Măsurarea indirectă a rezistenţei, conductanţei şi puterii electrice

într-un circuit de curent continuu

1. Scopul lucrării
Măsurarea indirectă a rezistenţei electrice R, a conductanţei electrice G şi
a puterii electrice P, într-un circuit de curent continuu.
Punerea în evidenţă a erorilor datorate impreciziei aparatelor de măsurat şi
a erorilor sistematice de metodă, ce apar în cazul măsurărilor indirecte.
Aplicarea metodei voltmetrului şi ampermetrului pentru măsurarea
rezistenţei electrice R şi puterii electrice disipate P, în circuite aval şi amonte.

2. Baze teoretice
Mărimile măsurabile indirect sunt acele mărimi fizice ale căror valori se
determină prin efectuarea unor operaţiuni aritmetice asupra altor mărimi,
măsurabile direct.

În circuitele electrice de curent continuu, mărimile măsurabile indirect

sunt rezistenţa electrică, conductanţa electrică şi puterea electrică.

Conform Legii lui Ohm (legea conducţiei electrice), rezistenţa R a unui

conductor se determină prin raportul între tensiunea electrică U, de la bornele
conductorului şi intensitatea curentului electric de conducţie I, prin conductor,
determinat de această tensiune:
U
R= . (3.1)
I
Conductanţa G este inversul rezistenţei şi reprezintă raportul între
intensitatea curentului electric I prin conductor şi tensiunea U de la bornele
acestuia:
I
G= . (3.2)
U
Puterea electrică P, disipată într-un conductor parcurs de curent electric
este egală cu produsul între intensitatea curentului electric de conducţie I, ce
străbate conductorul şi tensiunea electrică U, de la bornele acestuia:

P = I × U. (3.3)
 Măsurarea indirectă a rezistenţei şi a puterii se realizează prin metoda
ampermetrului şi voltmetrului (metoda voltampermetrică).
În vederea măsurării simultane a tensiunii şi a intensităţii curentului într-
un circuit pentru un consumator există două montaje posibile pentru conectarea
voltmetrului şi ampermetrului:
1. montajul amonte (fig. 3.1), în care ampermetrul măsoară chiar curentul
receptorului I m = I , însă voltmetrul măsoară tensiunea U m = U + U A ,
UA- fiind căderea de tensiune pe ampermetru, de rezistenţă R A .

Im I
+ R
A
UA U

V
Um
Fig. 3.1. Montajul amonte.

2. montajul aval (fig. 3.2), în care voltmetrul măsoară chiar tensiunea la

bornele receptorului U m = U , însă ampermetrul măsoară curentul
U
I m = I + I v , unde Iv = G v × U = este curentul voltmetrului de
Rv
conductanţă G v .
Im I
A R
+
IV U
V

Um
Fig. 3.2. Montajul aval.

Din valorile măsurate: Um şi Im se calculează:

- puterea măsurată: Pm = U m × I m , (3.4)
Um
- rezistenţa măsurată: Rm = , (3.5)
Im
I
- conductanţa măsurată: Gm = m . (3.6)
Um
 Deoarece valorile P, R, G nu sunt egale cu cele "măsurate" Pm, Rm, Gm
rezultă că măsurarea prezintă erori sistematice de metodă.
Erorile sistematice se pot elimina prin corecţii corespunzătoare.
Corecţia (Cv) este mărimea care trebuie adăugată la mărimea măsurată (Vm)
pentru a afla mărimea adevărată (V):
V = Vm + C v .
În cazul montajului amonte trebuie corectată valoarea tensiunii măsurate:
U = U m - R A I m cu C U = -R A I m . (3.7)
Pentru putere:
P = Pm - R A I 2m = Pm - PA sau C p = -PA , (3.8)
unde PA = R A I 2m este puterea consumată de ampermetru.
Eroarea relativă, sistematică de metodă este:
Pm - P P
e Ps = × 100% = A × 100% . (3.9)
P P
Pentru rezistenţă se obţine valoarea rezistenţei corectate:
R = Rm - RA cu C R = -R A . (3.10)
Eroarea relativă, sistematică de metodă este:
R -R R
e Rs = m ×100% = A ×100% . (3.11)
R R
Conductanţa se calculează cu relaţia:
1
G= . (3.12)
R

În cazul montajului aval trebuie corectată valoarea curentului măsurat:

U
I = I m - m = I m -G v U m cu C I = -G v U m . (3.13)
Rv
Puterea consumată de rezistenţă este:
P = Pm - G v × U 2m = Pm - Pv , cu C p = -Pv , (3.14)
U 2m
unde PV = G V × U 2m = este puterea consumată de voltmetru.
RV
Eroarea relativă, sistematică de metodă este:
P -P P
e Ps = m ×100% = V ×100% . (3.15)
P P
Valoarea conductanţei corectate rezultă:
G = Gm - Gv sau C G = -G v . (3.16)
Valoarea rezistenţei corectate este:
1
R= (3.17)
G
Eroarea relativă, sistematică de metodă este:
Rm - R G - Gm GV R
e Rs = ×100% = ×100% = ×100% = m ×100% . (3.18)
R Gm Gm RV

Deoarece, măsurările directe ale mărimilor fizice sunt afectate de erori

accidentale, datorate impreciziei aparatelor de măsurat (vezi lucrarea 1), aceste
erori se transmit şi mărimilor determinate indirect.

Marginea superioară a erorii accidentale în montajul amonte este pentru

putere, din (3.3), (3.4) şi (3.7):
DP = I m × DU m + U m × DI m + I 2m × DR A + 2R A × I m × DI m ,
æ DU m DI m ö æ DR A DI ö
DP = Pm çç + ÷÷ + PA çç + 2 × m ÷÷ ; (3.19)
è Um Im ø è RA Im ø
iar eroarea accidentală relativă este:
DP DU m DI P æ DR A DI ö
e Pa = × 100% = × 100% + m × 100% + A × çç × 100% + 2 m ÷÷ , (3.20)
Pm Um Im Pm è R A Im ø
PA
× (e RA + 2e I ),
e Pa = e U + e I + (3.21)
Pm
unde eU şi eI sunt respectiv erorile relative accidentale la măsurarea tensiunii,
respectiv a curentului (vezi lucrarea 1).
Pentru rezistenţă, din (3.1), (3.5) şi (3.10), marginea superioară a erorii
accidentale
DU m U m
DR = + 2 × DI m + DR A ,
Im Im
æ DU m DI m ö
DR = R m çç + ÷÷ + DR A ; (3.22)
è mU I m ø
iar eroarea accidentală relativă este:
DR DU m DI R DR A
e Ra = × 100% = × 100% + m × 100% + A × × 100% , (3.23)
Rm Um Im Rm RA
RA
e Ra = e U + e I +
× e RA , (3.24)
Rm
cu eRA, eroarea relativă de determinare a rezistenţei ampermetrului.
 În montajul aval, marginea superioară a erorii accidentale este, pentru
putere, din (3.3), (3.4) şi (3.13):
DP = I m × DU m + U m × DI m + U 2m × DG V + 2G V × U m × DU m ,
æ DU m DI m ö æ DG V DU m ö
DP = Pm çç + ÷÷ + PV çç + 2× ÷÷ ; (3.25)
è mU I m ø G
è V U m ø
iar eroarea accidentală relativă este:
P
e Pa = e U + e I + V × (e GV + 2e U ), (3.26)
Pm
unde eU şi eI sunt respectiv erorile relative accidentale la măsurarea tensiunii,
respectiv a curentului (vezi lucrarea 1).
Pentru rezistenţă, din (3.1), (3.5) şi (3.13), marginea superioară a erorii
accidentale
DU m U m
DR = + 2 × (DI m + DG V U m + G V DU m ) ,
Im Im
æ DU m DI m ö æ DG V DU m ö
DR = R m çç + ÷÷ + R 2m G V çç + ÷÷ ; (3.27)
è Um Im ø è GV Um ø
iar eroarea accidentală relativă este:
DR DU m DI R æ DG V DU ö
e Ra = × 100% = × 100% + m × 100% + m × çç × 100% + ÷÷ , (3.28)
Rm Um Im RV G
è V U ø
Rm
e Ra = e U + e I + × (e GV + e U ) , (3.29)
RV
cu eGV, eroarea relativă de determinare a conductanţei voltmetrului.

Notă: din relaţiile (3.21), (3.24), (3.26), (3.29) se observă că:

Eroarea accidentală la măsurarea indirectă a puterii şi rezistenţei
electrice este cel puţin egală cu suma erorilor accidentale a celor
două instrumente care măsoară direct tensiunea, respectiv
curentul şi creşte eroarea sistematică de măsură.

Eroarea totală la măsurarea indirectă a rezistenţei şi puterii electrice este o sumă

a erorilor accidentale şi sistematice de metodă. Pentru a studia numai erorile
sistematice de metodă, introduse de cele două montaje în parte, vom lua în
considerare doar corecţiile obţinute pentru rezistenţă, conductanţă, respectiv
putere.
 3. Schema de montaj

A RX
Sursa + A
de
C.C. b
K1 V
a K2 V

Fig. 3.3. Măsurarea rezistenţei prin metoda voltmetrului şi ampermetrului.

A – ampermetru de curent continuu; V – voltmetru de curent continuu;

RX- rezistenţa de măsurat;
K1 – întreruptor; K2 – comutator.

4. Modul de lucru

Pentru măsurarea rezistenţei şi a puterii disipate se foloseşte montajul

prezentat în figura 3.3.
Se realizează montajul la rece. Cu reostatul de protecţie RS la maximum
se alimentează montajul (se închide întreruptorul K1). Se citesc clasele de
precizie ale voltmetrului (cV) şi ampermetrului (cA) şi se trec în tabelul 3.1. Se
poziţionează scările instrumentelor pe valori acoperitoare şi se evaluează
rezistenţele interne ale acestora pe scările respective.
Se ajustează curentul I, cu ajutorul lui RS la valoarea dorită, cât mai
convenabilă pentru citirea ampermetrului cu erori de citire cât mai mici.
Cu ajutorul comutatorului K2 se alege montajul amonte (poziţia a) sau
aval (poziţia b). Se citesc valorile indicate de voltmetru şi de ampermetru în cele
două cazuri şi se trec în tabelul de date (tabelul 3.1.), indicându-se de fiecare
dată valoarea rezistenţei interne a aparatului de măsurare folosit,
corespunzătoare scărilor utilizate. La schimbarea rezistenţelor RX se deconecteză
circuitul de la sursa de alimentare (K1 - deschis).
Se vor face trei seturi de măsurători aval - amonte, pentru rezistenţe de
ordinul rezistenţei interne a ampermetrului folosit, pentru rezistenţe al căror
ordin de mărime este incomparabil cu rezistenţa internă a ampermetrului sau cu
cea a voltmetrului şi pentru rezistenţe de ordinul de mărime al rezistenţei interne
a voltmetrului.
La terminarea măsurărilor se decuplează montajul de la sursa de
alimentare, se stinge sursa şi se demontează circuitul.
5. Date experimentale

VOLTMETRU AMPERMETRU
cV =….. cA=…..
REZ Um RV Im RA
div kV V kΩ div kA A W
R1 av
R1 am
R2 av
R2 am
R3 av
R3 am
Tabelul 3.1.

6. Prelucrarea datelor experimentale

Se vor determina valorile măsurate (relaţiile 3.4 ÷ 3.6) ale mărimilor

electrice studiate precum, corecţiile care se impun (relaţiile 3.8, 3.10, 3.14, 3.16)
pentru fiecare metodă în parte şi se trec în tabelul 3.2. Se vor evalua erorile
sistematice de metodă (relaţiile 3.9 ÷ 3.16), iar din studiul comparativ al acestor
erori pentru fiecare set de măsurări (pentru rezistenţe mici, medii şi mari) se va
concluziona utilitatea fiecărei metode de măsurare a rezistenţei electrice pentru
diferitele domenii de valori ale rezistenţei. Se va completa tabelul 3.2.

Erori sistematice de metodă

REZISTENŢĂ PUTERE
Rm CR Gm CG G R eRs Pm Cp P ePs
W W S S S W % W W W %
R1 av --
R1 am --
R2 av --
R2 am --
R3 av --
R3 am --
Tabelul 3.2.

Se determină valoarea puterii măsurate Pm , se compară cu cea corectată P

şi se trag concluziile în ceea ce priveşte gradul de precizie a fiecărei metode. Se
completează tabelul 3.2.
Se calculează erorile accidentale (relaţiile 3.19 ÷ 3.29) şi se completează
tabelul 3.3. Se discută rezultatele.
 Evaluarea erorilor accidentale
DU eUa DI eIa DP ePa DR eRa
V % A % W % W %
1
2
3
4
5
6
Tabelul 3.3.

7. Întrebări.

1. În cazul rezistenţelor mari R > 1kW , care este metoda optimă de

măsurare?
2. În cazul rezistenţelor mici R < 10W , care este metoda optimă?
3. Care este rezistenţa critică pentru care eroarea relativă de măsurare, prin
cele două metode este aceeaşi?
4. În afara erorilor sistematice de metodă ce erori pot să mai apară la
măsurările făcute?
5. Evaluaţi erorile accidentale pentru fiecare măsurare indirectă. Discuţie.
6. Care este valoarea adevărată a fiecăreia din cele trei rezistenţe măsurate?
7. Ce putere se disipă în fiecare caz?