Nici oile nu s-au adaptat la sindromul ieslei goale

Descriere imagine: Rasa Carabasa

Cu toate eforturile ndelungate si sustinute de a nfometa oile, mai cu seama n perioada agr iculturii socialiste, acestea nu s-au adaptat la sindromul ieslei goale. Potentialul genetic al oilor, destinate productiei de lapte, nu se poate manifesta n totalitate fara o hranire conform cerintelor n utritionale. Hrana este cel mai important factor care conditioneaza (50-90%) productia de lapte la oaie, avnd o influenta imediata asupra cantitatii si a calitatii laptelui

Pentru a pune n evidenta potentialul lactogen nu este suficient ca furajarea la nivelul optim sa se aplice n umai dupa fatarea oilor. S-a semnalat ca oile Karakul, care au fost hranite dupa fatare la nivelul cerintelor, dar n intervalul monta-fatare au pierdut 15% din greutatea lor corporala din cauza s ubalimentatiei, au produs cu 10 litri mai putin lapte. Lactatia reprezinta perioada cu cele mai mari cerinte nutritive n ciclul productiv anual al oii. Desi, odata cu debutul lactatiei, capacitatea de a consuma furajele creste treptat, oile nu pot, n m ajoritatea cazurilor, sa consume suficiente nutreturi pentru a face fata cerintelor fiziologice de energie n p rimele saptamni de lactatie si, prin urmare, vor utiliza rezervele corporale de grasime. La sfrsitul gestatiei, dar mai ales la nceputul lactatiei, echilibrarea balantei energetice se face prin me tabolizarea grasimii interne cu o eficienta de 70-75%. Pentru proteina si substante minerale rezervele corporale sunt foarte mici si deci, furajele consumate trebuie sa le contina la nivelul necesarului. Refacerea rezervelor organismului, n special de grasime, n perioada de repaus mamar, care se su

prapune cu gestatia, este o conditie esentiala pentru obtinerea, n faza ascendenta a lactatiei, a unei p roductii de lapte la nivelul potentialului lactogen. Consumul voluntar de hrana ? n gestatie, consumul voluntar (real) de hrana creste odata cu sporirea cerintelor nutritive nsa, n ul timele sase saptamni, capacitatea de consum a furajelor se reduce continuu pna la fatare, odata cu cr esterea n volum a uterului. Deci, este necesar ca masa de furaje ingerate sa scada n volum, dar sa creasca valoarea lor nutritiva, a ctiune care se realizeaza prin reducerea treptata din ratie a grosierelor (paie, coceni, vreji) si introducerea furajelor concentrate, n paralel cu cresterea cantitatilor de fibroase de calitate. Perioadele scurte de subalimentatie sunt reglate de organism, dar o subalimentatie severa nainte de f atare, care depaseste doua saptamni, determina pierderea capacitatii de compensatie a cresterii fatului s i aparitia toxiemiei de gestatie, mai frecvent la oile cu gestatie dubla, iar dupa fatare, reducerea semnificativa a productiei de lapte. n general, se accepta ca reducerea greutatii mieilor la fatare cu mai mult de 25% este un indiciu ca si p roductia de lapte va fi afectata. n tara noastra este acceptat ca pentru a produce un litru de lapte de o aie, sunt necesare 0,75 UN (0,63 UNL) si 85g PBD la oaie, peste necesarul de ntretinere. n general se considera ca, n ratia oilor n lactatie n primele doua luni, continutul n proteina bruta trebu ie sa fie moderat, doar de 10,5-11,5%, daca alapteaza 1-2 produsi. Scaderea continutului ratiei sub acest nivel, cu mai mult de 10%, provoaca scaderea productiei de lapte. Sinteza proteinei bacteriene n prestomace de catre simbiontii ruminali (bacterii, protozoare etc.) este l imitata, n primul rnd, de continutul furajelor n aminoacizii metionina si apoi n treonina, valina si izol eucina. ? La oile n lactatie , consumul voluntar de hrana este cu 50-100% mai mare dect la cele ntarcate sau n pri ma parte a gestatiei, iar n perioada de pasunat, creste considerabil. Acest consum este, de regula, mai mare la oile c u doi miei comparativ cu cele care au fatat si cresc un singur miel. Apetitul se mareste imediat dupa fatare si creste intens n primele 2-3 saptamni de lactatie si apoi mai le nt, pna se atinge productia zilnica maxima de lapte la 1,5-2 luni, dupa care ncepe sa scada usor. n cazul hranirii cu furaje cu digestibilitate redusa (grosiere) si sarace n proteina, consumul zilnic este ma i mic si cresterea acestui consum pe parcursul lactatiei se face mai lent. n practica s-a observat ca oile c are se ntretin pe pasune de calitate sau cu furaje concentrate, la discretie, vor consuma n exces fata de ce rintele pentru productia de lapte pe care o realizeaza. Cresterea exagerata a consumului de concentrate n lactatie determina scaderea consumului de masa v erde, a digestibilitatii, substantei organice totale si ca urmare trebuie sa optimizam proportia ntre c

omponentele ratiei si cheltuielile facute. ? n faza ascendenta a lactatiei un aport mai mare de energie si normal de proteina stimuleaza sinteza laptelui, iar o ratie deficitara energetic administrata o perioada mai lunga reduce productia de lapte. n a ceasta faza, n ratie trebuie sa fie incluse furaje ce contin proteina greu fermentescibila, care sa asigure a minoacizii necesari pentru sinteza laptelui. Echilibrarea raportului energo-proteic se face prin aportul zilnic de proteina din ratie la nivelul necesarului, iar pentru energie se poate recurge si la rezervele corporale. n sistemele intensive de e xploatare a oilor specializate pentru lapte se folosesc concentrate n cantitati mari dar nu mai mult de 60-7 0% din totalul S.U. ingerata zilnic. n vrful lactatiei, cerintele nutritionale cresc de 3 ori pentru energie si de 4 ori pentru proteine, n con trast cu capacitatea de consum a oii, care creste doar pna la de 2-3 ori. ? n faza de platou rezervele de grasime ale organismului sunt n general epuizate, o ratie deficitara e nergetic reduce chiar si mai drastic productia de lapte. Pentru aceasta faza, legatura dintre nivelul energiei nete din ratia si productia de lapte este pozitiva si foarte strnsa (r = +0,8 pna la r = +0,9). Odata cu atingerea vrfului lactatiei si cresterea consumului voluntar de hrana si a sintezei ruminale de p roteina bacteriana, continutul ratiei de proteina scade la circa 6-10%. Efectele directe ale substantelor minerale si vitaminelor nu sunt nca pe deplin elucidate. ? n faza descendenta a lactatiei, productia de lapte scade, la nceput mai ncet, apoi mai accentuat, od ata cu debutul perioadei caniculare care se suprapune cu faza de maturare, sau chiar uscare a ierbii. Necesarul de hrana se asigura prin consumul voluntar zilnic de masa verde. Cantitatea si calitatea furajelor ingerate de oi influenteaza si compozitia chimica a laptelui ndeosebi n gr asime, vitamine, saruri minerale dar si n proteine si lactoza.

FURAJAREA STIMULATIVA, N ULTIMA PARTE A GESTATIEI Pe lnga refacerea rezervelor organismului, furajarea stimulativa mai are ca efecte: refacerea tesutului s ecretor al glandei mamare n proportie de 95%, cresterea greutatii corporale si a vigorii fetusilor, a sigurarea principiilor nutritivi pentru cresterea foliculilor secundari si ulterior a fibrelor de lna. Totodata are si un efect indirect asupra productiei de lapte n sensul ca mieii cu o greutate mare la fatare s i mai vigurosi consuma mai mult lapte iar, prin golirea glandei mamare mai des, favorizeaza secretia laptelui.

SE DEPUN CERERILE PENTRU PRIMA PE CAP DE ANIMAL LA OVINE SI CAPRINE Cererile depuse la sediile APIA trebuie vizate de asociatiile profesionale legal constituite n baza unei h otarri judecatoresti, ai caror membri sunt solicitantii, crescatori de ovine si caprine. Dosarele pentru prima pe cap de animal la speciile ovine si caprine se depun n perioada 16 mai - 15 i

unie 2011. Asa prevede un Ordin al Ministrului Agriculturii privind modul de implementare, conditiile specifice si criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plati nationale directe complementare n sectorul z ootehnic la speciile ovine/caprine, postat pe site-ul institutiei. Momentan, actul legislativ este n curs de p ublicare n Monitorul Oficial. Beneficiarii trebuie sa fie nscrisi n evidenta APIA cu cod unic de identificare, efectivul de femele ov ine/caprine pentru care se solicita prima sa fie mentinut n exploatatie la adresa mentionata n cerere pna la data de 31 august 2011, iar controlul la fata locului se va desfasura n perioada 16 iunie - 31 august 2 011. Efectivul din exploatatie trebuie sa fie de minim 50 de capete femele ovine, respectiv minim 25 de capete de femele caprine, care au mplinit vrsta de minim un an pna la data de 31 martie 2011 si sa fie ns cris n Registrul National al Exploatatiilor la data solicitarii primei. Penalizari Orice animal solicitat n cerere care nu a fost gasit la controlul administrativ n Registrul National al Ex ploatatiilor si/sau la fata locului este considerat animal cu nereguli si nu poate fi eligibil la prima pe cap de animal. Daca se constata diferente ntre numarul de animale pentru care se solicita plata primei si numarul de animale determinat n urma verificarii ndeplinirii tuturor conditiilor de eligibilitate, se vor ap lica reduceri sau excluderi de la suma totala a primei pe cap de animal de care poate beneficia solicitantul. Daca raportul dintre numarul de animale cu nereguli si numarul de animale determinat este mai mic sau egal cu 3% din efectiv, nu se aplica nici o penalizare, iar prima totala pe cap de animal se calculeaza la numarul de animale determinat. nsa daca raportul dintre numarul de animale cu nereguli si numarul de animale determinat este mai m are de 3%, prima totala se reduce cu pna la 20 la suta. Daca raportul dintre numarul de animale cu nereguli si numarul de animale determinat este mai mare de 50%, crescatorul respectiv va fi exclus de la plata pentru anul n care se face solicitarea primei pe c ap de animal. Ioan Padeanu