Caracteristici productive ale hibrizilor de gaini

ouatoare

Descriere imagine:
Gaini

Pentru a veni in sprijinul crescatorilor de gaini ouatoare, am realizat o prezentare comparativa a

hibrizilor care se gasesc pe piata romaneasca si pe cea europeana.

Asadar, daca discutam despre potentialul genetic al hibizilor de gaini ouatoare, HY-Line Brown si
HY-Line W36 au un potential de 357 de oua respectiv 340 oua (vezi tabel).

Din punct de vedere al productiilor de oua obtinute in conditii de ferma, observam ca cei doi hibrizi au
o productie mult mai buna, de 351 oua respective 332-339 oua. Consumul de furaje pentru producerea
unui ou este de 142 g la Robar SL 2001 si 95 g la HY-Line W36.

Din datele comparative privind greutatea medie a oualor, observam ca hibridul HY-Line Brown are
cele mai bune performante, respectiv o greutate medie a oualor de 62,7 g la varsta de 34 de saptamani
si 66,9 g la varsta de 70 saptamani.

Greutatea corporala a gainilor ouatoare difera in functie de hibrid. Astfel, hibridul de oua HY-Line
W36 este cel mai usor, cu 1580 g la 70 saptamani, iar hibridul Robar SL2001 are greutatea de 2270 g.

Alegeti hibridul potrivit fermei dvs.!

In momentul in care achizitionati hibrizi de gaini ouatoare trebuie sa aveti in vedere toti factorii
amintiti anterior. Dintre acestia, cei mai importanti sunt: productia de oua, consumul de furaj per ou si
greutatea corporala a gainilor.
Consumul de furaje si productia de oua influenteaza in mod direct cheltuielile unei ferme care
exploateaza gaini ouatoare, iar greutatea corporala este necesara pentru calcularea densitatii pe metru
patrat, debitul de aer necesar, numar de cuibare, precum si frontul de furajare si adapare.

Comparand datele prezentate, se observa ca fiecare hibrid prezinta avantaje si dezavantaje. In tara
noastra, la momentul actual, cel mai utilizat hibrid este HY-Line Brown.

Decizia cu privire la tipul de hibrid pe care crescatorul doreste sa il achizitioneze trebuie sa fie cat mai
bine fundamentata si sa se adapteze la necesitatile si la particularitatile fiecarei ferme in parte.

HIBRIZI GAINI OUATOARE - DATE COMPARATIVE

STANDARDE MINIME PENTRU GAINILE OUATOARE

Standardele minime ce trebuie respectate pentru gainile ouatoare sunt prevazute in Directiva
1999/74/CE a Consiliului Europei. Directiva nu se aplica in cazul unitatilor cu mai putin de 350 de
gaini ouatoare si a unitatilor care cresc gaini ouatoare de prasila. Cu toate acestea, unitatile in cauza
continua sa se supuna cerintelor relevante ale Directivei 98/58/CE.

Dispozitii aplicabile la sistemele alternative

Toate sistemele de crestere trebuie dotate astfel incat toate gainile ouatoare sa aiba: fie alimentatoare
lineare, care asigura cel putin 10 cm pe cap de pasare, fie alimentatoare circulare, care asigura cel putin
4 cm pe cap de pasare; fie jgheaburi de baut continue, ce asigura 2,5 cm pe cap de gaina, fie jgheaburi
de baut circulare, ce asigura 1 cm pe cap de gaina.

De asemenea, acolo unde se folosesc dispozitive tip biberon sau cani, trebuie sa existe cel putin un
dispozitiv tip biberon sau o cana la fiecare 10 gaini. Atunci cand punctele de baut sunt plumbuite, cel
putin doua cani sau doua dispozitive tip biberon trebuie sa se afle in apropierea fiecarei gaini.

Trebuie prevazut cel putin un cuibar la fiecare sapte gaini. Atunci cand se folosesc cuibare de grup,
trebuie sa fie cel putin 1 mp de spatiu de cuibar pentru cel mult 120 gaini. Stinghiile trebuie sa fie
adecvate, fara margini ascutite si care sa asigure cel putin 15 cm pe gaina.

Stinghiile nu trebuie sa fie montate deasupra gunoiului; distanta orizontala dintre stinghii trebuie sa fie
de cel putin 30 cm, iar distanta orizontala dintre stinghii si perete trebuie sa fie de cel putin 20 cm.

In cazul in care sistemele de crestere sunt folosite acolo unde gainile ouatoare se pot misca liber intre
diferite niveluri: trebuie sa nu existe mai mult de patru niveluri; spatiul de trecere intre niveluri trebuie
sa fie de cel putin 45 cm; locurile de baut si de mancat trebuie distribuite in asa fel incat sa ofere acces
egal pentru toate gainile; nivelurile trebuie aranjate astfel incat sa impiedice caderea pe nivelurile
inferioare.

In cazul in care gainile ouatoare au acces la spatii in aer liber: trebuie sa existe mai multe deschizaturi
auxiliare care sa ofere acces direct afara, de cel putin 35 cm inaltime si 40 cm latime si dispuse de-a
lungul intregii cladiri; in orice caz, este nevoie de o deschidere totala de 2 m la 1000 de gaini.

Spatiile in aer liber trebuie sa fie: de o suprafata corespunzatoare densitatii de pasari si caracteristicilor
solului, pentru a preveni orice contaminare si dotate cu adapost pentru vreme rea si protectie impotriva
animalelor de prada si, dupa caz, cu jgheaburi de baut corespunzatoare.

Densitatea de pasari nu trebuie sa depaseasca noua gaini ouatoare pe mp de suprafata utilizabila. Cu

toate acestea, acolo unde suprafata utilizabila corespunde suprafetei de teren disponibile, statele
membre pot, pana la data de 31 decembrie 2011, sa autorizeze o densitate de pasari de 12 gaini pe mp
de suprafata disponibila pentru stabilimentele care aplica acest sistem la data de 3 august 1999.

In numarul viitor vom prezenta dispozitiile aplicabile cresterii in sisteme de cotete neimbunatatite si
imbunatatite.

Leonard Constantin Stafie