleiurilor presate la rece la 232 și 270 nm au fost sub limitele admise în
regulamentele generale.
 Introducere
Uleiurile presate la rece se referă la uleiurile obținute prin extracția la rece a semințelor

de plante printr-o presă cu șurub sau prin presare hidraulică.

Presarea la rece se utilizează pentru a extrage ulei din semințe de plante în locul metodei

convenționale de extragere cu solvent, deoarece presarea la rece nu necesită utilizarea de

solvent organic sau căldură (CAC, 2001).

Prin urmare, presarea la rece este capabilă să rețină compușii bioactivi, cum ar fi acizii

grași esențiali, fenolii, flavonoidele și tocoferolul în uleiuri. Cânepa (Cannabis sativa),

inul (Linum usitatissimum) si uleiurile de seminte de canola (Brassica napus) sunt

exemple de uleiuri extrase prin presare la rece. Cânepa, semințele de in și canola conțin

circa 31, 40 și, respectiv, 42% de ulei.

 Uleiul de semințe oleaginoase conține aproximativ 70% acid oleic și
10,30% acid linoleic.
Acizii grași esențiali, și anume acidul linolenic și acidul linoleic, nu pot fi
sintetizați de corpul uman.
Prin urmare, ele pot fi obținute numai din alimente. Acidul linolenic are
proprietăți benefice pentru sănătatea umană, cum ar fi scăderea
lipoproteinelor cu densitate scăzută (LDL), creșterea ratelor metabolice și
arderea grăsimilor antiinflamatoare, antihipertensiune, anti-vasoconstrictive,
anti-canceroase, anti-trombotice.
În plus, acizii grași esențiali joacă un rol vital în dezvoltarea
membranelor fosfolipide ale membranelor celulare și organelor.
 Tabelul 1
Procentul (%) al compoziției de acizi grași, acizii grași nesaturați și raportul acizilor grași
omega 6: omega 3
Acizi grași Ulei de cânepă Ulei de semințe de in Ulei de canola

C16:0 6,29±0,17a 6,08±0,08b 5,16±0,08b

C18:0 2,51±0,19a 2,73±0,19a 1,49±0,08b

C18:1 9,56±0,23c 15,20±0,63b 57,12±0,20a

C18:2 56,85±0,24a 16,66±0,44c 24,01±0,18c

C18:3 n6 4,76±0,14a Nd nd

C18:3 n3 18,76±0,78b 59,34±1,34a 12,21±0,18c

C20:0 0,89±0,09a Nd nd

C20:1 0,36±0,17a Nd nd

% acizi grași nesaturați 90,30±0,41b 91,34±0,15a 93,34±0,15a

Acizi grași Omega 6:Omega 3 3,29±0,14a 1,97±0,03b 1,97±0,03b

• *abc= sunt valorile deviațiilor medii standard ale celor trei măsurători (n = 3).
• nd: nu a fost detectat.

Rezultate și discuții

Compoziția de acizilor grași

Compoziția acizilor grași din uleiurile de cânepă, de in și de semințe de canola este

prezentată în tabelul 1.

Nu au existat diferențe semnificative între acizii palmitic și stearic pentru cele trei tipuri
de uleiuri. Rezultatele au arătat că uleiul de semințe de canola conține cel mai ridicat conținut
de acid oleic urmat de uleiul de semințe de in și de semințele de cânepă.

Acidul linoleic a fost găsit ca acidul gras preponderent în uleiul de semințe de cânepă
urmat de ulei de canola și de ulei de semințe de in. Uleiul de semințe de in de seamă are acid
linolenic ca acid gras nesaturat preponderent, urmat de ulei de semințe de cânepă și ulei de
semințe de canola.
Compuși bioactivi

Compușii bioactivi cum ar fi ℒ-, Ɣ-tocoferoli și β caroteni au fost semnificativ

diferiti (p <0,05) în tipurile de ulei (Tabelul 2). Uleiul de semințe de cânepă a avut
cel mai ridicat conținut de Ɣ-tocoferol, urmat de semințe de in și ulei de semințe
de canola. Pe de altă parte, uleiul de semințe de canola a avut cel mai ridicat
conținut de α-tocoferol, comparativ cu uleiul de semințe de cânepă.
Valorile constatate pentru tocoferol total au fost similare cu cele găsite într-o serie
de uleiuri de semințe de in de la rece și de ulei de măsline extra virgin în studiile
anterioare.

Rezultatele (tabelul 2) au arătat că uleiul de semințe de cânepă a avut cel mai

mare conținut total de acizi fenolici, urmat de ulei de semințe de in și ulei de
canola. Nivelurile de ulei de semințe de in au fost similare cu gama de uleiuri de
semințe de in.
 Tabelul 2
Compușii bioactivi și antioxidanții

Componente Ulei de cânepă Ulei de in Ulei de canola

α tocoferol 2,78±0,01b nd 11,99±0,02a
ɣ tocoferol 5,64±0,02a 37,00±0,02b 21,26±0,02c
β caroten nd 0,06±0,0b 0,22±0,01a
Conținutul de 75,21±0,04a 6,78±0,01b 0,86±0,02c
clorofilă, exprimat în
mg de fenoftină a/kg
de ulei

Total acizi fenolici, ca 188,23±2,51a 136,93±1,36b 59,17±0,12c

echivalenți ai acidului
galic (mg / 100 g)

Total flavonoide, ca 19,50±0,28a 18,75±0,36b 16,41±0,11c

echivalent luteolin
(mg / 100 g)
Punctele de topire și cristalizare
Pentru punctele de topire ale uleiurilor de semințe presate la rece,
probele de ulei au prezentat două vârfuri majore endotermice cu
diferite trepte de tranziție, la 18,12 și 40,10 °C; 15,43 și 36,28 °C;
9,11 și 23,11 °C pentru ulei de cânepă presată la rece, respectiv uleiuri
de in și canola.
Pentru punctele de cristalizare a uleiurilor de semințe presate la
rece, uleiul de semințe de cânepă a avut cel mai mic punct de tranziție
la 61,11 °C, urmat de ulei de semințe de in, 53,79 °C și ulei de
semințe de canola, 42,71 °C.
Atât punctele de topire cât și de cristalizare arată că, în ciuda
uleiului din semințe de in, care are o nesaturare globală mai scăzută în
termeni de dublu total, uleiul de semințe de cânepă prezintă maxime
de temperatură scăzute și ușurință în disociere.
Caracteristicile de calitate ale uleiurilor de semințe presate la rece

Caracteristicile fizico-chimice ale uleiurilor sunt arătate în Tabelul 3.

În probele de ulei s-a găsit numai un procent mic (0,60-0,72%) de umiditate și

conținut volatil. Toate probele de ulei au avut o cantitate mică de substanță
nesaponificabilă (0,26-0,54%) și acizi grași liberi (0,72-0,89%).
De asemenea, este important ca uleiurile presate la rece să aibă un conținut
scăzut de umiditate, materie nesaponificabilă și acizi grași liberi pentru a menține
calitatea și termenul de valabilitate al uleiurilor (Australia New Zealand Food
Authority, 2000).
 Tabelul 3
Caracteristicile de calitate ale uleiurilor presate la rece
Teste de analiză Ulei de cânepă Ulei de in Ulei de canola
Umiditatea și conținutul 0,72±0,10a 0,60±0,00a 0,65±0,09a
volatil (%)
Substanță nesaponificabilă 0,26±0,02c 0,40±0,02b 0,54±0,03a
(%)
Acizi grași liberi, ca oleic 0,89±0,02a 0,75±0,02b 0,72±0,01b
(%)
Valoarea peroxidului
(peroxid meqviv/eșantion 1,94±0,15b 2,04±0,15b 2,39±0,15a

kg)
Valorea ρ-anisidină 0,62±0,11a 0,52±0,03b 0,27±0,04b
Concentrația de acizi 0,09±0,01a 0,10±0,01 0,11±0,01a
dienici conjugați (%)
Extincția specifică 232 nm 1,53±0,06c 2,08±0,03b 2,21±0,04a

Extincție specifică 270 nm 0,02±0,01a 0,02±0,01a 0,02±0,01a

Valoarea acidului (mg

1,76±0,05a 1,49±0,02b 1,43±0,03b
KOH/g probă)
Concluzie

În concluzie, uleiul de cânepă la rece, in și canola sunt uleiuri sănătoase deoarece sunt
bogate în acizi grași nesaturați, respectiv acid linoleic (C18: 2; n-2), acid α-linolenic (C18: 3; n-
3) și acid oleic (C18: 1).
Uleiurile presate la rece au avut un nivel semnificativ diferit (p <0,05) al compușilor
bioactivi cum ar fi tocoferolul, β-carotenul, clorofila, fenolii și flavonoidele.
Uleiul de cânepă a prezentat cel mai mare conținut de Ɣ-tocoferol, clorofilă, fenoli total și
flavonoide din toate probele de ulei. Probele de ulei indică în mod semnificativ diferite coloranți
la compușii bioactivi cum ar fi clorofila, tocoferolul și β-carotenul, care reflectă faptul că uleiul
de semințe de cânepă este de culoare verzuie, în timp ce uleiurile de semințe de in și de semințe
de canola sunt de culoare galbenă.
Fiecare ulei de semințe presate la rece a prezentat diferite tranziții ale punctelor de topire
și cristalizare datorită compoziției sale de acizi grași, dar în special uleiul de cânepă a avut
maxime de puncte de topire și cristalizare mai scăzute decât uleiul de in. Toate uleiurile au
indicat o calitate dorită, deoarece au avut procente foarte mici de umiditate și conținut volatil,
materie nesaponificabilă, acizi grași liberi și valori scăzute pentru testele de stabilitate oxidativă
care au fost sub limitele admise în reglementă.
 Curiozităţi
• Uleiul de seminţe de cânepă conţine 8 aminoacizi esenţiali, diferite vitamine
importante, complexul de vitamine B şi vitamina E şi într-un procent de 80 % acizi
graşi poli-nesaturaţi a căror consum este de o importanţă capitală pentru organismul
uman.

• Un lucru important este că uleiul de cânepă conţine într-un procent de 60-70 % acid
linoleic Omega-6 şi 15-25 % de acid alfa-linolenic Omega-3, prin urmare un
consum zilnic de 10-20 grame de ulei de seminţe de cânepă acoperă necesarul
organismului din aceşti acizi graşi nesaturaţi esenţiali.
 Beneficiile uleiului din seminţe de cânepă :
 - Uleiul conţine şi acidul gama-linolenic (GLA) important pentru sistemul imunitar;

- Ajută la formarea de prostaglandine(un grup de compuși lipidici activi din punct de

vedere fiziologic, derivați ai acizilor grași, care acționează în corpul animalelor
asemănător hormonilor) şi ajută la controlul şi atenuarea inflamaţiei ;

- Atenuează durerile premenstruale, artrita şi nevralgia cu origine diabetică ;

- Acidul gras alfa-linolenic pot ajuta în tratamentul bolilor cardiovasculare;

- Uleiul de seminţe de cânepă are un conţinut relativ ridicat de acizi graşi nesaturaţi
Omega 3, care au un rol important în metabolismul colesterolului şi previn formarea
cheagurilor de sânge, împiedicând lipirea trombocitelor;
 - Acizii graşi Omega 3 – cum ar fi cei din uleiul de seminţe de cânepă – sunt un
analgezic excelent ;
- Acizii Omega-3 şi Omega-6 acizi graşi sunt componente importante ale
membranelor celulare ;
- Facilitează procesele metabolice naturale ;
- Ajută la buna funcţionare a proceselor cerebrale ;
- Reduce nivelul colesterolului;
- Reduce tensiunea arterială şi reface fluxul sanguin;
- Regenerează şi reîntinereşte pielea;
(http://www.uleiurivegetale.ro/curiozitati/ulei-de-canepa)

 
 BIBLIOGRAFIE
 1) Constantin Banu, 2009 –,,Tratat de industrie alimentară’’, Editura ASAB, București;

2) Constantin Găucă, Ion D. Șandru, Rodica Paraschivoiu 1946-1996-,,Cultura cânepei’’, Editura

HELICON, Timișoara ;
3) Farooq Anwara, Sajid Latifa, Muhammad Ashrafb ,,JAOCS’’, Vol. 83, no. 4, 2006;

4) Sue-Siang Teh, John Birch ,,Journal of Food Composition and Analysis ‘‘26–31, 2103;
5)https://3c1703fe8d.site.internapcdn.net

6)https://livefarmet.blob.core.windows.net/farmetwebdata/Media/ContentItems/6594_06594/hemp-
oil-production-technology.pdf

7) https://i.ytimg.com/vi/MK3nFJ4ZJq4/maxresdefault.jpg
8) https://imageeditordmp.blob.core.windows.ne

9) https://img.svnews.ro
10) https://agrointel.ro
11) http://agrinvest.ro

12) http://www.uleiurivegetale.ro/curiozitati/ulei-de-canepa