Sunteți pe pagina 1din 3

Furajarea animalelor cu carne rosie

Articol scris vineri, 25 februarie 2011, de catre Catalin Mazilu


Consumatorii incep sa acorde o atentie sporita carnii rosii, in speta carnii de vita,
att din punct de vedere al compozitiei, ct si al aspectului, in incercarea de a
gasi surse de alimente tot mai sanatoase. Carnea de bovine este una dintre
preferate pe segmentul carnii rosii, datorita compozitiei fizico-chimice,
biochimice, morfologice si microbiologice. Principala provocare pentru un
producator de animale ramne obtinerea unei carni fragede, reducnd in acelasi
timp grasimea in exces fara a afecta depozitele intramusculare de grasime.
Nutritia si genetica sunt doi dintre factorii majori care contribuie la imbunatatirea
acestor aspecte. Elaborarea unor strategii de management pentru a produce
carne bine marmorata si frageda este critica pentru dezvoltarea industriei carnii.
Cele mai apreciate insusiri sunt fragezimea, suculenta, aroma si gustul, textura,
marmorarea, culoarea si consistenta, care de fapt dau valoarea senzoriala carnii.
Fragezimea este influentata de particularitatile de structura morfologica a fibrei
musculare si de tesutul adipos intramuscular. Opusul notiunii de fragezime este
reprezentat de rezistenta carnii la taiere, la forfecare, la strivire si rezistenta la
intindere a fibrei musculare. Aceste caracteristici in mare parte sunt influentate
de tipul de rasa, respectiv, in cazul bovinelor, de rasa mixta-Simmethal, rasa de
carne-Charolais, Limusine, BBB, Angus si, de asemenea, de vrsta, sex, sistemul
de ingrasare si starea de intretinere. Marmorarea este definita de marimea
punctelor de depozitare a grasimilor intermuscular. Se prefera o marmorare de
grad mijlociu, ceea ce inseamna puncte fine de grasime intramusculara,
repartizata uniform pe suprafata muschiului, explica dr. ing. Gianina Costache,
consultant tehnic pentru nutritia rumegatoarelor in cadrul companiei Vitfoss
Romnia.
De obicei, efectivele de bovine crescute pentru carne au, in perioada de dinaintea
sacrificarii o dieta specifica pentru o perioada de 80 pna la 280 de zile inainte
de sacrificare. Rolul acestei diete este de a permite dezvoltarea mai rapida si
eficienta a depozitelor de grasime intramusculara, astfel inct carcasele sa
corespunda unor anumite norme de clasificare. In general, tesuturile se
depoziteaza dupa o anumita ordine: creier, os, muschi si grasime. Totusi, un
animal tnar, in crestere, care este intr-o faza lineara de dezvoltare, va depozita
mai mult tesut osos si muscular. Insa, pe masura ce animalul avanseaza in
vrsta, iar predispozitia genetica pentru acumulare de test muscular se reduce,
animalul va acumula tesut adipos.
Din punctul de vedere al ingrasarii viteilor pentru carne, exista mai multe metode
in functie de arealul unde se gasesc animalele (in Marea Britanie, Irlanda,
Danemarca, pe pasune, in estul Europei se practica furajarea din stoc tot timpul
anului), in functie de tipul de carne pe care dorim sa il obtinem (ingrasare baby
beef asa-numita carne alba si ingrasare intensiva pentru carne rosie) s.a.m.d. In
general, se practica trei tipuri de furajari, explica Gianina Costache, consultantul
in nutritia rumegatoarelor al companiei Vitfoss Romnia. Tipul lactat exclusiv cu
lapte si inlocuitor de lapte tehnologia de producere a carnii albe, tipul
concentrat 50-70% din ratie, si tipul voluminos, cu recomandare 70% furaj de
volum si 30% furaj concentrat. Rasele recomandate pentru sistemul de ingrasare
semi-intensiva si intensiva sunt rasele de carne (Angus, Hereford, Charolais,

Limusine, BBB, Wagyu) si cele mixte (Montbliard, etc.), mai explica specialistul
in nutritie, preciznd ca, in ultimul an, in Romnia, s-a introdus conceptul de
montare a vacilor din rase de lapte, aflate spre sfrsitul vietii productive, cu
material seminal de carne sau rasa mixta, pentru a rezulta produs cross-breed.
In acest mod, au rezultat produsi cu caracteristici de carne, un spor mediu zilnic
apreciabil 1-1,37 kg/zi si o calitate a carnii net superioara reformelor de lapte,
mai spune reprezentantul Vitfoss in Romnia.
Nutritia bovinelor la ingrasat, in speta a viteilor supusi ingrasarii, datorita faptului
ca este un rumegator, trebuie sa acorde o atentie deosebita dezvoltarii unui
rumen sanatos. Stabilirea unei ratii va tine cont intotdeauna de urmatorele:
necesarul de energie (sub diferite forme UNC, NEg, Kcal, Mj) necesarul de
proteina (PD, PDIN, PDIE), minerale, vitamine, de capacitatea de a ingesta,
valoarea de satietatea, timp de rumegare si caracteristicile nutreturilor care
compun ratia.
Obiectivul principal al intocmirii unei ratii ct mai eficiente economic si biologic
este de a se administra o cantitate ct mai mare de nutreturi de volum. Oficialul
Vitfoss spune ca se recomanda, att masa verde acolo unde sunt disponibile
pasuni naturale sau cultivate, ct si nutreturi insilozate, silozuri si semisilozuri,
dar si nutreturi fibroase si subproduse de la fabricile de panificatie, zahar si
altele. Pentru o valorificare superioara a nutreturilor fibroase se pot aplica diferite
metode de maruntire, tocare, iar in TMR (total mixed ration), pentru a creste
palatabilitatea, se recomanda adaugarea melasei, zarei sau zer proaspat, si chiar
apa cu sare, cu conditia ca sarea sa nu depaseasca cantitatea necesara.
Furajul granulat, amestecul de ferma sau cerealele si sroturile trebuie sa fie de o
digestibilitate ridicata, mai ales in primele trei luni ale ingrasarii, fiind una dintre
perioadele cele mai critice, cnd trebuie sa se acorde o atentie deosebita
vitelului.
Un exemplu de furaj starter, folosit in fermele daneze pentru ingrasarea viteilor
conform conceptului Vitelul danez, contine urmatoarele: toast din srot de soia,
srot din seminte de in, orz expandat, melasa din sfecla de zahar, concentrat
peletizat din pasune extra, grasime de palmier, porumb, ovaz, carbonat de calciu,
fosfat de calciu, sare, Kalve Vit 785. Kalve Vit 785 reprezinta un premix vitaminomineral echilibrat pentru perioada de starter a viteilor supusi ingrasarii.
Att mineralele, ct si vitaminele sunt foarte importante pentru ingrasarea
bovinelor. Att subdozarile, ct si supradozarile nu sunt dorite, deoarece
provoaca tulburari metabolice (altereaza procesele enzimatice, procesele
hormonale, permeabilitatea celulara musculara si regimul hidric), cu efecte
negative asupra cresterii si ingrasarii bovinelor (formarea tesutului osos,
depunerea tesutului muscular etc.), explica Gianina Costache.
Vitaminele sunt indispensabile procesului de crestere si dezvoltare, precum
vitamina A, ce intervine in metabolismul grasimilor, intervine in procesele de
oxido-reducere in hematopoeza etc., vitamina D, cu rol in reglarea procesului de
osificare si nu numai, vitamina E, cu rol puternic antioxidant; vitamina C,
complexul de vitamine B.
Conceptul de carne rosie daneza
Danemarca a dezvoltat propriul concept in ceea ce priveste ingrasarea taurasilor,

pentru a se obtine carne rosie cu o valoare nutritiva ct mai ridicata, eficient din
punct de vedere economic si enviromental friendly.
Acest concept include urmatoarele:
1. sacrificarea vitelor la 305 zile
2. greutatea vie medie 380 kg
3. conversia furajului 4,33 UFS* / kg spor
4. sporul mediu zilnic 1,2 kg

Pentru a se obtine aceste rezultate se recomanda urmatorii parametri de acoperit


prin echilibrarea ratiei furajere:
1. greutatea medie vie 110 kg pentru un spor mediu de 1 kg/zi, urmatoarea
recomandare zilnica: 24,3 MJ, 541 g PD**, 26 g Ca, 18 gP, Mg 6g/, Na 4 g/, vit. A
10 000-15 000 U.I, Vit.D 1000-1500 UI, Vit.E 75 mg, capacitatea de ingestie 1,37;
2. greutatea medie vie 275 kg, pentru un spor mediu de 1,37 kg/zi, urmatoarea
recomandare zilnica: 45,3 MJ, 681 g PD, 41, Ca 41 g, P 25 g, Mg 9g, Na 8g, vit. A
25000-30000 UI, vit. D 2000-3000UI, vit. E 125-150 mg. (dr. ing. Gianina
Costache).