Precizai metodele de masurare, directe sau indirecte, folosite in urmatoarele cazuri:
- determinarea duritatii materialelor metalice prin metoda Brinell, - masurarea presiunii cu un manometru cu plutitor, - determinarea rezistentei electrice cu ajutorul unui ampermetru si a unui voltmetru. Justificai rspunsurile.
a.Determinarea duritii Brinell este una dintre cele mai folosite metode de evaluare a duritii materialelor. Ea se aplic materialelor ce au duritatea posibil mai mare de 450 HB, cnd se folosete ca penetrator o bil din oel,i a celor ce au duritatea cuprins ntre 450 i 650 HB, cnd se folosete ca penetrator o bil din carbora de wolfram. Metoda const din imprimarea, cu o for F, a unei bile de diametru prescris D, perpendicular pe suprafaa piesei de ncercat. Bila utilizat ca penetrator trebuie s Aib o duritate cu minimum 70 % mai mare dect duritatea materialului de ncercat.
b.Dup valoarea presiunii msurate deosebim: manometre, dac presiunea msurat este mai mare dect presiunea atmosferic; vacumetre, dac presiunea msurat este mai mic dect cea atmosferic; manovacumetre,dac pot msura i presiuni mai mari i presiuni mai mici dect presiunea atmosferic; manometre difereniale dac msoar diferena dintre dou presiuni.
Aparate cu rezervor Aparatul cu rezervor reprezinta o varianta a celui cu tub U la care unul dintre brate s-a nlocuit printr-un rezervor ce are o sectiune mult mai mare dect a tubului. Aparatul se fixeaza pe un suport, iar tubului i se ataseaza o scara gradata. Atunci cnd aparatul este n stare de repaus, nivelul lichidului manometric n tub se afla n dreptul reperului zero al scarii gradate. Racordarea aparatului la sursa de presiune trebuie facuta astfel nct denivelarea lichidului manometric sa fie ntotdeauna n sensul ridicarii nivelului n tub si al scaderii n rezervor. Acest lucru se obtine astfel: daca aparatul se foloseste ca manometru, rezervorul se pune n legatura cu sursa de presiune iar tubul se lasa n legatura cu atmosfera; daca aparatul se foloseste ca vacuummetru, rezervorul se lasa n legatura cu atmosfera iar tubul se pune n legatura cu sursa de presiune.
c.Masurarea rezistentelor prin metoda ampermetrului si voltmetrului
Metoda ampermetrului si voltmetrului este o metoda indirecta si presupune trei etape in procesul masurarii si anume: - se masoara tensiunea Ux la bornele consumatorului cu ajutorul unui voltmetru; - se masoara intensitatea Ix curentului prin consumator cu un ampermetru; - se calculeaza rezistenta consumatorului prin introducerea valorilor obtinute anterior in expresia matematica a legii lui Ohm:
In montajele volt-ampermetrice voltmetrul poate fi legat inainte sau dupa ampermetru, rezultand astfel doua montaje de masurare a rezistentelor prin aceasta metoda si anume: - montajul amonte - montajul aval
Montajul amonte, reprezentat, are voltmetrul legat inainte ampermetrului.Voltmetrul masoara o tensiune U, diferenta de valoarea tensiunii Ux la bornele rezistentei. Tensiunea masurata este egala cu suma dintre tensiunea de la bornele rezistentei Ux si caderea de tensiune pe rezistenta interna rA a ampermetrului, UA:
U= UA+UX= rA I + RX I
UX= U - UA
Rezistenta calculata cu valorile masurate Ix si U este diferita de valoarea Rx si anume: Se observa ca in situatia cand rA<<Rx se poate neglija rA si rezistenta necunoscuta Rx rezulta direct din indicatile aparatelor.
Montajul aval este reprezentat si are voltmetrul montat dupa ampermetru. I= Ix + Iv, unde Iv este curentul prin voltmetru. Voltmetrul masoara o tensiune U egala cu tensiunea de la bornele rezistentei Rx: U = Ux Se observa ca abaterea marimii masurate R fata de valoarea reala Rx se datoreaza intensitatii curentului care trece prin voltmetru Iv. Curentul Iv trebuie sa aiba valoarea foarte mica in raport cu valoarea curentului Ix pentru a putea fi neglijat. Acest lucru este posibil daca rezistenta interna a voltmetreului rv este foarte mare, deoarece conform legii lui Ohm, intensitatea curentului printr-o latura de circuit este invers proportionala cu rezistenta acesteia: rv >> Rx , atunci Iv << Ix Deci Iv poate fi neglijat in raport cu Ix, iar valoarea rezistentei R calculate este aproximativ egala cu valoarea reala Rx:
2. Indicai metodele de masurare, prin comparaie simultana sau comparaie succesiva, utilizate pentru: - determinarea masei cu o balana cu brae de lungimi diferite, masurarea forei cu un dinamometru, - determinarea temperaturii cu un pirometru optic, - masurarea grosimilor straturilor depuse cu ajutorul aparatului T-MIKE. Justificai rspunsurile.
Metode de msurare prin comparare succesiv Metodele de comparare succesiv au avantajul simplificrii operaiei de msurare. Compararea succesiv se impune ca metod de msurare a mrimilor fizice pentru care este imposibil, dificil sau incomod de realizat un etalon care s serveasc pentru compararea direct. Metoda de comparare succesiv este specific aparatelor de msurat indicatoare, n care au loc una sau mai multe conversii ale mrimii de msurat.
Comparatia simultana- masurandul este comparat cu una sau mai multe valori de referinta ale aceleasi marimi fundamentale furnizate de un etalon care participa la fiecare masurand
Comparatia succesiva- marimea de referinta nu participa la fiecare masurare. Etalonarea este folosita pentru etalonul initial si pentru etalonarea periodica a unui aparat care stocheaza inmemoria sa informatia de etalonare.
a.Determinarea masei cu o balanta cu brate de lungimi diferite
Masa este o marime fundamental si se defineste prin marimea scalar de stare care masoara proprietatea materiei de a fi inerta si de a produce un camp gravitational Aceasta metoda nu se foloseste decat in cazul in care justetea balantei satisfice gradul de precizie declarat. Comparatia indirecta simpla consta in compararea masurandului x si a referintei x0, cu ajutorul unui aparad de comparative 1:1. Rezultatul masurarii va fi exprimat prin formula X=k*x0
k- coeficientul specific aparatului folosit In cazul cantaririi unei mase cu ajutorul unei balante cu parghii de lungimi diferite, factorul k este k= k2/k1, l- lungimile parhiilor - Comparatia prin metoda efectelor egale ( metoda substitutiei)
Ex:masurarea unei mase cu o balanta cu parghii de lungimi diferite. Se foloseste o marime auxiliara numita fara cu greutate cu valoare cunoscuta, cu valoare apropiata de a masurandului, si a referintei. Pe un talon se aseaza masurandul x, pe celalalt xz, care se modifica pana la echilibrarea balantei. Se mentine tara pe acelasi taler Eroarea sistematica a aparatului se elimina printr-o masurare dubla. Cele doua marimi de masurat s-au aplicat succesiv aparatului egalitatea lor fiind semnalata de faptul ca au acelasi efect asupra aparatului Rezulatele masurarii nu depend de raportul lungimilor parghiilor balantei sau valoarea tarei.
l1 0 l2
=M=0 x*l=x*l2
3. Stabiliti care dintre mrimile urmatoare pot fi masurate prin comparaie 1:1 directa: unghiul plan, rezistenta electrica, volumul unui corp geometric, densitatea unui material in stare solida. Justificai rspunsurile.
Comparatia 1:1 este directa atunci cand masurandul este separat de marimea de referinta in mod nemijlocit. Comparatie simultana: - directa 1:1 - indirecta 1:1 Comparatia 1:1 directa se imparte in - comparatie diferentiala - comparatie de zero
Masurarile urmatoare pot fi comparate prin comparatia 1:1 directa - unghiul plan
4. In ce situatii sensibilitatea unui mijloc de masurare este o mrime dimensionala? Care este dimensiunea sensibilitii unui termocuplu? Un termocuplu genereaza o tensiune electrica datorita diferenei de temperatura folosind anumite cupluri de materiale
Sensibilitatea unui mijloc de masurare este o marime dimensionala datorata pragului de sensibilitate Rezolutia este o marime ce caracterizeaza iesirea, pragul de sensibilitate intrarea, iar sensibilitatea reprezinta o caracteristica de transfer a mijlocului de masurare S= y/ x
B sensibilitatea unui termocuplu este datorata materialelor folosite care trebuie sa fie obtinute cu un grad mare de puritate, sa dea indicatii reproductibile si sa aiba o variatie liniara a tensiunii termoelectromotoare E=St Un termocuplu genereaza o tensiune electrica datorata diferentei de temperatura folosind anumite cupluri de materiale