Curs Frigotehnist

Curs 1 califcare rigotehnisti
Întreţinerea curentă a Caracteristicile tehnico-funcţionale ale utilajelor /

instalaţiei frigorice echipamentelor din cadrul instalaţiilor frigorifice
Verifcarea curentă a stării de tip
de industrial;
uncţionare a utilajelor / - Regimul de funcţionare al utilajului /
echipamentului din centrala de frig
- specificaţiile din cartea tehnică, instrucţiuni de
întreţinere, reglementări prin care se asigură
valori necesare ale parametrilor:
- presiune, temperatură, umiditate în camerele
frigorifice, în funcţie de cerinţe.
Operaţii specifice pentru verificarea curentă a
stării de funcţionare a utilajelor / echipamentelor:
- verificarea stării tehnice a fiecărui utilaj:
verificarea funcţionării compresorului; a
etanşeităţii ventilelor; a funcţionării pompei de
amoniac şi ulei; a stării curelelor de transmisie; a
pompei de apă; controlul funcţionării
funcţionării robinetelor
pe întregul parcurs al conductelor
conductelor de absorbţie si
refulare a amoniacului;.
Supravegherea continuă a AMC-urilor şi a
echipamentelor de siguranţă ;
- verificarea nivelului de amoniac în reervor şi în
separatorul acumulator;
solicitarea de teste şi probe de laborator pentru
verificarea caracteristicilor fiico!chimice ale
fluidelor frigorigene, fluidelor de răcire, etc.
1.1 Obiectul cursului

Cursul "Instalaţii frigorifice. Teorie şi programe pentru instruire", abordează din
punct
punct de vedere
vedere funcţi
funcţiona
onal,l, energe
energetic
tic şi const
construc
ructiv
tiv,, două
două tipuri
tipuri de instal
instalaţi
aţiii
termic
termice,
e, care funcţione
funcţionează termodinamice şi anume
ază după acelaşi tip de cicluri termodinamice
instalaţiile frigorifice şi pompele de căldură. Diferenţele dintre aceste instalaţii nu
sunt de natură funcţională, ci constau numai în nivelurile de temperatură între
care se lucrează.
Din acest motiv, cele mai multe probleme sunt abordate din punctul de vedere al
instalaţiilor frigorifice, iar concluziile pot să fie extrapolate şi la pompele de
căldură.
Aceste tipuri de echipamente
echipamente se încadrează
încadrează la ora actuală în categoria celor mai
răspân
răspândit
dite.
e. Se întlnesc în apartamente, birouri, !otele, restaurante sau spaţii
publice,
publice, se utilizează
utilizează pentru
pentru păstrarea
păstrarea produselor
produselor alimentare
alimentare şi condiţion
condiţionarea
area
aerului, în industria alimentară, pentru realizarea unor procese te!nologice, sau
pentru depozitarea produselor, înindustria c!imică, pentru asigurarea condiţiilor
de desfăşurare a unor reacţii, în industria constructoare de maşini, în medicină,
farmaceutică şi în multe alte domenii.
"n principiu, toate noţiunile
noţiunile sunt abordate
abordate de la simplu comple, iar pentru o
simplu la comple,
bună înţelegere s-a apelat acolo unde a fost cazul, la eemple numerice.
Cele mai importante aspecte practice de comportare în exploatare a acestor tipuri
de
ec!ipamente sunt abordate detaliat în numeroase paragrafe.
#entru proiectarea din punct de !edere termic şi constructi! a apara aparatel
telor
or
component ale acestor instalaţii sunt prezentate numeroase elemente de calcul şi
soluţii pentru automatizarea funcţionării acestor instalaţii.
Din punct de vedere bibliografic, acest curs se referă att la literatura
li teratura naţională de
spec
speciaialit
litat
atee ct
ct şi la nume
numeroroas
asee lucr
lucrăr
ării rece
recent
ntee din
din stră
străininăt
ătat
ate,
e, stud
studia
iate
te în
biblioteci europene$,
.
1.2 Scurt istoric
%fectele frigului asupra omului şi asupra produselor alimentare a fost constatat din
cele mai vec!i timpuri. "ncă din antic!itate, în zonele cu climă caldă, s-au utilizat
zăpada şi g!eaţa din munţi pentru &condiţionarea aerului& şi pentru păstrarea
alimentelor.
'plicaţiile frigului, ca metodă de conservare,
conservare, datează din timpuri
timpuri imemoriale.
%ficienţa frigului din acest punct de vedere a fost demonstrată prin descoperirea
în zonele frigului veşnic, a unor corpuri de animale (mamuţi) perfect conservate
pe durata a mii de ani.
"n secolul *+ se cunoşteau
cunoşteau dea circa /-0 amestecuri
amestecuri pentru scăderea
temperaturii. Ca exemplu clorura de calciu (CaCl1) în amestecată cu zăpadă
permite scăderea temperaturii pnă la 231,45C.
#roducerea frigului artificial a început relativ recent şi cteva dintre cele mai
importante repere cronologice pot fi considerate următoarele6
- 784 illiam #ullen de la 9niversitatea din :lasgo;, Scoţia, realizează prima
demonstraţie de producere a frigului artificial, prin evaporarea unui agent
termodinamic în vid parţial (sub depresiune)<
- 4/0 $li!er %!ans din #!iladelp!ia, statul #ens=lvania, S.9.'., realizează un
sistem de răcire în circuit înc!is, prin comprimare de vapori<
- 488 &ohn 'orrie din >lorida, S.9.'., descrie într-o lucrare maşina produsă de
el
pentru producerea de g!eaţă şi aer rece necesare spitalului său. 'ceastă
maşină
poate să fie considerată prima din lume
l ume destinată răcirii şi producerii aerului
condiţionat<
- 40? (e(erd
rdin
inan
and
d #arr
#arr) ) din >ranţa
>ranţa,, realiz
realizeaz
eazăă prima
prima maşină
maşină din %uropa
%uropa,,
destinată
producerii de g!eaţă, funcţionnd însă pe un alt principiu, cel al absorbţiei<
- "n a doua umătate a secolului **, producţia frigului artificial este caracterizată
de un avnt deosebit. 'stfel, în această perioadă se instalează primele instalaţii
frigorifice pe nave, aceste ec!ipamente fiind destinate transportului de carne din
'ustralia şi 'rgentina, spre %uropa. #robabil, marinarii acestor nave au fost
primii
oameni care au consumat carne congelată<
- ?1? #larence *irde+e din S.9.'., realizează pentru prima dată congelarea de
produse perisabile<
- După al doilea război mondial se extinde mult industria conservării prin frig,
apar numeroase utilae şi procedee noi.
1.3 Domenii de utilizare a temperaturilor scăzute

@e!nica frigului analizează fenomene şi procese care au loc între cca. A //5C
şi oB(2 173,05C), stabileşte procedee de calcul şi soluţii constructive pentru
realizarea unei game de maşini şi instalaţii care lucrează într-un domeniu larg
de temperaturi6(A 8/  A //)5C 2 pompe de căldură<( /  A 0)5C 2 instalaţii
de climatizare şi condiţionarea aerului<(2 1//   /)5C 2 instalaţii în domeniul
frigului industrial6
 în industria c!imică, de exemplu, domeniul acoperă inclusiv procesele de
lic!efiere a aerului şi separare a unora din componentele sale<
 în industria alimentară,
 există aplicaţii pnă la temperaturi de cca. (23/5C.)( 2 1//5C) 2
criogenie sau frig adnc
 limita superioară de la care se consideră că începe domeniul criogeniei
nu este precis definită, dar diferiţi autori consideră această limită ca fiind6
2 ?E5C 2 temperatura de fierbere a azotului<
2 ?35C 2 temperatura de fierbere a aerului<
2 035C 2 temperatura de fierbere a metanului.
nstalaţii frigorifice. @eorie şi programe pentru instruire
Cea mai mare producţie de frig, corespunde frigului industrial, iar între cei mai
importanţi consumatori de frig sunt6
- Industria chimică, iar acesteia îi corespund cele mai mari debite de frig, la
parametrii riguros constanţi, pentru6
 evacuarea căldurilor de amestec şi de reacţie<
 separarea unor săruri din soluţii lic!ide<
 lic!efierea unor gaze etc.<
- Industria alimentară, care necesită temperaturi scăzute6
 în reţeaua comercială<
 în depozite de produse alimentare<
 în procese te!nologice<
- Industria etracti!ă, unde frigul se utilizează pentru îng!eţarea solului în
vederea executării unor galerii<
- Industria constructoare de maşini, pentru tratamente termice, asamblări prin
freta, prelucrări pretenţioase prin aşc!iere etc.<
- #onstrucţii, în vederea îng!eţării solului, răcirii componentelor betonului înainte
de turnare, etc.<
- aboratoare de cercetări, pentru studiul comportării unor materiale sau utilae
în condiţii de temperatură scăzută.
Principiul
ele două de uncţionare
posibile a instalaţiilor
variaţii de temperatură rigorifce
0t1 a agentului de lucru, de!a lungul
suprafeţelor de schimb de căldură 0'1, sunt preentate în figurile 2 şi 3. u t r a fost notată
temperatura sursei reci,
Instalaţiile iar săgeţile
rigorifce şi repreintă
pompelesensul transferului
de căldură, sunttermic
maşini0determice
la sursacare
receaularolul de a
agentul frigorific1.
prelua căldură de la un mediu av"nd temperatura mai scăută şi de a o ceda unui mediu av"nd
4ste evident
temperatura că menţinerea
mai ridicată, aşa cumconstantă a temperaturii
se observă şi pe schemaagentului
energeticăfrigorific în timpul
din figura #. $cesta
preluării de căldură, este posibilă numai în condiţiile în care se produce transformarea stării de
poate să fie considerat cel mai simplu model de instalaţie frigorifică, deoarece nu conţine nici
agregare şi anume &apori'area#
un element de natură constructivă. %in acest punct de vedere, poate să fie asimilat cu o "cutie
neagră", a cărei funcţionare va fi analiată în continuare şi care urmeaă să fie deschisă!
pentru a i se studia componenţa şi a i se releva secretele de proiectare, e&ploatare şi
automatiare.
ig# * ncălirea agentului de lucru în timpul ig# + $bsorbţia de căldură de la sursa rece, cu
preluării de căldură menţinerea constantă a temperaturii
Relaţiile pentru calculul căldurii absorbite 0)*1 în cele două situaţii sunt:
) *  m# - c p - .t567,0#1
pentru ca'ul ără schim)area stării de agregare, unde m#5g7 este cantitatea de agent de
lucru care se încăleşte, c p568g!#97 este căldura specifică, iar t597 este variaţia temperaturii
agentului frigorific între stările de ieşire şi intrare, în contact termic cu sursa rece, respectiv:
ig# 1 'chema energetică a instalaţiilor021) frigorifice şi a pompelor de căldură (lu&ul de
*  m2 - r56 7,
pentru ca'ul cu schim)area stării de agregare, unde m*2,5g7
căldură absorbită de la sursa rece a fost notat cu ) iar flu&ul de căldură
este cantitatea de agent de lucru
F
c edată sursei calde, a fost notat cu )
care vaporieaă, iar r568g!#7 este căldura latentă de vaporiare a agentului frigorific, la .
temperatura de vaporiare t*.
+ediul cu temperatura
-entru a se realia mai scăută,termic
un transfer de la care se preia
eficient, căldură
t este cel multsursa
esteladenumit
limitată c"teva grade.
rece, iar de
'chimbul mediul cu temperatura
căldură mai ridicată,
la diferenţe finite căruia i este
de temperatură se cedeaă
însoţit căldură, este denumit
de ireversibilităţi sursa
de natură
internă şi cu c"t diferenţele de temperatură sunt mai mari, cu at"t transferul termic este mai răm$n
caldă# %eoarece au capacitate termică infinită, temperaturile surselor de căldură
constante
puţin eficient.chiar
%in dacă
aceastăacestea schimbă
perspectivă căldură.
este preera)ilă &arianta cu schim)area stării de
Fagregare, căreia îi corespunde o temperatură 
constantă a agentului frigorific şi o diferenţă de
temperatură constantă, care poate să fie micşorată
Conorm principiului doi al termodinamicii, prin soluţii tehnologice.
pentru n varianta
transportul căldurii,fără
în condiţiile
schimbarea stării de agregare, pentru a absorbi
preentate, este necesar un consum de energie, notat cu -. mai multă căldură, este nevoie de o încălire
mai pronunţată a agentuluifrigorifice,
n caul instalaţiilor frigorific, sursa
însoţitărece şi se
de găseşte
creşterea subdiferenţei mediimediului
temperatura de temperatură,
faţă de sursa
ambiant, rece, decidedecobor"re
iar procesul un caracter ireversibil sub
a temperaturii maiaceastă
accentuat. n aceste
valoare, este condiţii,
denumit pentru
răcireorice
substanţă
artifcială# rc pt. ompar"nd relaţiile 0#1 şi 021 apare evident că pentru a absorbi aceeaşi
căldură%gentul
)*, fără schimbarea
de lucru, stării
caredee&oluea'ă
agregare, este (n necesară
aceste oinstalaţii,
cantitate multestemaidenumit
mare de agent rigorifc#
agent frigorific, dec"t în caul cu schimbarea stării de agregare, deci m #m2. $cesta este al
Pentru a putea să preia căldură de la sursa rece, agentul rigorifc tre)uie să ai)ă
doilea motiv pentru care este preera)ilă &arianta cu schim)area stării de agregare#
temperatura mai mică dec$t aceasta#
n timpul preluării de căldură de la sursa rece, agentul frigorific se poate comporta în
două moduri diferite:
! se poate încăli mărindu!şi temperatura;
! poate să!şi menţină temperatura constantă.
%acă se consideră caul funcţionării continue a acestor tipuri de instalaţii, mărimea

caracteristică pentru intensitatea transferului termic nu mai este căldura, ci u0ul termic
absorbit de agentul frigorific de la sursa rece, sau sarcina termică a vaporiatorului, mărime
Fnotată cu ) * . $ceastă mărime este denumită şi putere termică, iar în caul instalaţiilor
frigorifice putere rigorifcă# -entru a rescrie relaţiile 0#1 şi 021, folosind această mărime,
cantităţile de agent frigorific, m# şi m2, trebuie să fie înlocuite cu de)itele masice, notate cu
Fm# respectiv m 2 . %acă se împart cele două relaţii la timp, se obţine:
F
G F) *  m# - c p - .t5< 7,031
F
G F0=1)  m -r5< 7.
* 2
n această situaţie, transferul termic dintre sursa rece şi agentul frigorific, în condiţiile
vaporiării celui din urmă, este caracteriat prin debite masice mult mai reduse dec"t în
absenţa schimbării stării de agregare.
Pentru a putea să cede'e căldură sursei calde, agentul rigorifc tre)uie să ai)ă
temperatura mai mare dec$t aceasta#
n timpul cedării de căldură către sursa caldă, agentul frigorific se poate comporta, ca
şi în caul interacţiunii termice cu sursa rece, în aceleaşi două moduri diferite:
! se poate răci micşor"ndu!şi temperatura;
! poate să!şi menţină temperatura constantă.
ele două posibile variaţii de temperatură 0t1 a agentului de lucru, de!a lungul
suprafeţelor de schimb de căldură 0'1, sunt preentate în figurile = şi >. u t c a fost notată
temperatura sursei calde, iar săgeţile repreintă sensul transferului termic 0de la agentul
frigorific spre sursa rece1.
4ste evident că menţinerea constantă a temperaturii agentului frigorific în timpul
cedării de căldură, este posibilă numai în condiţiile în care se produce transformarea stării de
agregare şi anume condensarea#
ig#  Răcirea agentului de lucru ig# 2 edarea de căldură spre sursa caldă,
în timpul cedării de căldură cu menţinerea constantă a temperaturii
Relaţiile pentru calculul căldurii cedate 0) 1 în cele două situaţii sunt:
0>1)   m# - c p - .t567,
pentru ca'ul ără schim)area stării de agregare, unde m#5g7 este cantitatea de agent de
lucru care se răceşte, c p568g!#97 este căldura specifică, iar t597 este variaţia temperaturii
agentului frigorific între stările de intrare şi ieşire, în contact termic cu sursa caldă, respectiv:
)  m2 - r56 7,0?1
pentru ca'ul cu schim)area stării de agregare, unde m25g7 este cantitatea de agent de lucru
care condenseaă, iar r568g!#7 este căldura latentă de condensare a agentului frigorific la
temperatura de condensare t , egală cu căldura latentă de vaporiare la aceeaşi temperatură.
%in aceleaşi considerente, menţionate la schimbul de căldură cu sursa rece, pentru a
avea un transfer termic eficient cu sursa caldă, t este limitată tot la cel mult c"teva grade.
%in nou este preera)ilă &arianta cu schim)area stării de agregare# $celaşi
raţionament aplicat în situaţia preluării de căldură de la sursa rece, evidenţiaă şi pentru caul
contactului termic cu sursa caldă, că este necesară o cantitate mai mică de agent frigorific în
varianta cu schimbarea stării de agregare, motiv pentru care iarăşi este preera)ilă &arianta
cu schim)area stării de agregare#
-entru caul funcţionării continue a acestor tipuri de instalaţii, utili"nd u0ul termic
cedat de agentul frigorific sursei calde, sarcina termică, sau puterea termică a condensatorului,
F
F Gmărime notată cu )  şi de)itele masice, notate tot cu m# respectiv m 2 , împărţind relaţiile 0>1
şi 0?1 la timp, se obţine:
F
G F)   m # - c p - .t5< 7,0@1
F
G F0A1)  m -r5< 7.
 2
%in nou transferul termic dintre sursa de căldură şi agentul frigorific, în condiţiile
schimbării stării de agregare, este caracteriat prin debite masice mult mai reduse dec"t în
absenţa acesteia.
$cest aspect are implicaţii importante asupra întregii instalaţii. %ebite mai reduse
înseamnă consumuri de energie mai reduse pentru vehicularea agentului de lucru, diametre
mai reduse pentru conducte, respectiv elemente geometrice mai reduse din punct de vedere
dimensional, pentru schimbătoarele de căldură.
%in motivele preentate anterior, în majoritatea cov"rşitoare a instalaţiilor frigorifice
şi a pompelor de căldură, este preerat transerul termic (ntre agentul de lucru şi sursele de
căldură, prin schim)area stării de agregare#
ele două aparate ale instalaţiei frigorifice, sau pompei de căldură, aflate în contact cu
sursele de căldură, sunt unele dintre cele mai importante părţi ale acestor instalaţii şi se
numesc, vaporiator 0notat cu B1 şi condensator 0notat cu 91.
3ectul util al instalaţiilor rigorifce, sau rigul artifcial, se reali'ea'ă (n
&apori'ator, prin preluare de căldură de la sursa rece#
3ectul util al pompelor de căldură, se reali'ea'ă (n condensator, prin cedare de
căldură sursei calde#
Conorm principiului doi al termodinamicii, căldura nu poate să treacă de la sine, de
la o temperatură mai scă'ută 4sursa rece5 la una mai (naltă 4sursa caldă5, ără un consum de
energie 4mecanică sau de altă natură5 din e0terior#
4nergia consumată din e&terior, pentru funcţionarea instalaţiei, este o putere mecanică
sau termică, a fost notată pe figura # cu - şi se măsoară în 5<7.
%acă se efectueaă un bilanţ energetic pentru instalaţiile frigorifice, sau pompele de
căldură, respectiv dacă se aplică principiul înt"i al termodinamicii, se observă că suma dintre
Fenergiile introduse în sistem, adică sarcina termică a vaporiatorului ) * şi puterea -, este
F Gegală cu energia evacuată din sistem şi anume sarcina termică a condensatorului )  .

+atematic acest lucru se poate scrie sub forma:
F0C1)  )* 6 -5< 7.
Demperaturii t* la care vaporieaă agentul frigorific, denumită temperatură de
&apori'are, îi corespunde o presiune de saturaţie unică, notată p * şi denumită presiune de
&apori'are#
$nalog, temperaturii la care condenseaă agentul frigorific, denumită temperatură de
condensare, îi corespunde o presiune de saturaţie unică, notată p  şi denumită presiune de
condensare#
n figura 3 se observă că deoarece agentul rigorifc are (n orice punct al
&apori'atorului temperatura mai mică dec$t temperatura sursei reci, atunci t*Etr . $nalog, în
figura > se observă că deoarece agentul rigorifc are (n orice punct al condensatorului
temperatura mai mare dec$t temperatura sursei calde, atunci t tc. -entru că temperaturile
surselor de căldură sunt în relaţia evidentă t ctr , reultă clar că temperatura de condensare
este mai mare dec$t temperatura de &apori'are 0t t*1, deci este evident că şi p p*. Balorile
presiunilor de vaporivare şi condensare vor fi asigurate de alte două aparate care trebuie să
intre în componenţa acestor instalaţii.
Fin"nd seama de nivelul de temperatură la care se schimbă energie între agentul
frigorific şi sursele de căldură, se poate repreenta, ca în figura ?, o schemă a flu&urilor
energetice din instalaţiile frigorifice şi pompele de căldură.
ig# 7 'chema flu&urilor energetice din instalaţiile frigorifice şi pompele de căldură
Ca o aplicaţie a celor preentate anterior, se poate arăta că &apori'area se reali'ea'ă (n

scopul preluării de căldură de către agentul de lucru aflat iniţial în stare lichidă şi la sf"rşit în
stare de vapori, iar condensarea se reali'ea'ă (n scopul e&acuării de căldură de către agentul
de lucru aflat iniţial în stare de vapori şi la sf"rşit în stare lichidă.
Părţile componente ale instalaţiilor rigorifce

'!a arătat anterior că presiunea de condensare are o &aloare mai ridicată dec$t cea de
&apori'are 0p p*1, deci în instalaţiile de acest tip, se consumă energie pentru creşterea
presiunii &aporilor furniaţi de &apori'ator, unde s!au format prelu"nd căldură de la sursa
rece, p"nă la presiunea din condensator, unde vor ceda căldură sursei calde.
$cest proces se poate realia într!o maşină denumită compresor, av"nd tocmai rolul
de a comprima vapori sau gae, bineînţeles cu ajutorul unui consum de energie mecanică.
30istă şi alte soluţii tehnice pentru reali'area comprimării &aporilor (n instalaţii rigorifce
sau pompe de căldură, utili'$nd (nsă energie termică (n locul celei mecanice#
%acă vaporiatorul şi condensatorul sunt schimbătoare de căldură şi preintă o
suprafaţă de transfer termic pentru asigurarea interfeţei dintre agentul frigorific şi sursele de
căldură, compresorul este o maşină mai comple&ă din punct de vedere constructiv, cu piston
în interiorul unui cilindru, cu şurub, cu lamele culisante într!un rotor montat e&centric faţă de
stator, sau av"nd alte construcţii. n toate aceste situaţii, comprimarea se reali'ea'ă prin
reducerea &olumului agentului de lucru antrenat# 4&istă şi turbocompresoare, acestea av"nd
funcţionarea baată pe legile gaodinamicii, transform"nd energia cinetică în e nergie
potenţială de presiune. -uterea necesară din e&terior, pentru desfăşurarea procesului, numită
putere de comprimare, se noteaă cu -c5<7.
%upă comprimare, vaporii de agent frigorific cedeaă căldură în condensator, sursei
calde şi aşa cum s!a arătat, condenseaă la valoarea p a presiunii, deci la sf"rşitul procesului,
agentul frigorific părăsete aparatul schimbător de căldură în stare lichidă. ondensul, pentru a
reveni în vaporiator trebuie să!şi micşoree presiunea p"nă la valoarea p*.
%in punct de vedere energetic, destinderea se realieaă cel mai eficient, într!o maşină
numită detentor# $ceasta are avantajul că produce energie mecanică, respectiv putere,
capabilă să compensee o parte din consumul necesar pentru antrenarea compresorului. %in
punct de vedere constructiv, detentorul este fie o maşină cu piston într!un cilindru, fie una de
tip rotativ, cu circulaţia radială sau a&ială a agentului frigorific. Gndiferent de construcţie,
agentul de lucru cedeaă pistonului sau rotorului o parte din energia sa potenţială de presiune
şi astfel se destinde p"nă la presiunea de vaporiare. -uterea furniată în timpul destinderii,
numită putere de destindere, se noteaă cu -d5<7.
$gentul frigorific la presiunea p*, în stare lichidă, intră în vaporiator, unde absoarbe
căldură de la sursa rece, vaporieaă şi apoi pătrunde în compresor, iar în continuare
funcţionarea instalaţiei se realieaă prin parcurgerea continuă a c elor patru aparate. -rocesele
de lucru care se desfăşoară în acestea, respectiv vaporiare, comprimare, condensare şi
destindere, alcătuiesc împreună ciclul termodinamic in&ersat ideal, după care funcţioneaă
instalaţiile frigorifice şi pompele de căldură.
n consecinţă, instalaţiile rigorifce şi pompele de căldură, au (n componenţă cel

puţin patru elemente componente8 &apori'ator 0B1, compresor 01, condensator 091 şi
detentor 0%1, iar cea mai simplă schemă constructivă a instalaţiilor de acest tip poate să fie
repreentată ca în figura A.
ig# 9 'chema constructivă şi funcţională a instalaţiilor frigorifice şi pompelor de căldură
%e cele mai multe ori, sursa rece, sau mediul răcit de vaporiator, este repreentată de
aerul din jurul acestui schimbător de căldură, de apă, sau de alte lichide, denumite generic
agenţi intermediari# -ractic agentul frigorific vaporieaă absorbind căldură de la aceste
substanţe.
-entru condensator, sursa caldă, sau mediul încălit, este repreentată de aerul din
mediul ambiant, de apă, sau simultan de apă şi aer. $cestea, prin suprafaţa de schimb de
căldură, preiau de la agentul frigorific toată căldura latentă de condensare. n practică, de
multe ori se spune că apa sau aerul, sunt agenţii de răcire ai condensatoarelor.
$t"t pentru vaporiator c"t şi pentru condensator, e&istă numeroase tipuri şi variante
constructive.
4nergia, sau puterea 0-1 necesară din e&terior pentru funcţionarea acestor instalaţii,
este repreentată de diferenţa dintre puterea de comprimare 0-c1 şi puterea de destindere 0- d1,
deci:
-  -c : -d5< 7.
;etentorul din instalaţiile rigorifce ar f o maşină oarte comple0ă şi şi (n consecinţă

oarte scumpă, indierent de construcţia acestuia# omple&itatea constructivă a detentorului,
nu este justificată de producerea unui efect util pe măsură, deoarece destinderea agentului
frigorific, se produce în domeniul în care agentul frigorific se găseşte preponderent în faă
lichidă, 0în detentor intră lichidul furniat de condensator1 şi este cunoscut că prin destinderea
lichidului, se produce un lucru mecanic, respecti& o putere de destindere mult mai redusă
dec$t (n ca'ul destinderii &aporilor# u toate că din punct de vedere termodinamic şi
energetic, cea mai eficientă soluţie pentru realiarea destinderii, este repreentată de utiliarea
detentorului, din punct de vedere tehnologic şi economic, acesta nu este rentabil. -ractic, în
construcţia instalaţiilor frigorifice, detentorul este înlocuit de un dispoitiv mult mai simplu
din punct de vedere constructiv, în care destinderea este reali'ată prin laminare# $cest
dispoitiv este fie un tu) capilar, în sistemele de putere frigorigorifică redusă, fie un &entil de
laminare , în sistemele şi instalaţiile de putere frigorifică medie sau mare.
Gnstalaţiile frigorifice av"nd în componenţă aceste dispoitive de destindere, sunt ceva
mai puţin eficiente dec"t cele preentate în figura A, deoarece nu mai produc lucru mecanic,
respectiv putere de destindere, dar sunt mult mai rentabile din punct de vedere tehnico!
economic, repreent"nd practic singurele soluţii tehnice utiliate în preent, în construcţia
instalaţiilor frigorifice cu comprimare mecanică de vapori, de tipul ce lor preentate anterior.
n figura C este preentată o schemă constructivă a unei instalaţii de putere frigorifică
redusă în care laminarea este realiată prin tub capilar, iar în figura #*, schema unei instalaţii
de putere frigorifică medie, în care laminarea este realiată într!un ventil de laminare
termostatic.
ig# < Gnstalaţie frigorifică cu tub capilar ig# 1= Gnstalaţie frigorifică cu ventil de laminare
termostatic
Hulbul care poate fi observat pe conducta de aspiraţie, are rolul de a controla procesul
de laminare, în vederea eliminării pericolului ca eventuale picături de lichid nevaporiat să
ajungă în compresor. Iaminarea este controlată prin valoarea temperaturii vaporilor la ieşirea
din vaporiator, de unde provine şi denumirea acestui aparat: ventil de laminare te rmostatic.
Comparaţie (ntre instalaţiile rigorifce şi pompele de căldură

%in punct de vedere principial, ciclul termodinamic inversat, după care funcţioneaă
cele două tipuri de instalaţii, este identic. Ceea ce dieră, este numai ni&elul de temperatură la
care se găsesc sursele de căldură, faţă de temperatura mediului ambiant, notată cu t a 5J7,
respectiv Da 597.
ig# 11 'cheme de instalaţii funcţion"nd după cicluri termodinamice inversate

a1 Gnstalaţie frigorifică; b1 -ompă de căldură; c1 Gnstalaţie combinată.
-entru a simplifica analia comparativă a ciclurilor acestor instalaţii, se consideră că

între sursele de căldură şi agentul frigorific, schim)ul de căldură se desăşoară (n condiţii
ideale, adică la dierenţe infnit mici de temperatură# $cest tip de transfer termic presupune
supraeţe infnit de mari pentru transmiterea căldurii şi o durată infnit de mare, ceea ce nu se
poate înt"lni în realitate. %in punct de vedere teoretic, aceste ipotee au însă avantajul că
simplifică mult analia ciclurilor termodinamice. n aceste condiţii temperatura sursei reci
poate să fie considerată egală cu temperatura de vaporiare a agentului frigorific, iar
temperatura sursei calde poate să fie considerată egală cu temperatura de condensare.
n figura ##, sunt preentate trei scheme de instalaţii funcţion"nd după cicluri
termodinamice inversate:
! Instalaţiile rigorifce, au temperatura sursei reci t r 5J7 5J7 sau Dr 597,
597, egală cu
temperatura de vaporiare t*5J7 sau D*597, mai mică dec"t temperatura mediului
ambiant ta5J7 sau Da597. n această situaţie particulară, sursa rece mai este
denumită şi mediu răcit# Rolul acestor instalaţii este de a prelua căldură de la
mediul răcit, în scopul răcirii sau menţinerii unei temperaturi scăute a acestuia.
ăldura absorbită )*, sau puterea frigorifică absorbită ) * , repreintă efectul util
al acestor instalaţii. 'ursa caldă, în caul instalaţiilor frigorifice este repreentată
de mediul ambiant. iclul de lucru este repreentat prin stările #,2,3,=.
! Instalaţiile de pompă de căldură, au temperatura sursei calde tc5J7 sau Dc597,
egală cu temperatura de condensare t 5J75J7 sau D 597,
597, mai mare dec"t temperatura
mediului ambiant ta5J7 sau Da597. n această situaţie particulară, sursa caldă mai
este denumită şi mediu (ncăl'it# Rolul acestor instalaţii este de a ceda căldură
mediului încălit, în scopul încălirii sau menţinerii unei temperaturi ridicate a
acestuia. ăldura cedată ) , numită uneori şi căldură pompată, sau sarcina termică
te rmică
Fa condensatorului )  , repreintă efectul util al acestor instalaţii. 'ursa rece, în
caul pompelor de căldură este repreentată de mediul ambiant. iclul de lucru
este repreentat prin stările >,?,@,A.
! Instalaţiile com)inate, au temperatura sursei reci, egală cu temperatura de
vaporiare, mai mică dec"t temperatura mediului ambiant, iar temperatura sursei
calde, egală cu temperatura de condensare, mai mare dec"t temperatura mediului
ambiant. Rolul acestor instalaţii este de a absorbi căldură de la mediul răcit şi
simultan de a ceda căldură mediului încălit. $ceste echipamente au un dublu efect Gutil,
util, repreentat evident de
sarcinile termice ale vaporiatorului ) * şi condensatorului ) . iclul de lucru este repreentat prin stările
C,#*,##,#2.

%genţi rigorifci
-entru a permite funcţionarea ciclică a instalaţiilor frigorifice şi a pompelor de
căldură, agenţii termodinamici de lucru din acestea, preiau căldură prin vaporiare şi cedeaă
căldură prin condensare, la temperaturi scăute sau apropiate de ale mediului ambiant, deci
trebuie să fie caracteriate de unele proprietăţi particulare, care îi deosebesc de agenţii
termodinamici din alte tipuri de instalaţii. %in acest
ac est motiv, aceste substanţe poartă şi
denumirea de agenţi rigorifci#
Proprietăţi ale agenţilor rigorifci

Proprietăţile agenţilor rigorifci sunt impuse de schema şi tipul instalaţiei, precum şi de
nivelurile de temperatură ale celor două surse de căldură. "teva dintre aceste proprietăţi sunt
următoarele:
> presiunea de &apori'are trebuie să fie apropiată de presiunea atmosferică şi uşor
superioară acesteia, pentru a nu apare vidul în instalaţie;
> presiunea de condensare
condensare trebuie să fie c"t mai redusă, pentru a nu apare pierderi de
agent frigorific şi pentru a se realia consumuri energetice mici în procesele de comprimare
impuse de funcţionarea acestor instalaţii;
> căldura preluată de un ilogram de agent, prin vaporiare, trebuie să fie c"t mai mare,
pentru a se asigura debite masice reduse;
> căldura specifcă (n stare lichidă trebuie să fie c"t mai mică, pentru a nu apare pierderi
mari prin ireversibilităţi interne, în procesele de laminare adiabatică;
> &olumul specifc al &aporilor trebuie să fie c"t mai redus, pentru a se obţine dimensiuni
de gabarit reduse, ale compresoarelor;
> să nu pre'inte pericol de inama)ilitate, e0plo'ie şi to0icitate?
> să nu fe poluanţi 0este cunoscut faptul că unii agenţi frigorifici clasici şi anume c"teva
tipuri de freoni, contribuie la distrugerea stratului de oon al stratosferei terestre1.
-entru a nu se utilia denumirile chimice complicate ale acestor substanţe, agenţii
frigorifici au fost denumiţi freoni, sunt simboliaţi prin majuscula R, 0de la denumirea în limba
engleă ! Refrigerant1 şi li s!a asociat un număr care depinde de compoiţia chimică. Knii dintre
cei mai cunoscuţi agenţi frigorifici sunt preentaţi în tabelul #, împreună cu temperatura normală
de vaporiare şi indicele transformării adiabatice.
@a)elul
@a)elul 1 Demperatura
Demperatura de vaporiare şi indicele transformării adiabatice 01,
pentru c"ţiva agenţi frigorifici
@emperatura
@emperatura normală
normală de D
;enumirea &apori'are ABC AE
$moniac 0R@#@1 M 33,3> #,3*
R#2 M 2C,A* #,#=
R22 M =*,A= #,#?
lorură de metil M 23,@= #,2*
R>*2 M =>,?* !
L2 M @A,>2 #,3*
R#3=a M 2?,=2 #.#=
'e observă că aceşti agenţi au proprietatea de a vaporia 0fierbe1 la temperaturi

scăute, put"nd deci să absoarbă căldură, la temperaturi mai mici dec"t ale mediului
med iului ambiant.
Istoric
Istoricul uidelor rigorifce începe în anul #A3=, c"nd americanul Faco) PerDins
breveteaă o maşină frigorifică funcţion"nd prin comprimare mecanică de vapori, utili"nd ca
agent frigorific o0idul de etil# Ktiliarea unei asemenea maşini s!a dovedit rapid limitată de
nivelul ridicat de inflamabilitate al acestui agent.
n #A@? Carl &on Ginde, datorită utiliării amoniacului ca agent frigorific, permite
adevărata devoltare a instalaţiilor frigorifice prin comprimare mecanică de vapori.
n #AA*, introducerea unui nou agent frigorific, anhidrida car)onică, repreintă începutul
utiliării instalaţiilor frigorifice pentru îmbarcarea la bordul navelor a produselor alimentare.
n #C2*, prin utiliarea anhidridei suluroase şi a clorurii de metil, apar primele maşini
frigorifice de u casnic sau comercial.
ncep"nd din #C3*, apar primele hidrocar)uri uorurate şi clorurate 4CC5# %atorită
caracteristicilor foarte interesante din punct de vedere termodinamic şi datorită marii lor
stabilităţi at"t termice c"t şi chimice, utiliarea acestora va aduce o ameliorare considerabilă at"t
a fiabilităţii c"t şi a siguranţei în funcţionare a instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică.
$şa se e&plică de ce în comparaţie cu amoniacul şi clorura de metil, aceste substanţe poartă
denumirea de agenţi rigorifci de siguranţă#
n numeroase ţări, pe l"ngă denumirea de freoni, agenţii frigorifici pot fi înt"lniţi şi sub
diverse denumiri comerciale, care pentru acelaşi produs diferă de la ţară la ţară şi de la un
producător la altul. R#2 de e&emplu, este numit (orane #2 0denumirea comercială a Kinei
9uhlmann din (ranţa1, (lugene #2 0denumirea comercială a firmei -echine 'aint!Nobain din
(ranţa1, sau Nenetron #2 0denumirea comercială a societăţii $llied hemical din '.K.$.1. n
unele publicaţii ştiinţifice, chiar şi denumirea de freoni, pentru desemnarea agenţilor frigorifici,
este considerată comercială.
Compo'iţia chimică a reonilor

;in punct de &edere al compo'iţiei chimice, freonii, care sunt hidrocarburi fluorurate,
pot fi împărţiţi în trei mari categorii:
! ( 0clorofluorocarburi1, freonii clasici, care conţin l foarte instabil în moleculă;
! O( 0hidroclorofluorocarburi1, freoni denumiţi de traniţie, care conţin în moleculă
şi hidrogen, datorită căruia l este mult mai stabil şi nu se descompune at"t de uşor
sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete;
! O( 0hidrofluorocarburi1, consideraţi freoni de substituţie definitivă, care nu conţin
de loc în moleculă atomi de l.
@a)elul * ele trei tipuri de freoni

( O( HC
Oidrogen Hidrogen
lor lor
(luor (luor luor

arbon arbon Car)on
( O( HC

@a)elul + "teva e&emple de freoni uuali
R## R22 R#3=a
R#2 R#23 R#2>
R##3
$moniac 0PO3 sau R@#@1

agent frigorific natural
nu este un freon
R##=
-e l"ngă cele trei categorii de agenţi frigorifici menţionate, e&istă şi agenţi frigorifici
naturali, între care amoniacul 0PO 31, simboliat şi prin R@#@, este cel mai important şi cel mai
utiliat, datorită proprietăţilor sale termodinamice care îl fac cel mai performant agent frigorific
din punct de vedere al transferului termic.
Gegătura dintre reoni şi stratul de o'on

Poluarea produsă de reoni, o problemă at"t de mediatiată şi discutată în ultimii ani,
repreintă la ora actuală unul din motivele care e&plică numărul foarte mare de agenţi
frigorifici înt"lniţi în diverse aplicaţii ale tehnicii frigului.
Ia începutul anilor QA*, măsurători ale grosimii stratului de oon de deasupra
$ntarcticii, au evidenţiat că grosimea acestuia devenise mult mai redusă dec"t în mod normal.
'tratul de oon, av"nd un rol e&trem de benefic, deoarece filtreaă radiaţiile ultraviolete, se
găseşte în stratosfera atmosferei terestre, apro&imativ între #2 M >* m a ltitudine, aşa cum este
indicat în figura #.
ig# 1 Regiunile atmosferei terestre
%acă nu ar e&ista stratul de oon, intensitatea radiaţiei ultraviolete, provenite de la

'oare, ar fi mult prea puternică pentru numeroase forme de viaţă de pe -ăm"nt. n acest
conte&t, este evidentă importanţa monitoriării at"t a grosimii stratului de oon, c"t şi a
impactului pe care îl au diverşi factori naturali, sau artificiali, asupra acestei grosimi.
n partea st"ngă a imaginii din figura #, sunt repreentate în culorile roşu, galben şi
albastru, radiaţiile provenite de la 'oare, în spectrul luminii viibile, iar cu violet a fost
repreentată radiaţia ultravioletă, inviibilă pentru ochiul uman. n partea dreaptă a imaginii a
fost repreentată cu culoare roşie sub forma săgeţilor ondulate, radiaţiile infraroşii, de
asemenea inviibile, percepute de om, sub formă de căldură. L parte din aceste radiaţii
infraroşii, ca şi cele ultraviolete, sunt reflectate de atmosfera terestră, în timp ce -ăm"ntul,
care absoarbe această radiaţie, degajă şi el radiaţii în spectrul infraroşu.
n aceeaşi perioadă de început a anilor A*, s!a constatat de asemenea că iarna şi
primăvara, grosimea stratului de oon este cu cca 2*S mai redusă dec"t vara şi toamna, ceea
ce a determinat studierea atentă a fenomenului. $stfel s!a constatat că sub acţiunea radiaţiilor
ultraviolete av"nd intensităţi diferite în anotimpuri diferite, moleculele de oon 0L31 se
transformă în mod natural iarna şi primăvara în molecule de o&igen 0L 21, iar moleculele de
o&gen 0L21 se transformă în mod natural vara şi toamna în molecule de oon 0L31. $cest
fenomen natural e&plică pe de!o parte variaţia grosimii stratului de oon , dar pe de altă parte,
în perioada efectuarii acestor măsurători, grosimea acestui strat, devenise mult mai subţire
dec"t ar fi fost normal, în urma desfăşurării procesului natural descris anterior.
$stfel a apărut ipotea că subţierea stratuluii de oon este posibil să fie datorată
acţiunii unor substanţe produse de om. %in acest moment nu a mai fost dec"t un pas p"nă la
includerea freonilor, pe lista substanţelor nocive pentru stratul de oon, deci poluante.
-oluarea produsă de freoni este un proces care se produce în stratosfera terestră şi care
este preentat într!o manieră schematică, în tabelul =. $nali"nd mecanismul acestui proces se
observă că în ceea ce privete freonii, principalul responsabil pentru acţiunea distructivă asupra
oonului, este atomul de l, din moleculele (!urilor.
@a)elul  +ecanismul distrugerii stratului de oon

de către atomii de l din moleculele de (
+olecula de ( este 'e elibereaă l l monoatomic

supusă radiaţiilor monoatomic interacţioneaă cu
ultraviolete molecula de oon L3
'e formeaă L2 şi o&id L&idul de l 'e formeaă molecule

de l interacţioneaă cu de L2 şi se elibereaa
atomi de L liberi l monoatomic
'ub acţiunea raelor ultraviolete provenite de la soare, din moleculele freonilor se

elibereaă l 0clor monoatomic1, deoarece din punct de vedere chimic, acesta preintă o
legătură foarte slabă 0instabilă1 în cadrul moleculelor de (. lorul monoatomic
reacţioneaă chimic cu oonul 0L31, care se găseşte în stratosferă şi reultă o&igen biatomic
L2 şi o&ii de clor. n acest mod, se distruge treptat stratul de oon al planetei, av"nd un
binecunoscut rol protector prin filtrarea radiaţiilor ultraviolete, nocive pentru sănătatea
umană. -roblema este cu at"t mai gravă cu c"t o&iii de clor reultaţi din reacţia descrisă, nu
sunt nici aceştia stabili şi se descompun, eliber"nd din nou l. 'e produc astfel reacţii în lanţ,
prin care un singur atom de l poate să distrugă un număr impresionant de molecule de L3.
$şa se e&plică apariţia, deocamdată deasupra celor doi poli ai planetei a aşa numitelor găuri în
statul de oon 0one în care perioade lungi din an oonul lipseşte complet1. (enomenul a fost
posibil cu at"t mai mult cu c"t nu numai freonii, prin atomii de l, ci şi alte substanţe chimice,
în primul r"nd L2, produc efecte asemănătoare.
n preent e&istă în întreaga lume, numeroase instalaţii de puteri frigorifice mici şi
mijlocii încărcate cu agenţi frigorifici poluanţi 0în sensul pericolului pentru stratul de oon1,
care pun în continuare probleme legate de posibila lor TscăpareT în atmosferă. Dotodată se
pune problema găsirii unor agenţi de substituţie care să fie utiliaţi în instalaţiile frigorifice
noi.
n urma dovedirii ştiinţifice a efectelor nocive asupra stratului de oon, produse de freoni,
comunitatea internaţională a luat numeroase măsuri de reducere p"nă la ero a utiliării acestora.
%e e&emplu, în 'K$ una dintre primele măsuri luate, a fost intericerea spraU!urile de orice tip,
care utilieaă ca agent propulsor (!urile.
n #CA@, Protocolul de la ontreal, reviuit în iunie #CC*, de Jeuniunea de la Gondra, a

îngheţat pentru c"ţiva ani utiliarea (!urilor înainte de interdicţia definitivă a acestora.
Klterior, în #CC2, Jeuniunea su) egida KLM, desăşurată la Copenhaga, înt"rierile programate
la Iondra, privind utiliarea (, au fost reduse.
Reglementările internaţionale pentru ( şi O(, stipuleaă în preent următoarele:
Pentru CC8
! oprirea producţiei încep"nd din 3#.#2.#CC=;
! intericerea comercialiării şi utiliării, încep"nd din #.*#.#CCC, cu o derogare pentru
menţinerea în funcţiune a instalaţiilor e&istente, p"nă în 3#.#2.#CCC.
Pentru HCC8
! producţia este autoriată p"nă în 3#.#2.2*#=;
! utiliarea în echipamente noi este interisă din #.*#.#CC? în frigidere, congelatoare,
aparate de condiţionarea aerului de pe automobile particulare, transport public şi
rutier, iar din #.*#.#CCA şi pe trenuri;
! utiliarea este interisă din #.*#.2*** în echipamente noi ale antrepoitelor frigorifice
şi încep"nd din #.*#.2**# în toate echipamentele frigorifice şi de climatiare 0cu
unele e&cepţii1;
! utiliarea va fi interisă şi pentru menţinerea în funcţiune a instalaţiilor e&istente,
încep"nd din #.*#.2**A.
$genţii utiliaţi în instalaţiile frigorifice, permit obţinerea unei plaje foarte largi de
temperaturi, de la M2*J p"nă la M#**J, sau chiar mai scăute în anumite cauri particulare.
4vident, aceste temperaturi nu pot să fie realiate cu un acelaşi agent frigorific, pentru fiecare
domeniu de temperaturi e&ist"nd anumiţi agenţi frigorifici specifici recomandaţi.
Cu toate că pe plan internaţional au ost luate măsuri drastice pri&ind inter'icerea
utili'ării CC>urilor, (n lumea ştiinţifcă e0istă şi opinii conorm cărora, potenţialul distructi&
al
acestor su)stanţe nu este nici pe departe at$t de ridicat, pe c$t s>a susţinut# $stfel au fost
enunţate c"teva motive care infirmă preumţiile anterioare, privind rolul (!urilor în
distrugerea stratului de oon, respectiv în creşterea nivelului radiaţiilor ultraviolete:
! n natură e&istă numeroase alte surse generatoare de l. $stfel cca. 2*S din clorul
preent în stratosferă provine din erupţiile vulcanice, care pot accelera semnificativ
procesul de reducere a grosimii stratului de oon;
! n timp ce grosimea stratului de oon a fost în continuă scădere, o lungă perioadă de
timp, emisiile de ( au fost în continuă creştere, deci se poate concluiona că nu a
e&istat o corelaţie directă între emisiile de ( şi problema oonului;
! u toate că se consideră că rolul oonului este de a filtra radiaţiile ultraviolete, nu
este demonstrat clar că nivelul radiaţiilor ultraviolete a crescut considerabil, ca
urmare a reducerii grosimii stratului de oon.
Drec"nd peste aceste dispute de ordin teoretic, de altfel e&trem de interesante, merită
menţionat faptul că deşi atunci c"nd se vorbeşte de freoni, aceştia sunt asociaţi cu instalaţiile
frigorifice, totuşi tehnica frigului artificial nu este nici pe departe cea care a emis cele mai
ridicate cantităţi de (!uri în atmosferă. %egajări mult mai semnificative de (,
corespund următoarelor ramuri industriale:
! Gndustriei microelectronică ! utilieaă freoni la spălarea microcircuitelor
electronice;
! Gndustria cosmetică ! a utiliat freoni ca agent propulsor pentru substanţele active
din spraU!uri.
n ambele situaţii preentate, (!urile au fost emise direct în atmosferă, în cantităţi
mari, în timp ce în caul instalaţiilor frigorifice, (!urile evolueaă în circuit închis în
sisteme etanşe, neput"nd să ajungă în atmosferă dec"t în cauri de avarie. Ia ora actuală,
înintea oricărei intervenţii tehnice, este obligatorie, recuperarea a gentului frigorific din
instalaţii, fiind interisă eliberarea acestuia în atmosferă.
;omenii de utili'are a agenţilor rigorifci

Cele mai importante domenii de utili'are a freonilor şi agenţii de substituţie pentru
freonii clasici, sunt preentate în tabelul >.
@a)elul 2 %omenii de utiliare a agenţilor frigorifici

%gent %genţi de %genţi consideraţi
Mtili'are rigorifc tran'iţie defniti&i
$parate casnice R#2 R=*#$ 0+-3C1 R#3=a
R=*C$ 0(V>?1 R2C* 0-ropan1
R?**a 0Gobutan1
Răcitoare de apă R## R#23
R#2 R#3=a
R##= R#=2b
R22 R22 R=*=$
R##@ R##@ 0PO31
0PO31
R#2
(rig comercial R=*#$ 0+-3C1 R#3=a
0temperaturi R=*C$ 0(V>?1
poitive1 R22 R=*=$
R>*@
R=#3$
(rig comercial R>*2 R=*2$ 0O-A*1 R=*=$
0temperaturi R=*A$ 0(V#*1 R#2>
negative1 R=*3H
R22 $W>* M R=*@H
(rig industrial R@#@ R22 R@#@ 0PO31
0PO31 R=*=$
R22
(rig ad"nc R#3H# 4'2*
R#3 R23
R>*3 R32
R22 R#2=a
limatiare R>**
R=*CH 0(V>@1 R=*@
R=*#H O-??1 9lea ??
R=*# 0+->21 R#3=a
$er condiţionat auto R#2
R>** R=*CH 0(V>@1
R=*#H 0O-??1
L mare parte dintre agenţii frigorifici, în special cei de substituţie, repreintă

amestecuri ale unor alţi freoni aşa cum se observă în tabelul ?.
%genti rigorifci
R=*#$
@a)elul 7 %omenii de utiliare a agenţilor frigorifici
R=*=$
R=*@ Componenţi Participaţii
R=*C$ R22/#>2a/#2= >3/#3/3=
R>** R#2>/#=3a/#3=a ==/>2/=
R>*2 R32/#2>/#3=a 23/2>/>2
R>*@ R22/#2=/#=2b ?*/2>/#>
R#2/#>2a @3.A/2?.2
R22/R##> =A.A/>#.2
R#2>/#=3a >*/>*
@a)ele şi diagrame termodinamice ale agenţilor rigorifci

n vederea realiării calculelor termice ale ciclurilor după care funcţioneaă instalaţiile
frigorifice, este necesară determinarea valorilor parametrilor termodinamici ai agenţilor
frigorifici, în stările caracteristice ale acestor cicluri frigorifice. n acest scop, pot să fie
utiliate tabele sau diagrame termodinamice. n continuare este preentat c"te un e&emplu de
tabel care preintă valori ale parametrilor termodinamici pentru a genţii frigorifici, în stări de
saturaţie ! tabelul @, respectiv în stări de vapori supraîncăliţi ! tabelul A. $mbele tabele au
fost obţinute cu ajutorul programului de calcul ool-ac, disponibil gratuit pe internet.
@a)elul N Balori ale parametrilor termodinamici la saturaţie pentru R#3=a
@a)elul 9 Balori ale entalpiei vaporilor supraîncăliţi pentru R#3=a
L altă metodă rapidă pentru estimarea mărimilor de stare ale agenţilor frigorifici, este
utiliarea diagramelor termodinamice, care permit determinarea acestor mărimi pe cale
grafică şi în plus au avantajul că permit repreentarea şi studierea ciclurilor termodinamice ale
instalaţiilor frigorifice, respectiv pompelor de căldură. n tehnica frigului, cea mai utiliată
diagramă termodinamică este diagrama presiune M entalpie, cu vaporile presiunii, repreentate
în scară logaritmică. $vantajul utiliării scării logaritmice, este că poate fi repreentat un
domeniu larg de presiuni, cu menţinerea unei preciii de citirte relativ bună, pentru întregul
domeniu de presiuni. $ceste diagrame sunt denumite lgp!h, unde lgp indică scara logaritmică
de repreentare a presiunilor şi h indică entalpia. n figura 2 este preentată o asemnea
diagramă lgp!h, pentru R#3=a, realiată tot cu ajutorul programului ool-ac.
ig# *# %iagrama lgp!h pentru R#3=a

Condensarea
Condensarea este procesul termodinamic prin care agentul rigorifc (şi schim)ă
starea de agregare din &apori (n lichid, ced$nd căldură sursei calde, repre'entate de aerul
sau apa de răcire a condensatorului# Condensarea reali'ea'ă eectul util (n pompele de
căldură# Mneori răcirea condensatorului este reali'ată mi0t, de aer şi apă (mpreună#
Procesul de condensare &a f anali'at (n continuare, separat pentru ca'ul răcirii cu aer şi
separat pentru ca'ul răcirii cu apă, deşi din punct de &edere calitati&, pentru comportarea
agentului rigorifc nu e0istă dierenţe undamentale#
;e regulă, (n ca'ul răcirii cu aer condensarea se reali'ea'ă (n interiorul ţe&ilor, (n
aparate construite din serpentine, iar (n ca'ul răcirii cu apă condensarea se reali'ea'ă (n
spaţiul dintre un ascicul de ţe&i şi manta, (n aparate de construcţie multitu)ulară, cel mai
adesea ori'ontale#
K altă dierenţă, (ntre cele două tipuri de procese de condensare, este repre'entată de
regimul termic al agenţilor de*#lucru
ig# 'chema4agentul rigorifc
condensatorului răcitşicuagentul
aer de răcire5, (ntre cele două
tipuri de aparate, e0ist$nd unele dierenţe care &or f anali'ate (n continuare#
3&oluţia procesului de condensare, în interiorul ţevii din care este construită
serpentina condensatorului, este preentată în figura 3.
Condensatoare răcite cu aer

Procesul de condensare este repreentat în figura #, unde se observă că în interiorul
ţevilor are loc înt"i răcirea vaporilor p"nă la saturaţie, urmată apoi de transformarea vaporilor
în lichid, cantitatea de lichid cresc"nd treptat spre ieşirea agentului frigorific din aparat.
Kltima porţiune a serpentinei este integral umplută de lichid.
ig# +# 4voluţia procesului de condensare în ţevi

#!vapori supraîncăliţi; 2!primele picături de lichid; 2Q,2X,2XX!amestec de lichid şi vapori saturaţi;
3!ultimele bule de vapori; =!lichid subrăcit
Ia intrarea în condensator 0#1, vaporii sunt supraîncăliţi. $ceastă stare, poate fi

considerată cea de refulare a vaporilor ig# 1# -rocesuln
din compresor. decontact
condensare
termic cu aerul rece,
temperatura vaporilor se reduce, aşa cum se poate observa pe diagrama din figura =, care
preintăOchema de principiu
variaţia temperaturii celora doi
unui condensator
agenţi răcit suprafeţei
de lucru, în lungul cu aer, este preentată
de transfer în figurile # şi
termic.
2. $gentuldefrigorific
-rocesul intră în aparat
răcire a vaporilor sub formăp"nă
supraîncăliţi, de vapori supraîncăliţi
la atingerea stării de0refulaţi
saturaţiede#!2,
compresor1
este
0v.si.1, şi iese din acesta sub formă de lichid subrăcit 0l.s.1. $erul la intrarea
numit desupraîncălire şi pentru realiarea acestuia este necesară o suprafaţă de schimb de în condensator
0a.i.1
căldurăestecare
rece, iar la ieşirea
repreintă din acesta
cca. #*!2*S din0a.e.1 devinetotală
suprafaţa cald,adeoarece în aparat preia căldura
condensatorului.
cedată de agentul frigorific.
ondensarea propriu!isăPresiunea agentuluiînrigorifc
începe în momentul care vaporii(najung
condensator,
la temperaturaeste
de considerată
constantăt şi
condensare , iarare &aloarea
în ţeavă presiunii
apare prima de de
picătură condensare
lichid saturatp021.
D# $ceastă
%in acest ipoteă este corectă în
moment,
condiţiile în care se neglijeaă pierderile de presiune din condensator, datorate
cantitatea de lichid din interiorul ţevii creşte continuu 02Q, 2X1, p"nă c"nd la sf"rşitul curgerii
agentului
condensării, frigorific, în condiţii
ultima bulă reale.
de vapori îşi schimbă şi aceasta starea de agregare 031.
-e toată durata procesului de condensare 2!3, temperatura răm"ne constantă, iar

vaporii de agent frigorific sunt saturaţi şi se găsesc în echilibru cu lichidul, care de asemenea
este saturat.
-entru condensarea propriu!isă, este utiliată apro&imativ ?*!A*S din suprafaţa
totală a condensatorului.
n ultima parte a condensatorului, lichidul obţinut continuă să răm"nă în contact termic
cu aerul rece şi astfel condensul va continua să cedee căldură, ajung"nd ca la ieşirea din
aparat să fie uşor subrăcit. -entru realiarea subrăcirii, procesul 3!=, este utiliată cca. #*!2*S
din suprafaţa totală a condensatorului.
ig# # Regimul termic al condensatorului răcit cu aer
Ia intrarea în condensator, vaporii supraîncăliţi 0#1 au temperatura de refulare tref , iar

la ieşire, condensul are o temperatură ceva mai redusă dec"t temperatura de condensare,
denumită temperatură de subrăcire tsr .
Jegimul termic al condensatorului răcit cu aer este determinat de caracteristicile
constructive ale aparatului 0materiale, dimensiuni geometrice, starea suprafeţelor, etc.1, de
regimul de curgere 0debite, respectiv vitee de curgere1, de amplasarea ventilatoarelor care
asigură circulaţia aerului, etc.
Calculul regimului termic al condensatorului răcit cu aer constă (n determinarea
tuturor temperaturilor caracteristice# Ia proiectarea condensatoarelor, un obiectiv important
al calculului regimului termic, este determinarea temperaturii de condensare t , care repreintă
unul din parametrii interni de lucru ai instalaţiei.
@emperatura aerului la intrarea (n condensator tai, este cunoscută, repreent"nd cea
mai ridicată temperatură a aerului, pe timp de vară, în ona geografică în care va funcţiona
condensatorul.
@emperatura aerului la ieşirea din condensator a fost notată, cu tae, iar variaţia
temperaturii aerului în condensator, sau gradul de încălire a aerului, a fost notată c u ta .
ta Y tae M tai 5J70#1
Variaţia temperaturii aerului (n condensator, are în caul unor construcţii uuale şi
condiţii de lucru normale, valori în intervalul:
021ta Y >Z#*J
Demperatura aerului, la ieşirea din condensator se poate determina cu relaţia:
tae Y tai [ ta 5J7031
tae Y tai [ >Z#* 5J70=1

;ierenţa dintre temperatura de condensare şi temperatura aerului la ieşirea din
aparat, este pentru construcţii uuale şi condiţii normale:
t M tae Y >Z#*J0>1
;ierenţa totală de temperatură din condensator, este diferenţa dintre temperatura de
condensare şi cea a aerului la intrare în acesta, iar în condiţiile preentate, se poate constata că
valorile normale pentru aceasta sunt:
ttot Y t M tai Y #*Z2*J0?1
@emperatura de condensare, se poate determina direct în funcţie de temperatura
aerului la intrarea în condensator şi diferenţa totală de temperatură în condensator:
0@1t Y tai [ ttot 5J7
t Y tai [ #*Z2* 5J70A1
Presiunea de condensare p , poate fi determinată uşor, dacă se cunoaşte temperatura
de condensare, cu ajutorul diagramelor sau tabelelor termodinamice, corespunătoare
agentului de lucru din instalaţie:
t  \ p 0C1
radul de su)răcire a condensului tsr , repreintă diferenţa dintre temperatura de
condensare şi temperatura lichidului la ieşirea din condensator:
tsr Y t M tsr 5J70#*1
Balorile normale ale gradului de subrăcire, se încadreaă în intervalul:
tsr Y =Z@J0##1
@emperatura de su)răcire, cea la care iese agentul frigorific lichid din condensator, se
poate calcula cu relaţia:
tsr Y t M tsr 5J70#21
tsr Y t M =Z@ 5J70#31
n figura > este preentat un e&emplu de regim termic normal, pentru un condensator
răcit cu aer, av"nd o construcţie uuală şi condiţii de lucru medii.
ig# 2# 4&emplu de regim termic al unui condensator răcit cu aer
Demperatura aerului la intrarea în condensator: t ai Y 3*J

Demperatura de condensare: t Y =>J
%iferenţa totală de temperatură în condensator: t tot Y => M 3* Y #>J
Demperatura aerului la ieşirea din condensator: t ae Y 3@J
Nradul de încălire a aerului: t a Y 3@ M 3* Y @J
%iferenţa dintre t şi tae: => M 3@ Y AJ
Demperatura de subrăcire: tsr Y =*J
Nradul de subrăcire: tsr Y => M =* Y >J
Condensatoare răcite cu apă

Construcţia unui condensator răcit cu apă este preentată în figura ?, iar schema de
principiu a unui condensator răcit cu apă este preentată în figura @. $gentul frigorific intră
în aparat sub formă de vapori supraîncăliţi 0refulaţi de compresor1 0v.si.1, şi iese din acesta
sub formă de lichid subrăcit 0l.s.1. $pa la intrarea în condensator 0].i.1 este rece, iar la ieşirea
din acesta 0].e.1 devine caldă, deoarece în aparat preia căldura cedată de agentul frigorific.
-resiunea agentului frigorific în condensator, este constantă şi are valoarea presiunii de
condensare p .
ig# 7# onstrucţia condensatorului răcit cu apă
ig# N# 'chema condensatorului răcit cu apă

ondensarea
!@!
3&oluţia procesului de condensare este preentată în figura A, de la intrarea vaporilor

supraîncăliţi în condensator 0#1, p"nă la ieşirea condensului uşor subrăcit 0=1 din acesta.
ig# 9# 4voluţia procesului de condensare pe ţevi
'pre deosebire de condensatoarele răcite cu aer, în cele răcite cu apă, condensarea se

realieaă pelicular, pe suprafeţele e&terioare, reci, ale ţevilor schimbătoare d e căldură.
-elicula de condens se formeaă pe primele r"nduri de ţevi şi condensul curge de pe ţevile
superioare pe cele inferioare, grosimea peliculei cresc"nd treptat de sus în jos.
n figura C este redată o imagine 3% a modului în care se formeaă condensul, pe
suprafaţa e&terioară a ţevilor condensatoarelor răcite cu apă.
ig# <# (ormarea condensului la e&teriorul ţevilor răcite cu apă

ondensarea
%upă intrarea în aparat, în contact termic cu apa rece, temperatura vaporilor

supraîncăliţi se reduce, aşa cum se poate observa pe diagrama din figura #*, care preintă
variaţia temperaturii celor doi agenţi de lucru, în lungul suprafeţei de transfer termic.
%esupraîncălirea #!2 se realieaă pe primele ţevi, din partea superioară a condensatorului,
pe o suprafaţă de schimb de căldură de cca. #*S din suprafaţa totală a condensatorului.
ondensarea propriu!isă începe în momentul în care vaporii ajung la temperatura de
condensare t , moment în care apare pe ţeavă prima picătură de lichid saturat 021. %in acest
moment, cantitatea de lichid formată la e&teriorul ţevii creşte continuu 02Q, 2X, 2QX1, p"nă c"nd
la sf"rşitul condensării, pe ţevile din partea inferioară a condensatorului, vaporii îşi schimbă
integral starea de agregare 031.
-e toată durata procesului de condensare 2!3, temperatura răm"ne constantă la
valoarea t , iar vaporii de agent frigorific sunt saturaţi şi se găsesc în echilibru cu lichidul,
care de asemenea este saturat.
-entru condensarea propriu!isă este utiliată apro&imativ A*S din suprafaţa totală a
condensatorului.
-e ultimele ţevi din partea inferioară a condensatorului, lichidul continuă să se
găsească în contact termic cu apa rece din interiorul ţevilor şi astfel lichidul va continua să
cedee căldură, ajung"nd ca la ieşirea din aparat să fie uşor subrăcit. 'ubrăcirea este realiată
pe cca. #*S din suprafaţa totală a condensatorului.
ig# 1=# Regimul termic al condensatorului răcit cu apă
Jegimul termic al condensatorului răcit cu apă este determinat de caracteristicile

regimul de curgere 0debite, respectiv vitee de curgere1, etc.
@emperatura apei la intrarea (n condensator t]i, este determinantă pentru condiţiile
în care se realieaă condensarea.
Demperatura apei la ieşirea din condensator a fost notată, cu t]e, iar variaţia
temperaturii aerului în condensator, sau gradul de încălire a aerului, a fost notată cu t] .
0#=1t] Y t]e M t]i 5J7
Variaţia temperaturii aerului (n condensator, pentru construcţii uuale şi condiţii de
lucru normale, are valori în intervalul:
t] Y 3Z>J0#>1
ondensarea
@emperatura apei, la ieşirea din condensator se poate determina cu relaţia:

t]e Y t]i [ t] 5J70#?1
t]e Y t]i [ 3Z> 5J70#@1
;ierenţa dintre temperatura de condensare şi temperatura apei la ieşirea din
aparat, este pentru construcţii uuale şi condiţii normale:
t M t]e Y 3Z>J0#A1
;ierenţa totală de temperatură din condensator, are în condiţiile preentate valori
normale situate în intervalul:
ttot Y t M t]i Y ?Z#*J0#C1
@emperatura de condensare se poate determina direct în funcţie de temperatura apei
şi diferenţa totală de temperatură din condensator:
t Y t]i [ ttot 5J702*1
02#1t Y t]i [ ?Z#* 5J7
Presiunea de condensare p , poate fi determinată în funcţie de temperatura de
condensare, cu ajutorul diagramelor sau tabelelor termodinamice, corespunătoare agentului
de lucru din instalaţie:
t  \ p 0221
radul de su)răcire a condensului tsr , repreintă diferenţa dintre temperatura de
condensare şi temperatura lichidului la ieşirea din condensator:
tsr Y t M tsr 5J70231
02=1tsr Y =Z@J
@emperatura de su)răcire, cea la care iese agentul frigorific lichid din condensator, se
poate calcula cu relaţia:
tsr Y t M tsr 5J702>1
02?1tsr Y t M =Z@ 5J7
n figura ## este preentat un e&emplu de regim termic normal, pentru un condensator
răcit cu apă, av"nd o construcţie uuală şi condiţii de lucru medii.
ig# 11# 4&emplu de regim termic al unui condensator răcit cu apă

ondensarea
! #* !
Demperatura apei la intrarea în condensator: t ]i Y 2*J

Demperatura de condensare: t Y 2AJ
%iferenţa totală de temperatură în condensator: t tot Y 2A M 2* Y AJ
Demperatura aerului la ieşirea din condensator: t]e Y 2=J
Nradul de încălire a aerului: t ] Y 2= M 2* Y =J
%iferenţa dintre t şi t]e: 2A M 2= Y AJ
Demperatura de subrăcire: tsr Y 23J
Nradul de subrăcire: tsr Y 2A M 23 Y >J
n instalaţiile frigorifice de puteri medii şi mari, în schema instalaţiilor, după

condensator urmeaă o )utelie de lichid 0caul instalaţiilor av"nd condensator răcit cu aer, de
puteri frigorifice medii1, sau un re'er&or de lichid 0caul instalaţiilor av"nd condensator răcit
cu aer sau apă, de puteri frigorifice mari1.
n instalaţiile de puteri frigorifice mari, răcite cu apă, subrăcirea condensului, se
realieaă uneori în schimbătoare de căldură independente, denumite su)răcitoare, în care
agentul frigorific lichid saturat, este subrăcit utili"ndu!se tot apă de răcire. %in punct de
vedere constructiv, aceste schimbătoare de căldură sunt de tip ţeavă în ţeavă.
ondensarea
! ## !
Jepre'entarea proceselor (n diagrame termodinamice

-rocesele termodinamice care au loc în condensator pe partea agentului frigorific,
desupraîncălrea, condensarea şi subrăcirea, pot fi repreentate în diagramele termodinamice
D!s şi lgp!h, ca în figurile #2, respectiv #3.
ig# 1*# Repreentarea proceselor termodinamice din condensator, în diagrama D!s
ig# 1+# Repreentarea proceselor termodinamice din condensator, în diagrama lgp!h
Potaţiile de pe cele două diagrame au aceeaşi semnificaţie, ca şi în celelalte figuri:

# M starea vaporilor la ieşirea din compresor;
2 M începutul procesului de condensare;
3 M sf"rşitul procesului de condensare;
= M ieşirea lichidului subrăcit din condensator.
ondensarea
! #2 !
-entru condensatoarele răcite cu apă, repreentarea regimului termic, în diagrama

temperatură 0t1 M suprafaţă de transfer termic 0'1, oferă toate informaţiile necesare pentru
determinarea parametrilor termodinamici ai apei.
n caul condensatoarelor răcite cu aer, datorită preenţei umidităţii în aerul care preia
căldura degajată de agentul frigorific, în vederea studierii procesului te rmodinamic suferit de
aer, este necesară repreentarea acestuia în diagrama entalpie 0h1 M umiditate 0&1 a aerului
umed.
ig# 1# Repreentarea procesului de încălire în condensator a aerului umed, în diagrama h!&
Potaţiile au aceeaşi semnificaţie ca şi cele utiliate anterior:

ai M starea aerului la intrarea în condensator;
ae M starea aerului la ieşirea din condensator.
$nali"nd procesul repreentat în figura #=, se observă că temperatura aerului umed,

creşte, în condiţiile în care umiditatea absolută răm"ne constantă 0cantitatea de vapori de apă
din aerul umed, răm"ne constantă1. n aceste condiţii, umiditatea relativă scade în timpul
procesului de încălire a aerului 0^ai  ^ae1.
ondensarea
! #3 !
Ou)răcirea
%nali'a detaliată a procesului de su)răcire, este importantă pentru înţelegerea
completă a proceselor termodinamice şi pentru formarea unei imagini mai clare a manierei în
care evolueaă agentul frigorific în condensator.
%nali'a &alorii gradului de su)răcire, este importantă în procesul de diagnoă a stării
de funcţionare a condensatorului. n plus, aşa cum se va arăta în continuare, valoarea gradului
de subrăcire, sau mai simplu valoarea subrăcirii, permite evaluarea cantităţii de lichid din
condensator.
$v"nd în vedere că în condiţii normale, valorile gradului de subrăcire, sau valorile
subrăcirii, sunt foarte apropiate, pentru ambele tipuri de condensatoare 0răcite cu aer, sau cu
apă1, în continuare va fi analiată doar subrăcirea din condensatoarele răcite cu aer, iar
concluiile se vor putea e&trapola integral şi pentru condensatoarele răcite cu apă.
n figura #> este preentat un detaliu al condensatorului răcit cu aer, repreent"nd ona
în care se realieaă subrăcirea 3!=.
ig# 12# %etaliu al condensatorului răcit cu aer. 'ubrăcirea.
$v"nd în vedere că poiţia stării 3, corespunde locului în care se produce condensarea

ultimei bule de vapori din condensator, lungimea de ţeavă a condensatorului 3!=, este cea care
asigură suprafaţa de transfer termic, necesară realiării în condiţii normale a subrăcirii.
$ceastă porţiune de conductă este în condiţii normale, plină cu lichid.
%acă dintr!un motiv oarecare, ultima bulă de vapori, condenseaă mai t"riu dec"t în
mod normal 0în 3Q1, atunci pentru su)răcire &a f disponi)ilă o porţiune mai scurtă de ţea&ă,
care &a asigura o supraaţă de transer termic mai redusă# radul de su)răcire reali'at &a f
mai redus şi (n condensator se &a găsi mai puţin lichid dec$t (n mod normal#
%acă dintr!un motiv oarecare, ultima bulă de vapori, condenseaă mai repede dec"t în
mod normal 0în 3X1, atunci pentru su)răcire &a f disponi)ilă o porţiune mai lungă de ţea&ă,
care &a asigura o supraaţă de transer termic mai mare# radul de su)răcire reali'at &a f
mai mare şi (n condensator se &a găsi mai mult lichid dec$t (n mod normal#
'e constantă că e&istă o corelaţie între gradul de subrăcire şi cantitatea de lichid
e&istentă în condensator. Cu c$t creşte gradul de su)răcire, cu at$t creşte şi cantitatea de
lichid din condensator# Cu c$t scade gradul de su)răcire, cu at$t scade şi cantitatea de
lichid din condensator# Ia limită, dacă gradul de subrăcire este nul, se poate considera că
procesul de condensare se termină e&act la ieşirea din condensator, sau chiar că din
condensator, ies vapori umei, adică un amestec de lichid saturat şi vapori saturaţi.
ondensarea
! #= !
%specte practice
Mn grad de su)răcire prea redus poate f asociat cu o cantitate prea redusă de lichid
(n condensator#
$ceastă concluie poate fi e&ploatată eficient în activitatea de diagnoă a instalaţiilor
frigorifice, dar valoarea gradului de subrăcire, trebuie corelată şi cu valorile altor parametrii
funcţionali ai instalaţiei.
Cantitatea de lichid din condensator, depinde şi de temperatura aerului la intrarea
(n condensator# u c"t temperatura aerului de răcire a condensatorului este mai redusă, cu
at"t mai redusă va fi lungimea de ţeavă, deci suprafaţa de transfer termic, necesară realiării
unei subrăciri normale. $stfel, pentru un condensator dintr!o anumită instalaţie, pe timp de
iarnă, gradul de subrăcire va fi mai mare dec"t pe timp de vară.
@emperatura de condensare poate f citită pe manometrul montat pe conducta de
reulare a compresorului, iar temperatura de su)răcire poate fi citită pe un termometru de
contact, montat pe conducta de ieşire a lichidului din condensator.
-rima parte a afirmaţiei anterioare poate fi considerată la prima vedere haardată, de
către un cititor neaviat, dar este perfect adevărată. -entru a se înţelege mai uşor cum anume
se poate determina temperatura de condensare cu ajutorul unui manometru, în figura #?, este
preentat un manometru frigorific de refulare.
ig# 17# +anometru frigorific de refulare
'e observă că asemenea manometre frigorifice, preintă cinci scale gradate, dintre care
cele două plasate la interior indică presiunea, iar cele trei plasate spre e&terior indică
temperaturile de saturaţie, pentru trei agenţi frigorifici diferiţi.
(iind montat pe conducta de refulare, manometrul va indica presiunea de condensare,
iar temperatura de saturaţie corespunătoare acestei presiuni este temperatura de condensare,
care trebuie citită pe scala corespunătoare agentului de lucru din instalaţie.
ondensarea
! #> !
n figura #@, este preentată o schemă de montaj într!o instalaţie frigorifică a unui
manometru, pe conducta de refulare a compresorului  şi a unui termometru, pe conducta de
ieşire a lichidului din condensatorul 9. Nradul de subrăcire a lichidului în condensator, este
repreentat de diferenţa dintre temperatura de condensare, citită pe manometrul de refulare şi
temperatura lichidului la ieşirea din condensator, citită pe termometru.
ig# 1N# 'chema de montaj a manometrului şi termometrului

pentru determinarea gradului de subrăcire
-rincipiul pentru determinarea e&perimentală a gradului de subrăcire, preentat

anterior, este valabil at"t pentru condensatoarele răcite cu aer c"t şi pentru condensatoarele
răcite cu apă sau mi&t.
Vapori'area
Vapori'area este procesul termodinamic prin care agentul rigorifc (şi schim)ă
starea de agregare din lichid (n &apori, a)sor)ind căldură de la sursa rece, repre'entată
repre'entată de
mediul răcit 4aerul sau un agent termic lichid5# Qn &apori'ator, este reali'at eectul util al
instalaţiilor rigorifce# Procesul de &apori'are &a f anali'at (n continuare, separat pentru
ca'ul reali'ării acesteia (n interiorul ţe&ilor şi separat pentru ca'ul reali'ării acesteia (n
spaţiul dintre ţe&i şi manta al &apori'atoarelor#
&apori'atoarelor#
;e regulă, &apori'area este reali'ată (n interiorul ţe&ilor, (n aparate construite din
serpentine, destinate răcirii aerului sau răcirii lichidelor, respecti& (n spaţiul dintre un
ascicul de ţe&i şi manta, (n aparate de construcţie multitu)ulară, cel mai adesea ori'ontale,
destinate răcirii lichidelor#
lichidelor#
Oe o)ser&ă că răcirea aerului, sau e&entual a altor ga'e, poate f reali'ată numai prin
&apori'area agentului rigorifc (n interiorul ţe&ilor, iar răcirea lichidelor poate f reali'ată
at$t prin &apori'area agentului rigorifc (n interiorul ţe&ilor, c$t şi prin &apori'area acestuia
(ntre ţe&i şi manta#
;acă (n timpul &apori'ării agentului rigorifc (n spaţiul dintre ţe&i şi manta, prin
interiorul ţe&ilor circulă apă, aceasta poate f răcită cel mult p$nă (n apropiearea
temperaturii de =BC, pentru e&itarea (ngheţării la interiorul ţe&ilor#
ţe&ilor# ormarea gheţii (n
procesele de răcire a apei, este permisă numai la e0teriorul ţe&ilor, (n )a'ine pre&ă'ute cu
serpentine (n care &apori'ea'ă agentul rigorifc#
;acă se doreşte răcirea lichidelor la temperaturi negati&e, &or tre)ui utili'ate alte
su)stanţe (n locul apei# ;e o)icei se utili'ea'ă soluţii apoase de tip antigel, sau saramuri,
toate a&$nd temperaturi de solidifcare negati&e# Qn tehnica rigului, aceste su)stanţe sunt
denumite generic agenţi rigorifci intermediari#
Vapori'area (n interiorul ţe&ilor

Jăcitoare de aer
Procesul
Procesul de &apori'are este repreentat în figura #, unde se observă că în interiorul
ţevilor, cantitatea de lichid se reduce treptat spre ieşirea agentului frigorific din aparat. Kltima
porţiune a serpentinei, este integral umplută de vapori.
ig# 1# -rocesul de vaporiare
Ochema de principiu a unui răcitor de aer, este preentată în figura 2. $gentul

frigorific provenit de la ventilul de laminare, intră în aparat sub formă de vapori umei 0v.u.1
0amestec de lichid şi vapori saturaţi1 şi iese din aparat sub formă de vapori supraîncăliţi
0v.si.1. $erul la intrarea în vaporiator 0a.i.1 este cald, iar la ieşirea din acesta 0a.e.1 devine
rece, deoarece în răcitor, aerul cedeaă căldura preluată de agentul frigorific. Presiunea
agentului rigorifc (n &apori'ator, este considerată constantă şi are &aloarea presiunii presiunii de
&apori'are p=# $ceastă ipoteă este corectă în condiţiile în care se neglijeaă pierderile de
presiune din vaporiator, datorate curgerii în condiţii reale, a agentului frigorific.
ig# *# 'chema răcitorului răcit cu aer

3&oluţia procesului de &apori'are, în interiorul ţevii din care este construită

serpentina vaporiatorului, este preentată în figura 3.
ig# +# 4voluţia procesului de vaporiare în ţevi
Ia intrarea în vaporiator 0#1 titlul vaporilor umei, este de cca. #>Z2>S. $ceastă
stare poate fi considerată cea de ieşire a agentului frigorific din dispoitivul de laminare.
-onderea vaporilor în amestecul cu lichidul creşte continuu, de la intrarea spre ieşirea
agentului frigorific 0#Q, #X1. $stfel cantitatea de lichid din ţeavă scade continuu, iar cantitatea
de vapori creşte permanent.
Baporiarea propriu!isă se încheie odată cu schimbarea stării de agregare a ultimei
picături de lichid 021.
Pe toată durata procesului de &apori'are 1>*, temperatura răm$ne constantă, la
&aloarea temperaturii de &apori'are t=, iar &aporii de agent rigorifc sunt saturaţi şi se
găsesc (n echili)ru cu lichidul, care de asemenea este saturat#
-entru vaporiarea propriu!isă este utiliată apro&imativ A>!C*S din suprafaţa totală
a vaporiatorului.
n ultima parte a suprafeţei de transfer termic a vaporiatorului, agentul frigorific aflat
în stare de vapori, continuă să răm"nă în contact cu aerul cald şi astfel va continua să absoarbă
căldură mărindu!şi temperatura cu c"teva grade, ajung"nd ca la ieşirea din aparat să fie uşor
supraîncălit 031. -entru supraîncălire este utiliată cca. #*!#>S din suprafaţa totală a
vaporiatorului.
30istă particularităţi constructi&e ale răcitoarelor de aer, în funcţie de tipul aplicaţiei
pentru care sunt utiliate: instalaţii şi echipamente de condiţionare a aerului, sau instalaţii şi
echipamente pentru producerea frigului industrial. -articularităţile sunt datorate comportării
diferite a aerului răcit în aceste vaporiatoare, datorată temperaturilor diferite ale suprafeţelor
acestor aparate.
!Qn aplicaţiile rigului industrial, chiar dacă temperatura care trebuie menţinută în
spaţiile răcite este poitivă, cel mai adesea temperatura medie a suprafeţei
răcitoarelor, coboară sub *J, ceea de determină acumularea pe vaporiator a unor
depuneri de ăpadă sau gheaţă 0în funcţie de densitatea depunerii, care la r"ndul ei
depinde de vitea de formare a acesteia, de condiţiile de lucru, etc.1. $cest
fenomen, denumit şi gi&rare, este des înt"lnit în practica instalaţiilor frigorifice.
;epunerile de 'ăpadă sau gheaţă au două eecte negati&e majore, pe de!o parte
reduc intensitatea transferului termic dintre aer şi agentul frigorific şi pe de altă
parte reduc secţiunea de curgere a aerului. -entru evitarea colmatării complete a
răcitorului, spaţiul pre&ă'ut (ntre ner&urile lamelare montate pe serpentine, este

mult mai mare dec$t (n ca'ul condensatoarelor răcite cu aer, sau dec$t (n ca'ul
răcitoarelor care nu gi&rea'ă# n plus, răcitoarele de aer pe care în timpul
e&ploatării se poate depune ăpadă sau gheaţă, trebuie prevăute cu dispoitive
pentru degivrare, care să încălească ăpada p"nă la topire şi cu dispoitive pentru
colectarea şi evacuarea apei produse în timpul degivrării.
!Qn aparatele de condiţionare a aerului, temperatura medie a suprafeţei
răcitoarelor, este de regulă poitivă, dar inferioară temperaturii punctului de rouă
0corespunător aerului la intrarea în răcitor1, ceea ce determină condensarea
umidităţii din aer pe suprafaţa vaporiatoarelor. $ceastă umiditate trebuie
colectată şi evacuată. one& cu necesitatea evacuării apei, este cunoscut faptul că
din aparatele de condiţionare a aerului picură adesea apă. %eoarece umiditatea
depusă în stare lichidă pe suprafaţa de transfer termic dintre aer şi agentul
frigorific, nu pune în pericol curgerea aerului, spaţiul dintre ner&urile pre&ă'ute pe
serpentine, este mult mai mic dec$t (n ca'ul răcitoarelor de aer care gi&rea'ă#
Ia intrarea în vaporiator, vaporii umei de agent frigorific 0#1 au temperatura de
vaporiare t*, iar la ieşire 031, vaporii obţinuţi sunt uşor supraîncăliţi, valoarea temperaturii
acestora purt"nd denumirea de temperatură de supraîncălire tsi.
ig# # Regimul termic al vaporiatorului răcitor de aer
Jegimul termic al &apori'atorului răcitor de aer, este determinat de caracteristicile

regimul de curgere 0debite, respectiv vitee de curgere1, modul de amplasare a ventila toarelor
care asigură circulaţia aerului, etc. şi este preentat în figura =.
Variaţiile şi dierenţele de temperatură, caracteristice regimului termic sunt specifice,
în funcţie de destinaţia vaporiatoarelor răcitoare de aer. $stfel, aceste valori sunt indicate
separat pentru caul răcitoarelor de aer utiliate în condiţionarea aerului şi separat pentru cele
utiliate în aplicaţii ale frigului industrial.
Calculul regimului termic al &apori'atorului constă (n determinarea tuturor
temperaturilor caracteristice# Ia proiectarea vaporiatoarelor, un obiectiv important al
calculului regimului termic, este determinarea temperaturii de vaporiare t *, care repreintă
@emperatura aerului la intrarea (n &apori'ator tai, este cunoscută, indiferent de tipul

aplicaţiei, repreent"nd temperatura aerului, care trebuie menţinută în incinta răcită.
Demperatura aerului la ieşirea din vaporiator a fost notată cu tae, iar variaţia
temperaturii aerului în vaporiator, sau gradul de răcire a aerului, a fost notată cu ta*.
ta* Y tai M tae 5J70#1
Variaţia temperaturii aerului (n &apori'ator, are în caul unor construcţii uuale şi
condiţii de lucru normale, următoarele valori:
!-entru răcitoare de aer utiliate în climatiare:
ta* Y ?Z#*J021
!-entru răcitoare de aer utiliate în aplicaţii industriale:
ta* Y 3Z>J031
@emperatura aerului, la ieşirea din &apori'ator se poate determina cu relaţia:
0=1tae Y tai ! ta* 5J7
tae Y tai ! ?Z#* 5J70>1
tae Y tai ! 3Z> 5J70?1
;ierenţa dintre temperatura aerului la ieşirea din aparat şi temperatura de
&apori'are, este la construcţii uuale şi în condiţii normale:
tae M t* Y ?Z#*J0@1
tae M t* Y 3Z>J0A1
;ierenţa totală de temperatură din &apori'ator, este diferenţa dintre temperatura
aerului la intrarea în acesta şi temperatura de vaporiare, iar în condiţiile preentate, valorile
normale pentru aceasta sunt:
ttot* Y tai M t* Y #2Z2*J0C1
ttot* Y tai M t* Y ?Z#*J0#*1
@emperatura de &apori'are, se poate determina direct în funcţie de temperatura
aerului la intrare şi diferenţa totală de temperatură în vaporiator:
0##1t* Y tai ! ttot* 5J7
t* Y tai ! #2Z2* 5J70#21
0#31t* Y tai ! ?Z#* 5J7
Presiunea de &apori'are p*, poate fi determinată uşor, dacă se cunoaşte temperatura
de vaporiare, cu ajutorul diagramelor sau tabelelor termodinamice, corespunătoare
t* \ p*0#=1
radul de supra(ncăl'ire a &aporilor tsi, repreintă diferenţa dintre temperatura
vaporilor la ieşirea din vaporiator şi temperatura de vaporiare:
tsi Y tsi M t* 5J70#>1
0#?1tsi Y >ZAJ
tsi Y 3Z?J0#@1
@emperatura de supra(ncăl'ire, cea la care ies vaporii de agent frigorific din

vaporiator, se poate calcula cu relaţia:
tsi Y t* [ tsi 5J70#A1
tsi Y t* [ >ZA 5J70#C1
tsi Y t* [ 3Z? 5J702*1
n figura > este preentat un e&emplu de regim termic normal, pentru un răcitor de aer,
utiliat în climatiare, iar în figura ? este preentat un e&emplu de regim termic normal,
pentru un răcitor răcit de aer, utiliat într!un depoit frigorific pentru păstrarea produselor
congelate, ambele vaporiatoare av"nd o construcţie uuală şi condiţii de lucru medii.
ig# 2# 4&emplu de regim termic al unui răcitor de aer utiliat în climatiare
ig# 7# 4&emplu de regim termic al unui răcitor utiliat într!un depoit de produse congelate
-entru răcitorul utiliat în climatiare:

Demperatura aerului la intrarea în vaporiator 0temperatura din incintă1: tai Y 2*J
Demperatura de vaporiare: t* Y =J
%iferenţa totală de temperatură în vaporiator: ttot* Y 2* M = Y #?J
Demperatura aerului la ieşirea din vaporiator: tae Y #2J
Nradul de răcire a aerului: ta* Y 2* M #2 Y AJ
%iferenţa dintre tae şi t*: #2 M = Y AJ
Demperatura de supraîncălire: tsi Y ##J
Nradul de supraîncălire: tsi Y ## M = Y @J
-entru răcitorul utiliat în depoitul pentru păstrarea produselor congelate:

Demperatura aerului la intrarea în vaporiator0temperatura din depoit1: tai Y !#AJ
Demperatura de vaporiare: t* Y !2?J
%iferenţa totală de temperatură în vaporiator: ttot* Y !#A M !2? Y AJ
Demperatura aerului la ieşirea din vaporiator: tae Y !22J
Nradul de răcire a aerului: ta* Y !#A M !22 Y =J
%iferenţa dintre tae şi t*: !22 M !2? Y =J
Demperatura de supraîncălire: tsi Y !2#J
Nradul de supraîncălire: tsi Y !2# M !2? Y >J
Jăcitoare pentru lichide

Ochema de principiu a unui &apori'ator imersat (ntr>un )a'in de răcire a lichidelor,
este preentată în figura @. %in punct de vedere constructiv, spre deosebire de răcitoarele de
aer, cele pentru lichide nu sunt prevăute cu nervuri. $ceastă particularitate este uşor
e&plicabilă prin faptul că în caul lichidelor, coeficientul de convecţie este mult mai mare
dec"t în caul aerului, deci nu mai trebuie prevăute soluţii constructive pentru intensificarea
transferului termic. Hineînţeles, în bainele pentru răcirea lichidelor, care sunt iolate te rmic,
deoarece se găsesc la temperaturi sub cele ale mediului ambiant, sunt plasate mai multe
serpentine, legate în paralel pe circuitul de agent frigorific.
ig# N# 'chema unui bain de răcire a lichidelor, cu vaporiator imersat, realiat din serpentine
%in punct de vedere al agentului frigorific, acesta se comportă în vaporiatoarele

destinate răcirii lichidelor, asemănător ca în răcitoarele pentru aer, cu deosebirea că la intrarea
în vaporiator 0#1, agentul frigorific se găseşte adesea în stare de lichid saturat, iar la ieşirea
din vaporiator 021 se obţine de regulă un amestec de lichid şi vapori, &apori'area find
incompletă# Potaţiile se referă la figura C.
$limentarea vaporiatoarelor imersate în bainele de răcire a lichidelor BGH, se

realieaă ca în figura A şi schema preentată în figura C.
ig# 9# $limentarea cu lichid a vaporiatorului imersat într!un bain de răcire a lichidelor
ig# <# 'chema de alimentare cu lichid a vaporiatorului imersat într!un bain de răcire a lichidelor
$ceastă schemă, include un separator de lichid 'I, av"nd rolul de a alimenta

vaporiatorul cu lichid şi nu cu vapori umei. 'e doreşte alimentarea vaporiatoarelor cu
lichid şi nu cu un amestec de lichid şi vapori, pentru că doar lichidul poate realia putere
frigorifică, prin fierbere şi pentru că lichidul preintă coeficienţi de transfer termic mai ridicaţi
dec"t vaporii, acesta fiind şi principalul motiv pentru care în aceste aparate vaporiarea este
de regulă incompletă. n separatorul de lichid, se produce at"t separarea lichidului de vaporii
produşi în ventilul de laminare BI, c"t şi separarea vaporilor de lichidul care iese din
vaporiator, datorită vaporiării incomplete. 'eparatorul de lichid protejeaă şi compresorul
împotriva pătrunderii de lichid pe conducta de aspiraţie. %etalii funcţionale şi de calcul,
privind separatorul de lichid, vor fi preentate într!un capitol ulterior.
$pa, sau celelalte lichide răcite, curg prin spaţiul dintre ţevi şi cedeaă căldură
agentului frigorific, iar intensificarea curgerii este realiată cu ajutorul unor agitatoare
acţionate de motoare electrice, montate în partea superioară a bainelor, Bitea de curgere a
lichidelor în interiorul bainelor este redusă. Racordul de intrare a apei a fost notat cu ]i, iar
racordul de ieşire a apei cu ] e.
n figura #* este preentat regimul termic al unui vaporiator imersat într!un bain
pentru răcirea lichidelor. Demperatura agentului frigorific este constantă şi egală cu
temperatura de vaporiare t*.
ig# 1=# Regimul termic al vaporiatorului imersat în bainul pentru răcirea lichidelor
Jegimul termic al &apori'atorului răcitor de aer este determinat de caracteristicile

regimul de curgere 0debite, respectiv vitee de curgere1, modul de amplasare a agitatoarelor
care asigură circulaţia lichidului, etc.
Calculul regimului termic al &apori'atorului constă (n determinarea tuturor
temperaturilor caracteristice# Ia proiectarea vaporiatoarelor, un obiectiv important al
calculului regimului termic, este determinarea temperaturii de vaporiare t *, care repreintă
@emperatura lichidului la intrarea (n &apori'ator t]i, este cunoscută repreent"nd
temperatura cu care lichidul rece, care cel mai adesea deserveşte un proces tehnologic, se
întoarce în bain, pentru a fi răcit din nou.
Demperatura lichidului la ieşirea din vaporiator a fost notată, cu t]e, iar variaţia
temperaturii lichidului în vaporiator, sau gradul de răcire a lichidului, a fost notată cu t]*.
t]* Y t]i M t]e 5J702#1
Variaţia temperaturii lichidui (n &apori'ator, are în caul unor construcţii uuale şi
condiţii de lucru normale, următoarele valori:
0221t]* Y 2Z?J
@emperatura lichidului, la ieşirea din &apori'ator se poate determina cu relaţia:
t]e Y t]i ! t]* 5J70231
t]e Y t]i ! 2Z? 5J702=1
;ierenţa dintre temperatura lichidului la ieşirea din aparat şi temperatura de
&apori'are, este la construcţii uuale şi în condiţii normale:
t]e M t* Y =ZAJ02>1
;ierenţa totală de temperatură din &apori'ator, este diferenţa dintre temperatura
lichidului la intrarea în acesta şi temperatura de vaporiare, iar în condiţiile preentate,
valorile normale sunt:
02?1ttot* Y t]i M t* Y ?Z#2J
@emperatura de &apori'are, se poate determina direct în funcţie de temperatura

lichidului la intrare şi diferenţa totală de temperatură în vaporiator:
t* Y t]i ! ttot* 5J702@1
t* Y t]i ! ?Z#2 5J702A1
Presiunea de &apori'are p*, poate fi determinată uşor, dacă se cunoaşte temperatura
de vaporiare, cu ajutorul diagramelor sau tabelelor termodinamice, corespunătoare
t* \ p*02C1
ig# 11# 4&emplu de regim termic al unui vaporiator imersat într!un bain pentru răcirea apei
n figura ## este preentat un e&emplu de regim termic normal, pentru un vaporiator

imersat într!un bain pentru răcirea apei. L asemenea utiliare se înt"lneşte adesea în industria
alimentară.
Demperatura apei la intrarea în vaporiator: t ]i Y ?J

Demperatura de vaporiare: t* Y !2J
%iferenţa totală de temperatură în vaporiator: t tot* Y ? M !2 Y AJ
Demperatura apei la ieşirea din vaporiator: t ]e Y 2J
Nradul de răcire a apei: t ]* Y ? M 2 Y =J
%iferenţa dintre t]e şi t*: 2 M !2 Y =J
Nradul de supraîncălire: tsi Y *J
Vapori'area (n e0teriorul ţe&ilor

Răcirea lichidelor este posibilă şi prin vaporiarea agentului frigorific în e&teriorul
ţevilor. n acest ca, apa sau lichidul răcit, curge prin interiorul ţevilor, dispuse într!un
fascicul, montat într!o manta.
n figura #2 este repreentată schema de montaj în circuitul frigorific a unui
vaporiator multitubular oriontal B+L, av"nd construcţia descrisă anterior.
ig# 1*# 'chema de montaj a unui vaporiator multitubular oriontal cu fierbere între ţevi,
pentru răcirea lichidelor
'eparatorul de lichid are acelaşi rol, ca şi în caul schemei de alimentare a

vaporiatorului imersat în bainul de răcire a lichidelor, preentat în paragraful anterior.
Baporiatorul preentat în această schemă, produce vapori umei de agent frigorific, în sensul
că pe conducta de ieşire din vaporiator pot e&ista picături de lichid, care sunt antrenate de
vaporii reultaţi în urma fierberii, mai ales în caul în care aceasta este intensă.
n figurile #3 şi #= este preentat un vaporiator multitubular oriontal, pentru răcirea
lichidelor care curg prin interiorul ţevilor. $paratul este prevăut la partea superioară cu un
dom pentru liniştirea vaporilor. $cest dom permite separarea picăturilor de lichid antrenate de
vapori şi reîntoarcerea acestora acestora în spaţiul dintre ţevi şi manta.
ig# 1+# Baporiator multitubular oriontal pentru răcirea lichidelor

ig# 1# 'chema constructivă a unui vaporiator multitubular oriontal

pentru răcirea lichidelor
'pre deosebire de condensatoarele multitubulare oriontale, vaporiatoarele de acest

tip, preintă un fascicul de ţevi incomplet în partea superioară a aparatului, deoarece ţevile se
monteaă numai sub nivelul liber al agentului frigorific lichid.
4voluţia procesului de vaporiare în spaţiul dintre ţevi, este preentată în figura #>.
ig# 12# 4voluţia procesului de vaporiare în spaţiul dintre ţevi
$gentul frigorific lichid este introdus vaporiator prin partea inferioară a acestuia şi
chiar dacă provine direct din ventilul de laminare şi nu din separatorul de lichid, deci chiar
dacă e&istă şi vapori în lichidul frigorific, aceştia se vor ridica spre partea superioară a
aparatului, iar în partea de jos, vaporiatorul va fi plin cu lichid saturat 0#1. $gentul frigorific
preia căldură de la lichidul care curge prin ţevi şi se răceşte. -rin urmare, pe suprafaţa
e&terioară a ţevilor se formeaă vapori, care se ridică spre suprafaţă, astfel încît ponderea
vaporilor, sau titlul acestora, creşte continuu spre suprafaţa lichidului 0#Q, #X1. 'uprafaţa liberă
a lichidului este agitată, deoarece agentul frigorific fierbe, mai mult sau mai puţin intens, în
spaţiul dintre ţevi şi manta. +ai mult, această suprafaţă liberă a lichidului frigorific lichid,
este puternic spumată, datorită preenţei uleiului antrenat din circuitul de ungere al
compresorului. %easupra lichidului, vaporii saturaţi pot conţine şi picături antrenate datorită
_agitaţieiX de la suprafaţa lichidului 02Q1. n domul de colectare şi liniştire a vaporilor, de la

partea superioară a vaporiatorului, picăturile de agent frigorific lichid se separă de vapori şi
cad înapoi în aparat, astfel înc"t la ieşirea din acesta se obţin vapori saturaţi 021.
Regimul termic al vaporiatorului multitubular oriontal, este asemănător cu cel al
vaporiatorului imersat în bain, din punct de vedere calitativ, aşa cum este preentat în figura
#*. n cele două tipuri de vaporiatoare, se realieaă aceleaşi diferenţe semnificative de
temperaturi, iar regimul termic preentat în figura ##, poate fi realiat şi de vaporiatorul
multitubular oriontal. Drebuie însă preciat că (n ca'ul &apori'atorului multitu)ular
ori'ontal, temperatura lichidului din interiorul ţe&ilor, (n ca'ul (n care acesta este apa,
tre)uie să fe superioară &alorii de =BC, deoarece apa ar (ngheţa şi ar distruge ţe&ile, ceea ce
nu se înt"mplă în caul vaporiatoarelor imersate în baine. $cesta este, pe l"ngă simplitatea
constructivă şi unul din motivele pentru care vaporiatoarele imersate în baine sunt mai des
utiliate dec"t cele multitubulare oriontale.
Jepre'entarea proceselor (n diagrame termodinamice

-rocesele termodinamice, care au loc în diferitele tipuri de vaporiatoare analiate
anterior, pot fi repreentate în diagramele termodinamice D!s şi lgp!h, ca în figurile #?, #@, #A
şi #C.
ig# 17# Repreentarea procesului de vaporiare dintr!un răcitor de aer, în diagrama D!s
ig# 1N# Repreentarea procesului de vaporiare dintr!un răcitor de aer, în diagrama lgp!h
Jăcitoarele de aer sunt vaporiatoare în care se realieaă vaporiarea completă a

agentului frigorific, urmată de o uşoară supraîncălire. 'tarea # repreintă intrarea agentului
frigorific în vaporiator 0amestec de lichid şi vapori1, starea 2 repreintă sf"rşitul vaporiării
propriu!ise 0vapori saturaţi uscaţi1, iar starea 3 repreintă ieşirea agentului frigorific din
vaporiator 0vapori supraîncăliţi1.
Vapori'atoarele imersate (n )a'ine pentru răcirea lichidelor, sunt caracteriate prin
faptul că la intrarea în aparat agentul frigorific se găseşte în stare de lichid saturat, iar
vaporiarea este incompletă, obţin"ndu!se un amestec de lichid şi vapori. 'tarea # repreintă
intrarea agentului frigorific în vaporiator 0lichid saturat1, iar starea 2 repreintă ieşirea
agentului frigorific din vaporiator 0vapori umei1.
ig# 19# Repreentarea procesului de vaporiare dintr!un B+L, în diagrama D!s
ig# 1<# Repreentarea procesului de vaporiare dintr!un B+L, în diagrama lgp!h
Vapori'atoarele multitu)ulare ori'ontale sunt caracteriate prin faptul că la intrarea

în aparat agentul frigorific se găseşte în stare de lichid saturat, iar vaporiarea este completă.
'tarea # repreintă intrarea agentului frigorific în vaporiator 0lichid saturat1, iar starea 2
repreintă ieşirea agentului frigorific din vaporiator 0vapori saturaţi uscaţi1.
-entru vaporiatoarele destinate răcirii lichidelor, repreentarea regimului termic, în

diagrama temperatură 0t1 M suprafaţă de transfer tremic 0'1, oferă toate informaţiile necesa re
pentru determinarea parametrilor termodinamici ai lichidului respectiv.
n caul vaporiatoarelor răcitoare de aer, datorită preenţei umidităţii în aerul care
preia căldura degajată de agentul frigorific, în vederea studierii procesului termodinamic
suferit de aer, este necesară repreentarea acestuia în diagrama enta lpie 0h1 M umiditate 0&1 a
aerului umed, ca în figurile 2* şi 2#.
ig# *=# Repreentarea procesului de răcire a aerului, în diagrama h!&,

dacă temperatura peretelui este mai mare dec"t temperatura punctului de rouă
ig# *1# Repreentarea procesului de răcire a aerului, în diagrama h!&,

dacă temperatura peretelui este mai mmică dec"t temperatura punctului de rouă
Potaţiile au aceeaşi semnificaţie ca şi cele utiliate anterior:

!ai M starea aerului la intrarea în condensator;
!ae M starea aerului la ieşirea din condensator;
!R M punctul de rouă;
!- M starea de saturaţie aflată la temperatura peretelui.
omportarea aerului umed în timpul procesului de răcire, este diferită în funcţie de
relaţia e&istentă între temperatura medie e&terioară a peretelui suprafeţei răcitorului de aer 0t p1
şi temperatura punctului de rouă 0t r 1, corespunător aerului la intrarea în vaporiator. ;acă
temperatura peretelui este mai mare dec$t temperatura punctului de rouă, atunci răcirea se
reali'ea'ă la umiditate a)solută constantă, deoarece cantitatea de vapori de apă conţinută de
aer, răm"ne constantă. $ceastă situaţie este repreentată în figura 2*. ;acă temperatura
peretelui este mai mică dec$t temperatura punctului de rouă, atunci se produce uscarea
aerului# n acest ca, procesul de răcire este însoţit, pe l"ngă reducerea temperaturii aerului şi
de fenomenul de depunere a unei cantităţi semnificative de condens, care determină scăderea
umidităţii absolute a aerului, aşa cum se observă în figura 2#. Răcirea aerului se repreintă în
acest ca, pe diagrama h!& a aerului umed, printr!o dreaptă, care uneşte punctul repreent"nd
starea aerului la intrarea în vaporiator 0ai1, cu punctul caracteriat prin temperatura e&terioară
a peretelui răcitorului de aer şi curba de saturaţie a aerului umed 0-1. -unctul repreent"nd
starea aerului la ieşirea din vaporiator 0ae1, se va găsi pe această dreaptă, şi va avea
temperatura ceva mai ridicată dec"t temperatura peretelui:
tae Y t p [ =ZAJ03*1
tae Y t p [ 2Z3J03#1
Demperatura peretelui răcitorului de aer, este foarte apropiată de temperatura de
vaporiare:
t p Y t* [ 2Z3J0321
n climatiare, cea mai des înt"lnită situaţie, este cea în care temperatura peretelui este
mai mică dec"t temperatura punctului de rouă.
n aplicaţiile industriale, temperatura peretelui este cel mai des negativă, ca şi
temperatura de vaporiare. n acest ca, umiditatea se va depune sub formă de brumă, ăpadă,
sau gheaţă.
Oupra(ncăl'irea
%nali'a detaliată a procesului de supra(căl'ire, a vaporilor de agent frigorific, în
ţevile vaporiatoarelor, este importantă pentru înţelegerea completă a proceselor
termodinamice şi pentru formarea unei imagini mai clare a manierei în care evolueaă agentul
frigorific în aceste aparate. n primul r"nd trebuie constatat că supraîncălirea se produce de
regulă în toate vaporiatoarele răcitoare de aer şi foarte rar în vaporiatoarele destinate răcirii
lichidelor.
%nali'a &alorii gradului de supra(ncăl'ire, este importantă în procesul de diagnoă a
stării de funcţionare a vaporiatorului. n plus, aşa cum se va arăta în continuare, valoarea
gradului de supraîncălire, sau mai simplu valoarea supraîncălirii, permite eva luarea
cantităţii de lichid din vaporiator.
n figura 22 este figurat un detaliu al vaporiatorului răcitor de aer, repreent"nd ona
în care se realieaă supraîncălirea 2!3.
ig# **# %etaliu al vaporiatorului răcitor de aer. 'upraîncălirea.
$v"nd în vedere că poiţia stării 2, corespunde locului în care se produce vaporiarea

ultimei picături de lichid din vaporiator, lungimea de ţeavă a vaporiatorului 2!3, este cea
care asigură suprafaţa de transfer termic, necesară realiării în condiţii normale a
supraîncălirii. $ceastă porţiune de conductă este în condiţii normale, plină cu vapori.
%acă dintr!un motiv oarecare, ultima picătură de lichid, vaporieaă mai t"riu dec"t
în mod normal 0în 2Q1, atunci pentru supra(ncăl'ire &a f disponi)ilă o porţiune mai scurtă de
ţea&ă, care &a asigura o supraaţă de transer termic mai redusă# radul de supra(ncăl'ire
reali'at &a f mai redus şi (n &apori'ator se &a găsi mai mult lichid dec$t (n mod normal#
%acă dintr!un motiv oarecare, ultima picătură de lichid, vaporieaă mai, repede dec"t
în mod normal 0în 2X1, atunci pentru supra(ncăl'ire &a f disponi)ilă o porţiune mai lungă de
ţea&ă, care &a asigura o supraaţă de transer termic mai mare# radul de supra(ncăl'ire
reali'at &a f mai mare şi (n &apori'ator se &a găsi mai puţin lichid dec$t (n mod normal#
'e constantă că e&istă o corelaţie între gradul de supraîncălire şi cantitatea de lichid
e&istentă în vaporiator. Cu c$t creşte gradul de supra(ncăl'ire, cu at$t scade cantitatea de
lichid din &apori'ator# Cu c$t scade gradul de supra(ncăl'ire, cu at$t creşte cantitatea de
lichid din condensator# Ia limită, dacă gradul de supraîncălire este nul, se poate considera
că procesul de vaporiare se termină e&act la ieşirea din vaporiator, sau chiar că din
vaporiator, ies vapori umei, adică un amestec de lichid saturat şi vapori saturaţi. Iichidul
care ar ajunge pe conducta de aspiraţie, ar repreenta un mare pericol pentru compresor,
put"nd determina producerea loviturilor hidraulice în cilindrii acestuia. -entru evitarea unei
asemenea situaţii, vaporiatoarele sunt prevăute cu dispoitive specialiate de alimentare cu
lichid, care simultan controleaă şi procesul de supraîncălire. $ceste dispoitive realieaă şi
laminarea agentului frigorific lichid, de la presiunea de condensare, p"nă la cea de vaporiare,
purt"nd denumirea de &entile de laminare termostatice# $ceste aparate urmeaă să fie
analiate într!un alt capitol.
%specte practice
Mn grad de supra(ncăl'ire prea redus, poate f asociat cu o cantitate prea mare de
lichid (n &apori'ator#
frigorifice, dar valoarea gradului de supraîncălire, trebuie corelată şi cu valorile altor
parametrii funcţionali ai instalaţiei.
Cantitatea de lichid din &apori'ator, depinde şi de temperatura aerului la intrarea (n
acesta# u c"t temperatura aerului din spaţiul răcit de vaporiator este mai redusă, cu at"t mai
mare va fi lungimea de ţeavă, deci suprafaţa de transfer termic, necesară realiării unei
supraîncăliri normale. $stfel, în răcitoarele de aer din depoitele pentru păstrarea produselor
congelate, gradul de supraîncălire va fi ceva mai redus dec"t în răcitoarele de aer din
aparatele de climatiare.
@emperatura de &apori'are poate f citită pe manometrul montat pe conducta de
aspiraţie a compresorului, iar temperatura de supra(ncăl'ire poate fi citită pe un
termometru de contact, montat pe conducta de ieşire a agentului frigorific din vaporiator.
se poate determina temperatura de vaporiare cu ajutorul unui manometru, în figura 23, este
preentat un manometru frigorific de aspiraţie.
ig# *+# +anometru frigorific de aspiraţie
'e observă că manometrele frigorifice preintă cinci scale gradate, dintre care două
plasate la interior, indică presiunea, iar trei plasate spre e&terior, indică temperaturile de
saturaţie, pentru trei agenţi frigorifici diferiţi.
(iind montat pe conducta de aspiraţie, manometrul va indica presiunea de vaporiare,
iar temperatura de saturaţie corespunătoare acestei presiuni este temperatura de vaporiare,
care trebuie citită pe scala corespunătoare agentului de lucru din instalaţie.
n figura 2=, este preentată o schemă de montaj într!o instalaţie frigorifică a unui
manometru, pe conducta de aspiraţie a compresorului şi a unui termometru, pe conducta de
ieşire a agentului frigorific din vaporiator. Nradul de supraîncălire a vaporilor de agent
frigorific în vaporiator, este repreentat de diferenţa dintre temperatura agentului frigorific la
ieşirea din vaporiator, citită pe termometru şi temperatura de vaporiare, citită pe
manometrul de aspiraţie.
ig# *# 'chema de montaj a manometrului şi termometrului

pentru determinarea gradului de supraîncălire
-rincipiul pentru determinarea e&perimentală a gradului de supraîncălire, preentat

anterior, este valabil at"t pentru vaporiatoarele funcţion"nd cu freoni, utiliate preponderent
în instalaţii cu puteri frigorifice mici şi medii c"t şi pentru vaporiatoarele funcţion"nd cu
amoniac, utiliate preponderent în instalaţii cu puteri frigorifice mari.
. Iaminarea
Gaminarea
n instalaţiile frigorifice, laminarea este procesul care se realieaă c"nd agentul

frigorific lichid trece printr!o secţiune îngustată, datorită căreia se modifică presiunea
fluidului, de la valoarea presiunii de condensare p  a lichidului obţinut în condensator, p"nă la
valoarea presiunii de vaporiare p* a agentului care urmeaă să ajungă în vaporiator. $cest $cest
proces se realieaă în ventilul de laminare, care din punct de vedere constructiv se aseamănă
cu un robinet, sau o diafragmă av"nd orificiul de curgere calibrat. Gaminarea este
considerată adia)atică, deoarece se desfăşoară fără interacţiuni termice cu mediul ambiant.
$v"nd
$v"nd în vedere că în timpul realiării
realiă rii acestui proces termodinamic, nu se manifestă nici
ig# *# 'chema
interacţiuni sub formă de lucru mecanic,de alimentare prin considera
se poate cventil că entalpia
de laminare
onsidera a unuirăm$ne constantă#
răcitor de aer
n instalaţiile de putere frigorifică redusă, cum sunt de e&emplu echipamentele
frigorifice casnice,
Ia intrarea sau unele
în ventilul de aparate
laminare, de agentul
condiţionare a aerului,
frigorific #, estelaminarea adiabatică
lichidul subrăcit carese poate
realia
reultă şi
dinîncondensator.
tuburi capilare.n urma laminării, se obţine un amestec de lichid şi vapori saturaţi
uscaţiGndiferent de dispoitivul
2, care intră în vaporiator.fiicIichidul
în care vaporieaă laminarea
este realiată,complet adia)atică
în interiorul este un
serpentinei,
processf"rşitului
poiţia ire&ersi)il# -ierderile
vaporiării fiindcare se manifestă
notată în cadrul
cu 3. Ia ieşirea dinacestui proces,
vaporiator se sunt
obţindatorate
obţin vapori curgerii
cu frecări, turbulenţe
supraîncăliţi şi omogeniări.
=, iar gradul Ire&ersi)ilităţile
de supra(ncăl'ire interne ale
(n &apori'ator, procesului
pre'intă de laminare
o inuenţă
adia)atică, duc la creşterea entropiei
determinantă asupra uncţionării &entilului de laminare# agentului rigorifc#
Bentilul
Bentilul de laminare preentat anterior, a cărui schemă constructivă şi funcţională este
redată în figura 3, este denumit termostatic, deoarece funcţionarea acestuia este controlată de
o temperatură şi anume cea a vaporilor la ieşirea din vaporiator.
Construcţia şi uncţionarea &entilului de laminare termostatic

Bentilul de laminare furnieaă agentul de lucru cu care urmeaă să fie alimentat
vaporiatorul. 'implitatea constructivă şi funcţională a acestui d ispoitiv, permite
permite modificarea
uşoară a condiţiilor de realiare a curgerii, cu toate implicaţiile care decurg asupra modificării
condiţiilor de lucru din instalaţie. %in aceste motive, în practica instalaţiilor frigorifice
&entilul de laminare are rolul unui dispo'iti& de automati'are, care controlea'ă procesul de
alimentare cu lichid a &apori'atorului# 4ste evident, că în mod indirect, prin cantitatea de
lichid din &apori'ator, poate f controlată puterea rigorifcă reali'ată de instalaţie#
n figura # este preentat un răcitor de aer
ae r alimentat prin ventil de laminare, iar în
figura 2 este redată schema de alimentare prin ventil de laminare a unui vaporiator, răcitor de
aer. %eoarece imediat după laminare, agentul frigorific ajunge în răcitorul de aer, aceste tipuri
de aparate sunt denumite şi &apori'atoare cu detentă directă#
ig# +# 'chema constructivă şi funcţională a ventilului de laminare termostatic

a M corp, b M diafragmă cu orificiul de curgere calibrat, c M organul de închidere al ventilului,
d M resort; e M dispoitiv de reglare a tensiunii resortului; f M membrană elastică; g M capac;
h M tub capilar; i ! bulb
-e corpul 0a1 al ventilului de laminare termostatic, este fi&ată diafragma av"nd

orificiul de curgere calibrat 0b1. Knele construcţii au diafragma interschimbabilă, ceea ce
lărgeşte domeniul de utiliare a ventilelor respective. Lrganul de închidere al ventilului 0c 1,
obtureaă sau elibereaă traseul de curgere a agentului frigorific, prin orificiul calibrat al
diafragmei. -oiţia organului de închidere este influenţată de resortul 0d1 şi de membrana
elastică 0f1. +embrana,
ig# împreună
1# Racitorcudecapacul 0g1, tubul
aer alimentat capilarde0h1
prin ventil şi bulbul
laminare 0i1, alcătuiesc
termostatic
împreună elementul termostatic, denumit astfel deoarece prin intermediul acestor
. Iaminarea
componente, temperatura vaporilor furniaţi de vaporiator, acţioneaă asupra organului de

închidere al ventilului de laminare. $supra aceluiaşi element acţioneaă şi resortul, ca re poate
fi tensionat sau detensionat, cu ajutorul elementului de reglaj 0e1.
Lrganul de închidere al ventilului de laminare, este fi&at prin intermediul unei tije, de
membrana elastică, iar cele două elemente
ele mente se deplaseaă solidar. +işcarea membranei este
determinată pe de!o parte de presiunea de vaporiare p *, care se manifestă în spaţiul dintre
corp, diafragmă şi membrană şi pe de altă parte de presiunea din elementul termostatic,
denumit uneori şi tren termostatic# $ceastă presiune a fost notată cu p b, deoarece are aceeaşi
valoare ca şi în bulb. -resiunea p b, repreintă tocmai valoarea presiunii de saturaţie a
agentului frigorific din elementul termostatic, determinată de valoarea temperaturii vaporilor
uşor supraîncăliţi, furniaţi de vaporiator. Demperatura
Demperatura vaporilor este denumită adesea şi
temperatura bulbului. ;e o)icei, (n elementul termostatic, se regăseşte agentul rigorifc din
instalaţie# n afara celor două presiuni, care determină deplasarea membranei, asupra a supra
organului de închidere al ventilului, acţioneaă şi tensiunea resortului, care e ste echivalentă
tot cu o presiune, notată cu p r . -rin intermediul organului de închidere şi al tijei, p r acţioneaă
tot asupra membranei elastice. $nali"nd schema constructivă a ventilului de laminare
termostatic, se poate constata că valoarea
va loarea presiunii de condensare p , a agentului frigorific la
intrarea în ventil, nu influenţeaă poiţia membranei şi a organului de închidere al ventilului.
$ceastă presiune acţioneaă asupra suprafeţei organului de închidere, cu aceea şi intensitate de
jos în sus, ca şi de sus în jos, deci nu influenţeaă poiţia acestuia. Klterior se va arăta că şi
presiunea de condensare influenţeaă funcţionearea ventilului de laminare termostatic.
n figura = este preentată schema forţelor, respectiv presiunilor care acţioneaă
asupra membranei elastice a ventilului de laminare
la minare termostatic şi determină închiderea sau
deschiderea acestuia.
ig# # 'chema forţelor şi presiunilor care acţioneaă asupra membranei
%eoarece presiunile de vaporiare p*, a resortului p r şi din bulb, respectiv trenul

termostatic p b, acţioneaă asupra aceleiaşi suprafeţe a membranei, fiecare din cele trei
presiuni, înmulţită cu suprafaţa membranei, genereaă c"te o forţă de închidere sau de
deschidere a ventilului, notate cu ( *, (r , respectiv ( b.
+embrana elastică şi resortul, respectiv organul de închidere al ventilului de laminare
termostatic, sunt în echilibru, c"nd cele trei forţe, respectiv presiuni, respectă relaţiile:
p bYp*[pr 0#1
0#1
( bY(*[(r 021
021
-resiunea de vaporiare p* şi presiunea din bulb p b, sunt determinate de condiţiile de
lucru ale instalaţiei, iar presiunea e&ercitată de resort pr , este reglabilă cu ajutorul unui
element de reglare.
. Iaminarea
Bentilul
Bentilul de laminare termostatic este deschis şi permite curgerea agentului frigorific,
deci alimentarea cu lichid a vaporiatorului, dacă:
p bRp*[pr 031
031
0=1( bR*[(r
Bentilul
Bentilul de laminare termostatic este închis şi nu permite curgerea agentului frigorific,
deci alimentarea cu lichid a vaporiatorului, dacă:
p bEp*[pr 0>1
0>1
( bE(*[(r 0?1
0?1
-oiţia de echilibru a membranei, diferă în funcţie de valorile presiunilor, respectiv
forţelor care determină deplasarea acesteia. $stfel, c"nd creşte presiunea de deschidere,
membrana coboară, ceea ce determină comprimarea, deci tensionarea resortului, av"nd ca
efect creşterea presiunii de închidere datorată resortului, iar c" nd scade presiunea de
deschidere, membrana urcă, ceea de determină destinderea resorului, av"nd ca efect scăderea
presiunii de închidere datorată resortului. %e asemenea, presiunea de vaporiare, contribuie
mai mult sau mai puţin la închiderea resortului, în funcţie de valoarea acestei presiuni,
corelată la r"ndul ei, cu temperatura
te mperatura de vaporiare.
Drebuie observat că &entilul de laminare termostatic reglea'ă gradul de
supra(ncăl'ire
supra(ncăl'ire a &aporilor la ieşirea acestora din &apori'ator# &apori'ator# "nd creşte temperatura
vaporilor, creşte şi presiunea din bulb, ceea ce determină deschiderea mai p uternică a
orificiului de curgere a agentului frigorific, deci alimentarea cu mai mult lichid a
vaporiatorului, ceea ce va reduce gradul de supraîncălire. "nd scade temperatura vaporilor,
scade şi presiunea din bulb, ceea ce determină închiderea orificiului de curgere şi alimentarea
cu mai puţin lichid a vaporiatorului. n acest mod, se observă că gradul de supraîncălire este
menţinut între anumite limite, care au fost preentate
preenta te în capitolul referitor la vaporiare.
Reglarea gradului de supraîncălire a vaporilor la ieşirea din vaporiator, prin
utili'area &entilelor de laminare termostatice, este o)ligatorie (n instalaţiile (n care
compresorul
compresorul aspiră direct din &apori'atoare, fără a fi preente separatoare de lichid, sau alte
aparate similare. Lbligativitatea reglării gradului de supraîncălire, provine din necesitatea de
a evita pătrunderii lichidului în cilindrii compresorului. n asemenea insta laţii, ventilele de
laminare termostatice sunt singura soluţie pentru reolvarea acestei probleme. $stfel, dacă
gradul de supraîncălire ar scădea teoretic la valoarea *J, atunci din vaporiator, ar putea
reulta la limită, un amestec de vapori saturaţi şi lichid. hiar dacă lichidul s!ar găsi în
cantităţi mici, acesta ar putea ajunge în cilindrii compresorului, unde ar putea produce lovituri
hidraulice, dacă volumul lichidului la sf"rşitul comprimării ar depăşi volumul spaţiului mort.
n asemenea situaţii s!ar deteriora în primul r"nd supapele compresorului, dar este posibil să
se distrugă şi alte componente, cum sunt segmenţii, pistonul, sau chiar chiulasa.
(uncţionarea ventilului de laminare termostatic, cu menţinerea valorii gradului de
supraîncălire între limite bine determinate, este potrivită şi din punct de vedere al puterii
frigorifice asigurate de vaporiator.
"nd din diverse motive creşte necesarul de frig 0de e&emplu un depoit frigorific este
alimentat cu o cantitate mare de produse alimentare proaspete şi calde1, e&cesul de căldură
determină supraîncălirea e&cesivă a vaporilor, ceea ce va avea ca efect deschiderea puternică
a ventilului şi alimentarea vaporiatorului cu un debit mare de agent frigorific lichid, iar
acesta va putea prelua e&cesul de putere frigorifică. $tunci c"nd, din diverse motive, scade
necesarul de frig 0de e&emplu toate produsele dintr!un depoit frigorific au fost răcite p"nă la
temperatura de păstrare1, scade şi gradul de supraîncălire a vaporilor la ieşirea din
vaporiator, ceea ce determină închiderea cel puţin parţială a ventilului şi alimentarea
vaporiatorului cu un debit mult mai mic de agent frigorific, suficient însă pentru a prelua
puterea frigorifică redusă a instalaţiei în aceste situaţii.
. Iaminarea
;in cele pre'entate anterior, se o)ser&ă că &entilul de laminare termostatic

alimentea'ă &apori'atorul cu mult lichid, c$nd este ne&oie de o putere rigorifcă mare şi cu
puţin lichid, c$nd este ne&oie de o putere rigorifcă mică#
'e poate observa şi că unui necesar de rig redus (i corespunde o presiune de
&apori'are redusă şi o temperatură de &apori'are de asemenea redusă# n acest ca,
deschiderea redusă a orificiului de curgere, determină at"t o laminare mai pronunţată a
agentului de lucru, c"t şi alimentarea vaporiatorului cu un debit redus de agent frigorific.
Mnui necesar de rig accentuat (i corespunde o presiune de &apori'are ridicată şi o
temperatură de &apori'are ridicată# n acest ca, deschiderea largă a orificiului de curgere,
determină at"t o laminare mai redusă a agentului de lucru, c"t şi alimentarea vaporiatorului
cu un debit mărit de agent frigorific.
Reducerii necesarului de frig, i se poate asocia şi o reducere a temperaturii din spaţiul
răcit, deci la intrarea aerului în vaporiator, iar scăderea corespunătoare a temperaturii de
vaporiare, menţionată anterior, este în concordanţă şi cu faptul că (n timpul uncţionării
&apori'atorului, dierenţa totală de temperatură se menţine relati& constantă# +odul de
funcţionare a ventilului de laminare termostatic, este perfect adaptat şi acestei caracteristici a
instalaţiei frigorifice.
(uncţionarea ventilului de laminare termostatic, depinde si de presiunea de condensare
p , insa aceasta este menţinută relativ constantă în timpul funcţionării instalaţiei, indiferent de
condiţiile e&terne de lucru ale condensatorului, aceasta fiind una din funcţiile sistemului de
automatiare a instalaţiilor frigorifice.
n figurile > şi ? sunt preentate două tipuri de ventile de laminare termostatice
produse de firma %anfoss. -rincipala diferenţă constructivă, constă în faptul că presiunea cu
care acţioneaă agentul frigorific din instalaţie asupra membranei elastice, este egaliată cu
presiunea de vaporiare, fie printr!o construcţie internă, în caul primului ventil, fie printr!un
racord suplimentar, denumit racord de egali'are e0ternă a presiunii de &apori'are, în caul
celui de!al doilea ventil. -rima construcţie preentată, are avantajul simplităţii constructive. %
doua construcţie are a&antajul că ţine seama de căderile de presiune din &apori'ator şi
permite racordarea spaţiului din ventilul de laminare, de sub membrana elastică a elementului
termostatic, la presiunea de la sf"rşitul procesului de vaporiare, prin intermediul unui tub
capilar, conectat la racordul de egaliare a presiunii. $ doua construcţie este recomandată mai
ales în caul vaporiatoarelor cu trasee de curgere lungi, precum şi caul vaporiatoarelor cu
mai multe serpentine alimentate independent 0în paralel1, ca în care sistemul de alimentare
prevede si e&istenţa unor tuburi capilare, unde se produce o cădere de presiune semnificativă.
. Iaminarea
ig# 2# Bentil de laminare termostatic cu egaliare internă a presiunii de vaporiare
ig# 7# Bentil de laminare termostatic cu egaliare e&ternă a presiunii de vaporiare

Iaminarea
Capacitatea &entilului de laminare termostatic

(uncţionarea ventilului de laminare termostatic este determinată nu doar de cele trei
presiuni care determină poiţia organului de închidere ci şi de presiunile agentului frigorific la
intrarea în ventil p , respectiv la ieşirea din ventil p*.
-entru o mai bună înţelegere a modului în care cele două presiuni influenţeaă
funcţionarea ventilului de laminare, în figura @ este preentat un furtun prin care curge apă şi
care debiteaă liber în atmosferă. 4ste preentată comportarea apei, nu numai pentru a se face
o comparaţie cu un fenomen e&trem de comun şi cunoscut de toţi cei care au stropit o grădină,
sau au văut măcar cum se procedeaă, respectiv au spălat sau măcar au văut cum se spală
un automobil, dar şi pentru că agentul de lucru care curge prin ventilul de laminare este tot un
lichid. $v"nd în vedere că presiunea atmosferică pa, de la capătul liber al furtunului, este
constantă, singura presiune care influenţeaă curgerea apei, este presiunea din furtun. u c "t
aceasta este mai mare, cu at"t debitul masic de apă debitat prin furtun, este şi acesta mai mare.
ig# N# Gnfluenţa presiunii din interiorul furtunului, asupra debitului masic

F G p# S p 2 T m # S m 2
%ebitul masic de apă care curge prin furtun, este de fapt proporţional cu diferenţa
dintre presiunile de la cele două capete ale furtunului. %ebitul masic de agent frigorific lichid,
care curge prin ventilul de laminare şi alimenteaă vaporiatorul, e ste de asemenea
proporţional cu diferenţa dintre presiunile agentului frigorific înainte şi după ventilul de
laminare.
Fm proportional cu . p  p  : p *
n figura A sunt preentate două due de curgere a agentului frigorific, prin
diafragmele interschimbabile ale unui ventilul de laminare, av"nd diametre diferite ale
orificiului calibrat.
ig# 9# %ue ale unui ventil de laminare, prevăute cu orificii de curgere calibrate,
de diametre diferite
4ste evident că pentru aceleaşi presiuni de lucru, prin ventilul de laminare va curge un
debit mai mare de agent frigorific, dacă acesta este echipat cu due av"nd diametrul orificiului
calibrat mai mare, dec"t dacă ventilul este echipat cu due av"nd diametre mai mici ale
orificiului de curgere.
u c"t debitul masic de agent frigorific lichid, care curge prin ventilul de laminare este
mai mare, cu at"t mai mult lichid frigorific ajunge în vaporiator, deci cu at"t mai mare va fi
puterea frigorifică pe care o va asigura acesta. 4ste evident că e&istă o corelaţie între debitul
. Iaminarea
de lichid furniat de ventilul de laminare şi puterea frigorifică a instalaţiei. n aceste condiţii,

poate fi definită o mărime care să caracteriee capacitatea ventilului de laminare termostatic
de a realia putere frigorifică. $ceastă mărime a fost denumită capacitatea &entilului de
laminare termostatic# %eoarece în mod abuiv, firmele furnioare de echipamente frigorifice
utilieaă denumirea de detentor pentru ventilele de laminare şi mărimea care le
caracterieaă, poartă uneori denumirea de capacitatea detentorului# %cest a)u' de lim)aj,
provine mai ales din limba franceă, în care, literatura de specialitate utilieaă adesea
denumirea de detentor 0d`tendeur1, pentru ventilul de laminare.
apacitatea ventilului de laminare de a furnia putere frigorifică, depinde aşa cum s!a
arătat, at"t de condiţiile de lucru, prin diferenţa dintre presiunile de condensare p şi de
vaporiare p*, c"t şi de diametrul orificiului de curgere al duei cu care este echipat ventilul de
laminare termostatic respectiv. Hineînţeles, capacitatea ventilelor de laminare, depinde şi de
natura agentului frigorific. Knitatea de măsură pentru capacitatea ventilelor de laminare, este
@on>ul#
# Don  3,> <
n tabelul alăturat, este preentată capacitatea unui asemenea ventil de laminare,
echipat cu o anumită duă, pentru diferite condiţii de lucru. $semenea tabele sunt indicate de
producătorii de ventile de laminare termostatice.
%in analia asupra capacităţii ventilelor de laminare termostatice, preentată anterior,

se constată că această mărime este orientativă, deoarece depinde mult de condiţiile de lucru.
$ceastă concluie este importantă şi trebuie să se ţină seama de ea la selecţia din cataloage a
ventilelor de laminare termostatice.
. Iaminarea
Jepre'entarea procesului (n diagrame termodinamice

-rocesul de laminare adiabatică poate fi repreentat în diagramele termodinamice, ca
în figurile C, respectiv #*.
ig# <# Repreentarea laminării adiabatice ig# 1=# Repreentarea laminării adiabatice
în diagrama lgp!h în diagrama D!s
n cele două diagrame a fost repreentat procesul termodinamic de laminare adiabatică

în două sitiaţii, c"nd lichidul este subrăcit înainte de ventilul de laminare 0#!21, respectiv c"nd
lichidul laminat este saturat 0#Q!2Q1. 'e observă că subrăcirea are ca efect reducerea titlului
vaporilor umei obţinuţi la sf"rşitul laminării.
Gnfluenţa subrăcirii lichidului înaintea laminării, asupra parametrilor de performanţă ai
ciclului frigorific, va fi analiată într!un capitol ulterior.
. omprimarea
Procesul de comprimare
Comprimarea
-rocesele termodinamice, care au loc în cilindrul unui compresor cu piston, pot fi
urmărite în figura #.
Gn instalaţiile frigorifice, comprimarea este procesul de mărire a presiunii vaporilor de
la nivelul presiunii din vaporiator p *, p"nă la nivelul presiunii din condensator p  . %e fapt,
vaporiatorul şi condensatorul asigură interfaţa cu mediul răcit respectiv mediul ambiant, iar
compresorul asigură condiţiile de lucru ale condensatorului, aduc"nd agentul frigorific, la
presiunea necesară realiării procesului de condensare. $semănător, dispoitivul de laminare
asigură condiţiile de lucru ale vaporiatorului, aduc"nd agentul frigorific la presiunea
necesară realiării procesului de vaporiare.
%atorită duratei scurte în care se realieaă procesul, într!o primă apro&imaţie se poate
considera că agentul frigorific nu schimbă căldură nici cu părţile componente ale
compresorului şi nici cu mediul ambiant, deci comprimarea este adia)atică# n realitate,
aspiraţia vaporilor de agent frigorific în cilindrii şi prima parte a procesului de comprimare,
sunt caracteriate de încălirea vaporilor, deoarece aceştia preiau căldură de la pereţii
cilindrilor, iar ultima parte a procesului de comprimare, respectiv refularea sunt caracteriate
de răcirea vaporilor, deoarece aceştia cedeaă căldură pereţilor cilindrilor. -e l"ngă aceste
interacţiuni termice, care repreintă ireversibilităţi e&terne şi în ansamblu contribuie la
creşterea globală a entropiei în procesul de comprimare, e&istă şi ireversibilităţi interne.
%atorită tuturor acestor ireversibilităţi, (n procesul real de comprimare, entropia creşte#
"teva e&emple de ireversibilităţi interne sunt repreentate de frecările dintre starturile de
agent frigorific, frecările dintre straturile de agent şi pereţii cilindrilor, respectiv frecările
dintre agent şi pistoane, turbionări şi omogeniări care se produc în timpul comprimării, etc.
ig# 1# 'chema principială de funcţionare a compresorului cu piston
+ărimile caracteristice ale geometriei compresorului cu piston sunt:

% M diametrul pistonului;
' M cursa pistonului, care se realieaă între punctul mort interior 0p.m.i.1 şi
punctul mort e&terior 0p.m.e.1, în ambele sensuri.
Bolumele caracteristice compresorului cu piston sunt:
Bc M volumul cursei, descris de piston între p.m.i. şi p.m.e.;
Bm M volumul spaţiului mort, dintre pistonul aflat în p.m.i., pereţii cilindrului şi
blocul supapelor;
Bcil M volumul cilindrului:
0#1Bcil Y Bc [ Bm
-resiunile între care se realieaă funcţionarea compresoarelor frigorifice sunt:
p* M presiunea de aspiraţie, care pentru instalaţie este presiunea de vaporiare;
p M presiunea de refulare, care pentru instalaţie este presiunea de condensare.
. omprimarea
(uncţionarea compresorului, este influenţată at"t de caracteristicile constructive, c"t şi

de parametrii funcţionali ai acestuia. $stfel, mărimea spaţiului mort şi nivelul presiunilor de
aspiraţie, respectiv refulare, influenţeaă valoarea volumului Ba de vapori efectiv aspiraţi în
timpul cursei pistonului între p.m.i. şi p.m.e., denumită cursă de aspiraţie.
'upapele de aspiraţie '$ şi de refulare 'R, se deschid în funcţie de diferenţa dintre
presiunea din cilindru şi cea de pe conducta de aspiraţie, respectiv de refulare. Deoretic, atunci
c"nd presiunea din cilindru devine egală cu cea din conducta de refulare, se deschide '$, iar
c"nd presiunea din cilindru devine egală cu cea din conducta de aspiraţie, se deschide 'R. n
rest, supapele sunt închise.
Raportul dintre volumul spaţiului mort şi volumul descris de cursa pistonului, este o
mărime caracteristică pentru geometria compresorului şi a fost denumit spaţiu mort relativ m *,
fiind o mărime adimensională şi av"nd valori uuale în intervalul 03ZA1S din volumul cursei
Bc.
B
021m*  m
Bc
Raportul dintre volumul Ba de vapori efectiv aspiraţi în timpul cursei de aspiraţie şi
volumul cursei pistonului Bc, repreintă un parametru funcţional al compresorului, denumit
coeficient de debit, sau uneori randament volumetric, notat cu .
B
U a031
Bc
Baloarea coeficientului de debit, este influenţată nu numai de mărimea spaţiului mort,
ci şi de condiţiile de lucru ale compresorului, adică de presiunile de refulare, respectiv de
aspiraţie. n figura 2 este preentată variaţia volumului B a de vapori efectiv aspiraţi de
compresor, cu creşterea presiunii de condensare p , iar în figura 3, este preentată variaţia
volumului Ba de vapori efectiv aspiraţi de compresor, cu scăderea presiunii de aspiraţie p *.
ig# *# Gnfluenţa pres. de refulare 0condensare1, ig# +# Gnfluenţa pres. de aspiraţie 0vaporiare1,
asupra volumul de vapori efectiv aspiraţi asupra volumul de vapori efectiv aspiraţi
'e observă că orice creştere a presiunii de condensare, respectiv orice scădere a

presiunii de vaporiare, are ca efect reducerea volumului de vapori efectiv aspiraţi.
. omprimarea
!
n figura = este evidenţiată influenţa presiunilor de vaporiare p* şi condensare p ,

asupra lucrului mecanic pe care îl absoarbe compresoul în timpul funcţionării:
lYhH ! h$0=1
ig# # Gnfluenţa presiunilor de vaporiare şi condensare,

asupra lucrului mecanic, repreentată în diagrama lgp!h
reşterea raportului de comprimare p /p* indiferent dacă este datorată măririi presiunii
de condensare, sau micşorării presiunii de vaporiare, conduce la creşterea lucrului mecanic
necesar funcţionării compresorului.
-uterea necesară funcţionării compresorului, se calculeaă cu relaţia:
F0>1-  m-l
Funde m repreintă debitul masic de agent frigorific, vehiculat de compresor.
-uterea frigorifică este de asemenea influenţată de condiţiile de lucru ale
compresorului, astfel se evidenţieaă o pierdere de putere frigorifică de 3Z>S, pentru #J de
scădere a temperaturii de vaporiare şi o pierdere de cca. #S, pentru #J de creştere a
temperaturii de condensare.
. omprimarea
Jăcirea compresorului
$v"nd în vedere că în timpul funcţionării, compresorul se încăleşte, deoarece
comprimarea este însoţită de o creştere accentuată a temperaturii agentului frigorific, este
necesară răcirea corpului compresorului, pentru a se evita supraîncălirea acestuia, cu efecte
nefavorabile at"t asupra procesului de comprimare, c"t şi asupra ungerii ac estuia 0la
temperaturi ridicate, uleiul de ungere îşi pierde proprietăţile lubrifiante reali" ndu!se
co&ificarea acestuia1. %e regulă compresoarele de puteri frigorifice mici şi medii sunt răcite
cu aer, iar cele de puteri frigorifice mari sunt răcite cu apă.
n momentul pornirii compresorului, deoarece intensitatea curentului electric absorbit,

aşa cum s!a arătat anterior, poate să crească de p"nă la A ori faţă de valoarea nominală,
căldura degajată de motor, care depinde de pătratul intensităţii curentului electric absorbit, la
pornire, poate fi de p"na la ?= de ori mai mare dec"t cea nominală.
?. omprimarea
;omeniul de uncţionare al compresoarelor

L mare importanţă pentru selecţia din cataloage a compresoarelor, este preentată de
domeniul de funcţionare al acestora.
Knele compresoare au construcţia optimiată pentru a funcţiona la temperaturi de vaporiare

scăute fiind destimate preponderent instalaţiilor frigorifice industriale, iar altele a u
construcţia optimiată pentru a funcţiona la temperaturi de condensare ridicate fiind destimate
preponderent pompelor de căldură. 4&istă şi compresoare care pot funţiona în mai multe tipuri
de aplicaţii.
n figura #* este preentat domeniul de funcţionare al unui compresor 'croll pentru R#3=a,
destinat utiliării în instalaţii frigorifice industriale. -e a&a absciselor 0L&1 sunt preentate
temperaturile de vaporiare, iar pe a&a ordonatelor 0LU1 sunt preentate temperaturile de
condensare. %reptele oriontale 0de culoare neagră1 repreintă valorile temperaturilor de
condensare minimă admisă şi ma&imă admisă. elelalte laturi ale poligonului, care
delimiteaă domeniul posibil de funcţionare a compresorului, repreintă valorile
temperaturilor de vaporiare minimă admisă 0pentru o anumită valoare a temperaturii de
aspiraţie1 şi ma&imă admisă. %iagrama preentată are trasată temperatura de vaporiare
minimă admisă, pentru o temperatură de aspiraţie de 2>J.
temperatura
ma&imă de
$ceste diagrame poartă şi denumirea de _anvelopăX a compresorului. vaporiare
temperatura minimă
de vaporiare pt. o
anumită valoare a
temperaturii de temperatura ma&imă de condensare
aspiraţie
temperatura minimă de condensare
(ig. #*. %omeniul de funcţionare al unui compresor 'croll pentru R#3=a

destinat utiliării în instalaţii frigorifice industriale
-unctul de funcţionare indicat pe diagramă, corespunde unei temperaturi de condensare de

=>J, unei temperaturi de vaporiare de !#>J şi unei temperaturi de aspiraţie de 2>J.
$nali"nd domeniul de funcţionare al compresorului, se observă că acesta ar putea fi utiliat

şi în aplicaţii de climatiare, unde temperatura de vaporiare este mai ridicată şi chiar în unele
aplicaţii de pompe de căldură, dacă temperatura de condensare nu depăşeşte ?*J.
?. omprimarea
n figura ## este preentat domeniul de funcţionare al unui compresor 'croll pentru R#3=a,
destinat utiliării în pompe de căldură.
(ig. ##. %omeniul de funcţionare al unui compresor 'croll pentru R#3=a

destinat utiliării în pompe de căldură
-unctul de funcţionare indicat pe diagramă, corespunde unei temperaturi de condensare de

>*J, unei temperaturi de vaporiare de >J şi unui grad de supraîncălire la aspiraţie de
#*J.
$nali"nd domeniul de funcţionare al compresorului, se observă că acesta ar putea fi utiliat

şi în aplicaţii de climatiare, unde temperatura de vaporiare este mai scăută şi chiar în unele
aplicaţii de frig industrial.
A@pe te0t curs califcare rigotehnisti A@pe te0t
?. omprimarea
!
Pro)leme maniestate la pornirea compresoarelor şi la porniri

repetate după inter&ale de timp scurte
Principala pro)lemă a ciclurilor scurte de uncţionare a compresoarelor, este că (n
momentul pornirii, c$nd solicitările mecanice sunt oarte mari, ungerea este deectuoasă,
ceea ce contri)uie la producerea unor u'uri mecanice importante ale compresoarelor#
Ia fiecare oprire, uleiul care serveşte la ungerea organelor mobile ale compresorului,
are tendinţa de a se reîntoarce gravitaţional în carter, părăsind onele pe care le lubrifiaă în
timpul funcţionării normale. Ia pornire, uleiul nu poate ajunge instantaneu în onele care
trebuie lubrifiate. -ompa de ulei are nevoie de un anumit timp pentru a se amorsa şi nu
asigură debitul complet dec"t la sf"rşitul perioadei de pornire, atunci c"nd compresorul atinge
turaţia nominală.
n aceste condiţii, este evident că tocmai la pornire, c"nd se produce o foarte puternică
solicitare mecanică, determinată de accelerea prin creşterea rapidă a turaţiei motorului, de la
ero p"nă la valoarea nominală, lubrifierea pieselor în mişcare relativă, este defectuoasă.
'imultan, scăderea bruscă a presiunii din carter, în momentul pornirii, provoacă o
degaare intensă a uleiului, dacă e&istă chiar cea mai redusă urmă de agent frigorific lichid în
carterul compresorului. %atorită amestecului dintre agentul frigorific şi uleiul de ungere, se
produce o spumare e&cesivă, provoc"nd o reducere masivă a cantităţii de ulei disponibile
pentru ungere, ceea ce defavorieaă amorsarea pompei şi prelungeşte astfel durata de
funcţionare TuscatăT a compresorului.
$nali"nd modul de pornire a compresoarelor frigorifice, se constată că sunt întrunite
toate condiţiile pentru a se produce, în aceste momente, uuri mecanice premature. Oe
estimea'ă că apro0imati& 9=W din u'ura mecanică a compresoarelor se produce (n
perioadele de pornire#
n afară de problemele mecanice, preentate anterior, se ridică şi o problemă electrică
la compresoarele ermetice sau semiermetice, care au cu motorul electric încorporat în carter.
+otoarele electrice se încălesc proporţional cu pătratul intensităţii curentului absorbit:
)  R - G2 - t0231
Ia pornirea compresorului, intensitatea curentului electric absorbit de motor, poate să
ajungă de apro&imativ A ori mai mare dec"t valoarea sa nominală, ceea ce înseamnă că pe
durata fiecărei porniri, motorul compresorului se poate încăli p"nă la de A&AY?= ori mai mult
dec"t în funcţionare normală.
n caul unei porniri Tla receT, această încălire puternică nu ridică probleme
deosebite, deoarece căldura este absorbită de masa metalică a motorului, care preintă o
inerţie termică suficient de ridicată.
n caul ciclurilor scurte de funcţionare a compresoarelor, problema se complică,
deoarece motorul nu are timp să se răcească, perioadele de oprire fiind prea scurte. +otorul
porneşte Tla caldT, iar înfăşurările acestuia suportă de fiecare dată o supraîncălire deloc
neglijabilă. "nd această încălire devine critică, singurul element care mai poate proteja
motorul, este repreentat de sistemul protecţiilor interne ale c ompresorului, care în mod
normal, vor funcţiona şi vor decupla motorul, înainte de a fi prea t"riu.
"nd un compresor cu motorul electric încorporat în carter, funcţioneaă cu cicluri
scurte, repetarea supraintensităţilor absorbite la fiecare pornire, determină o încălire
semnificativă, care riscă să provoace fisuri în lacul iolant dintre barele din cupru care
constituie statorul motorului electric. $semenea fisuri pot genera şi scurtcircuite între spirele
alăturate ale statorului, ceea ce poate provoca TprăjireaT motorului electric. ele mai multe
TprăjiriT ale bobinajelor compresoarelor cu motor electric încorporat în carter, se produc la
pornire.
N
Clasificarea instalatiilor frigorifice
Gnstalatiile frigorifice sunt destinate asigurarii unor regimuri de temperaturi scaute, cu

urmatoarele utiliari:
! instalatii frigorifice de cambua! pentru pastrarea alimentelor! cu regimuri diferite de

temperatura Y se intilnesc la majoritatea navelor maritime;
! instalatii frigorifice pentru congelarea! depoitarea si pastrarea pestelui sau produselor de

peste Y se intilnesc la navele de pescuit oceanic;
! instalatii frigorifice cu capacitati mari! montate pe nave frigorifice destinate pastrarii si

transportului de produse alimentare cum ar fi: peste, carne, unt, etc.;
! instalatii frigorifice montate pe navele transportoare de gae lichefiate;
! instalatii frigorifice pentru climatiare, in vederea asigurarii unui regim optim de

temperatura si umiditate a aerului, necesar confortului echipajului sau pasagerilor, precum si
unor procese tehnologice in unele cauri;
! frigidere de tip casnic, necesare pastrarii unor cantitati mici de alimente si pe timp scurt.
Gnstalatiile frigorifice se clasifica dupa mai multe criterii:
! dupa modul de producere a frigului , in:
a1 instalatii frigorifice cu comprimare de vapori cu racire directa;
b1 instalatii frigorifice cu comprimare de vapori cu racire indirecta prin agent intermediar
0saramura1;
c1 instalatii frigorifice prin absorbtie de tip frigider;
d1 etc.
! dupa modul de realizare al comprimarii , in:
a1 instalatii mecanice cu compresor intr!o treapta de comprimare;
b1 instalatii mecanice cu compresor in doua trepte de comprimare;
c1 instalatii mecanice cu compresor in trei trepte de comprimare.
N2
2. PRODUCEREA FRIGULUI ARTIFICIAL IN INSTALATIILE

FRIGORIFICE CU COMPRESOR SI RACIRE DIRECTA
Gn practica navala cele mai folosite sisteme frigorifice sunt cele cu comprimare de
vapori 0cu ajutorul compresoarelor1.
-roducerea frigului artificial are la baa absorbtia decaldura de la corpurile 0spatiile1

ce trebuiesc racite, cu ajutorul unor fluide, denumite agenti frigorifici si transmiterea acestei
calduri mediului inconjurator.
Gn principiu, vaporii de agent frigorific sunt comprimati cu ajutorul compresoarelor, apoi

lichefiati prin racire in condensatoare, dupa care se vaporieaa in interiorul unor serpentine
0vaporiatoare1 instalate in spatiile de racire. Baporiarea facindu!se prin absorbtie de
caldura, va avea ca efect scaderea temperaturii in aceste spatii.
ei mai utiliati agenti frigorifici in instalatiile navale sunt: amoniacul si freonii.
Gn figura de mai jos sunt repreentate partile componente si circuitul celei mai simple
instalatii frigorifice:
N7
ompresorul , absoarbe vaporii reci formati in vaporiatorul B, a caror stare este

caracteriata de punctul a. Baporii sunt comprimati adiabatic 0fara schimb de caldura1 in
compresor, marindu!le presiunea si implicit temperatura pina la starea din punctul b, de
vapori saturati uscati.
Gn condensorul 9 vaporii de agent frigorific refulati de compresor se lichefiaa

0condenseaa1 la temperatura si presiune constanta 0t si p Y ct.1.
Gn ventilul de laminare BI, se produce laminarea agentului frigorific lichefiat, unde,

ca efect al destinderii adiabatice, agentul este partial vaporiat, o parte a agentului frigorific
aflindu!se intr!o stare de fierbere. Gn vaporiatorul B, agentul frigorific iesit din ventilul de
laminare continua fierberea partii de lichid, transformindu!se in vapori la presiuni si
temperaturi scaute si constante 0t o si po Y ct.1, absorbind caldura latenta de vaporiare
necesara o 0cal/g1 de la mediul pe care!l raceste sau il mentine la temperaturi scaute.
NN
u acest proces termodinamic, vaporiarea d M a, ciclul se inchide, prin repetarea sa,
efectul frigorific de racire este continuu.
. INSTALATII FRIGORIFICE
.!. INSTALATII FRIGORIFICE CU O TREAPTA DE COMPRIMARE.
Gn figura de mai sus s!a repreentat cea mai simpla instalatie frigorifica cu
compresor intr!o singura teapta de comprimare, utiliata in caul instalatiilor cu puteri
frigorifice mici, sub > *** cal daP/h.
4&ista instalatii intr!o singura treapta de comprimare de puteri frigorifice mai mari
0peste > *** M #* *** cal daP/h1.
$ceste instalatii contin si alte parti componente ca de e&emplu:
! separator de lichid care separa agentul lichid ramas nevaporiat in serpentina

vaporiatorului;
! subracitor 0supraracitor1 care sa raceasca si mai mult agentul lichid racit in condensator;
! reervor de lichid plasat sub condensator in scopul acumularii lichidului, lasind astfel
permanent descoperita suprafata tevilor condensatorului pentru efectuarea schimbului de
caldura intre apa de racire si agentul frigorific.
.2. INSTALATII FRIGORIFICE CU DOUA TREPTE DE COMPRIMARE.
Gn caul temperaturilor ridicate a apei de racire de la condensator sau temperaturi de

vaporiare prea coborite care duc la incaliri neadmisibile a vaporilor la sfirsitul comprimarii,
se intrebuinteaa instalatiile in 2 sau 3 trepte.
Redam mai jos schema unei instalatii frigorifice cu doua trepte de comprimare 0in
schema s!a figurat un singur vaporiator1:
Baporii formati in vaporiatoarele @, dupa ce trec printr!un separator de lichid ? sunt

aspirati de compresorul # 0de joasa presiune cu 2 cilindri1.
N9
ompresorul de joasa presiune refuleaa vaporii intr!un recipient 2, numit butelie de
presiune intermediară, care primeste agent lichid de la reervorul = printr!un ventil de
reglare, astfel incit o treime de butelie sa fie plina cu agent lichid.
Baporii trimisi de compresorul de joasa presiune sunt obligati sa treaca prin stratul
de lichid, deoarece conducta prin care vaporii intra in butelie are capatul sub nivelul
lichidului; astfel vaporii racindu!se, vaporieaa o parte din lichidul din butelie.
%in butelia de racire intermediara, vaporii sunt aspirati de un al doilea compresor 3
numit compresor de inalta presiune, care dupa comprimarea lor îi trimite la condensatorul >.
Iichidul format in condensator se scurge in reervorul = si de aici in butelia de presiune
intermediara, care indeplineste si rolul de prerăcitor 0supraracitor1 de lichid.
n continuare, circuitul agentului lichid, este nsimilar cu cel din schema descrisa anterior
$sigurarea Reglementări tehnice în vigoare:
stării de - specificaţii din cartea tehnică, instrucţiuni de întreţinere a
funcţionare utilajelor /
a echipamentelor,
utilajelor / ! reglementări ale instituţiilor autoriate 0G'GR1.
echipament "roceduri specifice pentru asigurarea stării de
elor funcţionare a utilajelor / echipamentelor #
- caracteristicile tehnico!funcţionale ale utilajelor /
echipamentelor din cadrul instalaţiilor frigorifice de tip
industrial;
! operaţii specifice pentru verificarea curentă a stării de
funcţionare a utilajelor / echipamentelor;
- efectuarea de reglaje curente: manipularea ventilelor de
refulare pentru reglarea presiunii de refulare;
- completarea consumurilor specifice: nivelul de ulei în
carterul compresoru!lui, nivelul amoniacului în reervor şi
în separatori ! acumulatori;
- schimbarea unor repere ale utilajelor / echipamentelor fără
scoatere din funcţiune: 0schimbarea sau întinderea1.
Kn grad de subrăcire prea redus poate fi asociat cu o cantitate prea redusă de lichid
în condensator.
frigorifice, dar valoarea gradului de subrăcire, trebuie corelată şi cu valorile altor parametrii
funcţionali ai instalaţiei.
antitatea de lichid din condensator, depinde şi de temperatura aerului la intrarea
în condensator. u c"t temperatura aerului de răcire a condensatorului este mai redusă, cu
N<
at"t mai redusă va fi lungimea de ţeavă, deci suprafaţa de transfer termic, necesară realiării
unei subrăciri normale. $stfel, pentru un condensator dintr!o anumită instalaţie, pe timp de
iarnă, gradul de subrăcire va fi mai mare dec"t pe timp de vară.
Demperatura de condensare poate fi citită pe manometrul montat pe conducta de
refulare a compresorului, iar temperatura de subrăcire poate fi citită pe un termometru de
contact, montat pe conducta de ieşire a lichidului din condensator.
se poate determina temperatura de condensare cu ajutorul unui manometru, în figura #?, este
preentat un manometru frigorific de refulare.
DIAGNOSTICAREA DEFECTIUNILOR LA COMPRESOARELE CU PISTON
-entru identificarea cauelor care determina orice pana aparuta este important sa se consulte
toate sursele de informare disponibile la fata locului. %e e&emplu personalul de intretinere
stie daca inainte de manifestarea penei, compresorul functiona normal sau se manifestau in
mod curent gomote. 'e poate afla de asemnea in ce moment s!a manifestat pana. 4ste
posibil sa se evaluee solicitarile la care a fost supus compresorul in momentul manifestarii
penei.
4lementele componente ale compresorului trebuie identifiocate si inspectate pe masura

demontarii analiand si poitiile relative ale acestora una fata de alta. Drebuie verificata si
notata intr!un caiet de constatari starea fiecarei piese 0calitatea suprafetei, gradul de curatenie
sau murdarire, etc.1.
ele mai multe defectiuni, cu e&ceptia delor datorate viciilor ascunse de material, se pot
incadra in una din urmatoarele categorii:
! Iovituri hidraulice ! datorate patrunderii in cilindru a agentului frigorific lichid sau a

uleiului;
! -robleme de ungere M datorate lubrifierii defectuoase;
! ontaminarea circuitului frigorific M prin preenta unor corpuri straine in circuit;
! Gncidente electrice.
".. AUTOMATI#AREA INSTALATIEI.
Gnstalatia frigorifica are in dotare un panou de comanda si forta, cit si elemente de

automatiare ce ii asigura functionarea complet automatiata constind din trei functiuni:
 de reglaj;
 de control;
9=
 de protectie automata.
-rincipalele elemente de reglaj sunt:
 ventilele termostatice de e&pansiune;
 termostatele de camera;
 ventilele electromagnetice;
 ventilele de presiune constanta.
Bentilele termostatice de e&pansiune ! regleaa alimentarea cu freon lichid a racitoarelor de

aer, functionind pe principiul asigurarii unei temperaturi constante a vaporilor la iesirea din
racitor.
Dermostatele de camera ! RD @, impreuna cu ventilele electromagnetice actioneaa pentru

mentinerea constanta in limitele admisibile a temperaturilor din compartimentele racite.
Dermostatele de camera sesieaa continuu variatia temperaturii in compartimentul pe care il
deserveste actionind electric asupra ventilelor electromagnetice montate pe conductele de
alimentare cu lichid ale fiecarui racitor inchiind sau deschiind trecerea agentului.
Bentilele de presiune constanta de tip -- 22 sunt montate pe conductele de aspiratie ale
compartimentelor cu temperaturi poitive. Gn timpul functionarii instalatiei, aceste ventile
mentin la iesirea din fiecare racitor o presiune egala cu cea mai coborita e&istenta pe circuit.
%intre elementele de automatiare cu functiuni de control se precieaa:

 termometru cu citire la distanta;
 vioare de lichid;
 manometre si manovacumetre.
Dermometre cu citire la distanta sunt montate pentru fiecare compartiment in anticamera sau
culoar si dau posibilitatea citirii in orice moment a temperaturii realiate.
Biorul de lichid este montat pe alimentarea cu agent frigorific a distribuitorului, destinat

urmaririi alimentarii cu agent si stabilirii gradului de umiditate al agentului in vederea
regenerarii materialului absorbant din filtrul uscator.
4lementele de protectie automata sunt:
 presostatul combinat de inalta si joasa presiune;
 presostat diferential.
91
-resostatul combinat de inalta si joasa presiune tip 9-#> DANFOSS asigura protectia
compresorului impotriva cresterilor presiunii reglate sau a scaderii presiunii de aspiratie
peste si sub limita valorilor necesare unei functionari normale.
-resostatul diferential de tip +- >> %$P(L'' masoara diferenta intre presiunea de aspiratie
si presiunea uleiului la presetupa compresorului, creata de pompa de ulei. Ia o scadere a
acestei diferente sub o valoare reglata, compresorul este oprit automat. %upa remedierea
defectiunii constatate se porneste manual compresorul.
(unctionarea normala.
ompresorul aspira vapori reci din vaporiator, care au fost in prealabil supraincaliti in
economior, pentru a nu e&ista pericolul aspirarii vaporilor umei.Baporii sunt comprimati si
refulati in condesator unde are loc condensarea acestora prin cedarea caldurii latente de
condensarea apei de racire. $poi, aceasta ajunge in economior unde se subraceste prin
cedarea caldurii sensibile catre vaporii care se supraincalesc.Iichidul trece prin vior unde
se va constata daca nu contine apa. $juns in distribuitor, lichidul se ramifica pentru a
alimenta fiecare compartiment, trece prin ventilul electromagnetic si ajunge in ventilul de
laminare termostatic unde presiunea agentului este redusa pina la presiunea de vaporiare.
Krmeaa patrunderea agentului in vaporiator unde are loc vaporiarea sa, agentul preluind
caldura de vaporiare de la mediul racit. Baporii sunt aspirati din nou de compresor.
Ia atingerea temperaturii de regim, termostatul intrerupe circuitul ventilului electromagnetic
care se inchide. $stfel se opreste alimentarea cu agent a vaporiatorului.
%aca se intrerup mai multe compartimente, cantitatea de vapori reultati in urma vaporiarii
in vaporiatoare este mai mica decit cantitatea ce poate fi aspirata de catre compresor. Gn
acest fel, presiunea de aspiratie scade, iar compresorul este oprit de presostatul de joasa
presiune.(unctionarea va fi reluata cand presiunea de aspiratie creste, in urma cresterii
temperaturii in compartimente.
Gn aceasta situatie, termostatele vor inchide circuitul electric a ventilelor elecromagnetice
permitind alimentarea cu agent a vaporiatoarelor.
>.=.2.(unctionarea in ca de avarie.
Gn aceasta situatie, compresorul defect se va separa si se va deschide ventilul care uneste

aspiratiile celor doua compresoare.
Gnstalatia functioneaa la fel ca in primul ca, doar ca de data aceasta intra in functiune
ventilele de presiune constanta montate pe aspiratia din compartimentele cu temperaturi
poitive. -e aspiratiile din compartimentele cu temperaturi negative, in scopul evitari
egaliarii presiunilor, sunt montate ventile de retinere. Gn caul utiliarii unui singur
compresor, acesta functioneaa cu o presiune de aspiratie corespunatoare presiunii de
vaporiare cea mai coborita.
>.=.3.%econgelarea.
9*
%econgelarea se poate realia in doua moduri:
 prin comanda normala de la un comutator aflat pe panoul electric;
 automat , cind decongelarea este comandata de releul de progamare.
'e face simtita nevoia decongelarii cind pe vaporiator sunt depuse ma&im 2  3 mm apada,
un strat mai gros fiind o piedica in calea transferului de caldura, ceea ce duce la nerealiarea
temperaturilor de regim in compartimentele respective.
%econgelarea consta in inchiderea ventilului elctromagnetic de pe aspiratie.
%aca vaporiatorul este de tip R$P!4 in circuitul electric sunt introduse reistentele electrice
ale racitorului si depunerile de gheata si apada se vor topi. $pa se va colecta in tavile de
colectare. Gn timpul decongelarii ventilatoarele se opresc.
%aca vaporiatoarele nu sunt echipate cu R$P!4 decongelarea se face intrerupind
alimentarea cu agent frigorific a vaporiatorului si tinind in functiune ventilatoarele.
%epunerile de gheata si apada se vor topi sub influienta aerului vehiculat de ventilatoare pe
suprafetele de transfer termic. Gn acest ca timpul de decongelare va fi mai mare.
%aca decongelarea se termina inaintea termenului stabilit prin releul de programare
presostatul de inalta presiune montat pe iesirea din vaporiator va sesia sfirsitul
decongelarii si va repune instalatia in functiune.
H 4&ista mai multe procedee de degivrare 0topire a gheții1, dintre care cele mai utiliate sunt
următoarele:
H - $egivrarea cu aer cald se poate utilia in camerele cu temperaturi poitive, sau in caul
vaporiatoarelor pompelor de căldura. -ur si simplu se întrerupe producerea frigului, iar aparatul se
degivreaă datorita circulației aerului. 4ficienta degivrării se poate imbunatati prin recircularea peste
bateriile de răcire, in aceste perioade a aerului din e&terior, printr!un sistem de tubulaturi;
H - $egivrarea electrica este un procedeu utiliat in camere cu temperaturi negative. ăldura necesara
topirii gheții este furniata de reistente electrice amplasate in interiorul țevilor cu aripioare sau in
e&teriorul acestora. Reistentele sunt protejate cu teci de protec ție. %istribu ția reistentelor trebuie
realiata astfel incot încălirea cea mai intensa sa se realiee in partea inferioara a bateriei.
H - $egivrarea prin inversarea ciclului este utiliabila in caul in care vaporiatorul si condensatorul
sunt construite din țevi prevăute cu aripioare. -rin inversarea ciclului, vaporiatorul devine
condensator, iar condensatorul devine vaporiator. ăldura cedata de agent in vaporiatorul devenit
condensator, permite topirea ghe ții. %eoarece in perioada de degivrare pe condensatorul devenit
vaporiator, se poate forma gheata, ambele schimbătoare de căldura trebuie sa fie prevăute cu tăvi
pentru colectarea apei provenite din degivrare. -entru inversarea ciclului este necesara utiliarea unui
ventil special cu patru cai.
H 4&ista mai multe procedee de degivrare 0topire a gheții1, dintre care cele mai utiliate sunt
următoarele:
H - $egivrarea cu aer cald se poate utilia in camerele cu temperaturi poitive, sau in caul
vaporiatoarelor pompelor de căldura. -ur si simplu se întrerupe producerea frigului, iar aparatul se
degivreaă datorita circulației aerului. 4ficienta degivrării se poate imbunatati prin recircularea peste
bateriile de răcire, in aceste perioade a aerului din e&terior, printr!un sistem de tubulaturi;
H - $egivrarea electrica este un procedeu utiliat in camere cu temperaturi negative. ăldura necesara
topirii gheții este furniata de reistente electrice amplasate in interiorul țevilor cu aripioare sau in
9+
e&teriorul acestora. Reistentele sunt protejate cu teci de protec ție. %istribu ția reistentelor trebuie
realiata astfel incot încălirea cea mai intensa sa se realiee in partea inferioara a bateriei.
H - $egivrarea prin inversarea ciclului este utiliabila in caul in care vaporiatorul si condensatorul
sunt construite din țevi prevăute cu aripioare. -rin inversarea ciclului, vaporiatorul devine
condensator, iar condensatorul devine vaporiator. ăldura cedata de agent in vaporiatorul devenit
condensator, permite topirea ghe ții. %eoarece in perioada de degivrare pe condensatorul devenit
vaporiator, se poate forma gheata, ambele schimbătoare de căldura trebuie sa fie prevăute cu tăvi
pentru colectarea apei provenite din degivrare. -entru inversarea ciclului este necesara utiliarea unui
ventil special cu patru cai.
H 4&ista instalatii de degivrare automata care echipeaă un vaporiator pentru realiarea de
temperaturi foarte scăute in camera răcita 0in jur de !3*J 1. $cest aparat are in compunere
următoarele elemente componente:
H ! iolație termica e&terioara;
! clapeta de închidere 0pot fi mai multe1 iolata, acționata de un ăvor hidraulic sau electric, av"nd
comanda automata;
! reistente electrice interne, sau dispoitive pentru introducere de aer cald;
! sistem de circulație aerului in circuit închis, cu debit redus al ventilatorului, pentru mărirea
eficientei degivrării.
H onstrucția preentata elimina următoarele inconveniente care pot sa apăra in mod uual la
degivrare:
H ! încălirea spațiului răcit;
! depunerea de gheata pe produsele păstrate in camera;
! degivrarea lenta si adesea incompleta.
>.>. D4OPLILNGG %4 +LPD$6 -4PDRK GP'D$I$DGG (RGNLRG(G4 K (R4LP.
$gentii frigorifici din categoria freonilor sunt foarte sensibili. Gn cantitati mici anumite
substante ca de e&emplu rugina, o&ii metalici sunt susceptibile de a afecta stabilitatea
freonilor.
+ajoritatea metalelor obisnuite ca, otel, fonta, cupru, aluminiu, alama, staniu, plumb pot fi
folosite in contact cu freonii.
(olosirea otelului ino&idabil sau a nichelului este preferata dar este foarte costisitoare.
4ste interisa folosirea in contact cu freonii a aliajelor de magneiu, inc, a otelului
galvaniat si a aluminiului continind mai mult de 2S magneiu.
4ste interisa alaturarea freonilor de metale reactive ca sodiu, potasiu, bariu etc.
#. +ontajul compresoarelor frigorificice.

ompresoarele se vor monta intotdeauna cu a&ul paralel cu planul diametral al navei.
(i&area pe postament se face prin intermediul unor laine amortioare din te&tolit sau ioplac,
eliminind astfel contactul direct intre talpa compresorului si postament.
9
2. +ontajul condensatoarelor.
ondensatoarele se vor monta cu a&ul paralel cu planul diametral al navei. 'e vor asigura
spatiile necesare demontarii capacelor, curatirii si schimbarii tevilor interioare.
3. +ontajul racitoarelor de aer.

'uprafetele de contact intre racitoare si suportii de fi&are de pe peretii metalici, precum si
intre racitoarele de aer si tabla captuselii compartimentului se vor iola termic prin rigle de
lemn tratate antiseptic prin fierberea in ulei de in.
Devile de scurgere de la tavile racitoarelor de aer se vor duce pe un traseu cit mai scurt posibil
la rigola de scurgere a paiolului pentru compartimentele cu temperaturi poitive si la o ona
unde nu e&ista riscul de inghet si unde se poate confectiona un sifon de scurgere pentru
compartimentele cu temperaturi negative.
%aca nu se tine cont de asigurarea scurgerii condensului, apa va ingheta in teava si va
inrautati functionarea racitorului de aer.
'ifonul nu va permite circulatia aerului intre compartiment si spatiul mai cald unde are loc
scurgerea apei.
=. +ontarea schimbatorului de caldura.
a loc de amplasare al schimbatoarelor de caldura intre G(P, firma austriaca %u -ont

recomanda amplasarea schimbatoarelor de caldura cit mai aproape de evaporatorul de agent
frigorific motivind aceasta prin faptul ca se asigura o mai buna intoarcere a uleiului frigorific
la compresoare prin incalirea acestuia in schimbator de la freonul lichid, micsorindu!si astfel
viscoitatea.
Gn schimb firma 'D$I recomanda amplasarea schimbatoarelor de caldura la o distanta de

ma&im 3 m de condensatorul frigorific. $ceasta solutie a fost adoptata si pentru navele
romanesti.
+ontarea schimbatoarelor de caldura se va face prin intermediul unor distantiere de lemn

care sa elimine puntea termica dintre suprafata acestuia si suportul de fi&are.
>. +ontarea separatoarelor de picaturi.
Rolul separatoarelor de picaturi intr!o instalatie este de a preveni intrarea picaturilor de freon
lichid in compresor, picaturi care pot duce la deteriorarea compresorului.
Ktilitatea separatoarelor de picaturi intr!o instalatie frigorifica este discutabila deoarece

printr!un montaj corect al tubulaturilor de aspiratie si printr!o e&ploatare corecta a instalatiei
frigorifice se pot elimina fenomenele de aparitie a picaturilor de freon lichid la aspiratia
compresorului.
?. +ontarea reervorului de freon.
Rolul unui reervor de freon al instalatiei frigorifice este:
 de a stoca reerva de freon a instalatiei;

92
 de a prelua intreaga cantitate de freon din instalatie in perioada reparatiilor;
 de a asigura functionarea instalatiei prin preluarea variatiilor debitului de freon

datorate variatiilor de sarcina frigorifica.
-ierderile de presiune in conducte in timpul functionarii instalatiei frigorifice au o deosebita

importanta si in special pentru conductele de aspiratie.
Baloarea presiunii de aspiratie la compresor conditioneaa temperatura de vaporiare la

racitor. -ierderile de presiune in conductele de aspiratie se traduc in final printr!o reducere a
capacitatii frigorifice.
4ste important sa se reduca pierderile de presiune in conductele de aspiratie, dar este tot atit
de important ca vitea de circulatie a vaporilor de freon sa fie suficienta pentru a asigura o
circulatie convenabila a uleiului pentru intoarcerea acestuia la compresor.
Biteele minime recomandate sunt de A m/s pentru conducte verticale si de = m/s pentru
conducte oriontale.
-entru a evita pungile de ulei in conductele de aspiratie si pentru a garanta o intoarcere

ireprosabila a uleiului la tevile care intra intr!o alta teava de legatura, se va face intotdeauna
la C*J de sus in jos.
Doate conductele de aspiratie se vor monta cu panta de minim 3S in directia curentului de

vapori pentru a evita intoarcerea inapoi a uleiului.
onductele de refulare trebuie sa asigure antrenarea uleiului in directia curentului de vapori.
ompresoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
#. Duburile de aspiratie trebuie sa fie prevaute cu filtre;
2. ompresoarele trebuie sa fie astfel proiectate incit temperatura aerului la iesirea din
racitorul de aer sa fie de cel mult C*J ;
3. 'patiile de racire ale compresoarelor trebuie sa fie prevaute cu posibilitati de scurgere a

apei;
=. -e fiecare treapta de comprimare a compresorului sau imediat dupa aceasta trebuie

montata o supapa de siguranta care sa nu permita cresterea presiunii in treapta respectiva
peste #,# ori presiunea de calcul, in caul inchiderii valvulei de pe tubulatura de refulare.
-e tubulatura de refulare imediat dupa compresor, trebuie sa se prevada o siguranta fuibila

sau un dispoitiv de semnaliare care sa intre in functiune la o temperatura a aerului de
ma&im #2*J .
orpurile racitoarelor de aer de la compresoare trebuie sa fie prevaute cu supape de

siguranta care sa asigure iesirea libera a aerului comprimat in caul ruperii sau spargerii
tubulaturilor de racire.
ompresoarele pe partea de aspiratie si de refulare a agentului frigorific trebuie prevaute cu

valvule de inchidere separata de valvulele automate.
97
-e traseul de refulare a agentului frigorific aferent treptelor intermediare si finale ale
compresorului intre partea de refulare si valvula de inchidere trebuie prevauta o supapa de
siguranta sau alte dispoitive de siguranta cu declansare automata care sa asigure transferul
agentului frigorific in tronsonul de aspiratie al compresorului in ca de crestere e&cesiva a
presiunii.
%ispoitivele de siguranta vor avea capacitatea de evacuare de cel putin egala cu debitul
volumic ma&im al treptei protejate de compresor .
resterea presiunii dupa deschiderea supapei de siguranta nu trebuie sa depaseasca #*S din
presiunea de deschidere.
Racitoare de aer.
Baporiatoarele si racitoarele de aer cu vaporiare directa a agentului frigorific vor fi

e&ecutate prin sudare sau lipire tare.
%aca pentru racirea magaiilor de marfa se foloseste numai un racitor de aer, vaporiatorul
trebuie sa fie compus din cel putin doua sectii independente care se pot intrerupe individual.
?. Dubulaturi.
Dubulaturile de agenti frigorifici se vor e&ecuta din tevi trase.
Gmbinarile tubulaturilor de otel pentru agenti frigorifici trebuie e&ecutate de regula prin
sudura, iar cele din cupru prin lipire cu aliaj tare sau sudura.
'e admite ca evacuarea agentului frigorific din grupa a G!a sa se faca in atmosfera intr!un loc
nepericulos pentru oameni.
onductele de evacuare in ca de avarie a agentului frigorific, din aparate si recipiente

trebuie duse la colectorul de evacuare pentru ca de avarie, amplasat in afara
compartimentului de masini frigorifice, insa in apropiere de intrarea in compartiment.
-e fiecare conducta de evacuare, linga colector se vor monta valvule de inchidere si

indicatoare pentru scapari de agent frigorific dupa fiecare valvula.
Dubulatura comuna de la colectorul de evacuare in ca de avarie trebuie prevauta cu valvula

de retinere montata sub linia de plutire corespunatoare pescajului minim al navei.
-entru suflarea tubulaturii comune trebuie prevauta o aductiune de aer comprimat sau abur.
@. Golatia spatiilor racite.
Golatia camerelor instalatiei de congelare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
! iolatia trebuie e&ecutata din materiale stabile din punct de vedere biologic si care
nu degaja miros;
! iolatia trebuie prevauta cu un invelis de protectie;
9N
! iolatia trebuie protejata contra infiltrarii apei in perioada de e&ploatare sau va fi
prevauta cu mijloace sigure de drenare, si deasemenea se vor lua masuri contra deteriorarii
ei de catre roatoare.
Golatia tubulaturilor.
-entru evitarea formarii puntilor termice, tubulaturile care trec prin pereti sau punti vor fi
iolate de contactul direct cu partile metalice ale corpului navei. Golatia tubulaturilor trebuie
protejata de umeeala.
A. -iese de reerva.
-iesele de reerva trebuie sa fie bine fi&ate in locuri accesibile, marcate si protejate in mod
sigur impotriva coroiunii.
-iesele de reerva cerute de reguli sunt:
#. pistonul compresorului cu biela asamblata de fiecare tip Y #!buc;
2. presetupa arborelui compresorului de fiecare tip Y #! buc;
3. bucsa cilindrului compresorului de fiecare tip Y # ! buc;
=. placile compresoarelor rotative de fiecare tip Y # ! buc;
>. elicea si arborele ventilatorului de fiecare tip Y # ! buc;
?. valvula de laminare a agentului frigorific de fiecare tip Y #!buc;
@. robinete, valvule de fiecare tip Y # ! buc;
A. garnituri de etansare de fiecare tip Y # ! buc;
C. aparate de masura si control de fiecare tip Y # ! buc
99
%erminilogii utiliate in instalatii frigorifice
A$sor$itor% 4lement din partea de joasă presiune a unei maşini frigorifice prin
absorbţie, în care vaporii de agent frigorific sunt absorbiţi de soluţia săracă, cu degajare de
căldură.
Agent frigorific% (luid circul"nd în interiorul unei maşini frigorifice, care absoarbe
căldură la temperatură scăută pentru a o evacua la temperatură mai înaltă.
Agent &'rt(tor )e frig 0agent intermediar1: (luid utiliat pentru transferul căldurii
produselor sau mediului de răcit, către maşina frigorifică.
Antre&o*it frigorific% $nsamblu de mai multe camere reci, sau de o singură cameră
rece de mari dimensiuni şi servicii ane&e, grupate într!o singură clădire.
A&arat )e r(cire a a&ei recirc'late% $parat destinat răcirii apei care este încălită în
condensator.
Ca+er( c' at+osfer( controlat(% ameră rece concepută şi echipată pentru
depoitare într!o atmosferă a cărei compoiţie este diferită de cea a aerului.
Ca+er( )e &rer(cire% ameră rece concepută pentru răcirea rapidă a produselor
înainte de e&pediere, sau înaintea depoitării.
Ca+er( frigorific( &entr' )e&o*itare% ameră rece pentru temperaturi de păstrare
sub *J, concepută pentru recepţionarea şi depoitarea produselor deja răcite p"nă în
apropierea temperaturii de depoitare a acestora.
Ca+er( &entr' &ro)'se congelate% ameră rece pentru păstrarea produselor
congelate în prealabil şi a căror temperatură este inferioară punctului de congelare a
produselor.
Ca+er( rece )e+onta$il(% ameră rece, fabricată în uină, construită în întregime
sau din bucăţi, asamblată pe şantier, demontabilă şi remontabilă după transport.
Ca+er( rece% ameră menţinută la o temperatură inferioară temperaturii ambiante.
Co+&resor alternati,% ompresor volumetric presupun"nd unul sau mai multe
pistoane av"nd o deplasare liniară şi alternativă în sensuri opuse, în interiorul cilindrilor.
Co+&resor a-ial% Durbocompresor în care agentul comprimat se deplaseaă, în
ansamblul său, în rotoare cu palete, după o direcţie paralelă cu a&a de rotaţie.
+ugur HI$P
C?
Co+&resor $ieta/at 0în două trepte1: ompresor alternativ în care comprimarea
agentului frigorific se realieaă în două trepte, în unul sau mai mulţi cilindri pe treaptă.
Co+&resor centrif'gal% Durbocompresor în care agentul comprimat se deplaseaă,
în ansamblul său, în rotoare cu palete, după o direcţie perpendiculară pe a&a de rotaţie.
Co+&resor c' cr'ce% ompresor alternativ în care pistonul este solidar cu tija
pistonului, e&tremitatea tijei pistonului şi piciorul bielei fiind articulate într!o cruce culisantă.
Co+&resor c' &iston &lon/or% ompresor alternativ în care piciorul bielei este
articulat direct de piston prin intermediul bolţului de piston.
Co+&resor c' &iston 'scat% ompresor alternativ în care pistonul presupune în
general segmenţi speciali cu frecare redusă sau un labirint, care nu au nevoie de ulei de
ungere.
Co+&resor c' 0'r'$% ompresor rotativ în care comprimarea se obţine prin
9<
angrenarea a două rotoare elicoidale.
Co+&resor )esc1is% ompresor frigorific în care arborele sau orice altă parte în
mişcare, iese în e&terior din carterul etanş al compresorului.
Co+&resor frigorific% +aşină pentru comprimarea şi refularea agentului frigorific în
stare de vapori sau gaoasă, printr!un procedeu mecanic.
Co+&resor +onoeta/at 0într!o treaptă1: ompresor în care agentul frigorific în toţi
cilindrii este comprimat de la aceeaşi presiune de aspiraţie p"nă la aceeaşi presiune de
refulare.
Co+&resor +'ltieta/at 0în mai multe trepte1: ompresor în care comprimarea
agentului frigorific între presiunea de aspiraţie şi de refulare se efectueaă în mai multe
trepte, fiecare presiune intermediară corespun"nd presiunii de refulare dintr!o treaptă şi
presiunii de aspiraţie în treapta următoare.
Co+&resor ,ol'+etric% ompresor în care agentul frigorific este aspirat printr!o
mărire a volumului unei camere de comprimare şi comprimat printr!o micşorare a acestui
volum, iar apoi este refulat într!o conductă.
Con)ensator at+osferic% ondensator în care apa de răcire este stropită pe ţevile cu
agent frigorific, în aer liber.
Con)ensator c' aer% ondensator în care aerul este utiliat ca agent de răcire.
Con)ensator c' a&(% ondensator în care apa este utiliată ca agent de răcire.
Con)ensator c' e,a&orare forat(% ondensator cu stropirea apei şi circulaţie
forţată a aerului, în care căldura este preluată în principal prin evaporarea apei.
Con)ensator +'ltit'$'lar c' +anta 0calandru1: ondensator realiat dintr!un
fascicul de ţevi fi&ate la cele două e&tremităţi în plăci tubulare şi închis într!o manta, prevăut
cu una sau două calote, sau neînchis; unul din cele două fluide circulă prin ţevi, iar celălalt
prin spaţiul dintre ţevi şi manta.
Con)ensator% 'chimbător de căldură în care vaporii de agent frigorific se lichefiaă
ced"nd căldură unui agent de răcire.
Congelator co+ercial c' )is&o*iti, )e congelare &rin as&ersi'ne% ongelator
comercial presupun"nd un dispoitiv au&iliar de congelare prin aspersiune cu ajutorul unui
ga lichefiat, cu temperatură de fierbere scăută.
Congelator c' eta/ere% ongelator în care produsele sunt plasate pe etajere
constituite din elemente răcitoare.
Congelator c' &l(ci% ongelator în care produsele sunt congelate prin contact cu
plăci plane metalice, răcite.
Congelator% $parat destinat congelării produselor perisabile.
Gnstalaţii frigorifice. Deorie şi programe pentru instruire
C@
Conser,ator &entr' &ro)'se congelate% Gncintă iolată av"nd interiorul răcit de o
maşină frigorifică şi posed"nd unul sau mai multe compartimente dintre care cel puţin unul
este destinat conservării produselor alimentare congelate la o temperatură de cel puţin M
#AJ.
Defleg+ator% oloană de separare mică în maşinile frigorifice prin absorbţie, între
generatorul de vapori şi condensator.
Des1i)rator 3&entr' ageni frigorifici4% $parat amplasat într!o maşină frigorifică cu
vapori condensabili, destinat reducerii conţinutului de apă din agentul frigorific.
Detentor c' &resi'ne constant( 0detentor automatic1: %etentor care comandă în mod
automat debitul de agent frigorific ce intră în vaporiator, astfel înc"t presiunea după detentor
să se menţină sensibil constantă.
Detentor c' t'$ ca&ilar% Regulator pentru debitul agentului frigorific dintr!o maşină
frigorifică cu vapori condensabili, constituit dintr!un tub de diametru redus.
Detentor +an'al% %etentor cu comandă manuală.
Detentor &resostatic c' &resi'ne li+itat(% %etentor termostatic pentru care
presiunea de funcţionare este limitată în scopul evitării unei creşteri a presiunii de aspiraţie
<=
peste o limită predeterminată.
Detentor ter+ostatic% %etentor care regleaă debitul de agent frigorific lichid care
intră în vaporiator, în funcţie de supraîncălirea vaporilor aspiraţi la ieşirea din vaporiator.
Detentor% Regulator de debit de agent frigorific într!o maşină frigorifică cu vapori
condensabili, prin care se efectueaă destinderea 0detenta1 agentului frigorific lichid şi
reglajul debitului acestuia.
D'la& r(cit c' sticl(% (rigider comercial av"nd cel puţin un perete din sticlă.
Filtr' 3&entr' ageni frigorifici4% $parat destinat reţinerii impurităţilor solide din
agentul frigorific, într!o maşină frigorifică.
Frigi)er co+ercial% (rigider cu un volum şi amenajări specifice particulare destinate
utiliării comerciale, echipat cu un sistem frigorific autonom încorporat sau cu un grup
compresor!condensator separat.
Frigi)er% Gncintă iolată concepută şi preentată sub forma unui dulap al cărui interior
este răcit, echipat cu o maşină frigorifică şi posed"nd unul sau mai multe compartimente,
dintre care cel puţin unul este menţinut la o temperatură peste *J.
Generator )e ,a&ori% 4lement din partea de înaltă presiune a unei maşini frigorifice
prin absorbţie, în care vaporii de agent frigorific se degajă prin încălirea soluţiei bogate.
Gr'& co+&resor% $nsamblu cuprin"nd un compresor frigorific, motorul său de
antrenare şi accesoriile, preasamblate în uină pe un şasiu comun.
Gr'& co+&resorcon)ensator% Nrup pentru lichefierea vaporilor de agent frigorific
de joasă presiune, inclu"nd compresorul frigorific, motorul de antrenare, condensatorul şi
accesoriile, preasamblate în uină.
5igrostat% ntrerupător comandat de o variaţie a umidităţii.
Instalaie )e congelare% Gnstalaţie concepută pentru congelarea produselor.
Instalaie frigorific(% $nsamblu de elemente ale uneia sau mai multor maşini
frigorifice şi toate aparatele, maşinile, accesoriile, fluidele şi tubulaturile necesare
funcţionării acestora, ca şi distribuirii şi utiliării frigului.
Li+itator )e &resi'ne )e as&iraie% -resostat care comandă oprirea compresorului
atunci c"nd presiunea de aspiraţie coboară p"nă la valoarea punctului de întrerupere;
repunerea în funcţiune nu poate fi efectuată dec"t manual şi numai dacă presiunea a crescut
cel puţin p"nă la valoarea reglată pentru recuplare.
Li+itator )e &resi'ne% -resostat care închide sau deschide un circuit atunci c"nd
valoarea prereglată a presiunii este depăşită şi care nu poate fi rearmat dec"t manual, cu
condiţia ca presiunea să fi atins din nou o valoare normală.
+ugur HI$P
CA
Ma0in( frigorific( f'ncion6n) c' ,a&ori con)ensa$ili% +aşină frigorifică în care
agentul frigorific este vaporiat în timp ce absoarbe căldură şi lichefiaă în timp ce căldura
este evacuată.
Ma0in( frigorific( &entr' r(cire 0i 7nc(l*ire% +aşină frigorifică utiliată pentru
preluarea de căldură la temperatură mai scăută, iar după inversarea ciclului este utiliată
pentru furniarea de căldură unui corp cu temperatură mai ridicată.
Ma0in( frigorific( &rin a$sor$ie% +aşină frigorifică funcţion"nd cu vapori
condensabili, în care vaporii de agent frigorific sunt absorbiţi de un agent absorbant solid sau
lichid, din care sunt eliberaţi ulterior prin încălire, la o presiune parţială mai ridicată.
Ma0in( frigorific( &rin co+&ri+are% +aşină frigorifică funcţion"nd cu vapori
condensabili, în care comprimarea agentului frigorific este obţinută cu compresoare
volumetrice sau turbocompresoare.
Ma0ini frigorifice &entr' r(cire% +aşini frigorifice utiliate pentru preluarea de
căldură la temperatură mai scăută dec"t a mediului ambiant.
Ma0ini frigorifice% ategorie de maşini termice care consum"nd energie, au ca scop
preluarea de căldură de la corpuri av"nd temperatură scăută şi cedarea acesteia altor corpuri
cu temperatură mai ridicată.
<1
Materiale a'-iliare &entr' instalaiile frigorifice% +ateriale lichide şi solide care
sunt necesare instalării, funcţionării şi e&ploatării maşinilor şi instalaţiilor frigorifice.
Materiale $arier( )e ,a&ori% +ateriale utiliate pentru realiarea unui ecran de
etanşare pentru vaporii de apă, pe sau în pereţii camerelor iolate.
Materiale i*olante% +ateriale caracteriate printr!o slabă conductivitate termică şi
utiliate pentru iolaţii termice.
Mo$il( congelator% Gncintă iolată a cărui interior este răcit de o maşină frigorifică
încorporată şi posed"nd unul sau mai multe compartimente dintre care cel puţin unul este
utiliabil pentru congelarea produselor proaspete.
Mo$il( frigorific( &entr' ,6n*are% +obilă frigorifică destinată preentării în
vederea v"nării a produselor refrigerate sau congelate.
Mo$il( frigorific(% Gncintă deplasabilă, închisă sau deschisă, destinată conservării
produselor refrigerate sau congelate, sau congelării produselor şi a cărei răcire este asigurată
de o maşină frigorifică total sau parţial încorporată.
Mo$il( &entr' &re*entarea &ro)'selor refrigerate &e +ai +'lte eta/ere% +obilă
pentru v"narea produselor răcite, în care produsele sunt dispuse pe mai multe etajere
suprapuse, accesibile numai prin faţă.
Mo$il( r(cit( )e ti& ins'l(% +obilă pentru v"narea produselor răcite, de tip cufăr,
în care produsele e&puse spre v"nare sunt accesibile din toate părţile.
Mo$ilier frigorific &entr' ser,irea )e c(tre &ersonal% +obilă pentru v"narea
produselor refrigerate în care produsele sunt separate de client prin geamuri sau o
suprastructură cu geamuri şi accesibilă numai pe partea dinspre v"nător.
Motoco+&resor er+etic% +otocompresor cu carter etanş la agentul frigorific,
nedemontabil, conţin"nd rotorul şi bobinajul motorului electric, fără a presupune părţi mobile
ieşind din carter.
Motoco+&resor se+ier+etic 0motocompresor ermetic accesibil1: +otocompresor cu
carter etanş la agentul frigorific, cu garnituri, care permite demontarea nedistructivă,
cuprin"nd rotorul şi bobinajul motorului, fără a presupune părţi mobile ieşind din carter.
Motoco+&resor% ompresor frigorific al cărui motor electric este încorporat într!un
carter comun, sau este fi&at prin bride pe carterul compresorului.
Po+&( )e agent frigorific lic1i)% -ompă pentru antrenarea în circulaţie a agentului
frigorific lichid.
Gnstalaţii frigorifice. Deorie şi programe pentru instruire
CC
Po+&( )e c(l)'r(% +aşină frigorifică utiliată pentru furniarea de căldură unui
corp cu temperatură mai ridicată.
Preco+&resor% ompresor frigorific destinat ridicării presiunii unui agent frigorific
p"nă la presiunea de aspiraţie a unui alt compresor.
Presostat )e 7nalt( &resi'ne% -resostat care comandă oprirea compresorului atunci
c"nd presiunea atinge valoarea prereglată pentru întrerupere şi îl repune automat în stare de
funcţiune atunci c"nd presiunea coboară p"nă la valoarea corespunătoare punctului de
repornire.
Presostat )e /oas( &resi'ne% -resostat care comandă oprirea compresorului atunci
c"nd presiunea de aspiraţie coboară p"nă atinge valoarea prereglată pentru întrerupere şi îl
repune automat în stare de funcţiune atunci c"nd presiunea creşte din nou p"nă la valoarea
corespunătoare punctului de repornire.
Presostat )iferenial% -resostat comandat de variaţia unei diferenţe de presiune.
Presostat% ntrerupător comandat de o variaţie a presiunii.
R(citor )e aer% 'chimbător de căldură  destinat răcirii aerului care îl traverseaă, fie
prin vaporiarea fluidului frigorific, fie prin circularea unui agent purtător de frig.
R(citor &entr' a&(% Răcitor pentru lichide destinat răcirii în continuu a apei.
R(citor &entr' lic1i)e% 'istem frigorific autonom, conceput pentru răcirea unui
lichid.
<*
R(citor sec'n)ar% 'chimbător de căldură în care este circulat un agent purtător de
frig pentru răcire.
Rectificator% 4lement al unei maşini frigorifice prin absorbţie în care vaporii de agent
frigorific proveniţi din generator, înainte de condensare, sunt debarasaţi de absorbantul
antrenat.
Reg'lator )e )e$it )e agent frigorific% %ispoitiv dintr!o maşină frigorifică care
regleaă flu&ul de agent frigorific.
Reg'lator &entr' &resi'nea )e con)ensare% Regulator automatic pentru debitul de
agent frigorific, în maşini frigorifice cu vapori condensabili, care împiedică scăderea
presiunii de condensare sub o anumită valoare fi&ată.
Reg'lator &entr' &resi'nea )e ,a&ori*are% Regulator automatic pentru debitul de
agent frigorific, amplasat pe conducta de aspiraţie a unei maşini frigorifice cu vapori
condensabili, care face imposibilă creşterea presiunii de aspiraţie peste o anumită valoare
fi&ată.
Re*er,or )e lic1i)% apacitate amplasată în ona de înaltă presiune a instalaţiilor
frigorifice cu vapori condensabili, destinată să constituie o reervă de agent frigorific lichid.
Ro$inet 3)e regla/4 )e 7nalt( &resi'ne c' flotor% Regulator de debit pentru agentul
frigorific, comandat de variaţia nivelului de lichid pe partea de înaltă presiune şi care nu lasă
să treacă spre partea de joasă presiune, dec"t agent frigorific lichid.
Ro$inet 3)e regla/4 )e /oas( &resi'ne c' flotor% Regulator de debit pentru agentul
frigorific, care menţine constant faţă de flotor nivelul de lichid, pe partea de joasă presiune.
Ro$inet a'to+atic &entr' )e$it )e a&(% Robinet automatic comandat de presiunea
de condensare, sau de temperatura apei, care regleaă debitul de apă care traverseaă un
condensator.
Sara+'r(% 'oluţie sărată utiliată ca agent purtător de frig.
Sc1i+$(tor lic1i),a&ori% 'chimbător de căldură în care agentul frigorific lichid
este subrăcit de vaporii proveniţi din vaporiator.
Se&arator )e lic1i)% Reervor amplasat pe conducta de aspiraţie a unei maşini
frigorifice cu vapori condensabili, pentru evitarea antrenării de agent frigorific lichid în
compresor.
Se&arator )e 'lei% %ispoitiv al unei maşini frigorifice cu comprimare, pentru
separarea uleiului de vaporii de agent frigorific.
Siste+ frigorific a'tono+% 'istem frigorific inclu"nd dispoitivul său de antrenare
sau de încălire şi accesoriile, condensatorul încorporat sau prevăut pentru instalare la
distanţă, ansamblul fiind montat în uină, transportabil şi pregătit pentru racordare.
S'&a&( )e e,ac'are 0descărcare1: 'upapă care evacueaă în atmosferă atunci c"nd
presiunea din amonte faţă de supapă depăşeşte o anumită valoare fi&ată.
S'&a&( )e sig'ran( )e 7nalt( &resi'ne% 'upapă de siguranţă comandată de
presiune, care se deschide atunci c"nd presiunea depăşeşte o anumită valoare fi&ată.
S'&a&( )e sig'ran( )iferenial(% 'upapă comandată de presiune, care se deschide
atunci c"nd presiunea dintre două puncte depăşeşte o anumită valoare fi&ată.
Ter+ostat% ntrerupător comandat de o variaţie a temperaturii.
T'r$oco+&resor% ompresor în care agentul frigorific este comprimat în curgere
continuă, printr!o transformare dinamică a energiei, cu ajutorul unui 0unor1 rotor0oare1 cu
palete, a unui sistem fi& de palete directoare şi a unui 0unor1 difuor0oare1.
Transfor+are a)ia$ata % transformatrea unui lichid in sistem inchis fara a primi sau ceda caldura.
Transfor+are i*o$ara % la &resi'ne constanta
Transfor+are i*ocora % cala ,ol'+ constant
Transfor+ate i*oter+a %la te+&erat're constanta
8a&ori*ator c' )etent( 'scat(% Baporiator în care agentul frigorific curge într!o
singură direcţie de la intrarea spre ieşirea din vaporiator şi vaporieaă complet pe durata
parcursului.
8a&ori*ator c' &l(ci% Baporiator realiat fie din două plăci între care sunt
<+
constituite canale pentru circulaţia agentului frigorific, fie dintr!un ansamblu de tuburi sudate
pe o placă sau prinse între două plăci.
8a&ori*ator 7necat% Baporiator în care numai o parte din agentul frigorific în
circulaţie pe suprafaţa de schimb de căldură vaporieaă ; restul agentului lichid este separat
de vapori şi răm"ne în vaporiator.
8a&ori*ator +'ltit'$'lar c' +anta 0calandru1: Baporiator realiat dintr!un
fascicul de ţevi fi&ate la cele două e&tremităţi în plăci tubulare şi închis într!o manta, prevăut
cu una sau două calote, sau neînchis; unul din cele două fluide circulă prin ţevi, iar celălalt
prin spaţiul dintre ţevi şi manta.
8a&ori*ator% 'chimbător de căldură în care agentul frigorific lichid vaporieaă pe
seama căldurii e&trase de la substanţa de răcit.
<
Capitolul 
EXPLOATAEA !" #$TE%"$EEA "$STALA%""LO &"'O"&"(E
n cadrul modulului sunt vizate 6
! unitatea de competenţă te!nică specializată E)ploatarea *i intre+inerea instala+iilor ,ri-ori,ice

! unitatea de competenţă pentru abilităţi c!eie Asi-urarea calită+ii
<2
9I@'@%' D% CJK#%@%ILM 6 %xploatarea si întreţinerea instalaţiilor frigorifice
L(AEA 1
/O$TAE A'E'ATE DE 0("E A APE" ( (O/PESO S(OLL
. +entilatoare elicoidale cu palete de

forma speciala, pentru sporirea
randamentului si reducerea nivelului de
zgomot. Cuplare directa la motoarele
monofazate cu rotor exterior. #rotectie
termica incorporata in infasurarea
motorului.
1. #anou electric pentru comanda si
monitorizarea aparatului.
3. Compresoare, tip SCNJOO, cu
protectie termica si rezistenta incalzire
ulei incorporate
8. Structura portanta
0. %vaporator, cu placi saldobrazate din
otel inoxidabi
#N%:M@N%' #JNIN IS@'O'L% >N:JN>C%
P9NI'O D% %*#OJ'@'N%
.S@'N%' CJK#N%SJ'N%OJN-NJD'N%' CJK#N%SJ'N%OJN
1.+%N>C'N%' IS@'O'L% O' N%QS@%ILM
3.9SC'N%' R "ICMNC'N%' IS@'O'L% C9 ':%I@ >N:JN>C
8."IC%NC'N%' K'RIOJN >N:JN>C%
<7
%*#OJ'@'N%' K'RIOJN R IS@'O'LOJN >N:JN>C%
IS@'O'L% "I@N-J @N%'#@M- K'I%+N% #JNIN% Se verifică în prealabil,după

urnalul de exploatare,dacă au fost consemnate deranamente sau defecţiuni în
funcţionarea instalaţiei şi dacă acestea au fost remediate.
• Se verifică nivelul uleiului în carterul compresorului şi funcţionarea dispozitivelor de

ungere<
• Se verifică prezenţa uleiului în cutiile de etanşare(compresoare desc!ise) <
• Se verifică dacă în buzunarele termometrelor există ulei<
• Se verifică dacă robinetelor manometrelor sunt desc!ise<
• Se verifică dacă toate robinetele de pe circuitul agentului frigorific sunt desc!ise<
robinetul '@%IL%6
de refulare,
robinetul de aspiraţie,
robinetul de reglare
sunt înc!ise
• Se verifică nivelul agentului frigorific în rezervorul de lic!id<
• Se citeşte temperatura în spaţiul răcit şi se notează în caietul de exploatare<
• Se desc!ide şi se reglează alimentarea cu apă de răcire a compresorului (dacă răcirea se face cu

apă) . Compresorul scroll are răcire cu aer<
• Se desc!ide robinetul de descărcare (b=-pass) care leagă colectorul de refulare de cel de

aspiraţiepentru uşurarea pornirii compresorului<
• Se desc!ide robinetul de pe conducta de egalizare care leagă colectorul de aspiraţie cu

carterul<
<N
• Se desc!ide parţial robinetul de refulare al compresorului şi se conectează motorul electric
al compresorului<
• După ce compresorul a auns la turaţia normal de funcţionare,se desc!ide complet

robinetul de pe conducta de refulare şi se înc!ide simultan robinetul de ocolire (b=-pass).
• Se desc!ide încet robinetul de pe conducta de aspiraţie<
JS%N+'L%6
.Dacă se aud bătăi,robinetul de aspiraţie se înc!ide rapid şi se desc!ide din nou după
încetarea bătăilor,urmărind indicaţiile ampermetrului şi manometrului de pe conducta de
refulare.'pariţia bătăilor se datoreşte pătrunderii în cilindrul compresorului a unor vapori
prea umezi.
1.Creşterea bruscă a curentului sau a presiunii de refularei impune oprirea imediată a

compresorului şi revizuirea .
• SK9O@'I se verifică6 funcţionarea pompei de ungere,după indicaţiile manometrului

(presiunea uleiului trebuie să fie mai mare cu /,0-,0 presiunea de aspiraţie)<
• Se desc!ide uşor robinetul de reglare manual şi se reglează instalaţia în funcţie de

sarcina vaporizatorului<
• Se înscrie în urnalul de exploatare ora la care a pornit compresorul.
S%KI% D% 9IM >9ICLJI'N% ' IS@'O'L%
Iu există scăpări de agent prin presetupe,racorduri<
Iu se aud bătăi,lovituri în interiorul cilindrilor,în lagăre<
rumarea conductei de aspiraţie a compresorului pînă la robinetul de înc!idere<
"ncălzirea normală a conductei de refulare şi a părţilor în frecare ale compresorului<
@emperatura de vaporizare a agentului este cu 4...1 grade sub cea din spaţiul răcit<
@emperatura de condensare este cu 3..0 grade peste temperatura de ieşire a aerului sau a
apei răcite.
JS%N+'L%6
'pariţia acestor abateri c!iar la punerea în funcţiune a instalaţiilor se datorează6
9mplere incorectă cu agent frigorific<
<9
Neglare defetuoasă.
Dacă greşelile apar după un timp de funcţionare cauzele pot fi datorită6 greşelilor sau
neglienţei în întreţinerea şi exploatarea instalaţiei.
OP"E "$ &$(%"O$AEA $" A'E'AT PE$T "T"$E &"'O"&"(E (

(O/PESO S(OLL
C'9Q%6
• vaporizatorul nu este acoperit cu zăpadă<

• Qgomot puternic în timpul funcţionării<
• "ncălzire excesivă în locurile unde sunt suprafeţe în mişcare de rotaţie.
K'I%+N% D% J#NN%6
Se înc!ide robinetul de reglare manual<
Se continuă aspiraţia din vaporizatoare timp de /-1/ minute pentru coborrea presiunii sub
cea atmosferică<
Se înc!ide robinetul de pe conducta de aspiraţie şi se aspiră vaporii de agent frigorific pnă

se aunge la pressiunea de aspiraţie<
Se deconectează motorul electric de la reţea<
Se înc!ide robinetul de pe conducta de refulare<
Se înc!ide alimentarea cu apă a compresorului (în condiţiile în care răcirea se face cu apă).
<<
I Opera+ii de oprire *i -olirea Obsera+ii
nr.crt instala+iei
 nc!iderea ventilului de alimentare, %liminarea totală
menţinerea agregatului în funcţiune se observă la
pnă trece tot agentul frigorific în răcirea ţevii de
colectorul de agent. refulare.
ncetarea
zgomotului la
supape.
ndicaţiile
manometrului
1 Se opreşte funcţionarea
electromotorului
3 Se înc!id ventilele
8 Se deşurubează piuliţele de racordare #entru a nu
a agregatului la instalaţie prin pătrunde aer umed
conductele de aspiraţie şi de în instalaţie se
alimentare buşonează
capetele
conductelor prin
racorduri obturate.
0 Se desfac legăturile între electromotor Se vor deşuruba
şi automatul de protecţie izolndu-se siguranţele fuzibile
capetele cu bandă izolatoare de la tabloul de
comandă.
E Dacă se repară întreaga instalaţie se Se demontează
demontează 6 vaporizatorul,ventile de asamblarea
regla filetată.
termostatic,termostatul,automatul de
protecţie.
7 Demontarea electromotorului Se demontează
cuplaul cu flanşe.
4 Curăţarea agregatului prin spălare
exterioară cu et de apă puternic
? Curăţare prin insuflare de aer
comprimat
 %liminarea uleiului prin deşurubarea 9leiul se va
/ buşonului de ulei. depozita în
recipienţi metalici.
 Necuperarea agentului frigorific din nstalaţie specială
 colector prevăzută cu filtre
şi des!idratoare.
1==
JS%N+'L%
#entru realizarea operaţiilor de oprire şi golire a instalaţiei
frigorifice se recurge la operaţii de demontare a aparatelor componente din
asamblările filetate.
E"&"(AEA "$STALA%"E" &"'O"&"(E DP0 /O$TA !"

EPAA%"" TE4$OLO'"(E
1.Probe de presiune *i de etan*eitate
nainte de punerea în funcţiune a instalaţiei ct şi după fazele de

reparaţii, este necesar să se facă verificarea te!nică. n general instalaţiile frigorifice
se compun din mai multe subansambluri legate prin conducte formnd circuite înc!ise.
nstalaţia aferentă fluidului frigorifer se va eri,ica la6
rezisten+ă 5
presiune (se face !idraulic) 5
probă de etan*eitate ,a+ă de e)terior6 după monta în , funcţie de proprietăţile
termodinamice ale agentului frigorific).
#resiunea de probă cu aer va fi cu / T mai mare dect presiunea
maximă de condensare. Oa instalaţiile cu compresoare, presiunea în instalaţie se
obţine c!iar cu compresorul frigorific, însă inainte de a fi utilizat la probele de etanşare
este necesar să-l verificăm în prealabil. #entru aceasta se
folosesc instrucţiunile de monta emise de constructor.
2.eri,icarea compresorului
Se demontează compresorul, respectnd regulile normale de remontare

în special asupra ocurilor, cu următoarele recomandări 6 la compresoarele din
ec!ipamentul instalaţiei se va executa în primul rnd 6
 demontarea,
 spălarea,
 reasamblarea şi
 încărcarea cu ulei, inclusiv a lagărelor exterioare, care vor
funcţiona în gol cu supapele de refulare şi capacele cilindrilor
scoase timp de 1// ore, avndu-se în vedere ca să se asigure
o ungere bună a tuturor părţilor în mişcare, să nu se
încălzească excesiv şi să nu apară zgomote suspecte în
funcţionare.
Dacă nu se vor respecta aceste recomandări, se vor produce gripări la pornire.

1=1
După terminarea curăţării compresoarelor şi a aparatelor aferente instalaţiei ca 6
butelii intermediare, separatoare de lic!id, separatoare de ulei, robinete-ventile de
regla, se face pregătirea rodaului.
3.Punerea 7n ,unc+iune pentru roda8
Se alimentează compresorul cu ulei, vasele de ulei ale ungătoarelor şi

palierelor. Cu capacele cilindrului scoase se verifică6
 #resiune normală de ungere ,între /,0-  at. peste cea din
carter, utiliznd un manometru ( dacă presiune nu este
realizată se verifică pompa de ungere).
 După o funcţionare în gol de 0 minute, se opreşte, se desfac
capacele carterului pentru a verifica încălzirea lagărelor palire
şi lagărele bielelor (se verifică cu mna).
 Dacă toate lagărele sunt normale, după o funcţionare mai
îndelungată -1 ore, se montează capacele cilindrului şi se
începe funcţionarea cu aer în circuit desc!is- cu toate
robinetele de comunicaţie cu exteriorul desc!ise- însă cu
supapele în funcţionare.
9.oda ul
"n timpul rodaului se verifică funcţionarea compresorului din punct de vedere mecanic, prin
ascultarea directă a unor eventuale bătăi, stabilind provenienţa şi trecnd imediat la remediere.
Oa sfrşitul rodaului 6
 se sc!imbă din nou uleiul,
 se controlează aspectul cilindrilor prin desfacerea
capacelor,
 se verifică lagărele şi
 se trece imediat la remontare.
:.Probe de eri,icare a etan*eită+ii circuitului a-entului ,ri-ori,ic
Depistarea neetanşeităţilor se face cu apă săpunită, pensulnd

locurile de îmbinare şi sudurile. Constatarea se face prin citirea scăderilor
manometrului după ce în prealabil s-a făcut presiune cu aer în instalaţie şi s-a făcut
răcirea la temperatura ambiantă. Dacă au fost constatate scăpări, se remediază
( înlocuirea garniturilor, ştemuirea porilor mici, rencărcare cu sudură, etc).
1=*
După
remedierea generală se face o nouă probă de presiune.
+erificarea atentă se face prin6

 desc!iderea ventilelor şi robineţilor din circuitul frigorific
 se desc!ide şi ventilul de pe conducta de aspiraţie a
compresorului,
 se înc!ide legătura colectorului de aspiraţie cu exteriorul prin
înc!iderea sau prin strngereUa flanşei de aerisire.
Se face o desc!idere a robinetului de aerisire a colectorului de refulare
al compresorului înc!izndu-se ventilul refulării, după care se pune din nou în
funcţiune compresorul. "n acest caz presiunea din colectorul de refulare creşte foarte
mult. #entru a se reduce presiunea din colectorul de refulare se va ştrangula aspiraţia
cu autorul ventilului de aspiraţie de la compresor, scăznd debitul de aer, apoi se va
desc!ide din nou ventilul de aspiraţie, evacundu-se aerul complet ( la manometru
scade presiunea de aspiraţie la zero atmosfere absolute
#n timp ce se lucrează cu compresorul in acuum se va avea în
vedere ca 6
 Kanometrul de ungere să indice $ 8 din presiunea normală
de ungere.
 Se ascultă cu atenţie funcţionarea, zgomotul clapeţilor,
bătăile bolţurilor şi a lagărelor de bielă.
Cnd golirea este terminată se înc!ide ventilul de aspiraţie şi se ţine sub
presiune 18 de ore. Se verifică astfel creşterea sau scăderea presiunii interioare.
;.eri,icarea anelor
Se realizează inainte de monta, pentru a evita un

amestec nedorit de soluţii saline din circuite diferite cu
temperaturi diferite. Se realizează printr-o probă !idraulică
cu dispozitive colectoare, prevăzute cu ştuţuri şi flanşe.
Colectorul va fi legat cu o ţeavă de legătură direct de pompa de presiune

şi cu o altă ţeavă printr-un robinet la conducta de alimentare cu apă, cu un robinet de
golire.
Etape 6
 se desc!ide robinetul de umplere cu apă ct şi cel de golire
pentru evacuarea aerului,
 se inc!ide cel de golire cnd incepe curgerea apei,
 se inc!ide şi robinetul de umplere
1=+
 se face presiune in instalaţie, pnă cnd manometru va indica
presiunea de probă ( se identifică vanele defecte )
 se desc!ide robinetul de golire
 se evacuează apa
 se demontează vanele defecte, se inlocuiesc şi se reia proba
de presiune.
?.Securitatea muncii
1. Ec<ipamentul de protec+ie
Datorită condiţiilor de lucru, mai cu seamă vara, personalul de deservire
a instalaţiilor frigorifice, este obligat să suporte în mod repetat diferenţe mari de
temperatură, de aceea îmbrăcămintea şi încălţămintea de protecţie trebuie să fie
comodă, uşoară şi trainică.
9nii agenţi frigorifici au grad de toxicitate ridicat ( amoniac, bioxid de sulf
) şi de aceea se are în vedere protearea căilor respiratorii, pentru a impiedica
in!alarea de gaze toxice ( utilizarea mănuşelor şi a oc!elarilor de protecţie).
2. /ăsuri speciale de protec+ie
Constă în izolarea faţă de instalaţie prin mnere izolante, intreruptoare
cu strat izolator, legarea la pămnt a maşinilor electrice, controlul periodic al
instalaţiilor, verificarea înainte de fiecare funcţionare.
3. /anipularea materialelor to)ice
Se au în vedere materialele uşor inflamabile, gazele combustibile şi
cele toxice sau lic!efiate. @rebuie manipulate in locuri special amenaate, zonele de
lucru vor fi marcate cu indicatoare de securitate pe o rază de minim // metri. n
interiorul acestei zone vor pătrunde doar muncitorii special instruiţi şi va fi interzis 6
 accesul persoanelor străine,
 fumatul ,
 orice flacără desc!isă şi
 consumarea de alimente.
Katerialele toxice vor avea ambalaul şi etic!ete caracteristice
( inscripţie V Jtravă sau @oxicW ).
Se recomandă folosirea ventilatoarelor în încăperile unde se execută
încărcare-descărcare cu agent frigorific. Descărcarea agentului frigorific nu se face
direct în atmosferă ci se vor folosi vase de neutralizare
(O/PETE$%A TE4$"(0 SPE("AL"=AT0> K%ILI%N%' N%:K9O9
D% >9ICLJI'N% "I IS@'O'L%6
 Kăsurarea parametrilor de stare<
 Depistarea defecte, cauze şi posibilităţi de remediere att la compresor ct şi la
întreaga instalaţie<
 Neglarea nivelului de agent frigorific din vaporizator<Completarea pierderilor de agent
din instalaţie
 Neglarea termostatului ( reglarea temperaturilor de lucru)<
 'sigurarea parametrilor de funcţionare optimă a unei inslaţii frigorifice
 +erificarea etanşeităţii( dezaerarea instalaţiei).
6"ncercarea şi exploatarea compresorului<
 #robe şi încercări la sc!imbătoarele de căldură
( vaporizator$ condensator)<
1=
 "ntreţinerea suprafeţei de sc!imb de căldură<
 +erificarea ungerii şi a răcirii<
 "nlocuirea uleiului şi a filtrelor.
"nstala+iile ,ri-ori,ice au ca scop crearea şi menţinerea, într-un spaţiu
înc!is, o unei temperaturi inferioară mediului ambiant.
nstalaţia frigorifică are multiple utilizări 6
 industria alimentară pentru conservarea produselor alimentare<
 în medicină, la conservarea organelor , a lic!idelor
biologice,etc.
 la fabricarea g!eţii artificiale<
 în construcţii , la răcirea componentelor betonului<
 în condiţionarea aerului<
 pentru congelarea solului<
 în industria c!imică la lic!efierea gazelor.
J instalaţie frigorifică, după modul în care realizează scăderea
temperaturii poate fi cu 6
 comprimare mecanică de vapori( figura ) <
 absorbţie<
 eector.
"nstala+ia ,ri-ori,ică cu comprimare mecanică de apori realizează
ciclul frigorofic cu autorul unui agent de lucru numit a-ent ,ri-ori,ic şi cu aparatele 6
>ig. nstalaţie frigorifică cu comprimare mecanică de vapori
a) (ompresor@6( unde se realizează creşterea presiunii agentului

frigorific<
b) (ondensator 6B@ unde are loc răcirea (condensarea)
agentului frigorific<
c) aporizator 6E@ aparat în care agentul frigorific fierbe, prin
preluarea căldurii din mediul care urmează a fi răcit<
d) entil de laminare 6E)), unde datorită micşorării secţiunii de curgere,
agentul frigorific îşi micşorează presiunea.
1. (O/PESOL ( anexa  ) este acţionat de un
motor electric asincron şi ca urmare este un aparat ce
consumă energie electrică. "n funcţie de modul în care
compresorul este cuplat la motorul electric , poatet fi 6
 desc!is, cnd motorul este în exteriorul
compresorului, antrenarea axului compresorului făcndu-se
prin transmisii prin curele.( anexa).
 semicapsulat şi capsulat, cand motorul şi compresorul sunt
montate pe acelaşi arbore (anexa).
1=2
Piesele componente (anexa0) ale compresorului sunt6
 carcasă
 arbore
 biele
 pistoane
 blocul supapelor
 cilindri
 semicuzineţi.
2.APO"=ATOL ( anexa E) este un sc!imbător de căldură în care
agentul frigorific sc!imbă căldură cu mediul pe care trebuie să-l răcim. De aceea ele
se pot realiza în mai multe variante, în funcţie de domeniul de utilizare6
 pentru răcit aer<
 pentru răcit lic!ide<
 pentru răcit produse.
%l se montează pe ramura de presiune şi temperatură scăzută,
deoarece funcţionează la presiune constantă , po.
3.(O$DE$SATOL ( anexa 7) este tot un sc!imbător de căldură in
care agentul frigorific se răceşte, cednd căldură unui mediu de răcire. Din acest
punct de vedere , condensatoarele pot fi realizate în variantele6
 răcite cu lic!id
 răcite cu aer
 răcite mixt.
%l se montează pe ramura de presiune şi temperatură ridicată, deoarece
funcţionează la presiune constantă , pX.
9. E$T"LL DE LA/"$AE este un robinet care micşorează
secţiunea de curgere a agentului frigorific lic!id de la condensator la vaporizator. Nolul
lui este de a micşora presiunea agentului frigorific de la valoarea de condensare pX, la
valoarea de vaporizare po.
A'E$%" &"'O"&"("
'gentul frigorific, este o substanţă care are proprietatea de a fierbe la
temperaturi negative. De exemplu, bioxidul de carbon ( CJ 1), fierbe la -74,01 oC , iar
N38a la - 1E,81/C .
(erin+e impuse a-en+ilor ,ri-ori,ici 6
 temperatura de vaporizare ct mai scăzută<
 să funcţioneze la o presiune ct mai apropiată de cea
atmosferică<
 presiunea de condensare să fie în domeniul te!nic uzual<
 volumul specific al vaporilor aspiraţi de compresor să fie ct
mai mic<
 să aibă proprietăţi termodinamice bune<
 să aibă o vscozitate redusă<
 să nu intre în reacţie c!imică cu substanţele cu care vin în
contact<
 să nu producă efecte negative asupra mediului<
 să nu fie exploziv şi inflamabil<
 să nu fie toxic<
1=7
 să aibă temperatura de solidificare foarte cobortă pentru a nu
îng!eţa în ţevi<
 să nu spumeze cu uleiul<
 să fie economic şi uşor de procurat.
%ste foarte greu ca o substanţă să satisfacă toate cerinţele impuse, dar
în funcţie de tipul instalaţiei, de domeniul de utilizare sunt verificate anumite cerinţe.
Karea problemă pe care o ridică agenţii frigorifici este că pot influienţa
stratul de ozon şi pot contribui la crearea efectului de seră.
A'E$%" &"'O"&"(" ALTE$AT""
A-en+i ,ri-ori,ici de A-en+i ,ri-ori,ici pe

tranzi+ie termen mediu *i lun-
4(&(F 4&( 4&(

Par+ial clorura+i ,ără clor $E4ALO'E$A%"
Substanţe 'mestecuri Substanţe 'mestecuri

'mestecuri 'mes-
pure bazate pe pure 99A
$43 tecuri
22 22 139a :?A
2 ;a
123 12: Seria
12? 2
32 9?
193a 91A
>ig.1 @ipuri de agenţi frigorifici
4(&( C agenţi frigorifici ce conţin 6 !idrogen, carbon, fluor, clor

1=N
4&( - agenţi frigorifici care au în componenţa lor6 ! idrogen,uor,clor#
OGESA%"E6 datorită influenţei negative asupra stratului de ozon sunt interzişi
agenţii frigorifici ce conţin (LOH
nstalaţiile frigorifice moderne utilizează cu preponderenţă YC>C şi C>C fără clor sau
ne!alogenaţi pentru protecţia mediului.
Studiaţi frigiderul casnic, o vitrină frigorifică şi o instalaţie de condiţionare.
a dentificaţi aparatele specifice unei instalaţii frigorifice< în acest sens veţi consulta
anexele,E,7. Jbservaţiile le veţi trece în tabelul de mai os6
Aparat aparate instala+ie ,ri-ori,ică
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
,ri-ider
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
itrină ,ri-ori,ică
Aparat de climatizare
Tema
b %xplicaţi necesitatea fiecărui aparat din instalaţie.
c+erificaţi etanşeitatea spaţiului răcit şi urmăriţi , în timp, durata de funcţionare a
compresorului.
(O/PETE$%0 TE4$"(0 SPE("AL"=AT0> K%ILI% #'N'K%@N IDC'L D%
9@OQ'@JN
Ae+i in,orma+ii despre>

 presiunea din vaporizator, numită presiune de vaporizare6 p/<
 presiunea de aspiraţie a agentului frigorific în compresor6 pa Z
p/<
1=9
 presiunea de condensare a agentului frigorific6 pX
 presiunea de refulare a agentului frigorific din compresor6 pr [ pX
 temperatura de vaporizare, temperatura la care fierbe agentul
frigorific în vaporizator6 t o<
 temperatura din spaţiul răcit 6 tr care este mai mică cu 3-8/C
dect to
 temperatura de condensare, temperatura la care agentul
frigorific trece din stare de vapori în stare luc!idă 6 tX.
'ceşti parametrii sunt în funcţie de 6
 agentul frigorific folosit
 tipul instalaţiei frigorifice<
 domeniul de itilizarea instalaţiei.
"$&LE$%A /OD"&"(0"" PAA/ET"LO "$D"(A%" ASPA &$(%"O$0""
"$STALA%"E"
defect cauza posibilă remediere
PES"$E DE (O$DE$SAE a. se pur8ează

PEA /AE condensatorul prin
a. aer sau -aze ,olosirea instala+iei
1.condensatoare răcite cu aer necondensabile 7n de recuperare
*i apă instala+ie se pur8ează
condensatorul b. se 7nlocuie*te
2.condensatoare răcite cu aer condensatorul
b. supra,a+a
3. condensatoare răcite cu c.se re-lează
condensatorului prea
apă corect presiunea
mică
c. re-larea presiunii de d.se 7nlocuie*te
condensare prea mare motorul
d. motorul entilatorului e. se cură+ă
de,ect conductele prin
dezacidulare la
e. depuneri de piatră pe sc<imbarea
partea interioară a uleiului sau a
conductelor a-entului frigorific
De,ecte 7n e)ploatarea instala+iilor ,ri-ori,ice
Oa un centru comercial , în cadrul verificării te!nice, ec!ipa de intervenţie constată griparea

compresorului . Cele mai multe defectiuni, cu excepţia celor datorate viciilor ascunse de material, se pot
incadra in una din urmatoarele categorii6
1=<
• Oovituri !idraulice - datorate patrunderii in cilindru a agentului frigorific lic!id sau a
uleiului<
• #robleme de ungere 2 datorate lubrifierii defectuoase<
• Contaminarea circuitului frigorific 2 prin prezenta unor corpuri straine in circuit<
'nalazaţi fotografia de mai os şi indicaţi următoare6
• elementele mecanismului<
• defectul , în sine<
• cauzele care au condus la apariţia lui, încadrndu-l în una din categoriile de mai sus.
espectarea normelor de securitatea *i sănătate a muncii
"n orice întreprindere, secţie, atelier trebuiesc respectate norme de protecţia muncii, norme care
au carater de lege. Ierespectarealor atrage după sine sancţionarea disciplinară, administrativă,
financiară sau c!iar penală. De aceea compartimentul responsabil cu respectarea normelor de protecţia
muncii are datoria de a monta panouri de avertizare $ semnalizare privind posibilele pericole la care se
expun lucrătorii.
"nsoţiţi ec!ipa de intervenţie a agentului economic la care desfăşuraţi practica, solicitată să
remedieze defecţiunile care au apărut la o intalaţie frigorifică de la un antrepozit frigorific. dentificănd
instalaţia se constată că funcţionează cu amoniac, un agent frigorific deosebit de toxic. "n sala maşinilor
este amplasat un panou de avertizare precum cel din imagine.
Analiza+i semnificaţia fiecărui panou şi identificaţi regulile care trebuie respectate în
conformitate cu avertizările panourilor\
11=
?. A$EXE
A$EXA 1 T"P" DE (O/PESOAE
(ompresor desc<is
compresor ermetic
(ompresor semiermetic
 2 bobinaul statorului< 1 2 rotor arbore cotit< 3 2 bielă< 8 2 piston<
0 2 supapă de aspiraţie< E 2 supapă de refulare
(O/PESO EL"(O"DAL@
(ompresorul birotor 6dublu *urub
otor tată cu : lobi *i rotor mamă cu ? canale
111
Co+&resoe ,ol'+ic rotati,

Sc<ema compresorului cu palete 7n rotor
 2 cilindru< 1 2 piston rotativ< 3 2 lamele culisante< 8 2 spaţiu
de refulare<
0 2 spaţiu de aspiraţie< E 2 arbore< 7 2 inele pentru limitarea
cursei
(ompresorul cu spirale 6Scroll
Spirală ,i)ă 6stator Spirală mobilă 6rotor 
(ompresor centri,u-
6 Turbocompresor
11*
A$EXA 2 >
DE&E(TEJ(A=E !" POS"G"L"T0%" DE E/ED"EE LA $ (O/PESO (APSLAT
DE&E(%"$" (A=E /ETODE DE E/ED"EE

1. (ompresorul nu a. ntrerupătorul electric este în a. se reconectează
,unc+ionează poziţie desc!is întrerupătorul
b. Neleu termic declanşat
c. @ermostatul defect b.se reanclanşeă releul termic
d.#resiunea de refulare prea şi se controlează cu
mare(instalaţia are în ampermetrul intensitatea
componenţă un presostat de
înaltă presiune) curentului pe fiecare fază
 Condensator murdar c.se înlocuieşte aparatul defect
 'er în instalaţie
 @emperatura aerului d. se înlătură cauza defectului

prea mare
2. /otoarele a. "ntrerupt circuitul între a. se restabileşte circuitul

compresorului *i contactor şi placa de borne de b. se înlocuieşte bobina
entilatorului nu la compresor
,unc+ionează
b. 'rderea bobinei
contactorului cu relee
3. 'rupul este scos din a. Negla greşit al releului de a.se reglează releul termic
,unc+iune la pu+in timp protecţie b.se înlocuieşte termostatul
de la pornire
b. @ermostat defect c.se aeriseşte instalaţia
frigorifică şi se
nstalaţia are aer în circuitul
frigorific curăţă condensatorul
c. Condensatorul este murdar

9. 'rupul ,unc+ionează 8.-existenţa umidităţii în 8. se realizează uscarea
continuu instalaţie instalaţiei prin introducerea
aporizatorul nu este 8.1 lipsa cantităţii de freon filtrelor des!idratoare în
acoperit cu zăpadă necesară funcţionării normale a circuitul frigorific
brumare par+ială a instalaţiei
aporizatorului 8.3 robinet de alimentare 8.1 se detectează şi se elimină
corpul robinetului de insuficient desc!is
alimentare locurile neetanşe.Se reîncarcă
acoperit par+ial cu instalaţia cu freonul necesar
-<ea+ă funcţionării
8.3se desc!ide robinetul
11+
A$EXA 3
/A$EE DE OP"E !" 'OL"E DE A'E$T &"'O"&"(
$r.crt Opera+ii de oprire @ -olire Obsera+ii

 nc!iderea ventilului de alimentare, menţinerea %liminarea totală se
agregatului în funcţiune pnă trece tot agentul observă la răcirea ţevii
frigorific în colectorul de agent refulare
ncetarea zgomotului la
supape
ndicaţiile manometrului
oasă presiune
1 Se opreşte funcţionarea electromotorului
3 Se înc!id ventilele
8 Se deşurubează piuliţele de racordare a agregatului #entru a nu pătrunde a
la instalaţie prin conductele de aspiraţie şi de umed în instalaţie se
alimentare buşonează capetele
conductelor prin racord
obturate
0 Se desfac legăturile între electromotor şi automatul Se vor deşuruba
de protecţie izolndu-se capetele cu bandă siguranţele fuzibile de la
izolatoare tabloul de comandă
E Dacă se repară întreaga instalaţie6 Demontare asamblare
a. se demontează vaporizatorul,ventile de regla filetată
termostatic,termostatul,automatul de protecţie
7 Demontarea electromotorului Demontare cupla cu fla
4 Curăţarea agregatului prin spălare exterioară cu et
de apa puternic
? Curăţare prin insuflare de aer comprimat
/ %liminarea uleiului de la buşonul de ulei Se va depozita în recipi
metalici
 Necuperarea agentului frigorific din colector nstalaţie specială
prevăzută cu filtre şi
des!idratoare,
A$EXA 9
DE&E(TE@ (A=E !" $ATA LO #$TKL$"TE LA O "$STALA%"E &"'O"&"(0
11
defect electric defect frigoric defect mecanic
DE&E(TF T"PL (/ SE (A=E (/ SE #$L0T0

DE&E(TL" (O$STAT0
/otocompresorul nu .se înc!ide uşa .Oipsa tensiunii la . se verifică priza cu
,unc+ionează 6la frigiderului şi se priza de alimentare un creion de tensiune-
punerea 7n ,unc+iune nu verifică dacă lampa electrică se înlocuieşte siguranţa
se aude z-omotul interioară arsă
funcţionează 1.utonul de reglare 1. se roteşte butonul
speci,ic anclan*ării 1.se verifică poziţia a termostatului aflat
releului de pornire la poziţia S@J#
3.se constată lipsa 3. se înlocuieşte
trnsiunii cănd se 3.@ermostat defect termostatul
roteşte butonul de
reglare a
termostatului
#n timpul ,unc+ionării .se verifică .motocompresorul . se mută frigiderul

motocompresorului se temperatură la locul funcţionează în
aude un z-omot unde este amplasat condiţii grele
deosebit frigiderul datorită temperaturii
exterioare foarte
1.motocompresorul mari(30 / C) 1. se completează
se încălzeşte 1.motocompresorul uleiul. Se înlocuieşte
puternic.(se opreşte funcţionează cu motocompresorul daca
automat prin lipsă ulei se constată defecte
acţionarea releului
termic) 3.filtrul parţial 3.se înlocuieşte filtrul
3.vaporizatorul slab infundat
brumat.Se constată
o uşoara brumare a
filtrului 8. vaporizatorul sau 8.se înlocuieşte
8.se observă conductă de vaporizatorul
brumarea conductei aspiraţie parţial
de aspiraţie înfundată
Perioade lun-i de . temperatura în . uşile frigiderului .se reglează

,unc+ionare a interiorul frigiderului nu se înc!id etanş înc!iderea uşii(se
motocompresorului cu scade lent. Condens înlocuiesc garniturile
112
pauze scurte sau mers în interiorul 1.cantitate magnetice)
continuu frigiderului insuficientă de agent 1. se refac
1.vaporiztor slab frigorific(pierderi prin brazările,sau se
brumat, pete de ulei neetanşeităţi înlocuieşte
3.motocompresor vaporizatorul
3.încălzire mare a defect(pierdere de 3. se înlocuieşte
motocompresorului presiune la supape) motocompresorul
#ncălzire e)cesiă a .Compresorul este . lipsa uleiului de . se completează

locurilor unde sunt cald ungere uleiul indicat de
supra,e+e 7n mi*care 1. nu se realizează 1.supapele nu se constructor<
temperatura în inc!id perfect 1. se reface planitatea
spaţiul răcit 3.supape sparte scaunului supapei
3.Ruierat la defecte
înc!iderea 3. se înlocuiesc
supapelor datorită supapele
înc!iderii neetanşe
A$EXA :
P0%" (O/PO$E$TE ALE (O/PESOAELO OL/"(E (
P"STO$
Glocul supapelor
2 difuzor< 1 2 resort ondulat< 3 2 amortizor< 8 2 supapa< 0 2 scaun interior
117
Păr+i componene ale compresoarelor cu piston
A$EXA ;
APO"=ATOAE
+aporizatoare de perete
-serpentină
1-suport
3-bridă
11N
aporizator de la ,ri-iderul casnic
119
aporizatoare de la itrine comerciale
S(4"/G0TO DE (0LD0 /LT"TGLA
11<
A$EXA?
(O$DE$SATOAE
(ondensatoare cu aripiare
(ondensator in plăci
1*=
(ondensatoare cu eaporare ,or+ată
S 2 dispozitiv de stropire<
S# 2 separator de picături<
Cd 2 condensatorul propriu-zis<
C 2 carcasă metalică<
+ 2 vaporizator<
# 2 pompă pentru recircularea apei< ' 2 bazin de

colectare a apei de stropire
A$EXA 
&"LTE
1*1
DE=AEATOAE
DES4"DATOAE OG"$ET DE E'LA
&"LTE
>iltrele au rolul să oprească circulaţia în instalaţie a impurităţilor ( nisip, zgură,
material scurs de la suduri) desprinse de către agentul frigorific de pe suprafaţa
interioară a conductelor. Se montează att pe conductele de agent frigorific vapori (
vaporizator- compresor- condensator ) ,ct şi pe traseul de agent lic!id (condensator-
ventil de laminare-vaporizator), pentru protecţia compresoarelor şi a unor piese de
automatizare sensibile, care prin înfundare dereglează funcţionarea instalaţiei.
Neţinerea impurităţilor se realizează pe de o parte, prin trecerea impurităţilor prin sită
cu oc!iuri fine, iar pe de altă parte, la cele de lic!id şi prin micşorarea vitezei. #entru
a fi uşor de demontat şi înlocuit , filtrele se montează între două robinete de înc!idere
( anexa 4).
DE=AEATOAE
'u rolul de a scoate aerul din instalaţie care poate pătrunde în instalaţie pe la
presgarniturile compresorului ( la compresoare desc!ise) şi prin neetanşeităţile
îmbinărilor, cnd instalaţia lucrează la presiuni mai mici dect presiunea atmosferică.
'erul se poate elimina 6
 #rin evacuarea periodică din partea superioară a
condensatorului ( metodă neeconomică deoarece conduce la
pierderi de agent frigorific).
1**
 #rin introducerea unui aparat de dezaerare , dezaerator , care
funcţionează pe principiul condensării vaporilor de agent
frigorific din amestecul de aer şi agent frigorific.
'cest aparat este construit din 8 ţevi concentrice prevăzute cu robineţi. 'cest aparat
trebuie permanent supraveg!eat deoarece poate conduce la înecarea conductei de
aspiraţie (anexa 4).
DES4"DATOAE
Sunt organe ce servesc la reţinerea apei din agenţii frigorofici cu solubilitate redusă
în apă ( freonii) , şi care formează !idraţi solizi în prezenţa apei înfundnd organele
de regla, sau formează substanţe agresive faţă de materialele cu care vin în contact.
Neţinerea apei se face cu autorul unor substanţe absorbante cu care este umplut
des!idratorul.
Des!idratoarele se montează numai pe conductele de lic!id, între două robinete,
pentru a putea fi demontate uşor şi înlocuite, atunci cnd absorbantul se saturează
cu apă ( anexa 4).
1*+
A$EXA 
SE/$E DE AET"=AE DE POTE(%"A /$(""
1*
&isa de lucru & 2
LIV3GMG8 *
1*2
9rmărind în timp comportarea parametrilor unei instalaţii frigorifice de la o vitrină
frigorifică completează în următorul tabel modalităţile de remediere la defectele
semnalate 6
DE&E(T (A=A E/E

POS"G"L0 D"EE
1.PES"$ a.suprafaţa
EA DE condensatorul
(O$DE$S ui prea
AE PEA scăzută
S(0=T0
b.presiunea de
aspiraţie
scăzută
c.supapele de
aspiraţie şi de
refulare pot să
aibă scăpări
2.TE/PE a. pierderi la
ATA #$ supapele de
(O$D(TA aspiraţie şi
DE refulare
E&LAE
PEA
/AE
3.TE/PE a. agentul
ATA #$ frigorific intră
(O$D(TA în
DE compresor(loc
E&LAE alizarea
PEA /"(0 bulbului
incorectă)
&"!A DE L(> &3
(O/PETE$%0 TE4$"(0 SPE("AL"=AT0 6 K%ILI%

#'N'K%@N IDC'L D% 9@OQ'@JN
Oa service-ul unde lucrezi trebuie să analizezi următorul caz6
un client vine cu un frigider casnic V'rcticW . Oa o analiză atentă
a frigiderului se constată următoarele aspecte6
 compresorul funcţionează fară oprire, iar temperatura în spaţiul
răcit nu se realizează<
 vaporizatorul are pete de grăsime , în interior ( în congelator\)
1*7
(erin+ă6
Ce manevre va trebui să faci, dacă una din cauzele nefuncţionării frigiderului ar fi
Vfisurarea vaporizatoruluiW ] ( vezi informaţiile din anexa 3)
>ig.3 nstalaţia frigorifică a unui frigider casnic
(O/PETE$%0 TE4$"(0 SPE("AL"=AT0> I@N%LI% #%NJDC IS@'O'L'
1*N
&"!0 DE L( > & 9
"n instalaţia frigorifică defectele pot fi localizate senzorial ( vizual, prin pipăit, prin
miros) sau cu autorul instrumentelor. >uncţionarea incorectă poate apărea datorită
defectelor6
 de natură electrică5
 de natură mecanică5
 de natură ,ri-ori,ică.
'vnd în vedere informaţiile din anexele 1 şi 8 aranaţi pe categorii, tipurile de
defecte, după modelul de mai os.
Simptom Tipul de,ectului

De natură De natură De natură
electrică ,ri-ori,ică
mecanică
De e)emplu> Kotorul 'er sau gaze

ventilatorulu necondensabile
Presiune de i defect în instalaţie
condensare prea
mare
Sunete sub ,ormă
de loituri
Picături de ulei la
7mbinări
/otocompresorul
nu ,unc+ionează 6la
punerea 7n
,unc+iune nu se
aude z-omotul
speci,ic anclan*ării
releului de pornire
1*9
&"!E DE OGSEA%"E
&"!A DE OGSEA%"E> &O1

"n funcţionarea compresorului pot apare diverse defecţiuni care pot fi detectate
senzorial( zgomote şi pipăit). 9rmăreşte tabelul de mai os şi observaţi funcţionarea în timp de E ore a
unui compresor , iar apoi explicaţi cum poate fi remediat defectul ( anexele 1 şi 8).
DE&E(%"$E E/ED"EE
.Qgomot puternic în timpul funcţionării
compresorului
1."ncălzire excesivă a suprafeţelor supuse
frecării
&"!A DE OGSEA%"E>&O2
1*<
După un număr mare de ore de funcţionare,vaporizatorul instalaţiei este acoperit cu un strat gros
de g!eaţă, ceea ce contribuie la înrăutăţirea sc!imbului de căldură dintre agentul frigorific şi mediul de
răcire. 'cest lucru conduce la creşterea numărului de ore de funcţionarea compresorului, deci a
consumului de energie electrică. Ca urmare se impune curăţarea suprefeţei de sc!imb de căldură a
vaporizatorului. %xistă mai multe metode de curăţare a suprafeţei vaporizatorului. "n funcţie de situaţie,
alege una din metodele indicate în tabel şi completează tabelul de mai os.
/etodă Posibilită+i de realizare (are ariantă a ,ost ,olosităM

decon-elare (e a+i remarcatM
-oprirea instalaţiei şi încălzirea
naturală a vaporiatoarelor<
. Decongelarea -stropirea sau pulverizarea cu apă<
externă -cu autorul aerului cald exterior<
-prin ăncălzirea electrică a aerului
care circulă peste vaporizator<
-încălzirea vaporizatorului cu
1, Decongelarea rezistenţe electrice<
internă -introducerea gazelor calde de la
refularea compresorului<
-prin inversarea cicluilui
1+=
1+1

Curs Frigotehnist

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Frigotehnist

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1 califcare rigotehnisti

Curs 1 califcare rigotehnisti

Întreţinerea curentă a Caracteristicile tehnico-funcţionale ale utilajelor /

1.1 Obiectul cursului

1.3 Domenii de utilizare a temperaturilor scăzute

%acă se consideră caul funcţionării continue a acestor tipuri de instalaţii, mărimea

F Gegală cu energia evacuată din sistem şi anume sarcina termică a condensatorului )  .

ig# 7 'chema flu&urilor energetice din instalaţiile frigorifice şi pompele de căldură

Ca o aplicaţie a celor preentate anterior, se poate arăta că &apori'area se reali'ea'ă (n

Părţile componente ale instalaţiilor rigorifce

n consecinţă, instalaţiile rigorifce şi pompele de căldură, au (n componenţă cel

ig# 9 'chema constructivă şi funcţională a instalaţiilor frigorifice şi pompelor de căldură

;etentorul din instalaţiile rigorifce ar f o maşină oarte comple0ă şi şi (n consecinţă

Comparaţie (ntre instalaţiile rigorifce şi pompele de căldură

ig# 11 'cheme de instalaţii funcţion"nd după cicluri termodinamice inversate

-entru a simplifica analia comparativă a ciclurilor acestor instalaţii, se consideră că

Proprietăţi ale agenţilor rigorifci

'e observă că aceşti agenţi au proprietatea de a vaporia 0fierbe1 la temperaturi

Compo'iţia chimică a reonilor

@a)elul * ele trei tipuri de freoni

(luor (luor luor

( O( HC

R## R22 R#3=a

R#2 R#23 R#2>

$moniac 0PO3 sau R@#@1

Gegătura dintre reoni şi stratul de o'on

ig# 1 Regiunile atmosferei terestre

%acă nu ar e&ista stratul de oon, intensitatea radiaţiei ultraviolete, provenite de la

@a)elul  +ecanismul distrugerii stratului de oon

+olecula de ( este 'e elibereaă l l monoatomic

'e formeaă L2 şi o&id L&idul de l 'e formeaă molecule

'ub acţiunea raelor ultraviolete provenite de la soare, din moleculele freonilor se

n #CA@, Protocolul de la ontreal, reviuit în iunie #CC*, de Jeuniunea de la Gondra, a

;omenii de utili'are a agenţilor rigorifci

@a)elul 2 %omenii de utiliare a agenţilor frigorifici

L mare parte dintre agenţii frigorifici, în special cei de substituţie, repreintă

@a)ele şi diagrame termodinamice ale agenţilor rigorifci

@a)elul N Balori ale parametrilor termodinamici la saturaţie pentru R#3=a

@a)elul 9 Balori ale entalpiei vaporilor supraîncăliţi pentru R#3=a

ig# *# %iagrama lgp!h pentru R#3=a

Condensatoare răcite cu aer

ig# +# 4voluţia procesului de condensare în ţevi

Ia intrarea în condensator 0#1, vaporii sunt supraîncăliţi. $ceastă stare, poate fi

-e toată durata procesului de condensare 2!3, temperatura răm"ne constantă, iar

ig# # Regimul termic al condensatorului răcit cu aer

Ia intrarea în condensator, vaporii supraîncăliţi 0#1 au temperatura de refulare tref , iar

tae Y tai [ >Z#* 5J70=1

ig# 2# 4&emplu de regim termic al unui condensator răcit cu aer

Demperatura aerului la intrarea în condensator: t ai Y 3*J

Condensatoare răcite cu apă

ig# 7# onstrucţia condensatorului răcit cu apă

ig# N# 'chema condensatorului răcit cu apă

3&oluţia procesului de condensare este preentată în figura A, de la intrarea vaporilor

ig# 9# 4voluţia procesului de condensare pe ţevi

'pre deosebire de condensatoarele răcite cu aer, în cele răcite cu apă, condensarea se

ig# <# (ormarea condensului la e&teriorul ţevilor răcite cu apă

%upă intrarea în aparat, în contact termic cu apa rece, temperatura vaporilor

ig# 1=# Regimul termic al condensatorului răcit cu apă

Jegimul termic al condensatorului răcit cu apă este determinat de caracteristicile

@emperatura apei, la ieşirea din condensator se poate determina cu relaţia:

ig# 11# 4&emplu de regim termic al unui condensator răcit cu apă

Demperatura apei la intrarea în condensator: t ]i Y 2*J

n instalaţiile frigorifice de puteri medii şi mari, în schema instalaţiilor, după