Rugina Alina

Grupa 1446A

Încălzirea unui conductor la trecerea curentului electric de conducţie –

Efectul Joule-Lentz

Aplicatia din cadrul acestui referat trateaza efectul Joule produs prin încălzirea unei plăci din
cupru asociată trecerii unui curent electric de conducţie. Efectul Joule este un fenomen neliniar,
intrucat rezistivitatea electrică şi conductivitatea termică a materialului variază cu temperatura.
Aplicatia se imparte astfel in doua probleme:

- Conducţia electrică, în care sursa electrică este în afara domeniului, reprezentată prin
condiţii la limită.
- Transferul de căldură, în care sursa de căldură este reprezentată de pierderile prin efect
Joule produse de curentul electric.

Domeniul de calcul este o placă plană, pătrată cu latura de 1 m, din cupru, cu o decupare
circulară în centru. Grosimea plăcii este neglijabilă in raport cu celelalte dimensiuni, ceea ce
permite reducerea studiului la un model 2D.

Modelarea numerică a acestei aplicatii este realizată cu ajutorul mediului de dezvoltare multi-
fizică (FEM) COMSOL.

Conductivitatea electrică depinde de temperatură conform relaţiei:

1
σ = [𝜌0(1+𝛽(𝑇−𝑇0))] (1)

unde ρ0 este rezistivitatea electrică a materialului la temperatura de referinţă, T0, β este

coeficientul de variatie a rezistivităţii electrice cu temperatura.
Rugina Alina
Grupa 1446A

Figura 1. Geometria modeului si conditiile la limită pentru problema conducţiei electrice

Odata realizata geometria modelului ( se traseaza un pătrat cu latura de 1 m, cu centrul de masă

în punctul de coordonate (0,0) si un cerc, cu raza 0.3 m, cu centrul în punctul de coordonate
(0,0), se foloseste functia Difference pentru obtinerea obiectului compus – placa cu cavitate
circulară).

I. Problema de curent continuu (Multiphysics/Electromagnetics/Conductive Media DC):

Se definesc:

- Constantele modelului (Options/Constants):

 r0 = 1.754e-8
 T0 = 293
 beta / 𝛽 = 0.0039
- Expresiile (Options/Expresions / Scalar expressions):
sigma = 1/(r0 ∗ (1 + beta ∗ (T − T0)))

Apoi se specifica:

- Conditiile de frontiera (Physics / Boundary Settings): laturile de sus si jos ale patratului,
cat si conturul cercului sunt izolate electric; latura din dreapta a patratului are un potential
electric egal cu 0V – ground; latura din stanga a patratului este incarcata cu un potential
electric egal cu 0.11V (N=1).
Rugina Alina
Grupa 1446A

- Coeficienţii ecuaţiei cu derivate parţiale (Physics/Subdomain Settings):

 σ= sigma
 Q=0
 Pentru Current source se introduce valoarea zero (în această problemă nu există
sursă de curent electric în domeniu)
 Curentul imprimat este nul

Urmatorii pasi sunt discretizarea modelului, crearea retelei (reteaua creata are 524 de noduri,
Mesh/ Initialize Mesh) si rezolvarea problemei (Solve).

Figura 2. Distributia potentialului electric pe suprafata placii

In Figura 2 se observa ca potentialul electric isi atinge valoarea maxima pe latura stanga a placii,
unde potentialul electric este de 0.11V, descreste si atinge valoarea minima, 0V, pe latura
dreapta, precum am stabilitt prin conditiile de frontiera.

In meniul Post-Processing vizualizam :

Rugina Alina
Grupa 1446A

Figura 3. Liniile echipotentiale de pe suprafata placii

In Figura 3 se poate observa acelasi fenomen prezentat si in Figura 2.

Figura 4. Distributia densitatii totale de curent

Rugina Alina
Grupa 1446A

In Figura 4 sunt notabile sensul sagetilor (de la potential mare la potential mic) si dimensiunea
sagetilor ( sunt mai mari sub si deasupra cercului, deoarece densitatea curentului este mai mare
in zonele cu arie mai mica).

Figura 5. Distributia densitatii totale de curent, linii colorate pentru potentialul electric

Figura 6. Distributia densitatii totale de curent, linii colorate pentru densitatea de curent
Rugina Alina
Grupa 1446A

In figura 5 si 6 liniile colorate expun aceleasi fenomene prezentate in figurile 2 si 3, respectiv 4,

corelate cu distributia densitatii de curent.

Figura 7. Distributia caldurii rezitive

Figura 8. Distributia caldurii rezitive la momentul de timp 2000

Rugina Alina
Grupa 1446A

In figurile 7 si 8, se observa ca distributia caldurii rezistive este influentata de distributia

densitatii de curent ( valori mai mari in zonele cu suprafata mai mica). Momentul de timp 2000
este momentul final, impus.

Pentru a verifica acuratetea solutiei comparam densitatea de curent de pe latura stanga si dreapta
( in teorie, trebuie sa fie egale). In acest sens utilizam 3 retele de dsicretizare cu 524, 2096 si
8384 de noduri ( rafinam de doua ori reteaua, Refine Mesh).

ΔJ=|Jstanga-
Numar de elemente Jstanga Jdreapta Jdreapta|
524 3,681900E+06 3,682400E+06 500,00
2096 3,680200E+06 3,680300E+06 100,00
8384 3,679956E+06 3,679980E+06 24,00

Astfel, se poate trage concluzia ca odata cu cresterea rezolutiei, eroare scade. Numarul de noduri
se alege in functie de natura aplicatiei.

II. Problema de transfer de caldura ( Muliphysics / Heat Transfer / Conduction /

Transient Analysis)

Curentul electric de conducţie, prin efect Joule, generează încălzirea plăcii din cupru.
Rugina Alina
Grupa 1446A

Figura 9. Condiţiile la limită pentru problema conducţiei termice

Pentru a construi modelul cu cele două probleme (electrică şi termică) cuplate trebuie ţinut
seama că problema de conducţie este rezolvată în raport cu potenţialul electric. Căldura generată
de trecerea curentului electric prin placă este proporţională cu pătratul densităţii de curent, adică
cu părtatul gradientului potenţialului electric V.

Coeficientul de proporţionalitate este rezistivitatea electrică (inversul conductivităţii electrice).

1 2 1
𝑄 = 𝜌|𝐽|2 = |𝐽| = |𝜎𝐸|2 = 𝜎| ▽ 𝑉|2
𝜎 𝜎

Se specifica:

- Conditiile de frontiera (Physics / Boundary Settings): laturile verticale ale pătratului şi

frontierea interioară (circulară) sunt în contact cu un curent de aer aflat la 300K (27ºC),
iar suprafeţele orizontale sunt izolate termic; laturile de sus si de jos sunt izolate termic.
- Coeficienţii ecuaţiei cu derivate parţiale (Physics/Subdomain Settings):
 ρ= 8930
 C=340
 k=384
 Q=1/(r0 ∗ (1 + beta ∗ (T − T0))) ∗ (Vx. ^2 + Vy. ^2)

T (temperatura) este acum o variabila independentă.

Rugina Alina
Grupa 1446A

Urmeaza rezolvarea problemei:

- Solverul ales pentru această problemă este de tip Time Dependent

- Se introduc urmatoarele conditii initiale: V= 0.1*(0.5-x) si T=300.
- Din meniul Solve, submeniul Solve Parameters se selecteaza Timestepping, la Output
times se introduce 0:50:2000, aceasta produce un vector cu 41 de valori, distribuite
uniform intre 50 si 2000 s.

Figura 10. Distributia temperaturii pe placa la momentul final, 2000

Rugina Alina
Grupa 1446A

Figura 11. Distributia temperaturii pe placa la momentul de timp 100

In figurile 10 si 11, putem observa o variatie a temperaturii, inceput de la o valoare minima

de 300k (pe care am setat-o in conditiile initiale) pana la valori maxime atinse in apropierea
laturilor izolate (caldura se acumuleaza in acele zone, deoarece nu poate fi evacuata).

Figura 12. Distributia fluxului de caldura

Rugina Alina
Grupa 1446A

Fluxul de caldura variaza de la temperatura mare la temperatura mica (variatia temperaturii

este explicata in legatura cu Figura 11). Pe cerc se observa cea mai manifestata consecinta a
efectului Joule.

Se studiaza urmatoarele chestiuni:

- variaţia temperaturii în punctul de coordonate (0,0.4) pentru un material care, faţă de

cupru, are rezistivitatea electrică ρ0 de 2, 4, 8 ori valoarea sa iniţială.

Observatii:

 punctul de coordonate (0,0.4) functioneaza ca o sonda

 variata temperaturii trece mai intai printr-un regim tranzitoriu, temperatura creste in
timp, incepand cu 300k, apoi se stabilizeaza si modelul trece intr-un regim stationar.

Figura 13. Evolutia in timp a temperaturii pentru diferitele valori ale rezistivitatii electrice

Observam ca temperatura timpului stationar scade odata cu cresterea rezistivitatii. Rezultatul se

explica urmarind formula (2), Q este direct proportionala cu ρ, dar invers proportionala cu |𝐽|2 ,
influenta acesteia din urma fiind mai importanta ( materialul conduce mai prost). Momentul de
timp in care se atinge regimul stationar este similar pentru toate valorile rezistivitatii (600s).

- variaţia temperaturii în punctul de coordonate (0,0.4) pentru un material care, faţă de

cupru, are conductivitatea termică 1/2, 1/4, 1/8 din conductivitatea sa termică.

-
Rugina Alina
Grupa 1446A

Figura 14. Evolutia in timp a temperaturii pentru diferitele valori ale conductivitatii termice

Temperatura scade direct proportional cu conductivitatea termica.

Timpul necesar atingerii regimului stationar creste considerabil pentru fiecare noua valoare a
conductivitatii ( 600s pentru k, 1000s pentru k/2, 2000s pentru k/4).

Pentru vizualizarea atingerii timpului stationar pentru variata temperaturii in cazul k/8 trebuie
modificat intervalul de timp (0:50:10000).
Rugina Alina
Grupa 1446A

Figura 15. Evolutia in timp a temperaturii pentru cazul k/8

Regimul stationar se atinge la momentul de timp 4000s.

Se realizeaza vdoua teste de acuratete:

1. se studiaza fluxul de temperatura pe una dintre laturile izolate(in teorie, trebuie sa fie 0);
in acest sens utilizam 3 retele de dsicretizare cu 524, 2096 si 8384 de noduri ( rafinam de
doua ori reteaua, Refine Mesh).

Numar de elemente ρ
524 168,1129
2096 30,00499
8384 6,016055
Rugina Alina
Grupa 1446A

180
160
140

Numar de elemente
120
100
80
60
40
20
0
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000
ρ

2. ∫𝑆 𝑄_𝑑𝑐 – subdomeniu vs. ρq - pe frontiera(in teorie sunt egale) .

Notam ∫𝑆 𝑄_𝑑𝑐 cu I1 si ρq cu I2.

Utilizam 4 retele de dsicretizare cu 524, 2096, 8384 si 33536 de noduri.

Numar de ΔI=|I1-
elemente I1 I2 I2|
524 3,410914E+05 3,388196E+05 2271,8
2096 3,408040E+05 3,404035E+05 400,5
8384 3,410797E+05 3,408979E+05 181,8
33536 3,410796E+05 3,410371E+05 42,5
Rugina Alina
Grupa 1446A

2500

2000

Numar de elemente
1500

1000

500

0
0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000
ΔI

Astfel, se poate trage concluzia ca odata cu cresterea rezolutiei, eroare scade. Numarul de noduri
se alege in functie de natura aplicatiei.